Universul - Provincie, septembrie 1945 (Anul 62, nr. 196-221)
1945-09-01 / nr. 196
PARCIU ’ TRIB ILFOV SOMAțIUNE Dos. S5.972/945. Noi Petr© Ionescu, Procuror Tribunalul Ilfov. Având în vedere sentinţa Nr. 10i şi 22 Mai 1945 a Tribunalului Poporului din Bucureşti prin care se confiscă întreaga avere aparţinând: 1. Trepăduş Grigore învăţător, de 43 ani, cu domiciliul în Craiova strada Eminescu Nr. 17, în prezent arestat. 2. Maciei Nicolae, general de Corp de Armată în rezervă în vârstă de 57 ani, născut în Craiova, cu ultimul domiciliu în București str. M. Vodă Nr. 55, în prezent arestat. 3. Trestioreanu Constantin, general de divizie în rez, născut în Buzău, de 54 ani domiciliat în București str. Al. Donici 36 în prezent arestat. 4. Calotescu Cornel, general de divizie în rezervă de ani 55, domiciliat în București str. Lascăr Catargiu Nr. 13 în prezent arestat. 5. Stere Marinescu, locotenent colonel în rezervă de 48 aii cu domiciliul în București str. Sabinilor Nr. 45 în prezent arestat. 6. Zlătescu Gheorghe colonel rezervă de ani 56 cu domiciliul în Comuna Pucioas jud. Dâmboviţa în prezent arestat. 7. Murgescu Ion locot, colonel în rezervă, de 50 ani cu domiciliul în Bucureşti Bd. Mărăşeşti Nr. 83 în prezent arestat. 8. Finkelstein Benjamin zis Bubi de ani 47 cu domiciliul în Bucureşti str. Radu de la Afumaţi Nr. 61 în prezent arestat. 9. Buradescu Sever pictor de ani 49 cu domiciliul în Bucureşti str. Polonă Nr. 59 în prezent arestat. 10. Ciachir Dumitru funcţionar particular de ani 47 cu domiciliul în Comuna Budești jud. Ilfov în prezent arestat. 11. Isopescu Modest colonel rez. de ani 49 cu domiciliul în București str. Epicol Nr. 8 în prezent arestat. 12. Pădure Aristide de ani 37 cu domiciliul în București str. Epicol Nr. 9 în prezent arestat. 13. Mânescu Vasile fost pretor la Dumanefca jud. Golta, de ani 34, în prezent arestat 14. Avram Creştinu de ani 42 cu domiciliul în Botoşani str. Sft. Nicolae Nr. 4 în prezent arestat. 15. Ghineraru Florin lt. în rezde ani 24 domiciliat în Bucureşti str. Vrăjitoarei Nr. 12 în prezent srfistst 16 Gavăţ Ştefan, Lt. Col. în rez. da 43 ani domiciliat în Bucureşti str. Prof. Bogdan Nr. 11 bis, în prezent arestat 17. Grigorescu Gheorghe de ani 39 învăţător din Comuna Sogogani jud Dâmboviţa în prezent arestat. 18. Pătrăşcoiu Nicolae de 55 ani colonel în rezervă cu domiciliul în Bucureşti str. Eustaţiu Nr. 41 în prezent arestată în favoarea Statului cu titlul de despăgubiri considerându-se în patrimoniul său şi toate bunurile înstrăinate după data de 23 August 1944 precum şi erele dobândite pe numele soţiei sate sau al descendenţilor săi după data de 6 Septembrie 1940. Având în vedere dispoziţiunile, Legea 647 publicată în Monitorul Oficial Nr. 183 din 14 August 1845.„ In termen de 30 zile dela data prezentei publicaţiuni, toţi acei care deţin, cu orice titlu, bunurile celor condamnaţi cât şi ale persoanelor intrând în prevederile art. 18 al. 2 din Legea 312 din 24 Aprilie 1945 precum şi acei care datoresc acestora cu orice titlu bani sau alte prestaţiuni ori au încheiat acte juridice intrând în prevederile art. 16 al. 1 din acea lege, sunt obligaţi să le declare Parchetului Trib, Ilfov sau Parchetului Trib. de la domiciliul declarantului. Cei ce vor ascundă acte şi fapte cunoscute de ei sau vor da informaţiuni neexacte, se vorpedepsi conf. legel. Prim Procurorul PETRE IONESCU, Prim Secretar 1 PETRE STOICESCU 7306 PARCHETUL TRIBUNALULUI ILFOV SOMAȚIfîMB Dos. S8.431/&45. Noi Petre Ionescu. Procuror Tribunalul Ilfov. Având în vedere, sentinţa criminală Nr. 2 din 2 iunie 1948 a Tribunalului Poporului din Bucureşti prin care se confiscă întreaga aver© aparţinând condamnatului STELIAN POPESCU, fost director al ziarului „Universul” din Bucureşti, indiferentde data dobândirii precum şi a Zaverei soţiei şi descendenţilor săi dobândite după data de 6 Septembrie 1940, în favoarea Statului cu titlul de despăgubiri. Având In vedere dispoz. Lesei 647 publicată în Monitorul Oficial Nr. 183 din 14 August 1945. In termen de 30 zile dela data prezentei publicaţiuni toţi acei care deţin, cu orice titlu, bunurile celor condamnaţi cât îşi ale persoanelor intrând în prevederile art 18 al. II din Legea 312 din 24 Aprilie 1945, precum şi acei care datoresc acestora cu orice titlu, bani sau alte prestaţiuni, ori au încheiat acte juridice, intrând în prevederile art. 16 al. 1 din acea Lege, sunt obligaţi să le declare Parchetului Tribunalului Ilfov sau Parchetului Tribunalului dela domiciliul reclamantului. Cei c© vor ascunde acte şi fapte cunoscute de ei, sau vor da informaţiuni neexacte se vor pedepsi conform legei. Prim Procuror,, Petre Ionescu Prim Secretar, Petre Stoicescu ^mtmisterul ^Afacerilor* ** INTERNE jf Direcţiunea Contabilității Pstficaţiune Nr. 10206 R, din 24 August 1945 . Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 5 Septembrie 1945, orele 11, se va ţine în localul Ministerului Afacerilor Interne din Str. Academiei Nr. 34, etajul, IV, o nouă licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate pentru vânzarea a 36 automobile reformate, proprietatea Ministerului Afacerilor Interne, în valoare de circa 21.000.000 lei. Licitaţia se va ţine în conformitate cu dispoziţiunile :art. 88-110 din Legea Contabilităţii Publice şi normelor generale de ţinerea licitaţiilor publicată în Monitorul Oficial Nr. 127 din 19311. Concurenţii vor depune odată cu oferta în plic separat garanţia legală de 5*/1 din valoarea,ofertei, în numerar sau efecte garantate de Stet. Ofertele vor fi făcute parţial pentru fiecare maşină, după prețul de evaluare fixat de către Oficiul Central de Licitaţii. Cadtul de sarcinişi orice informaţii se poate lua în orice zi lucrătoare la adresa susindicată între orele 0-13 şi 7320 Vând loc 150 mp. Cotentina 84 colţ Silvia. Stereamui, Victoriei 147. , Telefon 3.92.31. , * Pomenirea lui Siffiion Niculencu Familiei, dobrogenii evacuaţi din Cadrilater, au pomenit, la Mangalia, pe Simion Niculencu, avocat, fost primar al staţiunei balneare Cavarina şi prefect al jud.Caliacra dela a cărei moarte s-a împlinit un an. Simion Niculencu a fost unul din marii avocaţi ai Dobrogei. Pentru setea lui de adevăr şi dreptate s’a bucurat totdeauna de o reputaţie cu totul rară în faţa Corpului avocaţilor şi magistraturii. A fost un neobosit luptător pentru cauzele poporului şi un harnic gospodar în averea publică a Cavarnei şi a judeţului Caliacra. A activat pe terenul cultural şi politic. A editat ziare de cultură sătească şi a scris nenumărate cărţi şi broşuri în legătură cu importanţa Dobrogei pentru Ţara noastră. Pomenirea din acest an, a strâns în jurul mormântului numeroşi prieteni şi admiratori, cari i-au omagiat munca și i-au preamărit amintirea. moartea” artistului ION CORĂSOU Sibiu, 21 Aug. Duminică 12 August a fost înmormântat la Ocna Sibiului tenorul Ion Corăsou, care a purtat cu mândrie portul românesc şi a dus cântecele populare româneşti în toate ţinuturile ţării şi în stră- j imătate. El a murit în această locali- tate, unde venise să-și recapete sănătatea după o muncă de peste 40 ani. PUBLICAŢIE Nr. 15 792 B. Se aduce la cunoştinţa generală că Subsecretariatul de Stat al Marinei, Dir. Construcţiilor Navale, ţine la Sediul său din Bucureşti, B-dul Elisabeta Nr. 1, în ziua de 10 Septembrie 1945, orele 9 am. tratare prin bună învoială pentru achiziţiei-^rea a: — 3 grupuri complete de sudură electrică. Odată cu oferta şi în plic separat se va depune şi garanţia legală de 5% şi numai în recipisa Casei de Depuneri şi Consemnatăimi. Cadtul de sarcini cuprinzând condiţiunile technice se poate consulta zilnic la S. S. M. Bir. de Informaţiuni, între orele 12—13. Plata prezentei publicații cade în sarcina concurenților adjudecatei. 7336 UNIVERSAB UN Miffi INCENDIU Armata sovietică a oraşul de un Orăştie, 20 Augut In ziua de 19 Iulie, pe o căldură tropicală şi vânt, s’a iscat in incendiu la hotel central”, proprietatea băncii „Ardelene”, arzând marea sală de spectacole şi cauzând pagube enorme La localizarea incendiului, care a trecut şi în altă parte a oraşului, stins focul scăpând mare dezastru dus de vânt, unde a ars o casă şi s’au aprins două şoproane, a muncit o unitate din armata roşie detaşată aici , soldaţi şi ofiţeri, dând dovadă de curaj şi jertfă, în frunte cu d. maior Popov, care a condus , personal operaţiunile de stingere, scăpând oraşul de un mare dezastru, pentru care populaţia ale I este recunoscătoare. LA ORAŞTIE --------O#------LOTERIA DE STAT A câştigat 800.000 lei nr. 22.039 A câştigat 400.000 lei nr.: 49.536 Au câştigat câte 200.000 lei numerele : 2.214 28.447 19.220 30.538 Au câştigat câte 100.000 lei numerele: 52.880 7.443 19.117 Au câştigat câte 80.000 lei numerele: 49.280 35.501 31.250 3.788 51.079 22.165 45.384 56.151 24.356 24.455 51.962 Au câștigat câte 60.000 lei numerele: 27.520 49.555 56.625 7.545 36.936 Au câștigat câte 40.000 lei numerele: 12.291 23.982 57.191 27.265 44.723 22.665 53.622 51.073 54.195 36.860 25.846 16.884 37.855 Au câștigat câte 32.000 lei numerele : 29.282 20.147 55.217 44.133 18.281 4.607 31.815 23.509 45.138 41.489 44.318 882 25.969 10.241 39.020 44.975 Au câștigat câte 28.000 lei numerele: 24.846 49.792 54.292 238 38.541 3.842 51.112 878 24.478 4.792 17.797 35.871 36.032 41.877 11.016 22.384 10.673 8.283 5.693 32.116 11.912 55.188 15.004 31.974 Au câștigat câte 24.000 lei cunsecele: 39.743 24.583 33.575 1.917 5.391 15.687 6.513 32.325 13.266 3.678 26.249 13.499 26.354 89 10.955 32.721 13.717 59.407 29.352 55.312 59.198 9.134 9.576 55.606 37.294 58.469 43.892 34.090 12.483 24.337 83.381 9.966 43.183 26.922 47.087 16.319 53.323 20.070 28.265 16.944 22.667 38.344 40.984 12.525 14.590 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI DIRECŢIA GENIULUI AERONAUTIC PUAIS£ B£ UCITAÎtt Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 7 Septembrie 1945, orele 17 p. m. sa va ţine o licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate pentru darea în întreprindere a lucrărilor de reparaţie de la cazarma A. A. din Soroveşeni Cluj. Licitaţia se va ţine la Subsecretariatul de Stat al Aerului, localul Singer din B-dul Brătianu nr. 21, et I, camera Blr. Informaţii. Licitaţia şi darea fie întreprindere se va face în conformitate cu art. 83—110 din L. C P, cu modificările şi completările ei, cu regulamentul de funcţionare al Oficiului Central de Licitaţii, cu normele generale pentru ţinerea licitaţiilor, precum şi cadtul de sarcini şi condiţiunile special© ale lucrării cuprinse în dosarul licitaţiei. In plic separat concurenţii vor depune garanţia provizorie de 51% din valoarea ofertei în recipisa Casei de Depuneri. Nu se admit garanţii depuse in şedinţă sub formă de numerar sau efecte Ofertele vor cuprinde şi ele implicit textul complet al devizului din dosarul licitaţiei completat cu preţurile urtfere oferite de concurenţi precum şi baza şi analiza preţurilor unitare. Termenul de execuţie al lucrărilor este de 60 zile calendaristice de la data scrisorii de comandă, independent de data semnării contractului. Dosarul licitaţiei cu toate piesele şi condiţiunile speciale ale lucrării se pot consulta în orice zi de lucru între orele 12—14 la SSA Dir Geniului Aeronautic, în localul Vizand din Bucureşti, str. Regală nr. 21, el. III, Bir. 1 Licitaţii. Directorul Geniului Aeronautic Colonel, D. GHERMANESCU Şeful Secţiei Infrastr. Maior ing. CONSTANTINESCU GH. O impunătoare organizaţie cetăţenească la Orăştile Orăştie, 12 Aug. La primăria oraşului s-a ţinut o importantă aducere cetăţenească prezidată de d. primar Emil Balomfiri. Reprezentanţii cetăţenilor au căzut la acdrd, că în urma stărilor actuala de nesiguranţă, să se înfiinţeze îndată un Serviciu de pază cetăţenească a oraşului Orăştie, şi avutului cetăţenilor. Statutele pentru asigurarea liniştei, a vieţei acestei organizaţii şi regulamentul redactate de d. E. Gelu, au fost adoptate de adunare, care a cerut punerea imediată în aplicare. Oraşul a fost împărţit în 62 sectoare de pază, 2 schimburi de echipe de câte 3 bărbaţi de la 13-60 ani, care patrulează noaptea sectorul respectiv. S-a remarcat entuziasmul cu care tot' cetăţenii oraşului au îmbrăţişat această nouă şi folositoare idee. Lupta împotriva speculei la Arad , , Arad 8 August Din iniţiativa d-lui I. Dinu, chestorul poliţiei, s-a înfiinţat o echipă specială împotriva speculei. Ea funcţionează zi şi noapte, intervenind imediat ce i se semnalează ceva. In sarcina acestei echipe cade şi controlul pieţelor de alimente. Ea va confisca toate mărfurile ce vor fi oferite spre vânzare cu preţuri mai mari decât cele oficiale. Controlul va fi exercitat şi pe străzi spre a împedica pe revânzători să acapareze produsele aduse din judeţ spre desfacere. Echipa va colabora cu organele de control cetăţenesc în curs de organizare şi cu echipele de funcţionari ce vor fi puşi la dispoziţie de către primărie. Concomitent cu aceste măsuri, pe lângă tribunalul local s’a înfiinţat o secţie specială pentru reclamaţiuni în legătură cu specula. Autorităţile solicită concursul efectiv al populaţiei pe care o îndeamnă să semnaleze imediat orice tentativă de speculare. Arad 8 August Comitetul organizaţiei locale a Frontului Plugarilor a ţinut zilele trecute o şedinţă, asistând numeroşi primari din judeţ. Şedinţa a fost deschisă de d. C. Procopie, vicepreşedinte, care a vorbit despre realizările importante ale guvernului Petre Groza pentru ridicarea nivelului plugărimii. D. dr. Petre Simandan, secretarul general al organizaţiei, a arătat că puterea administrativă a fost încredinţată celor 123 primari, aleşi dintre cei mai buni membri ai Frontului Plugarilor. In continuare a vorbit despre foiţe primarilor democraţi şi a subliniat grija ce trebue acordată tineretului pluigăresc, care trebue încadrat în organizaţia Tineretului Progresist. D. Ioan Boc a făcut raportul financiar, d. Iustin Cârlig a făcut o dare de seamă asupra situaţiei politice interne şi externe, insistând asupra hotărârilor de la Potsdam, d-ra Leontina Sulumete a vorbit despre rolul femeii în viaţa socială şi politică şi d. Ioan Şerbu s-a ocupat de necesitatea unităţii masselor populare pentru refacerea ţării. Au urmat rapoartele preşedinţilor de plăşi şi cuvântările primarilor, cari au arătat nevoile satelor şi greutăţile ce le întâmpină în rezolvarea lor. D. dr. Petre Simandan, a arătat realizările guvernului, şi rostul şi importanţa blocării cerealelor. Pe urmă, s-a votat următoarea moţiune: Cerem repartizarea urgentă a sarcinilor armistiţiului pe toţi locuitorii ţării, armistiţiul să nu fie suportat ca până în prezent, numai de plugari. Cerem confiscarea averilor profitorilor şi îmbogăţiţilor de război, acestea să fie vândute, iar valorile rezultate să fie vărsate în contul armistiţiului. Cerem creiarea unui comitet economic FND în fiecare comună, care să colecteze vitele, în locul centrelor de exploatare. Cerem echilibrarea preţurilor agricole şi industriale. Cerem urgenta epurare a aparatului de stat, în speciel cel administrativ. Moţiunea a fost înaintată Preşidenţiei Consiliului de Miniştri şi Comitetului central al Frontului Plugarilor.________________ Sărbătorirea părintelui protopop ps Mris dr. Ifilea, noul vicar de Oradea Braşov, 18 August In saloanele „Casinei Roanâne“ din localitate, a fost sărbătorit părintele protopop dr. Aurel Ghilea, noul vicar de Oradea al bisericei greco-catolice. La banchetul oferit cu prilejul plecării prea sfinţiei sale la graniţa de vest a ţării, a fost prezentă majoritatea intelectualilor braşoveni, în frmnp cu personalităţile de seamă din oraş. Prezenţa la această meritată sărbătorire a credincioşilor celor două biserici româneşti, ortodoxe şi unite, a făcut dovada preţuire de care s’a bucurat părintele Ghilea în rândurile lumii bârsane. In adevăr, părintele protopp dr. Aurel Ghilea, a slujit în aceiaş măsură şi altarul bisericei unite, şi altarul românismului. In cei cinci ani, cât a slujit altarul bisericei unite din Braşov, părintele protopop Ghilea şi-a impus o conduită care l-a aşezat în rândurile adevăraţilor luptători şi îndrumători ai obştei transilvane. Aşa se explică regretul pe care lumea bârsană şi l-a manifestat faţă de plecarea sfinţiei sale. Cu prilejul banchetului dat în cinstea noului vicar, au luat cuvântul numeroşi intelectuali braşoveni, uniţi şi ortodoxi. Cel dintâi a vorbit de dr. Vaier Roman, fost ministru, care şi-a mărturisit regretul că trebue să vorbească la o masă de rămas bun în loc de a vorba la înscăunarea definitivă a părintelui Ghilea la Braşov. Părintele Vasile Coman, parohul catedralei, în numele preoţimei ortodoxe, a elogiat personalitatea părintelui Ghilea. In numele Academiei comerciale a vorbit director dr. Gh. Dragoş. D-sa a subliniat importanţa misiunei pe care noul vicar de Oradea o are la graniţa de vest D. Aurel Precup, fost primar, în numele Casinei Române şi a populaţiei braşovene, a arătat regretul pe care îl simte populaţia Braşovului la plecarea părintelui protopop Ghilea. După cuvântarea d-lui dr. Vasile Tarţa şi a d-lui Sălăgeanu, a răspuns profund emoţionat părintele protopop Aurel Ghilea. „Noi preoţii — a spus s. s. — trebue să fim în frunte la datorie atunci când este vorba de interesul bisericei şi al neamului. Mă întreb însă ce am făcut la Braşov ? De ce toată lumea românească a cetăţii a vrut să-şi arate dragostea faţă de mine ? Am fost doar un modest slujitor al altarului şi neamului românesc. Sunt fericit că am putut sluji biserica şi neamul şi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a hărăzit să mă pot bucura de aceste zile în care biruinţa adevărului a triumfat şi o vieaţă liberă s’a reaşezat peste plaiurile ardelene. Această manifestaţie de dragoste a dv. este cea mai mare mulţumire a mea. S’au împlinit patru ani de când am spus din faţa altarului bisericei la care am slujit: vreau o acţiune unitară cu fraţii mei preoţi dela biserica ortodoxă, spre binele neamului românesc. Că vrerea mea s’a realizat o dovedeşte prezenţa aici atât a credincioşilor bisericei mele cât şi ai bisericei ortodoxe. Aş fi rămas la Braşov, dar conducerea bisericei mele a crezut că sunt mai utit în altă parte. Las aici cea mai mare parte a sufletului meu. Vă asigur însă că şi la Oradea voiu şti să-mi fac datoria impusă de vremurile de acum şi de dorul de a fi slujitor devotat bisericei şi românismului“. Noul vicar de Oradea şi-a luat apoi bun rămas de la credincioşii ,i celor două biserici româneşti, iar mulţimea celor prezenţi a ple- cat spre oasele lor. M. M. RUŞMII DivilRUIEA PATRIOŢILOR HOTĂRÂŢI SĂ LUPTE ÎMPOTRIVA SPECULEI Duminică dim. în sala „Tomis” a avut loc întrunirea comercianţilor din „Uniunea Patrioţilor”. Această întrunire, la care comercianţii au participat în număr mare, a avut ca scop discutarea diferitelor probleme ale comerţului, precum: aprovizionarea Capitalei, eliminarea Intermediarilor, lupta împotriva comerţului negru. D. Gh. Cristescu, din partea Frontului Naţional Democrat, a arătat cum se poate combate sabotajul economic şi specula şi cere tuturor negustoriţor cinstiţi şi iubitori de ţară «* 1« Încadrez» în U. S. I. C. pentru a căpăta astfel forţa necesară acestei lupte. D. Vaida, din partea organelor de control cetăţenesc de pe lângă Prefectura Capitalei, arată rostul acestor organe şi eficacitatea lor. D. Gh. Savin, vice-preşedinte al U. S. I. C.-ului, înfăţişează asis- tenţei politica economică a guvernului. După ce face un expozeu al situaţiilor economice din străinătate, enumeră realizările efective ale guvernului Petru Groza şi arată că este necesară o strânsă colaborare între capital, tehnicieni şi muncitori. Acordurile economice cu U.R.S.S. nu fac altceva decât să recunoască necesitatea de colaborare cu elementele capitaliste- Schițează, în continuare programul de refacere al guvernului, în diferitele compartimente economice, transporturi, metalurgie, agricultură, etc. încheie cerând pedeapsă capitală împotriva speculanţilor şi saboteurilor. D. Vasile Protopopescu, secretar general al ministerului aprovizio- j nării a arătat cât este de necesar pentru comercianţi şi industriaşii de a se organiza în U. S. I. C. D. prof. Mihail Dragomirescu, secretar general al „Uniunii Patrioţilor”, spune că „Uniunea Patrioţilor” cheamă pe toţi negustorii care vor să participe la viaţa politică alături de muncitori şi ţărani. Constată necesitatea imperioasă a ajutorului reciproc între negustori şi popor. Cere ajurul tuturor, în lupta ce se duce contra sportului şi a bacşişului. La sfârşit s’a votat o moţiune în sensul celor discutate. DESCOPERIREA IM ORGAN!ZAT!I TERORISTE îUi»8saffis?eria pag. I-a) CINE SUNT MEMBRII ORGANIZAŢIEI T. Membrii organizaţiei „T“ sunt: Ţeţu Remus, membru al fostului tineret naţional-liberal, care se face vinovat de faptul că a organizat organizaţia cu caracter terorist subversiv „T“, a recrutat membri pentru ea, a redactat şi difuzat ziarul clandestin „Văpaia“. Marinescu Nadeja, studentă, membră a partidului naţional-liberal şi organizaţia „T“, a difuzat „Văpaia“, a tipărit-o, a participat la ascunderea literelor şi arhivelor organizaţiei, după cum reese din propria ei declaraţie ca şi din aceea a celorlalţi membri. Georgescu Adriana, avocată, membră în „Tineretul P.N.L.“ şi organizaţia „T“, fostă şefă de cabinet a generalului Rădescu la ministerul de interne, a difuzat publicaţiile clandestine şi a făcut legătură între Ţeţu şi Rădescu. Dovezi : propriile sale declaraţii, cât şi cele ale lui Ţeţu. Pătârlăgeanu Mircea, student, membru al organizaţiei „T“ a participat la şedinţa de la facultatea de drept, a difuzat „Văpaia“ şi a deţinut imprimate în alb cu entete-ul regimentului CFR. Stelorian Alexandru, membru al organizaţiei „T“, a participat la şedinţa organizaţiei. Georgescu Nicu, a colaborat la tipărirea „Văpăii“, şi a difuat-o, a luat parte la şedinţa de la facultatea de drept. Crăciunescu Petre, membru al P.N.L., a participat la şedinţe şi la difuzarea „Văpăii“. Mănciulescu Dinu, naţional-liberal, a difuzat „Văpaia“. Maltezanu Radu, membru al organizaţiei „T” şi PNL, a difuzat „Văpaia“. Cernăvodianu Dan Paul, membru PNL şi al organizaţiei „T“, a difuzat „Văpaia“. Negrescu Alexandru, membru al organizaţiei ,,T’, a participat la şedinţa de la Facultatea de Drept. Bătrânu Nicolae, locotenent comandor din aviaţie, în retragere, membru al organizaţiei „T”. Tănase Radu, membru al organizaţiei a participat la şedinţa de la Facultatea de Drept şi a difuzat „Văpaia“. Toma Lucian, membru în organizaţie, a participat la şedinţe. Mateescu Aristide, deşi neîncadrat în organizaţie, a ascuns arhiva. Pascu Nicolae, membru în organizaţie, a participat la şedinţa de la Facultatea de drept. Victor Isac, membru al partidului naţional-ţărănesc, agent de legătură al acestui partid, membru al organizaţiei „T“, a canalizat organizaţia „Tinerimea Liberă“ spre organizaţia „T“, a luat un manifest de la profesorul Crăciun şi l-a dat lui Ştefanovici spre multiplicare, a difuzat „Văpaia“ şi manifeste în rândurile „Tinerimei Libere". . Ni s-a mai comunicat că existenţa celor două organizaţii teroriste era cunoscută de d-nii Iuliu Maniu, Constantin I. C. Brătianu, Bébe Brătianu prof. Danielopol, George Brătianu, Mihai Fărcăşanu, Radu Câmpeanu, Marinache, Ovidiu Râureanuu. Victor Isac făcea legătura între Ţeţu şi Ştefanovici. La Pătârlăgeanu, Radu Tănase, Lauranţiu Ispir, Costea Constantin, s-a găsit material legionar. Din toate declaraţiile reese că şeful ambelor organizaţi era generalul Rădescu, care ţinea legătura cu organizaţia „T“, prin Adriana Georgescu, iar cu „Tinerimea Liberă“, prin Darius Teodosiu. Toţi aceştia au fost înaintaţi Curţii Marţiale. ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ Un mort şi cinci răniţi pentru o căldare de apă Str. Barbă Rasă, din cartierul Dudaşti, a fost Marţi după amiază teatrul unei sângeroase încăerări, care s’a soldat cu un mort şi 5 răniţi grav. Cearta, care a dus la încăerare, a pornit dela o căldare cu apă. In str. Barbă Rasă, nu toată lumea are cişmea în curte, astfel că unii locuitori sunt nevoiţi să apeleze pentru apă la bunvoinţa acelora cari au instalaţie de canal. La nr. 2, unde locueşte familia lui Vreja Bantelimon, se află o cişmea, dar om rău, Vreja nu îngăduie nimănui să se atingă de apa lui. Numai când este dus de acasă cu flaşnete şi papagalul, pentru că din asta trăeşte, atunci se mai încumetă vecinii să intre în curtea lui şi să ia câte o găleată cu apă. Ori după amiază, fetiţa unui vecin, care nu ştia dacă Vreja este acasă, a intrat în curte şi a pus căldarea sub robinet s’o umple cu apă. In aceiaş clipă şi-a făcut apariţia în pragul casei flaşnetarul. — Ce cauţi la canalul meu, ieşi imediat afară din curte — s’a adresat Vreja pe un ton poruncitor copilei. Copilul nu s’a intimidat şi a rămas mai departe lângă canal aşteptând să i se umple căldarea. Atât a fost deajuns, pentru că flaşnetar ud Vreja să se repeadă la copil, căruia i-a aplicat uin pumn în obraz, de i-a podidit sângele. Ţipetele copilului au alarmat pe părinţii săi, cari au năvălit în curte să-şi apere odrasla. Dându-şi seama că va fi bătut, Vreja a chemat în ajutor familia, adică pe nevasta şi pe cele trei fete ale sale, cari au venit înarmate cu cuţite, o rangă de fier şi o sabie. S’a încins, apoi o încăerare pe viaţă şi pe moarte. După două ore de luptă, pe teren au rămas 7 victime. Petra Mitică, căreia Vreja îi spintecase abdomenul a murit după o scurtă agonie, chiar pe locul bătăliei, Elena Borda, grav rănită cu cuţitele la spate şi cap care a fost transportată la spitalul „Noua Maternitate”, unde d. dr. Davidescu a supus-o unei intervenţii chirurgicale. Udrea Ion, Ioana Rădulescu, Fioroteta Udrea şi Oprea Vuiu Mitică, cari au fost internaţi în acelaş spital. Cel mai uşor a scăpat criminalul Vreja Pantelimon, care s-a ales doar cu o făetură la cap . După terminarea încăerării a fost anunţată poliţia şi la faţa locului au venit comisarul şef Rădulescu şi comisarul Ciobotaru Iancu, de la circumiscripţia 13 poliţie, care după primele cercetări au stabilit vinovăţia flaşnetarului şi a familiei sale. Pe baza acestor constatări au fost arestaţi Pantelimon Vreja, soţia sa Rada şi cele trei fete: Zoe, Constanţa şi Stanca, cari au fost înaintaţi brigăzii II judiciare din prefectura Capitalei, pentru continuarea cercetărilor. GRAV ACCIDENT DE CIRCULAŢIE Un grav accident de circulaţie s-a înregistrat marţi pe şoseaua Bonaparte. Motocicleta nr. 1060 B., condusă de funcţionarul Nicu Ionescu zis Ionaşcu, în etate de 24 ani, din serviciul firmei „Brăileanu” şi domiciliat în str. Şerbănescu Tei nr. 65, a fost puternic tamponată de o autocamionetă, care circula cu viteză excesivă. Motocicleta a fost sfărâmată complect, conducătorul ei s-a ales cu baza craniului fracturată, iar prietena lui, tânăra Gheorghița Dumitrescu Mirescu, în vârstă de 17 ani, domiciliată în str. Suzeni nr. 28, care se afla pe perna din spate, a fost ucisă pe loc. După săvârşirea accidentului, şoferul autocamionului a dispărut, fără a i se putea lua numărul. ARESTAREA UNEI ORDONANŢE CE-ŞI PRĂDASE OFIŢERUL După îndelungate investigaţii şi urmăriri, comisarull Moraru, din brigada II judiciară, secondat de agentul Liţă Tănase, a reuşit să indentifice pe autorii marelui furt de bijuterii şi bani săvârşit acum câteva luni la locuinţa d-nei colonel Romanescu, din str. Austrului nr 34. S-au furat atunci bijuterii în valoare de 35 milioane lei, rente în valoare de câteva milioane şi suma de 1.800.000 lei în numerar. Autorii furtului sunt fostele ordonanţe ale colonelului Romanescu, anume Mihăilă Ion, din comuna Frăsimet jud. Vlaşea şi Eugen Naum, din corn. Plopeni jud. Constanţa. Primul hoţ a fost arestat, iar cel de al doilea a reuşit să dispară. Comisarul Moraru se găseşte încă pe urmele lui Bijuteriile s’au găsit într’o clae cu fân, iar o parte din bani s’a găsit asupra lui Mihăilă Ion. SINUCIDEREA , UNUI BĂTRÂN Comisarul Mircea Ion, dela circumscripţia 38 poliţie, a fost sesizat Marţi de femeia Ioana Diaconu, din str. Călimăneşti nr. 24, că vecinul ei Popescu Dumitru bătrân şi alcoolic în ultimul grad n’a mai fost văzut prin curte de două zile, iar din camera lui răbufneşte un miros de mangal ars şi de cadavru. Deplasându-se la faţa locului şi forţând uşa, comisarul a dat peste un tablou impresionant, bătrânul zăcea fără viață pe un pat de scânduri, iar lângă el, pe o tablă pusă pe dușumea, vreo trei kg. de cărbuni cari mocneau , încă. Nu încape nici o îndooială. că Popesscu Dumitru s’a sinucis prin asfixiere. Dintr’un act găsit asupra lui, s’a stabilit că este în etate de 60 ani și că era originar din com. Greaca jud Olt Din ordinul parchetului, cadastrul a fost transportat la institutul medico-legal, pentru autopasie. SINUCIDEREA UNUI COMERCIANT In str. Fonteriei nr. II bis s’a înregistrat Marți o dramatică sinucidere. Comerciantul Covali loan, în etate de 50 ani, s’a spânzurat cu o frânghie, de un cârlig înfipt în tavanul camerei. Cu toate că nu a lăsat nici o scrisoare explicativă, se crede că disperatul gest se datorește unei decepţii de ordin sentimental. Cercetările întreprinse de comisarul de serviciu de la circumscripţia 25 poliţie au stabilit că în ajunul sinuciderei, comerciantul Covali, care locueşte în Aleia Grecescu nr. 19, a venit în vizită la prietena sa, d-na Siegler Augustina din str. Fonteriei, care îşi serba ziua onomastică După ce au rămas câtva timp acasă, au plecat în oraş să petreacă. Târziu după miezul nopţii au revenit. Covali, pretextând că este obosit, a rugat pe prietena lui să-l găzduiască. Acceptând, d-na Siegler i-a pus la dispoziţie o cameră, în care Covali s’a retras, încuind uşa. Ce suferinţă a pus stăpânire peste noapte pe sufletul comerciantului, ce gânduri l-au torturat, nu se va şti niciodată cu preciziune. El n’a manifestat nici un moment intenţia sinuciderei, iar când s’a dus la culcare, era chiar foarte bine dispus. Totuşi, peste noapte, şi-a curmat zilele. Acei cari îl cunosc îndeaproape, înclină în a pune funestul gest pe seama unei deziluzii sentimentale. Tavan Ion, rămas văduv în urmă cu 6 luni, se îndrăgostise de o altă femeie, care nu i-a împărtăşit, se pare, sentimentele . Nenorocirea din Cisnădie Sibiu, 18 August La Cisnădie, copiii Alfred Satter, de 5 ani, şi fratele său Helmut Satter de 7 ani, în timp ce se jucau pe o stradă unde se afla un fir de sârmă telefonică atârnând în jos, punând mâna pe sârmă, au fost carbonizaţi. CONGRESUL FUNCŢIONARILOR PUI (Urmare din pagina I-a) Alte cuvântări D. prof. Dragomirscu a adus salutul Sindicatului corpului didactic secundar; d. V. Brătfăleanu, din executiva C. G. M., a adus salutul Uniunii sindicatelor de muncitori din artele grafice; d. Alexandrescu a vorbit în numele Uniunii sindicatelor muncitorilor din porturi şi transporturi; d. Trcan Broşteanu, în numele Sindicatului magistraţilor; d. Fârşerotu, în numele funcţionarilor particulari ; un muncitor a adus salutul unei delegaţii de muncitori din Bucureşti; d. Tudor a vorbit în numele Sindicatului învăţătorilor din jud. Ilfov, d ing. Socaciu în numele Uniunii sindicatelor de metalurgişti din industriile chimice şi sticlărie. Gh. Radu a adus salutul sătenilor din „Frontul plugarilor“ din România. D. prof. Porfiri, preşedintele prezidiumului activ al congresului, aminteşte că la 20 Septembrie se împlineşte un an de la răspândirea primului apel de sindicalizare a funcţionarilor publici din România şi propune să fie aclamaţi iniţiatorii : d-nii Protopopescu, Melidoneanu, Florin Teodora, etc., precum şi d. dr. Simion Oeriu, fost secretar general al Uniunii sindicatelor salariaţilor publici până la 6 Martie a. c. D. dr. S. Oeriu a făcut un succint isteric al mişcării de sindicalizare a funcţionarilor publici din România şi repetă că actualul guvern face toate sforţările pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a lor, cât şi a armatei. Armata poporului, aceea care şi-a făcut datoria întodeauna trebuie să fie lipsită de griji. îmbogăţiţii de război vor fi impuşi astfel, încât ei vor acoperi toate nevoile statului la capitolele mai sus amintite. A încheiat, subliniind că refacerea ţării stă în strânsă legătură cu prietenia pe care o datorăm marelui vecin U. R. SS. De azi înainte, nimic nu se va face fără voia noastră, a tuturor. Şedinţa a luat sfârşit, urmând în continuare după amiază la orele 5, când s-a trecut la ordinea de zi. Şedinţa de după amiază Marţi d. a. în aula facultăţii juridice, a continuat congresul funcţionarilor publici din ministere şi instituţiile anexe. D. prof. N. PROFIRI, deschizând şedinţa a făcut propuneri pentru constituirea celor trei comisii. înainte de a se intra în ordinea de zi, d. Mălăescu dă citire numeroaselor telegrame de urări primite de congres. D. prof. N. Profiri, deschizând seria cuvântărilor, spune că viaţa sindicală nu poate trăi şi nu se poate desvolta decât într’un regim democratic. Guvernul Groza fiind un guvern al poporului, un guvern democrat, trebuește sprijinit. După câteva cuvinte ale d-lui V. IONESCU, cu privire la modul în care vor urma desbaterile, potrivit regulamentului, s’a dat cuvântul d-lui EMILIAN ANGHELIU, care în numele C. G. M. a făcut un amplu raport general politic și economic, începând printr’un documentat istoric al luptei pentru organizarea sindicală a muncitorilor, d-sa a subliniat etapele principale, ace lea cari au dus — într’un timp relativ scurt — la situaţia de azi în care mişcarea sindicală din România numără peste 1.200.000 membri înscrişi. „Massele muncitoreşti — a spus d. Anaheliu — nu au avut la noi o tradiţie sindicală. Totuşi, în toiul luptelor de eliberare a Bucureştilor de sub jugul fascist, F. U. M. a luat iniţiativa organizării sindicatelor F. U. M. era o organizaţie în care intraseră partidele cu o mişcare sindicală. Orice salariat, fără incriminări rassiale sau religioase, poate face parte din sindicatul categoriei lui respective. Falsa democraţie era înlăturată. Demagogii cari au încercat să compromită mişcarea, în momentele ei grele, aufost demascaţi. Totuşi, noimuncitorii am fost şi suntem sentimentali. Ne-am dat viaţa pentru popor, pentru câştigarea libertăţilor lui. Dar ştim, vom şti să fim aspri, necruţători cu duşmanii poporului. Democraţia nu va f lăsată la discreţia ticăloşilor. Organizarea sindicală, după 23 August 1944, a întâmpinat aceeaşi rezistenţă ca şi legea lui Trancu-Iaşi din 1921. Dar cum salariaţii particulari, muncitorii, au învăţat, prin sindicate, să lupte împotriva patronilor exploatatori, tot aşa şi salariaţii publici organizaţi în sindicat, vor şti să-şi revendice drepturile de la patronul-stat, ori de câte ori acesta îi va neglija, îl va desconsidera. Enumerând apoi înfăptuirile guvernului Petru Groza, d. Angfaeliu a făcut un aspru rechizitoriu îmbogăţiţilor de război, conchizând că lupta împotriva speculanţilor şi sabotorilor a fost bine dirijată de Guvern, dar noi, noi cetăţenii n’am colaborat la aplicarea legii. Datorită mişcării sindicale, acum când industriile de război se transformă în Industrii de pace, muncitorii n’au rămas pe dîn afară (aşa cum au vroit să facă reacţionarii cu cei din arsenalul Târgovişte) ci din contra vor lucra liberi mărind producţia şi sporind efortul de refacere a ţării. Introducerea muncii în acord, dă largi posibilităţi de progres muncitorilor. Aducând elogii U R. S. S. care, după generosul armistiţiu oferit anul trecut ,anul acesta ne-a întins o mână mai mult decât prietenească pentru refacerea economiei naţionale prin acordurile şi convenţiile economice încheiate, a conchis vrând congresului să adopte o rezoluţie cât mai justă pentru reuşita organizării uniunii sindicale funcţionăreşti. La raportul d-lui Angheliu, au luat cuvântul d-nul: ing. Virgil Economu, Protopopescu, Gr. Melidoneanu, av. Nicolau, Ardeleanu (T. Torontal). A pus concluzii d. Angheliu. Şedinţa următoare azi Miercuri la orele 9 dimineaţa. C. R. ECONOMICE-FINANCIARE Termenul pentru preschimbarea monedelor de argint de 500 Iei expiră la 31 August Ministerul finanţelor reaminteşte celor interesaţi că termenul pentru preschimbarea monedelor de argint de 500 lei expiră la 31 August 1945. După data de 31 August 1945 şi până la 15 Septembrie 1945, Prefectura poliţiei Capitalei, prviciul central al populaţiei, ne trimite spre publicare următorul comunicat în legătură cu eliberarea cartelelor de pâine: Azi, Miercuri, 29 August, se distribue la comisariatele de poliţie cartelele de pâine cetăţenilor ale căror nume de familie încep cu Uterele E şi F. Mâine, Joi, 30 August, se vor moneta de 500 lei din argint va fi primit numai la plata impozitelor datorate statului începând de la 15 Septembrie 1945, puterea circulatorie a monetei de 500 lei din argint încetează definitiv. I distribui cartelele cetăţenilor ale căror nume de familie încep cu literele G şi H. Se atrage totodată atenţiunea tuturor cetăţenilor să se prezinte pentru obţinerea cartelelor numai în zilele respective afectate iniţialelor numelor lor, întrucât sub nici un nou termen şi nu se va nici un nou termen și nu se v® face nici un fel de favoare. ELIBERAREA CARTELELOR DE PAIE Temeiul pentru vizarea facturierelor a fost prelungit Ministerul finanţelor aduce la cunoştinţa comercianţilor şi industriaşilor că termenul pentru vizarea filelor din facturiere a fost prelungit până la 10 Septembrie a. c. BORSA EFECTE Operaţiuni încheiate Rurale prese. 5*/» 57 . Consolidare 43, 432, Unif. 434% 59, 59%; Reîntregire 78%; Urb. Buc. 5% noi 62, 61.3/4, 62; Refacerii Buc. 53.5/8, 53%, 53; înzestrare mari 85, 84%; înzestrare rmea 70; Imp. Ap. Naţ. 63; Refaceri prov. 50%. ACŢIUNI Operaţiuni încheiat© Banca Naţională 53000, 54000, 65000; Banca Românească 6750, 6000, 6200, 6100, 6150; Banca de Cr. Rom. opt. 6500, 6600; Banca de Cr. pui 640; Banca Agricola 2800; Credit Industrial 5300, 5600, 5700, 5800; B-ca Scont a României 2800; Astra Română 68000; Steaua Română 36.000, 36500; Petre Blok 6500, 6450, 6400; Concordia 2.500, 25000; Credit Minier 16.000, 16200, 16300, 16350, 16300, 16400; I.R.D P. 7000, 6800, 6900, 7000; Redevența 6700, 6800, 6900; Prahova 9500, 9600; Mica 19300, 19700, 19600; Gaz Metan 40000, 39500, 40000; Aur 6800, 7000, 6900; Letea opt. 13000, 12800, 12700; Letea pul c. v. 12800, 12500, 12600; Cartea Românească 8000, 7800; Locuințe Eftine 6000, 6400, 6300 Reşiţa opt. 13000, 13100, 13200, 13300, 13400; Reşiţa pui c. v. 12900, 13000, 13200, 13400; S R. D. 16000, 16600; S. T. B. opt. 8000, 8300 , 8400; S. T. B. pui c. V. 7800, 8000, 8300, 8400; Telefoane 23000, 23500; Radio 8000, 7800, 7700, 7600; Nitrogen 10000, 9900, 10000, 10200; ÎOIOO, 10000, 10100. CURSURI INFORMATIVE SCRISURI FUNCIARE Urbane București 6*/* noul 62; Urb. București 51% vechi 66; 53 V* Urbane București 10% 51 *■'<; Rurale 4% 83; Rurale nepreschimbate 5"/ 67; Rurale preschimbate d%, 57. OBLIGAŢIUNI Judeţene 4V»'/` 82. Judeţene Se vor viza numai originalele facturilor, nu şi copiile. Mărfurile vor circula numai însoţite de note, bonuri, avize sau facturi originale cari poartă viza administraţiilor financiare. 28 August 6% 80; Casa Rurală 3% 52; Locuinţe eftine 5% 68. BANCARE Banca Naţională a României 55.000; Banca de Credit Român 6 600; Banca de Credit Român pui 6 400; Banca de Scont 2.800; B-ca Comerţ Craiova 350 ; B-ca Român. 6.150; Banca Română pul c.v. 2.530; Banca Comercială Română 600; B-ca Comerc. Ital şi Rom. 600; Banca Agricolă presch. 2300; B-ca Cerealiștilor 550; Banca Basarabiei 150; Banca Albina Sibiu 625; Banca Urbană 500; Banca Vultur 1000; Banca Ilfov 1500; Banca Oituz 600; Banca Stambuliu 150; Banca Creditul Tării Pitești 320; Banca Centrală de Credit 530. PETROLIFERI Astra Română 68.000; Credit Minier 16.400 .Concordia 25 000; Petrol Blok 6.400; Petrol Rom. opt. 3-500; I.R.D.P. 7000; Prahova 9.600; Redevența 6-900; Steaua Română 36.500; Petrol Govora 2200. ASIGURĂRI Dacia România 15.000; Generala 2700; Dorna Vatra 680; Steaua României 1100; Franco-Română 700; Naţionala 1400; Agricola Fonciera 600; Asigurarea Românească 1500. DIFERITE SOCIETĂŢI Carpatina 19 000; Cartea Romănească 7.800- Casa Rurală 700; Aur 6.000; Credit Carbonifer 4.800; Clădirea Românească 15.000; Locuinţe Eftine 6.300; Pui 4 800; Creditul Industrial ex.~ cupon 5.800; pui 1 200; Letea opt 12.700; Letea pui c. v. 12.600; Zărrești 2 200; Govora Călimănești 1.600; Benoviţa 7.765; Nitrogen 10.100; Letea opt. 9 700; Letea pui c.v. 9.700; cu v. 5 590; Gaz Metan 40.000; Ripiceni 775; Titan, Nadrag, Calan 1300; Marile Hoteluri 2.000; Reşiţa opt. 13 400; pui cu 2 V. 2 400; pui c v. 13.400; S.T.B. opt. 8.400; STR. pui c.v. 8400; S.R.D 16.500; Telefoane 23.500 Mica 19.600; Radio 7600.