Universul - Provincie, octombrie 1945 (Anul 62, nr. 223-248)

1945-10-02 / nr. 223

f X AmsS al ói-i^aa 4 ' PAGINI fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: ptUNEV IßSUL“ S.A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov ■MESTO^SK­ dBanBaaammESKr rw HOTĂRÂRI BUNE Publicăm azi comunicatul pre­­şidenţiei Consiliului de miniştri cu privire la unele hotărîri luate de guvern cu privire la diferitele probleme care interesează admi­nistrarea ţării. Sunt hotărîri cari, în împrejurările actuale când se pud ac profunde transformări po­litice, sociale şi economice, au o deosebită importanţă ele consti­tuind în ansamblul lor şi prin o strictă a lor aplicare, o condiţie esenţială a acestor profunde transformări. Subliniem în articolul de faţă hotărî­rile privitoare la apara­tul de stat. „Revizuirea întregului aparat de stat — spune comunicatul pre­­şidenţiei Consiliului de miniştri — in vederea înlăturării tuturor eler­mantelor necorespunzătoare“ şi „încadrarea întregului aparat de stat iu­tri o severă disciplină“. Iată două hotărîri cari, rapor­tate la vremurile grele prin care trecem azi — prin care trece azi toată lumea ca urmare a războiu­lui — vor contribui — aplicate cu stricteţă — la o cât mai grab­nică normalizare a vieţii noastre publice. Aparatul de stat, înainte de toate şi pentru ca toate func­ţiunile lui şi toate atributele lui să fie îndeplinite cu eficacitate şi să fie recunoscute şi respec­tate de toată lumea, treime să fie alcătuit din elemente asupra că­rora să nu existe nici o îndoială în ce priveşte priceperea, onesti­tatea şi seriozitatea lor. Ele tre­bue să corespundă prin însuşirile lor intelectuale şi morale, vre­ u­A IMPORTANTE HOTARARI ALE G­UVERNULU­I GROZA Preşedinţia consiliului de mi­niştri a dat următorul comunicat: In vederea desăvârşirii progra­mului care stă la baza acţiunii sale, guvernul a luat în cercetare în mai multe şedinţe rezultatele obţinute până azi în administra­ţia şi gospodărirea ţării şi în ur­ma desbaterilor care au avut loc, a hotărît: Consolidarea situaţiunei finan­ciare şi economice prin executa­rea noului pirogram în curs de elaborare care va fi adus la cu­noştinţa generală. Accelerarea executării refor­mei agrare prin înfiinţarea în fiecare plasă a unei comisiuni de control având drept preşedinte un mani­strat sau un avocat al Statului şi drept membri: preto­rul, agronomul cel mai vechi în grad al plăşii şi doi delegaţi ai îndreptăţiţilor la împroprietări­rea din plasă. Comisiunile de control au drept misiune să cer­ceteze toate contestaţiile care s’au făcut atât de îndreptăţiţi la împroprietărire cât şi de proprie­tari împotriva hotărîrilor comi­tetelor de plasă în cazul când au aplicat greşit legea pentru refor­ma agrară. Comisiunil© de con­trol, exercitând prin delegaţie atribuţîunile ministerului de a­­gr­icul­tură şi domenii vor cer­ceta şi soluţiona fiecare contes­taţie, făcând aplicarea prescrip­­ţiunilo­r legii agrare, invitând apoi comisiunile de plasă să se conformeze hotărîrilor luate. Co­misiunile de plasă sunt obligate să execute aceste hotărîri ; ne­­executarea lor va fi considerată drept abuz de putere şi, va fi sancţionată potrivit legilor pe­nale în vigoare. Revizuirea întregului aparat de stat în vederea înlăturării tuturor elementelor necorespunzătoare. Pregătirea alegerilor adminis­trative. Administrarea comunelor ur­bane şi rurale până la efectuarea alegerilor administrative se va face prin comisiuni interimare. Lagărele se vor desfiinţa. Se vor tria toţi deţinuţii actuali reţinân­­du-se numai cei ce urmează a fi deferiţi justiţiei şi cari vor fi transferaţi în aresturile preven­tive, precum şi contravenienţii la legile economice pentru cari se vor organiza coloane de muncă, încadrarea întregului aparat de stat într’o severă disciplină. Ex­tinderea în toate comunele ur­bane și rurale a comitetului de coordonare, îndeplinind misiunea de organ de consultare pentru satisfacerea intereselor locale și regionale. Miniștrii răspunzători vor lua imediat măsurile necesare pentru executarea acestor hotărîri. SITUAŢIA din românia VĂZUTĂ DE UN COMENTATOR AMERICAN Moscova, 28 (Rador). — Agenţia TASS transmite: Observatorul internaţional al zia­rului Moskovski Bolşevic scrie: Apărătorii desvoltării şi întăririi ei operaţiei puterilor principale res­ping puternic încercările cercurilor reacţionare de a complica lucrările consiliului miniştrilor de externe. Caracteristic în acest sens este critica aspră făcută recent de co­mentatorul de radio american Steel împotriva acelor cercuri care în­cearcă să pună piedeci lucrărilor miniştrilor de externe prin ridi­carea de probleme internaţionale creiate artificial. Steel, făcând a­­ceastă critică, avea un gând „pro­blema româneasă” pe care duşma­nii cooperării între marile puteri încearcă să o aducă pe primul plan al scenei în locul celeilalte născo­ciri a lor — „problema poloneză” — care nu a trăit atât cât aşteptau ei.Ce este această problemă, care s-a născut moartă? Reacţionarii di toate nuanţele dau acum atenţie situaţiei din România­ Ei nu se pot împăca cu faptul că majoritatea sdrobitoare a poporului român spri­jină guvernul de concentrare de­mocratică. Negând evidenţa, ele­mentele reacţionare afirmă că „un regim totalitar”, guvernează Româ­nia şi, pentru a dovedi afirmaţia lor, ei se referă la mărturiile con­ducătorilor „partidelor istorice” — Meniu şi Brătianu. Este prea bine cunoscut că situa­ţia din România este caracterizată prin solidarizarea majorităţii popo­rului român cu guvernul de con­ce­ntrare democratică şi prin abso­luta respinare­ de către poporul român a intrigilor fruntaşilor fa­liţi al „partidelor istorice“. Dar TIMES găseşte potrivit să vorbească despre „situaţia miste­rioasă” din România, iar New Yo­­r Times dă asigurări că guvernul Oroza, care a venit la putere in Martie 1945 ca o culme a unei mari mișcări populare, ar fi fost format­ă cum pretinde ziarul — pe baza „ unui închipuit ordin venit din a­­fară”. Faptele arată că majoritatea po­porului român sprijină pe deplin guvernul lui şi are încredere în el. Tv» rSst’P nul care a trec”* de p’n­d România a rupt hotărît cu rT­ermania faecistă, fata României l’a schimbat fundamental ca rezul­tat unor transformări demnera­­t•-©. România a adus o contribuţie e isiderabilă la cauza luptei împo­­*-!Va, Germaniei naziste si a înde­­•r’-’iîit corect condiţiile armistiţiu­­]i■'. Toate acestea formează un motiv "put-n a afirma că România are ^rsTitul la un Te* in comunitate» T--,*--i'or U­nite. Rezultatele unei mari numai constructive, realizată în România, furnizează un răspuns pozitiv ches­tiunii wtotA« mfte-ibssttet*** „potrivit ’ pentru încheerea unui tratat de pace. Observatorul ziarului american P. M­ găseşte că „este timpul să se atragă atenţia că acel caz făcut de unele cercuri politice străine a­­supra falimentului „partidelor isto­rice” este un caz în care dorinţa a fost luată drept realitate.. Partidul naţional-lberal român este unul dintre cele mai corupte din Europa,­­ scrie observatorul. Şeful parti­dului naţional-ţărănist, Maniu, a încheiat un bloc electoral cu „gar­diştii de fier” şi a sprijinit răz­boiul României Împotriva Uniunii Sovietice. Lăcomia de putere a acestor par­tide este o primejdie internaţiona­lă: ele speră să pricinuiască o rup­tură între Uniunea Sovietelor şi a saţei săi occidentali. Ar fi o mare greşală ca aceste partide să fie sprijinite”. , csomv». EXEMPLARUL 40 LEI Taxa poștali plătită In numerar conform aprobării Dir. O­le P. T. T. Rt. 84.464/930 VENITE! JAPONIA VA FI IZOLATĂ DE RESTUL LUMII M­uncă pentru pace şi înţelegere intre naţioaiai O declaraţie a d-lui Churchill Londra, 29 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei franceze de presă transmite: „Scopul opoziţiei conservatoare este munca pentru pace şi înţe­­legerea între naţiuni"1, — a de­clarat d. Churchill într’un mesaj trimis candidatului conservator la alegerile parţiale din Ashton. D. Churchill a mai spus că o­­poziţia conservatoare va­ veghea mereu asupra măsurilor propuse de guvern în vederea stabilirii condiţiilor păcii. In politica internă, partidul conservator se va opune din toa­te forțele oricărei măsuri patriar­nice interesului țării. EXPLOZIE IN CONSTELAŢIA VULTURULUI In jurul apariţiei unei „stele noui“ O telegramă anunţă ori că la 18.000 ani — lumină depărtare de pământ o stea a făcut explozie şi a făcut să se nască ceea ce astro­nomii numesc o „nova”, o ,,stea nouă”. Observatoarele din Suedia, din Moscova şi din Kiev au ob­servat acest fenomen încă dela 23 August. Pentru astronomi un a­­semenea fenomen nu iese din co­mun. O stea care face explozie e în ordinea normală a fenomene­lor cerești. Cea dintâi explozie de acest fel a fost observată în 1572 de Tycho Brache. Intr’o noapte, astronomul a avut surpriza să vadă o stea nouă, strălucitoare, în constelaţia Cassiopeea- Steaua aceasta a în­ceput să strălucească din ce în ce mai puternic şi în câteva zile a devenit cea mai luminoasă stea de pe cer , atât de luminoasă, că putea fi văzută şi în timpul zilei. Apoi,­­lumina ei a început să pă­lească şi după o lună steaua n’a mai fost văzută de loc. Tycho Brache n’a ştiut ce explicaţie să dea fenomenului. A însemnat în caietul lui de observaţii ,,nova Stella" — şi şi-a văzut de treabă. După 32 de ani, un fenomen asemănător a fost observat de Kepler, în constelaţia Ophichus- Steaua nouă deveni repede stră­lucitoare ca Jupiter, ca să-și piar­dă strălucirea du­pă un an. In ur­mătorii 64 de ani astronomii au observat încă 11 stele noul După aceea, din motive necunoscute, n­ici­ o nova n’a mai fost văzută până în 1848. Dar de atunci au fost observate zeci de „novae“, cele mai multe invizibile cu ochii liberi. Telescoapele moderne şi foto­grafia astronomică arată că Ty­cho Brache, deşi bun observator, s’a înşelat când e botezat „novae” nu sunt stele noui. O „nova“ e doar o stea obişnuită, un soare obişnuit, care dintr’odată îşi spo­reşte strălucirea. Evoluţia „no­­vaelor“ este aceeaş. Timp de câ­teva zile, strălucirea lor este de 100 de mii sau de un milion de ori mai mare decât înainte. Stră­lucirea aceasta excepţională des­creşte treptat şi până într’un an steaua revine la normal. Soarele nostru este şi el o stea s­upus şi el primejdiei de a face explozie într’o zi. O posibilitate de explozie ar fi să se ciocnească cu o altă stea. Dar astronomii, cari ştiu câte stele sunt în Calea­ Laptelui şi care este distanţa dintre ele, au calculat că o cioc­nire între două stele nu s-ar pu­tea înregistra decât odată la sută de mii de ani- Cum în fiecare an apar cam zece „novae“, în­seamnă că ele nu se nasc prin ciocnire. Alte teorii încearcă să explice apariţia „novaelor“ prin ciocni­rea unei stele cu o planetă sau cu un meteor mare sau prin în­călzirea bruscă a stelei, când ea trece printr’un nor gros de pulbe­re cosmică. Toate teoriile acestea asupra „novarelor“ sunt nemulţumitoare. Astronomii au motive să creadă că toate stelele vizibile azi — şi între ele soarele nostru — sunt stele aflate pe diferite trepte ale aceleaşi scări de evoluţie. Fiecare stea, la un anumit moment al evoluţiei ei, devine o nova. Cât despre soarele nostru, putem fi liniştiţi şi pentru noi şi pentru urmaşii noştri destul de depărtaţi­ Există aproximativ 20 de miliarde de stele în Calea Laptelui şi, după cum am spus, doar zece dintre ele devin novae în fiecare an... MILLROU ­ M­i­s­t­yll. ­A Răspunsul guvernului finlandez la mesajul parlamentului insulelor Aaland Important «fu de miniştri ‘film Londra, 29 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei franceze de presă transmite: Consiliul de miniştri britanic ce a avut loc Vineri după amia­ză este important prin faptul că este primul de mai multe săp­tămâni. O parte din membrii guvernu­lui britanic au avut mult de lu­cru în legătură cu conferinţa miniştrilor de externe şi mai toţi membrii guvernului au dedicat o mare parte din timpul lor sta­bilirii contactului cu colabora­torii din departamentele res­pective. O PRECIZAI A PRIM­ULUI MINISTRU ATTLEE Londra 29 (Rador). — După cum anunţă corespondentul A­­genţiei franceze de­ presă, d. At­tlee, primul ministru al Marei Britanii, a respins sugestia fă­cută de deputatul laburist, loco­­tenent-colonel Lippton, după ca­re primul ministru englez ar tre­bui să ţină conferinţe de presă periodice, aşa cum ţine preşedin­tele Statelor Unite. D. Attlee a justificat refuzul său explicând că acele conferin­ţe prezidenţiale americane cores­pund unei proceduri care în Ma­rea Britanie rămâne în domeniul prerogativelor Parlamentului. Primul ministru şi-a mai ex­primat părerea că este prefera­bil ca declaraţiile să fie făcute de diferiţii miniştri asupra ches­tiunilor care sânt de resortul lor, decât de primul ministru, în numele altora. Luarea de poziţie a d-lui Att­lee este interpretată ca arătând că problemele desbătute la con­ferinţa celor cinci nu vor fi a­­duse la cunoşinţa publicului de­cât din desbaterile parlamentare, adică după 9 octombrie. O delegaţie a principilor indieni primită de Vic­e-Regele Indiei New Delby, 29 (Rador). — O delegaţie a principilor indieni a fost primită Vineri de lordul Wa­­vell, Vice-Re­gele Indiei. Delegaţia a fost din nou pri­mită Sâmbătă dimineaţa. Comitetul consultativ pentru chestiunile constituţionale s’a în­trunit Vineri pentru a studia­­ a­­titudinea adoptată de principi. Se crede că hotărârea finală a principilor cu pr­ivire la nouă Constituţie va depinde de acor­dul principalelor partide politice din India asupra propunerii mu­sulmana de împărţire a ţării. MENIREA NICUEI ORGANIZAT! SINDICALE MONDIALE MD. 253 Marți 2 Octombrie 1945 PAGINI APARE SUB CONDUCE­­REA UNUI COMITET DE DIRECţIE zmtmcssmsatacmtm M M'­ian OFIŢERI PENTRU FLOTA DE COMERŢ Toţi aceşti tineri, demobilizaţi de pe vasele marinei de război americane, solicită formulare de înscriere pentru posturile de ofi­ţeri pe care le oferă acum marina comercială a Statelor Unite. Flota de comerţ americană este astăzi cea mai mare de P® glob. (fotografiera Oficiului de pre­să al Misiunii americane). O REZOLUŢIE A COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT Comitetul central al partidului social democrat, întrunit în şe­dinţă plenară, a adoptat în una­nimitate următoarea rezoluţie: Comitetul central al partidului social democrat constată că poli­tica urmată de partid de la 23 Au­gust 1944 încoace, în conformi­tate cu hotărîrile Sfatului parti­dului din Decembrie 1944, a dus la o însemnată întărire a orga­nizaţiilor de partid şi la sporirea influenţei sale asupra opiniei pu­blice. Creşterea puterii şi a înrâuririi sale impun partidului social de­mocrat noii sarcini politice şi obligaţia de a urmări cu vigoare sporită realizarea ţelurilor apro­piate pe care şi le propune. Par­tidul social democrat declară că va urmări realizarea acestor ţeluri în Ş. U. M. Comitetul central al partidului social democrat constată că gu­vernul Groza a reuşit să readucă Ardealul de Nord la patria mu­mă, să menţină şi să desvolte re­laţiile de prietenie cu U.R.S.S., să execute loial armistiţiul şi să obţină, în greaua situaţie actuală, mari uşurări economice, datorită înţelegerii şi sprijinului guvernu­lui sovietic. Comitetul central al partidului social democrat constată insă, că au mai rămas însemnate pro­bleme de rezolvat în domeniul intern şi extern. Pentru ca România să poată — conform hotărârilor de la Potsdam — relua raporturile diplomatice cu cei trei semnatari ai ar­mistiţiului din 12 Septembrie 1944, semna tratatul, de pace şi intra în rândurile Naţiunilor Unite este necesar ca guvernul să obţină recunoaşterea sa şi din partea Marii Britanii şi a State­lor Unite. In domeniul intern, guvernul trebuie să asigure integral liber­tăţile cetăţeneşti şi să elaboreze şi aplice o politică economică prin care sarcinile să fie aşezate în cât mai largă măsură pe cla­sele avute. In consecinţă, comitetul central al partidului social democrat cer© reprezentanţilor partidului şi tu­turor organizaţiilor să lupte pen­tru realizarea cât mai grabnică a următoarelor puncte: IN POLITICA EXTERNĂ: Adâncirea legăturilor de prie­tenie cu U.R.S.S. şi stabilirea re­laţiilor diplomatice cu Marea Britanie şi Statele Unite ale Ame­­ricei. Politica partidului social demo­crat din România faţă de U.R.S.S. nu izvorăşte din consideraţii tac­tice, inspirate de vecinătatea cu Uniunea Sovietică, fie contribuţia hotărîtoare a armatelor roşii la eliberarea României şi de rolul ei mare în politica mondială, ci din caracterul de clasă şi socia­list al partidului. Pornind de la acelaş punct de vedere, comitetul central al par­tidului social democrat a salutat cu însufleţire marea biruinţă electorală a partidului laburist englez şi venirea la cârmă a cla­sei muncitoare în cea de a doua mare putere, care este Marea Britanie. Prin această atitudine a parti­dului social democrat se exprimă nu numai un sentiment de soli­daritate, firesc faţă de un alt par­tid social democrat, dar şi nădej­dea fermă că Marea Britanie la­buristă va deveni un factor ho­­tărîtor atât pentru organizarea unei păci drepte şi durabile, cât şi pentru întărirea democraţiei şi a socialismului în toate ţările. Partidul social democrat nădăj­duieşte că strânsa colaborare ln­tre U.R.S.S. şi Anglia laburistă caracteristică şi doreşte cu atât mai mult o colaborare rodnică între partidele social democrate şi partidele comuniste în toate ţările şi, în special, în ţara noas­tră, unde întreaga clasă munci­toare s’a pus, încă din timpul acţiunii ei ilegale, în cadrul F. U. M. Comitetul central salută dease­­meni ultimele victorii socialiste şi muncitoreşti din Franţa şi ce­lelalte ţări. In linii mari, partidul social democrat vede în colaborarea în­tre Marii Aliaţi cea mai bună garanţie a­ unei păci drepte şi durabile. IN POLITICA INTERNA: Partidul social democrat luptă din toate puterile pentru demo­cratizarea reală a ţârii prin res­pectarea strictă a drepturilor şi libertăţilor consfinţite de Consti­tuţia şi legile ţării. Partidul social democrat pro­clamă însă principiul că libertă­ţile democratice nu pot fi acor­date fasciştilor care vor să le fo­losească spre a le desfiinţa şi a întrona dictatura totalitară. De aceia partidul social democrat cere o lege de apărare a regimu­lui democratic, care să reglemen­teze exerciţiul drepturilor de*110’ eratice şi să­ excludă pe fascişti de la beneficiul lor. In­deosebi partidul social de­mocrat cere imediata realizare a următoarelor deziderate, care, de altfel, au fost aprobate de gu­vern : desfiinţarea lagărelor, trierea şi trimiterea în judecată a vino­vaţilor; încetarea Internărilor adminis­trative; nici o arestare, urmărire sau, parchiziţie domiciliară să nu fie făcută decât in­­baza unui mandat­ judecătoresc, comunicat, cel mai­ târziu, în 24 ore, în cazurile şi formele prevăzute de lege. In­ deosebi, oprirea arestărilor şi a perchiziţiilor domiciliare în timpul nopţii; pedepsirea acelor care ordonă sau execută acte arbitrare. Partidul social democrat consi­deră că democraţia românească este destul de puternică pentru a nu persista în practicile excep­ţionale pe care primele guverne de după 23 August 1844 nu le-au abolit. Deasemeni guvernul trebue să ia măsuri pentru elaborarea şi grabnica aplicare a unui plan fi­nanciar şi economic şi să asigure repararea greşelilor făcute în a­­plicarea reformei agrare. Dornic de a vedea întru totul înfăptuite hotărîrile de la Potsdam P.S.D.R. ţine să proclame că par­tidele liberal şi naţional-ţărănesc nu au autoritatea morală de a s© da drept campioane ale demo­craţiei. In guvernările lor trecute acest© partide au practicat o politică de urgie împotriva clasei muncitoare, negându-i cele mai elementare drepturi şi au călcat în picioare libertăţile pe care le reclamă azi în opoziţie. P.S.D.R. nu­ urmăreşte o poli­tică de răzbunare, dar ţine să afirme că democratizarea reală a ţării nu poate fi decât opera c­a­­sei muncitoare unită în F.U.M. şi cu deosebire a partidului so­cial democrat care prin tradiţia şi programul său reprezintă o garanţie de sinceritate democra­tică, iar prin forţa sa actuală o chezăşie de realizare. Răspunderea istorică a Upsei unui regim democratic în Româ­nia şi a scăderilor lui de azi o­e poartă partidele „istorice” care iau guvernat ţara în trecut.­­ In spiritul acestei rezoluţii,­­P.S.DR. continuă să facă parte ţşi să colaborez© în guvernul Groza şi declară,­că va accepta soluţia situaţiei politice ce se va hotărî de cele trei mari puteri. Comitetul central al P.S.D.R. obligă pe toţi membrii şi toate organizaţiile sale să respecte în întreaga lor acţiune directivele cuprinse în această rezoluţie şi le cere să desfăşoare cu puteri unite lupta pentru întărirea par­tidului, răspândirea ideilor so­cialiste şi consolidarea unităţii de acţiune muncitorească. MARI NEREGULI IN ADMINISTRAREA " BUNURILOR INAMICE * « » V Patru dintre infractori au fost arestaţi şi deferiţi Cu­rţii Marţiale După, fraudele lui Adorian­ Hurmuzescu et. Comp. în dauna Convenţiei de Armistiţiu, o nouă afacere veroasă*, de proporţii mari a fost descoperită. Patru noui arestări s’au aparat deocamdată, altele urmând să se producă. Cine sunt aceşti noui jefuitori ai averei­ Statului ? Iată numele lor : Constantines,­cu Martin, funcţionar superior la CASBI, Furnarache Constan­tin, Zambachi Frederic şi Cris­­todulo Virgil. Care sunt isprăvile lor ? Din­tre cele mai grave, dintre cele mai ruşinoase. Ele nu se pot compara cu infracţiunile unor borfaşi, ci cu fărădelegile cari­ a­­ting interesele întregii naţiuni. Dar să relevăm faptele . Foru­rile competente s-au sesizat că administrarea hemurilor inamice este defectuoasă, înregistrându­­se mari nereguli. Se comiteau manopere care păgubeau aceste bunuri rezultându-se venituri pentru o serie de oameni. Ca a­­tare Direcţiunea Generală a Po­liţiei a operat mai multe ares­tări, printre persoanele arestul® După primele cercetări făcă de d. Dianu, Directorul Poliţ Generale, s’au stabilit deler dări în aşa o­ amploare­ încât­­ afacerea competentă de insta­ţele militare în conexitate cu c­­ele de sabotare ale Convenţiei Armistiţiu. Din­ aceste constatări s’a st­bilit că s’au dosit 10 tone de ţel pentru instrumente de prs­­zie, plăci vidai şi alte piese la ale firmei de oţel „Beuhler“ , asemeni s’au admis contracte­­ arendare la preţuri derizor Astfel firma Vitrometan‘l­d administraţia CASBI-ului a fi arendată pe un preţ absolt dei­zoriu firmei Olanda Română. S’a admis printr’a participa, numeroasă la camuflarea acţi­nilor firmei Rompol în scop de a că sustrage din administrat CASBS-ului, risipind averea cestei Societăţi. S’au debloc 1090 kgr. de coloranţi. După ce cetăriile făcute de Direcţia Genn­rală a Poliţiei dosarul a fot înaintat Parchetului Militar portut lui II Armată care contimu. c?"--ev ne Sunt iminente rwi I

Next