Universul - Capitala, octombrie 1945 (Anul 62, nr. 224-249)

1945-10-01 / nr. 224

I I * * . Anul al 62-lea 6 PAGINI EXEMPLARUL 40 LEI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris Sub Nr. 160 Trib. Ilfov a poștali plătită In numerar conform aprobării Dir. G­ I. P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACTIA |l ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30 15 EXECUTAREA REFORMEI AGRARE Guvernul a socotit necesar — du­pă încheierea primei etape a activităţii sale — să supue unui examen selectiv rezultatele obţi­nute până azi în administraţia şi gospodărirea ţării, reţinând pe cele mai puţin satisfăcătoare, spre a aviza la măsuri mai eficace şi mai potrivite ţelului urmărit. După desbateri ample în cursul mai multor şedinţe, consiliul de miniştri a luat o serie de hotă­râri enunţate sumar în comuni­catul apărut ori în presa bucu­­reşteană şi care îmbrăţişează de fapt cele mai importante sectoa­re ale vieţii noastre publice. Ne-am ocupat în editorialul nostru de ori de hotărârile în le­gătură cu revizuirea întregului aparat de stat şi încadrarea lui într’o severă disciplină. Trecem acum la punctul privi­tor la accelerare® executării re­formei agrare prin înfiinţarea în fiecare plasă a unei comisiuni de control. Experienţa de până acum, tra­să din modul cum au fost apli­cate pe teren, în unele părţi ale ţării, dispoziţiunile legii privi­toare fie la exproprierea moşiilor fie la împroprietărirea ţăranilor, îndreptăţesc instituirea unui con­trol de primă instanţă al acestor operaţiuni, control care, exerci­tat în condiţiuni de strictă obiec­tivitate, trebue să asigure aplica­rea corectă şi nepărtinitoare a legii, să menţină prestigiul auto­rităţii în stat şi, odată cu acestea, liniştea şi originea în lumea sa­telor şi a ogoarelor. O reformă de importanţa celei agrare trebue scoasă din jocul pasiunilor şi al arbitrariului. Mă­reţia ei nu trebue întinată prin acte de nedreptate şi de răstăl­măciri subiective dictate de pa­siuni sau de interese particula­­riste. Dacă ea a putut să capete putere de lege fără pasiuni şi fără frământări, cu atât mai pu­ţin oportune şi justificate ar fi ele acum cu prilejul executării legii. Reforma agrară trebue să ră­mână în judecata tuturor spirite­lor oneste şi obiective contimpo­rane, ca şi în judecata istoriei, un mare act de prevedere socială şi de înţelepciune politică, ferit de orice exces şi de orice contingen­ţă care ar veni în conflict cu spi­ritul de ordine şi de legalitate ce trebue să stea la baza ei. Nimeni n’are interes să dea pri­lej detractorilor acestei reforme, ca, rezemaţi pe cazuri izolate, să prezinte această reformă sub a­­parenţa unei spoliaţiuni de drep­turi, când, în drept şi în fapt, ea trebue să rămână expresia prin­cipiului de justiţie în repartiţia proprietăţii agrare şi a necesită­ţii consolidării proprietăţii indi­viduale în folosinţa clasei de bază a statului şi poporului român: ţărănimea. Să reţinem şi in această împre­jurare sfatul înţelept al acestui genial realist, care este generalis­­sim­ul Stalin, sfat pe care, într’o convorbire intimă, l-a dat d-lui dr. Petru Groza, în forma acea­sta lapidară comunicată de pri­mul ministru român într’o expu­nere recentă: „Am vorbit — a spus d. dr. Pe­tru Groza, referindu-se la con­vorbirea cu generalissimul Stalin. — despre experienţa sovietică în­ agricultură. Cunoştea însă şi în­ţelegea perfect evoluţia plugări­­mii româneşti. M’a sfătuit să ră­­mânem la proprietatea indivi­duală. Să ne ferim de a forţa e­­voluţia muncii în agricultură. Dar să întărim această proprie­tate ţărănească individuală şi să înlocuim munca brută, de flot a plugarului, prin maşinism”. Iată, în câteva cuvinte, sinte­tizată toată cheea problemei a­­grare din România. Iată drumul pe care trebue să-l urmăm. EXPOZEUL D-LUI MINISTRU CONSTANTINESCU-IAŞI ASUPRA ACTIVITĂŢII GUVERNULUI GROZA Ministrul propagandei, d■ Petre Constantinescu-Iaşi a făcut re­prezentanţilor presei, Sâmbătă la orele 10 dim., interesante comu­nicări. S-a analizat pe larg situaţia guvernului prezidat de d. dr. Pe­tru Groza, care se bucură de a­­dâncî simpatii in massele popo­rului, care-și arată, în toate îm­prejurările, încrederea în spiritul adevărat democratic în toată ac­tivitatea guvernului­ Pentru realizarea în totul a acestei linii democrate guvernul a hotărît alegeri, mai întâi, cele administrative şi apoi cele legis­lative. Aceste alegeri, a precizat d. ministru al propagandei, vor fi mai largi decât a­u fost sub gu­vernele pseudo-democrate dintre anii 1918—1938. Actualul guvern înţelege să a­­corde o cât mai liberă consultare a poporului şi cu o lărgire a cadrelor corpului electoral, acor­­dându-se dreptul de vot tuturor femeilor şi tineretului de la 18 ani în sus­ Referindu-se la recentul comu­nicat al guvernului, d-sa a arătat că timp de două­ săptămâni, până la 24 Septembrie, cele şapte or­ganizaţii ale partidelor politice din guvern au discutat punându­­se de acord asupra câtorva puncte care se impuneau precizate. Din aceste discuţii, a arătat d. ministru, guvernul a eşit mult întărit, risipindu-se astfel svonu­­rile lansate de anumiţi interesaţi. In felul acesta, s’a făcut o ve­rificare asupra activităţii guver­namentale. Discuţiile au fost consemnaate intr’un proces verbal ale căror puncte au fost analizate în con­ferinţa de presă de eri. Această consultare nu s’a făcut la cererea vreunui partid din componenţa guvernului, ci tot ce s’a hotărît a fost în consensul general. SITUAŢIA FINANCIARĂ In primul rând s’a discutat re­dresarea situaţiei financiare pen­tru care s’a creiat un consiliu economic superior de coordonare a măsurilor şi legilor economice şi pentru planificarea lor. Acest consiliu va fi format din miniştrii finanţelor, economiei, agriculturii, comunicaţiilor şi pe­trolului şi subsecretarii respectivi cu specialişti tehnici cu vot con­sultativ. DESĂVÂRŞIREA REFORMEI AGRARE Privitor la reforma agrară s-au creiat comisii de control, pentru a urgenta eliminarea erorilor co­mise, verificându-se toate con­testaţiile existente și consemnate, făcându-se aplicarea legii agrare. Nu e vorba de o nouă lege sau de vreo modificare a ei. Această comisie va obliga intrarea în le­galitate, iar neexecutarea va con­stitui un abuz de putere. Ministerul de domenii va în­lesni desăvârșirea hotărîrilor co­misiei. O NOUĂ EPURAŢIE In ordinea administrativă se va recurge la o nouă epuraţie în aparatul de stat, Iţi ' f *f · ' ■ !------- *•'?* “ f /' ( ^ * - * . ‚ Jk COMISII INTERIMARE Trecând la situaţia primarilor, B. ministru al propagandei, a arătat că aceştia vor fi înlocuiţi prin comisii interimare, formate prin consultări populare,­­în care vor intra reprezentanţi ai tutu­ror partidelor. In ceea ce priveşte alegerile ele­­vor avea loc în curând. LAGĂRELE DE CONCEN­TRARE SE DESFIINŢEAZĂ Deoarece guvernul se astăzi sigur pe tăria lui, nemai­existând nici o teamă, faţă de mişcările fasciste, se vor des­fiinţa lagărele de concentrare. Acei cari mai prezintă un pericol vor fi deferiţi justiţiei şi cazaţi în închisori, iar alţii vor fi tri­mişi în coloane de muncă. Trierea se va face de o comisie compusă din reprezentanţii celor şapte partide, care formează gu­vernul. D. ministru a mai arătat că se va veni cu un proeet de lege, conceput de ministrul justiţiei, d. Lucreţiu Pătrăşcanu, pentru apărarea democraţiei. Ca ultim punct s-a mai anun­ţat că se studiază revizuirea sis­temului de impunere a salariilor tinzându-se la o degrevare sim­țitoare, diferențele acoperin­­du-se din impunerile asupra be­neficiilor de război. —G­am­ed — RECEPŢIE LA LONDRA IN ONOAREA D-LUI MOLOTOV Londra, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Tass“ trans­mite : D. Gusev, ambasadorul sovie­tic în Marea Britanie, a dat joi o mare recepţie în onoarea d-lui Molotov, comisarul poporului pentru afacerile străine ale Uniunii Sovietice. S’a remarcat prezenţa la re­cepţie a membrilor delegaţiilor la conferinţa miniştrilor de a­­faceri străine, a membrilor gu­vernului britanic şi a membri­lor corpului diplomatic. Printre oaspeţi au fost d. Be­­vin, ministrul de afaceri străine al Angliei, d. Byrnes, secretarul departamentului de stat al Sta­telor Unite, d. Bidault, minis­trul de afaceri străine al Fran­ţei, şi d. Wang-Shihtse, minis­trul de afaceri străine al Chi­nei. Dintre membrii guvernului en­glez au luat parte la recepţie d-nii: Dalton, ministrul finanţe­lor, lordul cancelar Jowitt, Isaacs, ministrul muncii, Noel Baker, ministru de stat, Alexan­der, ministrul marinei, Ellen Wil­kinson, ministrul instrucţiunii publice, lordul Stonesgate, mi­nistrul aerului, şi lordul Listo­­well, ministrul P.T.T-ului, pre­cum şi episcopul Catedralei Can­terbury, Newllett Johnson, pri­marul general al Londrei şi alţii. La recepţie au asistat: amba­sadorul sovietic în Statele Unite Gromyko, ambasadorul britanic în Uniunea Sovietică Kerr, am­basadorul Statelor Unite în Uni­unea Sovietică Harriman, am­basadorul francez în Uniunea Sovietică Catroux, membrii corpului diplomatic din Londra, membrii delegaţiei sovietice la conferinţa consiliului miniştrilor de afaceri străine, funcţionarii superiori ai ambasadei sovietice şi ai instituţiunilor sovietice, precum şi reprezentanţi fruntaşi ai ştiinţelor, artelor şi presei bri­tanice, în total pste 500 de per­soane. Recepția s-a desfăşurat într’o atmosferă amicală. O PROCLAMAŢIE A PREŞEDINTELUI STATELOR UNITE Washington, 29 (Rador). — In cursul unei declaraţii făcută Vi­neri, preşedintele Truman a pro­clamat jurisdicţia Statelor Unite asupra resurselor naturale şi a terenurilor submarine din apro­pierea coastelor Statelor Unite­­Preşedintele a precizat că geo­logii sunt de părere că în unele din aceste terenuri se găseşte pe­trol, dar că aceste terenuri ies din limitele tradiţionale de 5 km. ale apelor teritoriale. S’ar putea ca în aceste regiuni acoperite de apă să se găsească deasemeni zăcăminte de alte mi­nereuri. Declaraţia d-lui Truman mai precizează că, avându-se în ve­dere necesitatea de nouă resurse de petrol şi minereuri pentru Statele Unite, este indispensabil ca guvernul să dea posibilitate desvoltării acestor resurse. Scopul proclamaţiei prezidenţiale este tocmai acesta. O altă declaraţie, prin care se dă asigurări că va fi continuată protecţia industriei pescăreşti în unele regiuni maritime, a fost deasemeni semnată Vineri de că­tre preşedintele Truman. Mutică pentru pace şi înţelegere între naţ­iail O declaraţie a d-lui Churchill Londra, 29 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei franceze de presă transmite: „Scopul opoziţiei conservatoare este munca pentru pace şi înţe­legerea între naţiuni‘‘, — a de­clarat d. Churchill intr’un mesaj trimis candidatului conservator la alegerile parţiale din Ashton. D. Churchill a mai spus că o­­poziţia conservatoare va veghea mereu asupra măsurilor propuse de guvern în vederea stabilirii condiţiilor păcii. In politica internă, partidul conservator se va opune din toa­te forţele oricărei măsuri potriv­­nice interesului ţării. O delegaţie a principilor indieni primită de Vice-Regele Indiei New Delby, 29 (Rador). — O delegaţie a principilor indieni a fost primită Vineri de lordul Wa­ved, Vice-Regele Indiei. Delegaţia a fost din nou pri­mită Sâmbătă dimineaţa. Comitetul consultativ pentru chestiunile constituţionale s’a în­­trunit Vineri pentru a studia a­­titudinea adoptată de principi. Se crede că hotărîrea finală a principilor cu privire la noua Constituţie va depinde de acor­dul principalelor partide politice din India asupra propunerii mu­sulmane de împărţire a ţării. Biserica spri­j­ină acţiunea Apărării Patriotice îndemnul I. P. S. Patriarh Răsboiul a lăsat în urma lui multe suferinţe şi îndatoriri pentru fiecare dintre noi. Cu toţii trebue să contribuim ca aceste suferinţe să fie curmate. Orfani şi văduve de răsboi, invalizi şi deportaţi aşteaptă acum, în prag de iarnă, un a­­jutor pentru a li se înlesni vieaţa lor de toate zilele, dusă un noian de greutăţi. Pentru aceia, Eu, îndemn pe toţi fiii acestui neam de a deschide larg inima lor la ape­lul ce se face de Apărarea Pa­triotică în colaborare cu cele­lalte societăţi de binefacere, pentru strângerea de ajutoare, sub orice formă, ca astfel cei pe cari îi ajutăm să vadă că nu sunt singuri şi că cu toţii luăm parte la suferinţele lor. DUMNEZEU SĂ BINECU­­VINTEZE PE TOŢI CARI SE VOR STRĂDUI SA AJUTE PE APROAPELE LOR. NICODIM Patriarh al României MARI ÎNTREPRINDERI DIN CAPItALA TRECUTE SUB CONTROLUL COMISARIATULUI PREŢURILOR . Comisariatul general al preţu­rilor constatând ca măsurile luate pentru stăvilirea speculei nu-şi ating scopul urmărit, ci că între­prinderile din Capitală reuşesc să eludeze legile economice din 3 Mai a hotărît s­ă se treacă la apli­carea celei mai severe măsuri, la aceea a numirii pe lângă fiecare întreprindere a unui comisar al preţurilor sub a cărui suprave­ghere să se facă toate mişcările de mărfuri, fabricate, semifabricate sau materii prime. La un număr de 79 întreprinderi comerciale şi industriale din Capi­­pitală au fost numiţi delegaţi ai Comisariatului General al preţuri­lor şi anume la societăţile: Leonida, atelier de construcţii tehnice şi aeronautice, A. C. T. A., Autex, Hidro-Caloria, Ford Română, Voi­nea, Industria Me­talurgică „Orion”, Parcomet, Rie­­ber (Garaj), Stela, Sandrik Ro­mână, Soc- Aragaz, Internova, Lab Asfar, Lab. Ag. Rom.-Fran­ceză Lab. Farmai­teia, Lab. Re­­gea Lab. Sft., Soc. Via, Uzinele 23 August (Malaxa), Fabrica Ri­val, Fabrica Bran­dol, Fabrica Ancora, Helvetia, Industria Iutei, Ilfov, Miosia, Decea Veche, Noua Filatură de Bumbac, Tăbăcăriia Naţională, Mociorniţa, Palermo, M. V. Ganea, Nastea Alexandru, Agrtotex, Niacladian,­­Sticlăria Bucureşti, Titan, I.O.R., Industria Optică Română, Larom, I. E. R., Industria Electrică Română, I. N. C. A, Ind. Cauciucului, Metallo­­globus, Eugen Lăzărescu, Philips, S. E- T., Ind Nat. A­viatică, Farom, Phoenix, Standard Telefoane, Wolf E. Itela Română Coroana, Buletinul Mașinilor, Auto Praga, Uzinele Baterale, Carol Bunger, Globul, Tesâtoria Mecanică, Trico- Baby, Industria Bumbacului, Te­­xo, Tricotex, Dâmboviţa Raho­­vei, Fuiorul, Cerkez Trie., Florea Gugui, At. Frenkel, Soc. Distri­buţia Iromed, O. A. F., Substan­ţa, Ufarom, Lab. Wander, Texa­­com, Lab.­­ Alfa, Lab. Chemix, Fa­brica Orezul din Brăila, Şantie­rele Navale Române din Brăila, Societatea Franco-Română din Brăila­ TOATE REGISTRELE TRE­­BUESC VIZATE începând de ori orice intrare sau eşire de mărfuri la întreprinderile mai sus specificate nu se vor putea face fără viza facturilor sau a ce­lorlalte acte de circulaţie a măr­furilor de către delegatul Comisa­­riatului general al preţurilor. Delegaţii Comisariatului general . ..... .,era în ziua nu-pe cale de instrucţiuni. Orice dificultate creată in exer­citarea mandatului organului de control, deasemeni neplata în ter­men a salariului acestuia, va fi considerat un mijloc pentru sabo­tarea controlului și va fi sancționat in conformitate cu prevederile art. 26 alin. 3, din legea Nr. 349 din 1945. Important consiliu de miniştri britanic Londra, 29 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei franceze de presă transmite: Consiliul de miniştri britanic ce a avut loc Vineri după amia­ză este important prin faptul că este primul de mai multe săp­tămâni. O parte din membrii guvernu­lui britanic au avut mult de lu­cru în legătură cu conferinţa miniştrilor de externe şi mai toţi membrii guvernului au dedicat o mare parte din timpul lor sta­bilirii contactului cu colabora­torii din departamentele res­pective. O PRECIZARE A PRIMULUI MINISTRU ATTLEE Londra 29 (Rador). — După cum anunţă corespondentul A­­genţiei franceze de presă, d. At­tlee, primul ministru al Marei Britanii, a respins sugestia fă­cută de deputatul laburist, loco­­tenent-colonel Lippton, după ca­re primul ministru englez ar tre­bui să ţină conferinţe de presă periodice, aşa cum ţine preşedin­tele Statelor Unite. D. Attlee a justificat refuzul său explicaţiei că acele conferin­ţe prezidenţiale americane cores­pund unei proceduri care în Ma­rea Britanie rămâne în domeniul prerogativelor Parlamentului. Primul ministru şi-a mai ex­primat părerea că este prefera­bil ca declaraţiile să fie făcute de diferiţii miniştri asupra ches­tiunilor care sunt de resortul lor, decât de primul ministru, în numele altora. Luarea de poziţie a d-lui Att­lee este interpretată ca arătând că problemele desbătute la con­ferinţa celor cinci nu vor fi a­­duse la cunoşinţa publicului de­cât din desbaterile parlamentare, adică după 9 octombrie. MENIREA NOUEI ORGANIZATA SINDICALE MONDIALE Paris 29 (Rador). — Sir Walter Citrine, şeful delegaţiei britanice la congresul sindical­ mondial de­la Paris, a făcut un apel la cla­sa muncitoare pentru unitate. Vorbind la o întrunire ţinută la Velodrome d’Hiver pentru a celebra ,,jubileul de argint” al Confederaţiei generale a muncii, sir Walter Citrine a spus: „Trebue să avem hotărârea fermă de a colabora în adevăra­tă tovărăşie, respectând dreptu­rile şi responsabilităţile celor­lalţi şi neîncercând să ne impu­nem voinţa prin număr sau alte metode. Vom ajunge la acest scop nu­mai cu voinţa de a face bine şi prin tratarea cu înţelepciune a problemelor ce ni se vor pune”. D. Sydney Hillman, fruntaşul congresului american al organi­zaţiilor industriale, referindu-se în discursul său la noua organi­zaţie sindicală mondială, a spus printre altele: „Această organizaţie va uni muncitorimea din toată lumea în lupta ei pentru distrugerea ultimelor resturi ale fascismului şi va cimenta unitatea tuturor naţiunilor în tendinţa realizării scopurilor dorite de toate popoa­rele iubitoare de libertate”. SENTINŢA IN PROCESUL DE SABOTAJ AL LUI IZVORANU Dri dimineaţă,­­instanţa spe­cială pentru judecarea crimelor şi delictelor de sabotaj şi speculă ilicită, secţiunea VI-a sub preşe­dinţia d-lui Ioan Gh. Popescu, a dat decizia în procesul firmei Isvoranu, pedepsind, pentru cu­mul de infracţiuni, pe cei trei in­culpaţi: Carol Isvoranu, Marcus Benedict şi Eliezer Solom, la câte 7 ani şi şase luni închisoare co­recţională şi câte 500.000 lei amendă. Deasemenea a declarat confis­cată marfa din magazin. ZIUA AMIRALULUI NIMITZ“ Washington, 29 (Rador). —Ziua de 5 Octombrie va fi „Ziua ami­ralului Nimitz“. Ea va fi marca­tă prin ceremonii și parade ase­mănătoare cu cele care au fost organizate în cinstea generalilor Eisenhower și Wainright. Nr. 224 Luni 1 Octombrie 1945 6 PAGINI APARE SUB CONDUCE­­REA UNUI COMITET DE DIRECȚIE ÎNTÂLNIREA DE PE CRUCIȘĂTORUL „AUGUSTA" Președintele Truman întâmnr’ “s”"* portul : ®"»i« AiuIMm iw hordu­l crucișătorului „Augusta” în DECLARAŢII IN ŞEDINŢA COI Reforma agrară. — R ldrfărelor. — Ordii şase luni pe gu VCluj. v. Am început acest ciclu cu reo­cuparea Transilvaniei şi l-ar desăvârşit cu realizările del Moscova, care constituesc o nou piatră de consolidare a Statuii, şi o nouă piatră de consolidat a prieteniei sovieto-române. Guvernarea noastră a fost po­sibilă numai graţie simţăminte­lor de răspundere şi de solida­ritate care au călăuzit partide­ componente ale Guvernului o concentrare democratică. Co­mandamentele naţionale au vor­bit mai tare decât preocupării personale şi preocupările d partid şi astfel am putut par­curge un drum destul de lung­­cu realizări rodnice. Guvernarea noastră este nu­mai la începutul ei. Programul de reforme pe baza căruia s-a format Guvernul nostru este în curs de executare. Programul a­­cesta trebue desăvârşit. Pentru a merge mai departe a fost însă necesar să reexaminăm întreaga acţiune de guvern pe planul intern şi în special în administraţia şi gospodăria Ţării Şefii partidelor componente ale Guvernului nostru s-au în­trunit zilele acestea în mai mul­te rânduri. Am participat la a­­ceste întruniri şi am colaborat la hotărîrile luate. Voi stărui asupra celor mai importante din aceste hotărîri. IN DOMENIUL REFORMEI AGRARE Se voi continua într’un ritm accelerat acţiunea pentru termi­narea definitivă a ultimelor ope­raţiuni destinate să pună­ în mâinile plugărimii îndreptăţite pământul hotărât prin legea re­formei agrare. Se vor cerceta cu acest prilej toate erorile ce s’au putut să­vârşi atât faţă de plugari cât şi faţă de proprietari. In acest scop se va înfiinţa în fiecare plasă pe cale de delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Do­meniilor o Comisune de Control având drept preşedinte un ma­gistrat sau un avocat al Statului şi drept membri pretorul şi agro­nomul plăşii precum şi doi de­legaţi ai plugarilor din plasă. Comunicatul Preşedinţiei Con­siliului de Miniştri precizează că aceste comisiuni de control vor avea drept misiune să cerceteze toate contestaţiunile care s’au fă­cut atât de îndreptăţiţii la îm­proprietărire cât şi de proprie­tari împotriva hotărârilor Comi­tetelor de plasă care au aplicat greşit legea pentru reforma agra­ră. Ele vor cerceta şi soluţiona fiecare contestaţie făcând apli­carea prescripţiilor legii agrare şi vor corecta astfel toate erori­le, invitând apoi Comisiunile de plasă să se conformeze hotărâri­lor luate. Comisiunile de plasă sunt obligate să execute aceste hotărâri; neexecutarea lor va fi considerată drept abuz de pute­re şi vor fi sancţionaţi potrivit legilor penale în vigoare. Prin aceste măsuri se va pune capăt tuturor abaterilor cari s’au putut săvârşi cu prilejul aplică­­rei reformei agrare. Toate încălcările legii vor fi astfel înlăturate restabilindu-se BEL­ ? vor instala comisiuni înelinart,, numite după o prealabilă con­sultare a populaţiei în toate co­munele, unde o asemenea con­sultare se poate face. Aceste comisiuni vor fi astfel expresiunea voinţei administra­ţiei lor dându-se satisfacţie unei Libertăţile cetăţeneşti vor fi pe deplin asigurate, reali­zându-se astfel toate postula­tele democrației. Firește, libertatea nu In (Continuare in pag. 2-a ASPECTE CULTURALE ARDELENE de ’ Arătam în articolul nostru pre­cedent o seamă dim problemele de ordin şcolar ce frământă adânc actualitatea transilvană. Simple în aparenţă, foarte com­plicate în fond, pe rezolvarea a­­cestor probleme se bizue o bună parte din efortul cultural pe care Transilvania trebue să-l facă pentru a se putea integra în rit­mul general al progresului ro­mânesc. O asemenea integrare, în for­mele ei complecte, care să ducă apoi şi la reafirmarea spiritului ardelean creator, nu este însă po­sibilă fără prezenţa în câmpul muncii culturale a tuturor acelor forţe şi instituţii care, expulzate sau încătuşate în urma arbitra­jului de la Viena, reprezintă totuşi incontestabile potenţe de activi­tate şi de animare a spiritului public. Lipsită timp de atâţia ani de ziare şi de reviste româneşti, de societăţi culturale active, organi­zatoare de conferinţe şi de di­ferite alte manifestaţii intelec­tuale, împiedicată de a urmări, prin cărţi, mişcarea literară ro­mânească, sau de a se pu­tea în­­nălţa sufleteşte în contact cu tea­trul şi cu arta cinematografică, — timp de cinci ani atât darurile Thaliei cât şi ale cinematogra­fului fiind înfăţişate exclusiv în limba maghiară, — populaţia a­­cestei provincii, în partea ei sep­tentrională, se găseşte, astfel în­­trun greu impas cultural. A-l depăşi — iată porunca zilei! Un rol covârşitor în această operă de străpungere a întunere­­cului şi de descătuşare a lumi­­nei, va trebui să îndeplinească, după cum e şi firesc, Universita­tea din Cluj. Şi aceasta nu nu­mai prin activitatea strict ştiin­ţifică a profesorilor şi studen­ţilor săi, nu numai prin pu­­blicaţiunile şi cărţile sale, ci mai ales printr’o eşire în îlarg, pr­intr’un contact direct ş­i permanent ■ târguş­oarele activitate a .­tare, atât de la 1940, va şi intensific baze mai lai lui şi trebuii blicului arde, susţinută din răsputeri de cătr toate elementele universitari Conferinţele Extensiunii trebu să înceapă cât mai grabnic, con­comitent, dacă se poate, în toat oraşele de peste munţi. Şi ai foarte bine dacă s’ar putea ur­mări un plan unitar pe întreg cu­prinsul Transilvaniei, pretutin­deni aceleaşi probleme aşteptân să fie lămurite şi rezolvate. Mi mult decât oricând, profesorul u­niversitar, şi mai ales profesori de la Cluj, trebue să fie un atei cercetător al tuturor fenomene­lor publice ce se desfăşoară cu ochii noştri, şi tot­odată un bi drumător şi un pedagog naţiona­larma zilei nu trebue să-l im­­buşe şi nici să-l ferece de preo­cupările sale exclusiv ştiinţific Din lumea care se plămădeşi astăzi, tribunalul profesorului u­niversitar nu poate lipsi! Sh­­ind adevărului el trebue să sil­­ească neamului, ştiinţei reci deo­potrivă ca şi tumultului social. I Ardeal mai ales, unde probleme­le zilei sunt atât de complica atât de variate, angajând I aceeaş măsură elementul naţion­al şi pe cel social, profesorul u­niversitar nu poate fi decât­­ fruntea tuturor acţiunilor de con­solidare a Statului Român... Aceia? toi, în mediul rural, tre­bue ‘Să-l joace şi Asociaţiuni pentru literatura română şi cu tura poporului român, bătrân noastră „Astra”, care fără îndo­iala, a fost dela început și par astăzi, cea mai democratică cea mai activă societate cultura ardeleană. Nimeni, în Ard­es (Continuare in pag. 2­ s si

Next