Universul - Provincie, septembrie 1945 (Anul 62, nr. 196-221)

1945-09-01 / nr. 196

PARCIU ’­ TRIB ILFOV SOMAțIUNE Dos. S5.972/945. Noi Petr© Ionescu, Procuror Tribunalul Ilfov. Având în vedere sentinţa Nr. 1­0i şi 22 Mai 1945 a Tribunalului Po­porului din Bucureşti prin care se confiscă întreaga avere aparţi­nând: 1. Trepăduş Grigore învăţător, de 43 ani, cu domiciliul în Craiova strada Eminescu Nr. 17, în pre­zent arestat. 2. Maciei Nicolae, general de Corp de Armată în rezervă în vârstă de 57 ani, născut în Craiova, cu ultimul domiciliu în București str. M. Vodă Nr. 55, în prezent arestat. 3. Trestioreanu Constantin, ge­neral de divizie în rez, născut în Buzău, de 54 ani domiciliat în Bu­curești str. Al. Donici 36 în pre­zent arestat. 4. Calotescu Cornel, general de divizie în rezervă de ani 55, domi­ciliat în București str. Lascăr Ca­­targiu Nr. 13 în prezent arestat. 5. Stere Marinescu, locotenent colonel în rezervă de 48 aii cu domiciliul în București str. Sabi­nilor Nr. 45 în prezent arestat. 6. Zlătescu Gheorghe colonel re­zervă de ani 56 cu domiciliul în Comuna Pucioas jud. Dâmboviţa în prezent arestat. 7. Murgescu Ion locot, colonel în rezervă, de 50 ani cu domiciliul în Bucureşti Bd. Mărăşeşti Nr. 83 în prezent arestat. 8. Finkelstein Benjamin zis Bubi de ani 47 cu domiciliul în Bucu­reşti str. Radu de la Afumaţi Nr. 61 în prezent arestat. 9. Buradescu Sever pictor de ani 49 cu domiciliul în Bucureşti str. Polonă Nr. 59 în prezent ares­tat. 10. Ciachir Dumitru funcţionar particular de ani 47 cu domiciliul în Comuna Budești jud. Ilfov în prezent arestat. 11. Isopescu Modest colonel rez. de ani 49 cu domiciliul în Bucu­rești str. Epicol Nr. 8 în prezent arestat. 12. Pădure Aristide de ani 37 cu domiciliul în București str. Epicol Nr. 9 în prezent arestat. 13. Mânescu Vasile fost pretor la Dumanefca jud. Golta, de ani 34, în prezent arestat 14. Avram Creştinu de ani 42 cu domiciliul în Botoşani str. Sft. Ni­colae Nr. 4 în prezent arestat. 15. Ghineraru Florin lt. în rez­­de ani 24 domiciliat în Bucureşti str. Vrăjitoarei Nr. 12 în prezent srfistst 16 Gavăţ Ştefan, Lt. Col. în rez. da 43 ani domiciliat în Bucureşti str. Prof. Bogdan Nr. 11 bis, în prezent arestat 17. Grigorescu Gheorghe de ani 39 învăţător din Comuna Sogogani jud­ Dâmboviţa în prezent arestat. 18. Pătrăşcoiu Nicolae de 55 ani colonel în rezervă cu domiciliul în Bucureşti str. Eustaţiu Nr. 41 în prezent arestat­ă în favoarea Sta­tului cu titlul de despăgubiri con­­siderându-se în patrimoniul său şi toate bunurile înstrăinate după data de 23 August 1944 precum şi erele dobândite pe numele soţiei sate sau al descendenţilor săi după data de 6 Septembrie 1940. Având în vedere dispoziţiunile, Legea 647 publicată în Monitorul­ Oficial Nr. 183 din 14 August 1845.„ In termen de 30 zile dela data prezentei publicaţiuni, toţi acei care deţin, cu orice titlu, bunurile celor condamnaţi cât şi ale per­soanelor intrând în prevederile art. 18 al. 2 din Legea 312 din 24 Aprilie 1945 precum şi acei care datoresc acestora cu orice titlu bani sau alte prestaţiuni ori au în­cheiat acte juridice intrând în prevederile art. 16 al. 1 din acea lege, sunt obligaţi să le declare Parchetului Trib, Ilfov sau Parche­tului Trib. de la domiciliul decla­rantului. Cei ce vor ascundă acte şi fapte cunoscute de ei sau vor da infor­­maţiuni neexacte, se vor­­pedepsi conf. legel. Prim Procuror­u­l PETRE IONESCU, Prim Secretar 1 PETRE STOICESCU 7­306 PARCHETUL TRIBUNALULUI ILFOV SOMAȚIfîMB Dos. S8.431/&45. Noi Petre Ionescu. Procuror Tri­bunalul Ilfov. Având în vedere, sentinţa crimi­nală Nr. 2 din 2 iunie 1948 a Tri­bunalului Poporului din Bucureşti prin care se confiscă întreaga a­­ver© aparţinând condamnatului STELIAN POPESCU, fost direc­tor al ziarului „Univ­ersul” din Bucureşti, indiferent­­de data do­bândirii precum şi a Zaverei soţiei şi descendenţilor săi dobândite după data de 6 Septembrie 1940, în favoarea Statului cu titlul de des­păgubiri. Având In vedere dispoz. Lesei 647 publicată în Monitorul Oficial Nr. 183 din 14 August 1945. In termen de 30 zile dela data prezentei publicaţi­uni toţi acei care deţin, cu orice titlu, bunurile celor condamnaţi cât îşi ale per­soanelor intrând în­ prevederile art 18 al. II din Legea 312 din 24 Aprilie 1945, precum­­ şi acei care­­ datoresc acestora cu­ orice titlu,­­ bani sau alte presta­ţiuni, ori au încheiat acte­ juridice, intrând în prevederile art. 16 al. 1 din acea Lege, sunt obligaţi să le declare Parchetului Tribunalului Ilfov sau Parchetului Tribunalului dela do­miciliul reclamantului. Cei c© vor ascunde acte şi fapte cunoscute de ei, sau vor­ da infor­­maţiuni neexacte se vor pedepsi conform legei. Prim Procuror,, Petre Ionescu Prim Secretar, Petre Stoicescu ^mtmisterul ^Afacerilor* ** INTERNE jf Direcţiunea Contabilității Pstficaţiune Nr. 10206 R, din 24 August 1945 . Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 5 Septembrie 1945, orele 11, se va ţine în localul Mi­nisterului Afacerilor Interne din Str. Academiei Nr. 34, etajul, IV, o nouă licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate pentru vân­zarea a 36 automobile reformate, pro­prietatea Ministerului Afa­cerilor Interne, în valoare de circa 21.000.000 lei. Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu dispoziţiunile :art. 88-110 din Legea Contabilităţii­ Publice şi normelor generale de ţinerea lici­taţiilor publicată în Monitorul O­­ficial Nr. 127 din 19311. Concurenţii vor depune odată cu oferta în plic separat garanţia le­gală de 5*/1 din valoarea,ofertei, în numerar sau efecte garantate de Stet. Ofertele vor fi făcute parţial pentru fiecare maşină­, după pre­țul de evaluare fixat­ de către O­­ficiul Central de Licitaţii. Cadtul de sarcini­­şi orice infor­maţii se poate lua­ în orice zi lu­crătoare la adresa­ susindicată în­tre orele 0-13 şi­ 7320 Vând loc 1­50 m­p. Cotentina 84 colţ Silvia. Ste­reamui, Victoriei 147. , Telefon 3.92.31. , * Pomenirea lui Siffiion Niculencu Familie­i, dobrogenii evacuaţi din Cadrilater, au pomenit, la Mangalia, pe Simion Niculencu, avocat, fost primar al staţiunei balneare Cavarina şi prefect al jud.­­Caliacra dela a cărei moarte s-a împlinit un an. Simion Niculencu a fost unul din marii avocaţi ai Dobrogei. Pentru setea lui de adevăr şi drep­tate s’a bucurat totdeauna de o reputaţie cu totul rară în faţa Corpului avocaţilor şi magistratu­rii. A fost un neobosit luptător pen­tru cauzele poporului şi un har­nic gospodar în averea publică a Cavarnei şi a judeţului Caliacra. A activat pe terenul cultural şi politic. A editat ziare de cultură sătească şi a scris nenumărate cărţi şi broşuri în legătură cu im­portanţa Dobrogei pentru Ţ­ara noastră. Pomenirea din acest an, a strâns în jurul mormântului numeroşi prieteni şi admiratori, cari i-au omagiat munca și i-au preamărit amintirea. moartea” artistului ION CORĂSOU Sibiu, 21 Aug. Duminică 12 August a fost în­mormântat la Ocna Sibiului te­norul Ion Corăsou, care a purtat cu mândrie portul românesc şi a dus cântecele populare româneşti în toate ţinuturile ţării şi în stră- j imătate. El a murit în această locali-­­ tate, unde ve­nise să-și recapete­­ sănătatea după o muncă de peste 40 ani. PUBLICAŢIE Nr. 15 792 B. Se aduce la cunoştinţa generală că Subsecretariatul de Stat al Ma­rinei, Dir. Construcţiilor Navale, ţine la Sediul său din Bucureşti, B-dul Elisabeta Nr. 1, în ziua de 10 Septembrie 1945, orele 9 a­­m. tratare prin bună învoială pentru achiziţiei-^rea a: — 3 grupuri complete de sudură electrică. Odată cu oferta şi în plic sepa­rat se va depune şi garanţia le­gală de 5% şi numai în recipisa Casei de Depuneri şi Con­semn­a­­tăimi. Cadtul de sarcini cuprinzând condiţiunile technice se poate con­sulta zilnic la S. S. M. Bir. de Inform­aţiuni, între orele 12—13. Plata prezentei publicații cade în sarcina concurenților adjudeca­tei­­. 7336 UNIVERSAB UN Miffi INCENDIU Armata­ sovietică a oraşul de un Orăştie, 20 Aug­ut In ziua de 19 Iulie, pe o căldură tropicală şi vânt, s’a iscat in incen­diu la hotel central”, proprietatea băncii „Ardelene”, arzând marea sală de spectacole şi cauzând pa­gube enorme­ La localizar­ea incendiului, care a trecut şi în altă parte a oraşului, stins focul scăpând mare dezastru dus de vânt, unde a ars o casă şi s’au aprins două şoproane, a mun­cit o unitate din armata roşie de­taşată aici , soldaţi şi ofiţeri, dând dovadă de curaj şi jertfă, în frunte cu d. maior Popov, care a condus , personal operaţiunile de stingere,­­ scăpând oraşul de un mare dezas­­­­­tru, pentru care populaţia a­le I este recunoscătoare. LA ORAŞTIE --------O#------­LOTERIA DE STAT A câştigat 800.000 lei nr.­­ 22.039 A câştigat 400.000 lei nr.: 49.536 Au câştigat câte 200.000 lei numerele : 2.214 28.447 19.220 30.538 Au câştigat câte 100.000 lei numerele: 52.880 7.443 19.117 Au câştigat câte 80.000 lei numerele: 49.280 35.501 31.250 3.788 51.079 22.165 45.384 56.151 24.356 24.455 51.962 Au câștigat câte 60.000 lei numerele: 27.520 49.555 56.625 7.545 36.936 Au câștigat câte 40.000 lei­­ numerele:­­ 12.291 23.982 57.191 27.265 44.723­­ 22.665 53.622 51.073 54.195 36.860 25.846 16.884 37.855 Au câștigat câte 32.000 lei numerele : 29.282 20.147 55.217 44.133 18.281 4.607 31.815 23.509 45.138 41.489 44.318 882 25.969 10.241 39.020 44.975 Au câștigat câte 28.000 lei numerele: 24.846 49.792 54.292 238 38.541 3.842 51.112 878 24.478 4.792 17.797 35.871 36.032 41.877 11.016 22.384 10.673 8.283 5.693 32.116 11.912 55.188 15.004 31.974 Au câștigat câte 24.000 lei cunsecele: 39.743 24.583 33.575 1.917 5.391 1­5.687 6.513 32.325 13.266 3.678 26.249 13.499 26.354 89 10.955 32.721 13.717 59.407 29.352 55.312 59.198 9.134 9.576 55.606 37.294 58.469 43.892 34.090 12.483 24.337 83.381 9.966 43.183 26.922 47.087 16.319 53.323 20.070 28.265 16.944 22.667 38.344 40.984 12.525 14.590 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI DIRECŢIA GENIULUI AERONAUTIC PUAIS£ B£ UCITAÎtt Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că în ziua de 7 Septem­brie 1945, orele 17 p. m. sa va ţine o licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate pentru darea în întreprindere a lucrărilor de re­paraţie de la cazarma A. A. din So­­roveşeni Cluj. Licitaţia se va ţine la Subsecre­tariatul de Stat al Aerului, localul Singer din B-dul Brătianu nr. 21, et I, camera Blr. Informaţii. Licitaţia şi darea fie întreprin­dere se va face în conformitate cu art. 83—110 din L. C­ P, cu modi­ficările şi completările ei, cu re­gulamen­­tul de funcţionare al Ofi­ciului Central de Licitaţii, cu nor­mele generale pentru ţinerea lici­­taţiilor, precum şi cadtul de sar­cini şi condiţiunile special© ale lucrării cuprinse în dosarul lici­taţiei. In plic separat concurenţii vor depune garanţia provizorie de 51% din valoarea ofertei în recipisa Ca­sei de Depuneri. Nu se admit garanţii depuse in şedinţă sub formă de numerar sau efecte Ofertele vor cuprinde şi ele im­plicit textul complet al devizului din dosarul licitaţiei completat cu preţurile urtfere oferite de concu­renţi precum şi baza şi analiza preţurilor unitare. Termenul de execuţie al lucră­rilor este de 60 zile calendaristice de la data scrisorii de comandă, independent de data semnării con­tractului. Dosarul licitaţiei cu toate piesele şi condiţiunile speciale ale lucrării se pot consulta în orice zi de lu­cru între orele 12—14 la SSA Dir Geniului Aeronautic, în localul Vizand­ din Bucureşti, str. Regală nr. 21, el. III, Bir. 1 Licitaţii. Directorul Geniului Aeronautic Colonel, D. GHERMANESCU Şeful Secţiei Infrastr. Maior ing. CONSTANTINESCU GH. O impunătoare organizaţie cetăţenească la Orăştile Orăştie, 12 Aug. La primăria oraşului s-a ţinut o importantă aducere cetăţenească prezidată de d. primar Emil Ba­lom­firi. Reprezentanţii cetăţenilor au că­zut la acd­rd, că în urma stărilor actuala de nesiguranţă, să se în­fiinţeze îndată un Serviciu de pa­ză cetăţenească a oraşului Orăştie, şi avutului cetăţenilor. Statutele pentru asigurarea liniştei, a vieţei acestei organizaţii şi regulamentul redactate de d. E. Gelu, au fost adoptate de adunare, care a cerut punerea imediată în aplicare. Oraşul a fost împărţit în 62 sec­toare de pază, 2 schimburi de e­­chipe de câte 3 băr­baţi de la 13-60 ani, care patrulează noaptea sec­torul respecti­v. S-a remarcat entuziasmul cu care tot­' cetăţenii oraşului au îmbrăţişat această nouă şi folosi­toare idee. Lupta împotriva speculei la Arad , , Arad 8 August Din iniţiativa d-lui I. Dinu, chestorul poliţiei, s-a înfiinţat o echipă specială împotriva specu­lei. Ea funcţionează zi şi noapte, intervenind imediat ce i se sem­nalează ceva. In sarcina acestei echipe cade şi controlul pieţelor de alimente. Ea va confisca toate mărfurile ce vor fi oferite spre vânzare cu preţuri mai mari de­cât cele oficiale. Controlul va fi exercitat şi pe străzi spre a îm­­pedica pe revânzători să acapa­reze produsele aduse din judeţ spre desfacere. Echipa va cola­­­­bora cu organele de control ce­tăţenesc în curs de organizare şi cu echipele de funcţionari ce vor fi puşi la dispoziţie de către primărie. Concomitent cu aceste măsuri, pe lângă tribunalul local s’a în­fiinţat o secţie specială pentru reclamaţiuni în legătură cu spe­cula. Autorităţile solicită concursul efectiv al populaţiei pe care o îndeamnă să semnaleze imediat orice tentativă de speculare. Arad 8 August Comitetul organizaţiei locale a Frontului Plugarilor a ţinut zi­lele trecute o şedinţă, asistând numeroşi primari din judeţ. Şe­dinţa a fost deschisă de d. C. Procopie, vicepreşedinte, care a vorbit despre realizările impor­tante ale guvernului Petre Gro­za pentru ridicarea nivelului plugărimii. D. dr. Petre Simandan, secre­tarul general al organizaţiei, a arătat că puterea administrativă a fost încredinţată celor 123 primari, aleşi dintre cei mai buni membri ai Frontului Plugarilor. In continuare a vorbit despre fo­iţe primarilor democraţi şi a su­bliniat grija ce trebue acordată tineretului pluigăresc, care trebue încadrat în organizaţia Tineretu­lui Progresist. D. Ioan Boc a făcut raportul financiar, d. Iustin Cârlig a fă­cut o dare de seamă asupra situ­aţiei politice interne şi externe, insistând asupra hotărârilor de la Potsdam, d-ra Leontina Sulu­­mete a vorbit despre rolul fe­meii în viaţa socială şi politică şi d. Ioan Şerbu s-a ocupat de ne­cesitatea unităţii masselor popu­lare pentru refacerea ţării. Au urmat rapoartele preşedin­ţilor de plăşi şi cuvântările pri­marilor, cari au arătat nevoile satelor şi greutăţile ce le întâm­pină în rezolvarea lor. D. dr. Petre Simandan, a ară­tat realizările guvernului, şi ro­stul şi importanţa blocării cerea­lelor. Pe urmă, s-a votat următoarea moţiune: Cerem repartizarea urgentă a sarcinilor armistiţiului pe toţi locuitorii ţării, armistiţiul să nu fie suportat ca până în prezent, numai de plugari. Cerem confiscarea averilor profitorilor şi îmbogăţiţilor de război, acestea să fie vândute, iar valorile rezultate să fie vărsate în contul armistiţiului. Cerem creiarea unui comitet economic FND în fiecare comu­nă, care să colecteze vitele, în lo­cul centrelor de exploatare. Cerem echilibrarea preţurilor agricole şi industriale. Cerem urgenta epurare a apa­ratului de stat, în speciel cel ad­ministrativ. Moţiunea a fost înaintată Pre­­şidenţiei Consiliului de Miniştri şi Comitetului central al Frontu­­lui Plugarilor.________________ Sărbătorirea părintelui protopop ps Mris dr. Ifilea, noul vicar de Oradea Braşov, 18 August In saloanele „Casinei Roanâne“ din localitate, a fost sărbătorit părintele protopop dr. Aurel Ghi­­lea, noul vicar de Oradea al bi­­sericei greco-catolice. La ban­chetul oferit cu prilejul plecării prea sfinţiei sale la graniţa de vest a ţării, a fost prezentă ma­joritatea intelectualilor braşo­veni, în frmnp cu personalităţile de seamă din oraş. Prezenţa la această meritată sărbătorire a credincioşilor celor două biserici româneşti, ortodoxe şi unite, a făcut dovada preţui­re­ de care s’a bucurat părintele Ghilea în rândurile lumii bâr­sane. In adevăr, părintele pro­­topp dr. Aurel Ghilea, a slujit în aceiaş măsură şi altarul bisericei unite, şi altarul românismului. In cei cinci ani, cât a slujit altarul bisericei unite din Bra­şov, părintele protopop Ghilea şi-a impus o conduită care l-a aşezat în rândurile adevăraţilor luptători şi îndrumători ai ob­­ştei transilvane. Aşa se explică regretul pe care lumea bârsană şi l-a manifestat faţă de pleca­rea sfinţiei sale. Cu prilejul banchetului dat în cinstea noului vicar, au luat cu­vântul numeroşi intelectuali bra­şoveni, uniţi şi ortodoxi. Cel dintâi a vorbit de dr. Vaier Roman, fost ministru, care şi-a mărturisit regretul că trebue să vorbească la o masă de rămas bun în loc de a vorba la înscău­narea definitivă a părintelui Ghilea la Braşov. Părintele Vasile Com­an, pa­rohul catedralei,­­ în numele preo­­ţimei ortodoxe, a elogiat perso­nalitatea părintelui Ghilea. In numele Academiei comer­ciale a vorbit di­rector dr. Gh. Dragoş. D-sa a subliniat impor­tanţa misiunei pe care noul vi­car de Oradea o are la graniţa de vest D. Aurel Precup, fost primar, în numele Casinei Române şi a populaţiei braşovene, a arătat regretul pe care îl simte popu­laţia Braşovului la plecarea pă­rintelui protopop Ghilea. Du­pă cuvântarea d-lui dr. Va­sile Tarţa şi a d-lui Sălăgeanu, a răspuns profund emoţionat pă­rintele protopop Aurel Ghilea. „Noi preoţii — a spus s. s. — trebue să fim în frunte la dato­rie atunci câ­nd este vorba de in­teresul bisericei şi al neamului. Mă întreb însă ce am făcut la Braşov ? De ce toată lumea româ­nească a cetăţii a vrut să-şi a­­rate dragostea faţă de mine ? Am fost doar un modest slujitor al altarului şi neamului românesc. Sunt fericit că am putut sluji biserica şi neamul şi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a hărăzit să mă pot bucura de aceste zile în care biruinţa adevărului a triumfat şi o vieaţă liberă s’a reaşezat peste plaiurile ardelene. Această manifestaţie de dra­goste a dv. este cea mai mare mulţumire a mea. S’au împlinit patru ani de când am spus din faţa altarului bisericei la care am slujit: vreau o acţiune unitară cu fraţii mei preoţi dela biserica ortodoxă, spre binele neamului românesc. Că vrerea mea s’a realizat o do­vedeşte prezenţa aici atât a cre­dincioşilor bisericei mele cât şi ai­ bisericei ortodoxe. Aş fi rămas la Braşov, dar conducerea bise­­ricei mele a crezut că sunt mai utit în altă parte. Las aici cea mai mare parte a sufletului meu. Vă asigur însă că şi la Oradea voiu şti să-mi fac datoria impusă de vremurile de acum şi de do­rul de a fi slujitor devotat bi­sericei şi românismului“. Noul vicar de Oradea şi-a luat apoi bun rămas de la credincioşii ,­i celor două biserici româneşti,­­ iar mulţimea celor prezenţi a ple-­­ cat spre oasele lor. M. M. RUŞMII Di­vilRUIEA PATRIOŢILOR HOTĂRÂŢI SĂ LUPTE ÎMPOTRIVA SPECULEI Duminică dim. în sala „Tomis” a avut loc întrunirea comercianţilor din „Uniunea Patrioţilor”. Acea­stă întrunire, la care comercianţii au participat în număr mare, a avut ca scop discutarea diferite­lor probleme ale comerţului, pre­cum: aprovizionarea Capitalei, eli­minarea Intermediarilor, lupta îm­potriva comerţului negru. D. Gh. Cristescu, din partea Frontului Naţional Democrat, a arătat cum se poate combate sa­botajul economic şi specula şi ce­re tuturor negustoriţor cinstiţi şi iubitori de ţară «* 1« Încadrez» în U. S. I. C. pentru a căpăta ast­fel forţa necesară acestei lupte. D. Vaida, din partea organelor de control cetăţenesc de pe lângă Prefectura Capitalei, arată rostul acestor organe şi eficacitatea lor. D. Gh. Savin, vice-preşedinte al U. S. I. C.-ului, înfăţişează asis-­ tenţei politica economică a guver­nului. După ce face un expozeu al situaţiilor economice din străină­tate, enumeră realizările efective ale guvernului Petru Groza şi ara­tă că este necesară o strânsă cola­­borare între capital, tehnicieni şi muncitori. Acordurile economice cu U.R.S.S. nu fac altceva decât să recunoască necesitatea de co­laborare cu elementele capitaliste- Schițează, în continuare progra­mul de refacere al guvernului, în diferitele compartimente economi­ce, transporturi, metalurgie, agri­cultură, etc. încheie cerând pedeapsă capitală împotriva speculanţilor şi saboteu­­rilor. D. Vasile Protopopescu, secretar general al ministerului aprovizio- j nării a arătat cât este de necesar pentru comercianţi şi industriaşi­i de a se organiza în U. S. I. C.­­ D. prof. Mihail Dragomirescu, secretar general al „Uniunii Pa­trioţilor”, spune că „Uniunea Pa­trioţilor” cheamă pe toţi negusto­rii care vor să participe la viaţa politică alături de muncitori şi ţă­rani. Constată necesitatea imperi­oasă a ajutorului reciproc între­­ negustori şi popor. Cere aju­­rul­­ tuturor, în lupta ce se duce con­tra sportului şi a bacşişului. La sfârşit s’a votat o moţiune în sensul celor discutate. DESCOPERIREA IM ORGAN!ZAT!I TERORISTE îUi»8saffis?e­ria pag. I-a) CINE SUNT MEMBRII ORGANIZAŢIEI T. Membrii organizaţiei „T“ sunt: Ţeţu Remus, membru al fos­tului tineret naţional-liberal, care se face vinovat de faptul că a organizat organizaţia cu caracter terorist subversiv „T“, a recru­tat membri pentru ea, a redac­tat şi difuzat ziarul clandestin „Văpaia“. Marinescu Nadeja, studentă, membră a partidului naţional-li­­beral şi organizaţia „T“, a difu­zat „Văpaia“, a tipărit-o, a par­ticipat la ascunderea literelor şi arhivelor organizaţiei, după cum reese din propria ei declaraţie ca şi din aceea a celorlalţi membri. Georgescu Adriana, avocată, membră în „Tineretul P.N.L.“ şi organizaţia „T“, fostă şefă de cabinet a generalului Rădescu la ministerul de interne, a difuzat publicaţiile clandestine şi a făcut legătură între Ţeţu şi Rădescu. Dovezi : propriile sale declara­ţii, cât şi cele ale lui Ţeţu. Pătârlăgeanu Mircea, student, membru al organizaţiei „T“ a participat la şedinţa de la facul­tatea de drept, a difuzat „Vă­paia“ şi a deţinut imprimate în alb cu en­tete-ul regimentulu­i CFR. Stelorian Alexandru, membru al organizaţiei „T“, a participat la şedinţa organizaţiei. Georgescu Nicu, a colaborat la tipărirea „Văpăii“, şi a difu­­­at-o, a luat parte la şedinţa de la facultatea de drept. Crăciunescu Petre, membru al P.N.L., a participat la şedinţe şi la difuzarea „Văpăii“. Mănciulescu Dinu, naţional-li­beral, a difuzat „Văpaia“. Maltezanu Radu, membru al organizaţiei „T” şi PNL, a difu­zat „Văpaia“. Cernăvodianu Dan Paul, mem­­bru PNL şi al organizaţiei „T“, a difuzat „Văpaia“. Negrescu Alexandru, membru al organizaţiei ,,T’, a participat la şedinţa de la Facultatea de Drept. Bătrânu Nicolae, locotenent co­mandor din aviaţie, în retragere, membru al organizaţiei „T”. Tănase Radu, membru al orga­nizaţiei a participat la şedinţa de la Facultatea de Drept şi a difuzat „Văpaia“. Toma Lucian, membru în or­ganizaţie, a participat la şedinţe. Mateescu Aristide, deşi neînca­drat în organizaţie, a ascuns arhiva. Pascu Nicolae, membru în or­ganizaţie, a participat la şedinţa de la Facultatea de drept. Victor Isac, membru al par­tidului naţional-ţărănesc, agent de legătură al acestui partid, membru al organizaţiei „T“, a canalizat organizaţia „Tineri­mea Liberă“ spre organizaţia „T“, a luat un manifest de la profesorul Crăciun şi l-a dat lui Ştefanovici spre multiplicare, a difuzat „Văpaia“ şi manifeste în rândurile „Tinerimei Libere". . Ni s-a mai comunicat că exis­tenţa celor două organizaţii tero­riste era cunoscută de d-nii Iuliu Maniu, Constantin I. C. Brătia­­nu, Bébe Brătianu prof. Danie­­lopol, George Brătianu, Mihai Fărcăşanu, Radu Câmpeanu, Ma­­rinache, Ovidiu Râureanuu. Victor Isac făcea legătura în­tre Ţeţu şi Ştefanovici. La Pă­­târlăgeanu, Radu Tănase, Lau­­ranţiu Ispir, Costea Constantin, s-a găsit material legionar. Din toate declaraţiile reese că şeful ambelor organizaţi era generalul Rădescu, care ţinea le­gătura cu organizaţia „T“, prin Adriana Georgescu, iar cu „Tine­rimea Liberă“, prin Darius Teodosiu. Toţi aceştia au fost înaintaţi Curţii Marţiale. ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ Un mort şi cinci răniţi pentru o căldare de apă Str. Barbă Rasă, din cartierul Dudaşti, a fost Marţi după amiază teatrul unei sângeroase încăerări, care s’a soldat cu un mort şi 5 răniţi grav. Cearta, care a dus la încăera­­re, a pornit dela o căldare cu apă. In str. Barbă Rasă, nu toată lumea are cişmea în curte, astfel că unii locuitori sunt nevoiţi să apeleze pentru apă la bunvoinţa acelora cari au instalaţie de ca­nal. La nr. 2, unde locueşte fa­milia lui Vreja Bantelimon, se află o cişmea, dar om rău, Vreja nu îngăduie nimănui să se atingă de apa lui. Numai când este dus de acasă cu flaşnete şi papaga­lul, pentru că din asta trăeşte, a­­tunci se mai încumetă vecinii să intre în curtea lui şi să ia câte o găleată cu apă. Ori după amiază, fetiţa unui vec­in, care nu ştia dacă Vreja este acasă, a intrat în curte şi a pus căldarea sub robinet s’o um­ple cu apă. In aceiaş clipă şi-a făcut apariţia în pragul casei flaşnetarul. — Ce cauţi la canalul meu, ieşi imediat afară din curte — s’a a­­dresat Vreja pe un ton porunci­tor copilei. Copilul nu s’a intimidat şi a rămas mai departe lângă canal aşteptând să i se umple căldarea. Atât a fost deajuns, pentru că flaşnetar ud Vreja să se repeadă la copil, căruia i-a aplicat uin pumn în obraz, de i-a podidit sângele. Ţipetele copilului au alarmat pe părinţii săi, cari au năvălit în curte să-şi apere odrasla. Dân­­du-şi seama că va fi bătut, Vre­ja a chemat în ajutor familia, adică pe nevasta şi pe cele trei fete ale sale, cari au venit înar­mate cu cuţite, o rangă de fier şi o sabie. S’a încins, apoi o în­­căerare pe viaţă şi pe moarte. După două ore de luptă, pe te­ren au rămas 7 victime. Petra Mitică, căreia Vreja îi spintecase abdomenul a murit după o scur­tă agonie, chiar pe locul bătăliei, Elena Borda, grav rănită cu cu­ţitele la spate şi cap care a fost transportată la spitalul „Noua Maternitate”, unde d. dr. Davi­­descu a supus-o unei intervenţii chirurgicale. Udrea Ion, Ioana Rădulescu, Fioroteta Udrea şi O­­prea Vuiu Mitică, cari au fost internaţi în acelaş spital. Cel mai uşor a scăpat criminalul Vreja Pantelimon, care s-a ales doar cu o făetură la cap . După terminarea încăerării a fost anunţată poliţia şi la faţa locului au venit comisarul şef Ră­dulescu şi comisarul Ciobotaru Iancu, de la circumiscripţia 13 po­liţie, care după primele cercetări au stabilit vinovăţia flaşnetaru­lui şi a familiei sale. Pe baza acestor constatări au fost arestaţi Pantelimon Vreja, soţia sa Rada şi cele trei fete: Zoe, Constanţa şi Stanca, cari au fost înaintaţi brigăzii II judicia­re din prefectura Capitalei, pen­tru continuarea cercetărilor. GRAV ACCIDENT DE CIRCULAŢIE Un grav accident de circulaţie s-a înregistrat marţi pe şoseaua Bonaparte. Motocicleta nr. 1060 B., condusă de funcţionarul Nicu Io­nescu zis Ionaşcu, în etate de 24 ani, din serviciul firmei „Bră­­ileanu” şi domiciliat în str. Şer­­bănescu Tei nr. 65, a fost puternic tamponată de o autocamionetă, care circula cu viteză excesivă. Motocicleta a fost sfărâmată complect, conducătorul ei s-a a­­les cu baza craniului fracturată, iar prietena lui, tânăra Gheor­­ghița Dumitrescu Mirescu, în vârstă de 17 ani, domiciliată în str. Suzeni nr. 28, care se afla pe perna din spate, a fost ucisă pe loc. După săvârşirea acciden­tului, şoferul autocamionului a dispărut, fără a­ i se putea lua numărul. ARESTAREA UNEI ORDO­NANŢE CE-ŞI PRĂDASE OFIŢERUL După îndelungate investigaţii şi urmăriri, comisarull Moraru, din brigada II judiciară, secon­dat de agentul Liţă Tănase, a reuşit să indentifice pe autorii marelui furt de bijuterii şi bani săvârşit acum câteva luni la lo­cuinţa d-nei colonel Romanescu, din str. Austrului nr 34. S-au furat atunci bijuterii în valoare de 35 milioane lei, rente în va­loare de câteva milioane şi suma de 1.800.000 lei în numerar. Au­torii furtului sunt fostele ordo­nanţe ale colonelului Romanescu, anume Mihăilă Ion, din comuna Frăsimet jud. Vlaşea şi Eugen Naum, din corn. Plopeni jud. Constanţa. Primul hoţ a fost arestat, iar cel de al doilea a reuşit să di­spară. Comisarul Moraru se gă­seşte încă pe urmele lui Bijute­riile s’au găsit într’o clae cu fân, iar o parte din bani s’a găsit a­­supra lui Mihăilă Ion. SINUCIDEREA , UNUI BĂTRÂN Comisarul Mircea Ion, dela cir­­cumscripţia 38 poliţie, a fost se­sizat Marţi de femeia Ioana Dia­­conu, din str. Că­limăneşti nr. 24, că vecinul ei Popescu Dumitru bătrân şi alcoolic în ultimul grad n’a mai fost văzut prin curte de două zile, iar din camera lui ră­bufneşte un miros de mangal ars şi de cadavru. Deplasându-se la faţa locului şi f­orţând uşa, comisarul a dat peste un tablou impresionant, bătrânul zăcea fără viață pe un pat de scânduri, iar lângă el, pe o tablă pusă pe dușumea, vreo trei kg. de cărbuni cari mocneau , încă. Nu încape nici o îndooială.­­ că Popesscu Dumitru s’a sinucis prin asfixiere. Dintr’un act găsit asupra lui, s’a stabilit că este în etate de 60 ani și că era originar din com. Greaca jud Olt Din ordinul parchetului, cada­­strul a fost transportat la insti­tutul medico-legal, pentru autopa­sie. SINUCIDEREA UNUI COMERCIANT In str. Fonteriei nr. II bis s’a în­registrat Marți o dramatică sinu­­cidere. Comerciantul Covali loan, în etate de 50 ani, s’a spânzurat cu o frânghie, de un cârlig în­fipt în tavanul camerei. Cu toa­te că nu a lăsat nici o scrisoare explicativă, se crede că dispe­ratul gest se datorește unei de­cepţii de ordin sentimental. Cercetările întreprinse de co­misarul de serviciu de la circum­scripţia 25 poliţie au stabilit că în ajunul sinuciderei, comercian­tul Covali, care locueşte în Aleia Grecescu nr. 19, a venit în vizită la prietena sa, d-na Siegler Au­­gustina din str. Fonteriei, care îşi serba ziua onomastică După ce au rămas câtva timp acasă, au plecat în oraş să petreacă. Târziu după miezul nopţii au revenit. Covali, pretextând că este obosit, a rugat pe prietena lui să-l găz­duiască. Acceptând, d-na Siegler i-a pus la dispoziţie o cameră, în care Covali s’a retras, încuind uşa. Ce suferinţă a pus stăpânire peste noapte pe sufletul comer­­ciantului, ce gânduri l-au tortu­rat, nu se va şti niciodată cu preciziune. El n’a manifestat nici un moment intenţia sinuciderei, iar când s’a dus la culcare, era chiar foarte bine dispus. Totuşi, peste noapte, şi-a curmat zilele. Acei cari îl cunosc îndeaproape, înclină în a pune funestul gest pe seama unei deziluzii senti­mentale. Tavan­ Ion, rămas vă­duv în urmă cu 6 luni, se îndră­gostise de o altă femeie, care nu i-a împărtăşit, se pare, senti­mentele . Nenorocirea din Cisnădie Sibiu, 18 August La Cisnădie, copiii Alfred Sat­ter, de 5 ani, şi fratele său Hel­mut Satter de 7 ani, în timp ce se jucau pe o stradă unde se afla un fir de sârmă telefonică atârnând în jos, punând mâna pe sârmă, au fost carbonizaţi. CONGRESUL FUNCŢIONARILOR PUI (Urmare din pagina I-a) Alte cuvântări D. prof. Dragomirscu a adus salutul Sindicatului corpului di­dactic secundar; d. V. Brătfălea­­nu, din executiva C. G. M., a adus salutul Uniunii sindicatelor de muncitori din artele grafice; d. Alexandrescu a vorbit în nu­mele Uniunii sindicatelor munci­torilor din porturi şi transporturi; d. Trcan Broşteanu, în numele Sindicatului magistraţilor; d. Fâr­­şerotu, în numele funcţionarilor particulari ; un muncitor a adus salutul unei delegaţii de munci­tori din Bucureşti; d. Tudor a vorbit în numele Sindicatului în­văţătorilor din jud. Ilfov, d­ ing. Socaciu în numele Uniunii sindi­catelor de metalurgişti din indus­triile chimice şi sticlărie. Gh. Radu a adus salutul sătenilor din „Frontul plugarilor“ din Ro­mânia. D. prof. Porfiri, preşedintele prezidiumului activ al congresu­lui, aminteşte că la 20 Septembrie se împlineşte un an de la răspân­direa primului apel de sindicali­zare a funcţionarilor publici din România şi propune să fie acla­maţi iniţiatorii : d-nii Protopo­­pescu, Melidoneanu, Florin Teo­dora, etc., precum şi d. dr. Si­mion Oeriu, fost secretar general al Uniunii sindicatelor salariaţilor publici până la 6 Martie a. c. D. dr. S. Oeriu a făcut un suc­cint isteric al mişcării de sindi­calizare a funcţionarilor publici din România şi repetă că actualul guvern face toate sforţările pen­tru îmbunătăţirea situaţiei mate­riale a lor, cât şi a armatei. Ar­mata poporului, aceea care şi-a făcut datoria întodeauna trebuie să fie lipsită de griji. îmbogăţiţii de război vor fi impuşi astfel, în­cât ei vor acoperi toate nevoile statului la capitolele mai sus a­­mintite. A încheiat, subliniind că refacerea ţării stă în strânsă le­gătură cu prietenia pe care o da­torăm marelui vecin U. R. S­­S. De azi înainte, nimic nu se va face fără voia noastră, a tuturor. Şedinţa a luat sfârşit, urmând în continuare după amiază la o­­rele 5, când s-a trecut la ordi­nea de zi. Şedinţa de după amiază Marţi d. a. în aula facultăţii ju­ridice, a continuat congresul funcţionarilor publici din ministe­re şi instituţiile anexe. D. prof. N. PROFIRI, deschi­zând şedinţa a făcut propuneri pentru constituirea celor trei co­misii. înainte de a se intra în ordinea de zi, d. Mălăescu dă citire nume­roaselor telegrame de urări primi­te de congres. D. prof. N. Profiri, deschizând seria cuvântărilor, spune că viaţa sindicală nu poate trăi şi nu se poate desvolta decât într’un regim democratic. Guvernul Groza fiind un guvern al poporului, un guvern democrat, trebuește sprijinit. După câteva cuvinte ale d-lui V. IONESCU, cu privire la modul în care vor urma desbaterile, po­trivit regulamentului, s’a dat cu­vântul d-lui EMILIAN ANGHE­­LIU, care în numele C. G. M. a făcut un amplu raport general po­litic și economic, începând printr’un documentat istoric al luptei pentru organiza­rea sindicală a muncitorilor, d-sa a subliniat etapele principale, ace­­ lea cari au dus — într’un timp relativ scurt — la situaţia de azi în care mişcarea sindicală din Ro­mânia numără peste 1.200.000 mem­bri înscrişi. „Massele muncitoreşti — a spus d. Anaheliu — nu au avut la noi o tradiţie sindicală. Totuşi, în toiul luptelor de e­­liberare a Bucureştilor de sub ju­gul fascist, F. U. M. a luat iniţia­tiva organizării sindicatelor F. U. M. era o organizaţie în care in­traseră partidele cu o mişcare sin­dicală. Orice salariat, fără incri­minări rassiale sau religioase, poa­te face parte din sindicatul cate­goriei lui respective. Falsa demo­craţie era înlăturată. Demagogii cari au încercat să compromită mişcarea, în momentele ei grele, au­­fost demascaţi. Totuşi, noi­muncitorii am fost şi suntem sen­timent­ali. Ne-am dat viaţa pentru popor, pentru câştigarea libertăţi­lor lui. Dar ştim, vom şti să fim aspri, necruţători cu duşmanii po­porului. Democraţia nu va f lăsată la discreţia ticăloşilor. Organizarea sindicală, după 23 August 1944, a întâmpinat aceeaşi rezistenţă ca şi legea lui Trancu-Iaşi din 1921. Dar cum salariaţii particulari, muncitorii, au învăţat, prin sindi­cate, să lupte împotriva patronilor exploatatori, tot aşa şi salariaţii publici organizaţi în sindicat, vor şti să-şi revendice drepturile de la patronul-stat, ori de câte ori ace­sta îi va neglija, îl va desconsi­dera. Enumerând apoi înfăptuirile gu­vernului Petru Groza, d. Angfaeliu a făcut un aspru rechizitoriu îm­bogăţiţilor de război, conchizând că lupta împotriva speculanţilor şi sabotorilor a fost bine dirijată de Guvern, dar noi, noi cetăţenii n’am colaborat la aplicarea legii. Datorită mişcării sindicale, acum când industriile de război se trans­formă în Industrii de pace, mun­citorii n’au rămas pe dîn afară (aşa cum au vroit să facă reacţio­narii cu cei din arsenalul Târgo­­vişte) ci din contra vor lucra li­beri mărind producţia şi sporind efortul de refacere a ţării. Introducerea muncii în acord, dă largi posibilităţi de progres mun­citorilor. Aducând elogii U R. S. S. care, după generosul armistiţiu oferit anul trecut ,anul acesta ne-a întins o mână mai mult decât prietenea­scă pentru refacerea economiei naţionale prin acordurile şi con­venţiile economice încheiate, a conchis vrând congresului să adop­te o rezoluţie cât mai justă pentru reuşita organizării uniunii sindi­cale funcţionăreşti. La raportul d-lui Angheliu, au luat cuvântul d-nul: ing. Virgil E­­conomu, Protopopescu, Gr. Meli­doneanu, av. Nicolau, Ardeleanu (T. Torontal). A pus concluzii d. Angheliu. Şe­dinţa următoare azi Miercuri la orele 9 dimineaţa. C. R. ECONOMICE-FINANCIARE Termenul pentru preschimbarea monedelor de argint de 50­0 Iei expiră la 31 August Ministerul finanţelor reamin­teşte celor interesaţi că terme­nul pentru preschimbarea mone­­delor de argint de 500 lei expiră la 31 August 1945. După data de 31 August 1945 şi până la 15 Septembrie 1945, Prefectura poliţiei Capitalei, prviciul central al populaţiei, ne trimite spre publicare următorul comunicat în legătură cu elibera­rea cartelelor de pâine: Azi, Miercuri, 29 August, se distribue la comisariatele de po­liţie cartelele de pâine cetăţenilor ale căror nume de familie încep cu Uterele E şi F. Mâine, Joi, 30 August, se vor moneta de 500 lei din argint va fi primit numai la plata impo­zitelor datorate statului începând de la 15 Septembrie 1945, puterea circulatorie a mo­­netei de 500 lei din argint înce­tează definitiv. I distribui cartelele cetăţenilor ale c­ăror nume de familie încep cu literele G şi H. Se atrage totodată atenţiunea tuturor cetăţenilor să se prezinte pentru obţinerea cartelelor numai în zilele respective afectate ini­ţialelor numelor lor, întrucât sub nici un nou termen şi nu se va nici un no­u termen și nu se v® face nici un fel de favoare. ELIBERAREA CARTELELOR DE PAIE Temeiul pentru vizarea facturierelor a fost prelungit Ministerul finanţelor aduce la cunoştinţa comercianţilor şi in­dustriaşilor că termenul pentru vizarea filelor din facturiere a fost prelungit până la 10 Sep­tembrie a. c. BORSA EFECTE Operaţiuni încheiate Rurale prese. 5*/» 57 . Consolidare 43, 43­2­, Unif. 434% 59, 59%; Re­întregire 78%; Urb. Buc. 5% noi 62, 61.3/4, 62; Refacerii Buc. 53.5/8,­­ 53%, 53; înzestrare mari 85, 84%; înzestrare rmea 70; Imp. Ap. Naţ. 63; Refaceri prov. 50%. ACŢIUNI Operaţiuni încheiat© Banca Naţională 53000, 54000, 65000; Banca Românească 6750, 6000, 6200, 6100, 6150; Banca de Cr. Rom. opt. 6500, 6600; Banca de Cr. pui 640; Banca Agricola 2800; Cre­dit Industrial 5300, 5600, 5700, 5800; B-ca Scont a României 2800; Astra Română 68000; Steaua Română 36.000, 36500; Petre­ Blok 6500, 6450, 6400; Concordia 2.500, 25000; Cre­dit Minier 16.000, 16200, 16300, 16350, 16300, 16400; I.R.D P. 7000, 6800, 6900, 7000; Redevența 6700, 6800, 6900; Prahova 9500, 9600; Mica 19300, 19700, 19600; Gaz Metan 40000, 39500, 40000; Aur 6800, 7000, 6900; Letea opt. 13000, 12800, 12700; Letea pul c. v. 12800, 12500, 12600; Cartea Românească 8000, 7800; Locuințe Eftine 6000, 6400, 6300 Reşiţa opt. 13000,­ 13100, 13200, 13300, 13400; Reşiţa pui c. v. 12900, 13­000, 13200, 13400; S R. D. 16000, 16600; S. T. B. opt. 8000, 8300 , 8400; S. T. B. pui c. V. 7800, 8000, 8300, 8400; Telefoane 23000, 23500; Radio 8000, 7800, 7700, 7600; Nitrogen 10000, 9900, 10000, 10200; ÎOIOO, 10000, 10100. CURSURI INFORMATIVE SCRISURI FUNCIARE Urbane București 6*/* noul 62; Urb. București 51% vechi 66; 53 V* Urbane București 10% 51 *■'<; Rurale 4% 83; Rurale nepre­schimbate 5"/­ 67; Rurale pre­schimbate d%, 57. OBLIGAŢIUNI Judeţene 4V»'/` 82. Judeţene Se vor viza numai originalele facturilor, nu şi copiile. Mărfurile vor circula numai în­soţite de note, bonuri, avize sau facturi originale cari poartă viza administraţiilor financiare. 28 August 6% 80; Casa Rurală 3% 52; Locu­inţe eftine 5% 68. BANCARE Banca Naţională a României 55.000; Banca de Credit Român 6 600; Banca de Credit Român pui 6 400; Banca de Scont 2.800; B-ca Comerţ Craiova 350 ; B-ca Român. 6.150; Banca Română pul c.v. 2.530; Banca Comercială Română 600; B-ca Comerc. Ital şi Rom. 600; Banca Agricolă presch. 2­300; B-ca Cerealiștilor 550; Banca Basa­rabiei 150; Banca Albina Si­biu 625; Banca Urbană 500; Ban­ca Vultur 1000; Banca Ilfov 1500; Banca Oituz 600; Banca Stambuliu 150; Banca Creditul Tării Pitești 320; Banca Centrală de Credit 530. PETROLIFERI­ Astra Română 68.000; Credit Mi­nier 16.400­ .Concordia 25 000; Petrol Blok 6.400; Petrol Rom. opt. 3-500; I.R.D.P. 7000; Prahova 9.600; Rede­­vența 6-900; Steaua Română 36.500; Petrol Govora 2200. ASIGURĂRI Dacia România 15.000; Generala 2700; Dorna Vatra 680; Steaua României 1100; Franco-Română 700; Naţionala 1400; Agricola Fonciera 600; Asigurarea Româ­nească 1500. DIFERITE SOCIETĂŢI Carpatina 19 000; Cartea Romă­­nească 7.800- Casa Rurală 700; Aur 6.000; Credit Carbonifer 4.800; Clă­direa Românească 15.000; Locuinţe Eftine 6.300; Pui 4 800; Creditul In­dustrial ex.~ cupon 5.800; pui 1 200; Letea opt 12.700; Letea pui c. v. 12.600; Zărrești 2 200; Govora Că­­limănești 1.600; Benovi­ţa 7.765; Ni­trogen 10.100; Letea opt. 9 700; Le­tea pui c.v. 9.700; cu­­ v. 5­ 590; Gaz Metan­ 40.000; Ripiceni 775; Titan, Nadrag, Calan 1300; Marile Hoteluri 2.000; Reşiţa opt. 13 400; pui cu 2 V. 2 400; pui c­ v. 13.400; S.T.B. opt. 8.400; STR. pui c.v. 8400; S.R.D 16.500; Telefoane 23.500 Mica 19.600; Radio 7600.

Next