Universul - Provincie, octombrie 1945 (Anul 62, nr. 223-248)
1945-10-14 / nr. 233
Anul al 62-tea 4 PAGINI fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL« S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 40 LEI Taxa poștală plătită la numerar conform aprobării Dir. Gle P. T. T. SI 24.464/938 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23.85 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE IEDACTIE: 3.30.15 SPRE O NOUĂ ÎNŢELEGERE In toate comentariile noastre asupra situaţiei internaţionale în urma rezultatului negativ al Conferinţei celor cinci miniştri de externe, am păstrat nota optimistă exprimându-ne convingerea că înţelepciunea politică şi conştiinţa de serioasele răspunderi cari apasă pe umerii conducătorilor marilor naţiuni vor găsi calea unei depline înţelegeri înlăturându-se deosebirile de păreri care s’au ivit în cursul discuţiilor dela Londra. Declaraţiile oficiale ce s’au făcut in ultimele 48 de ore confirmă acest optimism care apare cu atât mai firesc, mai legitim, cu cât el nu se referă la negocieri asupra unor chestiuni de ordin secundar şi la o chestiune vitală pentru toate popoarele lumii, la asigurarea cât mai grabnică şi pe jap cât mai solide a unei păci generale. Schimbul de telegrame dintre :d-nii Molotov şi Revin este electroct în această privinţă. Preţu- I tiradeni conţinutul politic al acestor telegrame a făcut o excelentă impresiune şi a înviorat convingerea într’o apropiată reluare a conversaţiilor pentru aplanarea diferendelor şi găsirea unor soluţii mulţumitoare pentru toată lumea. „Exprim convingerea că viitoarea noastră colaborare întărită în războiul terminat în mod victorios împotriva inamicilor noştri comuni — spune d. Molotov în telegrama către d. Bevin — va continua în interesul popoarelor Marii Britanii şi Uniunii Sovietice, precum şi pentru consolidarea păcii în lumea întreagă , va învinge dificultăţile provizorii ce s’au ivit pe această cale şi că, în comun, vom aspira la fericita realizare a acestui mare scop”. „împărtăşesc siguranţa d-voastră în viitoarea noastră colaborare pentru interesul popoarelor Uniunii Sovietice şi Marii Britanii şi pentru consolidarea păcii în lumea întreagă" — răspunde d. Bevin şi adaugă : „După cum spuneţi putem întâlni pe această cale dificultăţi, însă cauza pe care o servim este atât de importantă încât toate sforţările trebuesc să fie îndreptate pentru a realiza acest mare scop". Aceste sforţări sunt în curs. „Dificultăţile provizorii“ — după cum le-a calificat d. Molotov — vor fi desigur învinse în vederea „marelui scop" a cărui realizare o aşteaptă cu nerăbdare lumea întreagă. In expunerea făcută în faţa Camerei Comunelor, d. Bevin s’a abţinut de a face comentarii cari ar fi putut da loc la interpretări greşite. D-sa s’a mărginit să arate cum s’a desfăşurat conferinţa miniştrilor de externe şi, tocmai acest tact politic al ministrului de externe britanic a făcut pretutindeni o excelentă impresie. Unanimitatea Camerei Comunelor în ce priveşte amânarea oricărei discuţii şi încrederea exprimată de d. Churchill, leaderul opoziţiei, au adus guvernului britanic sprijinul necesar pentru a putea continua pe cale diplomatică, sforţările pe drumul stabilirei unei înţelegeri. Dealtfel presa americană comentând discursul d-lui Bevin arată impresiunea excelentă produsă în Statele Unite şi îşi exprimă încrederea că nu va trece mult timp şi se va stabili din nou acordul între marii aliaţi. Nu trebue scăpat din vedere că, preşedintele Truman din primul moment a declarat că „nu există nici o ciocnire de interese între Statele Unite şi U. R. S. S. şi că dificultăţile ivite nu prezintă nimic care să îndreptăţească pesimismul”. Şi astfel, toate glasurile autorizate — cele mai autorizate — şi-au exprimat convingerea că neînţelegerile de la Londra nu au fost decât vremelnice şi că în curând vor putea fi reluate discuţiile întrerupte vremelnic. Este de asemenea de aşteptat ca declaraţiile pe care le va face d. Byrnes în faţa comisiei de afaceri străine a Senatului american să fie în aceeaşi notă optimistă şi, după cum îşi exprimă încrederea ziarul laburist „Daily Herald”, opera constructivă a păcii mondiale va fi reluată într-un viitor apropiat. Evitându-se de la început orice cuvânt şi orice apreciere care ar fi putut întârzia sau chiar împiedica reluarea conversaţiilor şi păstrându-se, în ciuda aparenţelor, unitatea de vederi asupra scopului comun pe care toţi deopotrivă doresc să-l vadă realizat, s-a putut ajunge numai după câteva zile dela întreruperea discuţiilor, la o limpezire a atmosferei internaţionale. Sinceritatea şi realitatea cu care toate părţile şi-au exprimat modul lor de a vedea şi au recunoscut divergenţele ivite, au contribuit la o clarificare de atitudini şi la recunoaşterea unanimă că divergenţele nu sunt insurmontabile şi că printr-o revizuire a părerilor se poate stabili înțelegerea necesară și rodnică. CHARTA NAŢIUNILOR UNITE ELOGIATĂ DE D. ATTLEE Londra, 10 (Rador). — Agenţia „Reuter“ transmite : D. Clement Attlee, primul ministru al Marei Britanii, a declarat Miercuri seara la demonstraţia naţională a Asociaţii Naţiunilor Unite din Londra, următoarele : „Charta Naţiunilor Unite este prima linie de apărare a Marei Britanii“, şi de când ea nu era perfectă, Marea Britanie avea de gând să o întrebuinţeze pe deplin. „Este intenţia fermă a guvernului britanic să facă din succesul primului obiectiv al Naţiunilor Unite politica lui externă", a declarat primul ministru al Marii Britanii. „Declar aceasta fără nici un obiectiv de avantaj de partid. Cred că cuvintele mele vor fi sprijinite de toate celelalte partide din Parlament. Motivul este evident. Am ajuns într-o perioadă a istoriei, când omenirea trebue sau să stabilească o instituţie de felul acesta, pe care s-o facă să acţioneze, sau să privească consecinţe atât de îngrozitoare încât mintea refuză să le închipue. Energia atomică a fost eliberată şi faptul acesta face din război o simplă formă de sinucidere a omenirei. Dacă războiul trebue să fie evitat, trebue să existe ceva în lume pentru a face în viitor ceace a făcut războiul adesea în trecut — luarea de hotărâri mari latre naţiuni. În scopul de a nu deveni cu neputinţă luarea acestor hotărîri, trebue să existe mijloace prin care diferitele ţări să poată învăţa să lucreze împreună pentru binele tuturora. Pentru acestea a fost făcută Charta Naţiunilor Unite — menţinerea păcii şi securităţii internaţionale şi promovarea bunei Stări a tuturor popoarelor prin cooperare internaţională. Securitatea Imperiului şi Commonwealth-ului britanic este astfel strâns legată de succesul Naţiunilor Unite. Dacă acceptă acest fapt, trebue să ne bazăm politica pe el, şi să ne dezbărăm de concepţiile învechite. Charta este prima noastră liote de apărare. Ţara aceasta a ajutat la punerea bazelor el şi în Chartă se găseşte mult din gândirea şi tradiţiile noastre ca şi din acele ale oricărei alte ţări din lume. Ea nu este perfectă. Nimic din cele ce sunt făcute de fiinţele omeneşti nu este vreodată perfect, dar singurul mijloc de a o îmbunătăţi este să o folosim, să o folosim pe deplin. In felul acesta, vom învăţa să lucrăm la îmbunătăţirea imperfecţiilor ei şi la cunoaşterea marilor ei posibilităţi. Din partea noastră, aceasta este ceea ce avem de gând să facem, dar pentru a reuşi trebue să avem în spatele nostru o opinie publică informată şi insistentă“. Vicontele Cecil, fostul preşedinte al Uniunii britanice pentru Liga Naţiunilor a propus în a- Ceastă întrunire, următoarea rezoluţie : „întrunirea, recunoscând că apărarea păcii printr’o acţiune internaţională bazată pe sprijinul popular este singura alternativă ii faţa prăbuşire! civiliza- I ţiei îşî propune să menţină şi să o întărească prin orice mijloace ce îi stau în putinţă, Charta Naţiunilor Unite". NAŢIONALIZAREA BĂNCII ANGLIEI Londra, 10 (Rador). — Agenţia Londra „Reuter” transmite: bază. Guvernul Marii Britanii va răscumpăra capitalul Băncii Angliei, în planul său de naţionalizare. O lege pentru preluarea controlului public al Băncii a fost publicată Miercuri, declarând că scopul principal este să se asigure transferarea capitalului existent al Băncii, pe numele trezoreriei şi pentru numirea de către Rege a guvernatorului, a ajutorului de guvernator şi a directorilor Băncii. Trezoreria va da directive Băncii, dar ea va fi condusă de către directorii săi, şi sunt dispoziţii ca Banca Angliei să dea directive celorlalte bănci britanice. Proprietăţile prezente ale Băncii Angliei vor fi răscumpărate printr’un capital al guvernului cu 3°/, pe termen lung. Totalul capitalului plătit fiecărui deţinător îi va produce acelaş venit pe care l-a avut prin capitalul depus la bancă, adică 12“.. . Totalul capitalului Băncii însemnează în prezent 14.553.000 de lire sterline şi totalul capitalului emis de guvern pentru răscumpărarea lui va fi de 58.212.000 de lire sterline. Preţul pe care guvernul britanic il plăteşte pentru capitalul Băncii Angliei este de 400 de lire sterline cu im procent de 3"/» pe termen lung în capital guvernamental pentru fiecare sută de lire sterline a Băncii Angliei. In felul acesta se realizează cele mai bune aşteptări în Bursa deja asupra compensaţiei de La preţul curent al capitalului guvernului cu 3*/1 pe termen lung, orice detentor de capital al Băncii Angliei va putea să vândă pe piaţă sub 390 de lire sterline în numerar. Aceasta egalizează aproape cel mai mare preţ pe care capitalul Băncii Angliei l-a obţinut in ultimii ani. D. Dalton, ministrul de finanţe, a depus pe biroul Camerei Comunelor proectul de lege pentru naţionalizarea Bănicii Angliei Banca urmează să fie pusă sub control public. GENERALISIMUL STAIN IN CONCEDIU DE ODIHNA Moscova, 10 (Rador). — Agenția „Tass" transmite: Preşedintele consiliului comisarilor poporului U.R. S.S. ului Stalin a plecat la 9 octombrie într'un concediu de odihnă. Parada sporturilor din întreaga Uniune Sovietică, de la Moscova ftianiftlitre du hiiffduntajtt PASTORALA I. P. S. PATRIARH NICODIM LEGĂTURĂ CU REFORMA CALENDARULUI NICODIM din mila lui Dumnezeu, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Locţiitor al Cesareei Capadociei, Patriarh al României şi Preşedinte al Sfântului Sinod. Tuturor binecredincioşilor creştini şi clerului Sfintei noastre Biserici Ortodoxe, har şi pace dela Dumnezeu, Părintele cel ceresc, iar dela Noi arhiepiscopească binecuvântare. IUBIT CLER ŞI POPOR, Ni s’au adus veşti de prin nordul Moldovei că unii din fiii rătăciţi continuă bărfirea rânduelilor Bisericii strămoşeşti cu privire la îndreptarea calendarului. Nesocotinţa lor este aşa de mare şi nu trebuesc multe cuvinte pentru a li se atrage atenţia asupra păcatului mare ce-l săvârşesc, răspândind neadevăruri şi căutând să desbine pe fraţi tocmai în aceste timpuri, când trebue să fie uniţi, aşa cum a poruncit Mântuitorul: „ca toţi să fie una”. (Ev. loan 1722)Reamintind acum punctele principale de ceea ce s’a făcut în anul 1924 cu îndreptarea calendarului, că rătăciţii vor afla cu uşurinţă adevărul şi cu toţii se vor cuminţi şi vor şti să răspundă scurt şi hotărît. Biserica creştină de când s’a întemeiat a folosit calendarul împăratului păgân Iuliu Cezar, de unde şi calendarul a primit numele de Calendarul Iulian până azi. Acest calendar având lipsuri în socotirea timpului, Sfinţii Părinţi când s’au întrunit la Niceea în anul 325, în primul sinod ecumenic, au făcut prima îndreptare a Calendarului Iulian, dând cu trei zile înainte data echinocţiului de primăvară, adică data când ziua este egală cu noaptea (21 Martie), pentru că de acest moment al primăverii este legată sărbătoarea Sfintelor Paşti, care trebuia făcută în toată lumea la aceeaşi dată-De atunci, in scurgerea timpului, Calendarul Iulian a rămas iarăşi în urmă cu data echinocţiului, pogorîndu-se până la 8 Martie in loc de 21 Martie, adică diferenţa s’a făcut de 13 zile-Noua îndreptare a calendarului nu mai putea întârzia şi de aceea toate Bisericile ortodoxe au început să se consulte ce este de făcut şi au stabilit ţinerea unei consfătuiri la Constantinopol în anul 1923 cu participarea tuturor patriarhilor Bisericilor autocefale ortodoxe. Acolo s’a hotărît îndreptarea calendarului Iulian ca să corespundă cu mersul soarelui pe cer, iar introducerea lui s’o facă fiecare biserică atunci când va găsi de cuviinţă. In calendarul îndreptat, toate sărbătorile fixe ca: Naşterea Domnului, Botezul Domnului şi cele pentru pomenirea Prea Sfintei Fecioare şi a Sfinţilor au rămas la aceleaşi date, neschimbăndu-se nimic, iar data Sfintelor Paşti a rămas de asemenea ca şi înainte, să se fixeze anual, după Pascalia Sfinţilor Părinţi. Aşa se şi explică faptul că toată suflarea creştină ortodoxă de pretutindeni sărbătoreşte în aceeaşi zi Sfintele Paşti. Cu alte cuvinte îndreptarea calendarului s’a făcut urmând exemplul Sfinţilor Părinţi dela Niceea şi cu înţelegerea comună a tuturor Bisericilor Ortodoxe, adică respectând întru totulecumenicitatea. Adevărul e deci simplu şi nici vorbă nu poate fi de un calendar nou la Români, faţă de unul vechiu, ci de acelaş calendar Iulian, îndreptat acum ca şi la primul Sinod Ecumenic, cu consensul tuturor Bisericilor Ortodoxe. Astfel stând lucrurile, invităm pe fiii noştri rătăciţi care mai stau afară pe lângă zidurile Bisericii strămoşeşti, să înţeleagă greşeala lor şi să mi asculte de cei ce voesc să pescuiască în apă tulbure, căci acei ce stau afară din staulul Bisericii nu se pot mântui Porunca lui Dumnezeu e să fie ,,o turmă şi un păstor“ (Ev. loan 10,10). Iar vreoţimiî îi revine datoria să-şi îndeplinească misiunea cu toată râvna, luminând mintea celor rătăciţi pentru a-i întoarce în staulul ce le-a fost încredinţat, şi de care vor avea să răspundă în faţa înfricoşatei Judecăţi. Darul Domnului Nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu şi Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi, AMIN. (ss) NICODIM Patriarhul României Un membru al Camerei Reprezentanţilor împotriva politicii dusă de Statele Unite in Balcani New York, 10 (Rador). — Corespondentul agenţiei „T a s s‘‘ transmite : D. Coffee, membru al Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite, publică în Monitorul Congresului Statelor Unite declaraţia făcută de Pirinski, secretar al Congresului american-slav, prin care acesta vestejeşte politica Statelor Unite dusă în Balcani. D. Coffee a declarat în Camera Reprezentanţilor următoarele: „Congresul americanilor de origină slavă dă, natural, o mare atenţiune situaţiei din Balcani, care a fost examinată de către consiliul de miniştri ai afacerilor străine la Londra. Congresul americanilor de origină slavă se teme ca nu cumva departamentul de stat să voiască a da concurs anumitor forţe reacţionare care fac încercări serioase pentru a reînvia regimurile profasciste şi fasciste în Bulgaria, Ungaria şi România. Congresul a voit să-şi expună vederile sale în coloanele ziarului „New York Times“, dar acest ziar a refuzat. Trebue ca Statele Unite ale Americei, unul din cele mai mari bastioane ale democraţiei din acest război, să nu se izoleze de amicii democraţiei din Europa. Am comis o eroare apropiindu-ne de guvernul fascist al Argentinei. Nu voim să mai repetăm această eroare“. ANGLIA §1 ACTUALA FRONTIERĂ PROVIZORIE GERMANO-POLONA Londra, 10 (Rador). — D. Ernest Bertu, ministrul de externe britanic, a arătat limpede Miercuri in Camera Comunelor că guvernul britanic nu şi-a luat de fel angajamentul sa sprijine actuala frontieră provizorie dintre Polonia şi Germania la Conferinţa, de pace. El a dat acest răspuns în scris, răspunzând la o întrebare a d-lui John Martin, laburist, care dorea să ştie dacă guvernul îşi luase un asemenea angajament. D. Bevin a adăugat că atitudinea pe care o vor adopta autorităţile poloneze din teritoriile puse actualmente sub administraţia lor temporară va influenţa desigur atitudinea pe care o va adopta guvernul britanic, atunci când se va discuta reglementarea teritorială finală pentru aceste regiuni. Răspunzând la o întrebare cu privire la alegerile poloneze, d. Bevin a spus că d-sa urmăreşte îndeaproape situaţia. Guvernul provizoriu polonez şi-a luat angajamentul faţă de guvernul britanic şi de guvernele Statelor Unite şi al Uniunii Sovietice, după cum se prevede din Crimera privitor la Polonia, să ţină „alegeri libere şi nestingherite de îndată ce va fi posibil, pe baza votului secret şi universal”, in care „toate partidele democratice şi antinaziste vor avea dreptul să participe şi să prezinte candidaţi”. D. Bevin a adăugat: „Nu reiese limpede din informaţiile ce-mi stau la dispoziţie că toate partidele ce corespund acestei descrieri se bucură actualmente în egală măsură de avantajele necesare pentru a se organiza, a ţine întruniri şi a răspândi material de publicitate prin presă şi radio. Urmăresc situaţia îndeaproape”. Deputatul conservator Bower a întrebat apoi dacă guvernul a protestat pe lângă guvernul polonez împotriva cruzimilor comise în contra femeilor și copiilor germani în legătură cu expulzarea lor din teritoriul polonez ocupat în Germania răsăriteană. D. Bevin a răspuns că a invitat stăruitor guvernul polonez să sus■Midi aftvtflwsAni'Adrion aurabil de germani, aşa cum au fost invitat să facă de către guvernele britanic, sovietic şi nordamencan, după Conferinţa dela Potsdam. Ambasadorul Poloniei la Londra a asigurat de curând ministerul afacerilor străine britanic, in urma instrucţiilor primite dela guvernul său, că s’au dat ordine stricte pentru oprirea oricăror noui expulzări, — a adăogat ministrul de externe. D. Bevin a destăinuit deasemenea în Camera Comunelor că 300.000 de polonezi din cei 500.000 strămutaţi în Germania, au hotârit până acum să se înapoieze în Polonia. 0 bombă de 50 tone New York, 10 (Radar). — Corespondentul agenţiei „Reuter” comunică: într’un raport pe care l-a adresat departamentului războiului, generalul Marshall anunţă apropiata punere la punct a unei bombe de 50 de tone. Bomba va fi transportată de Superbombardiere, sburând în stratosfera cu o viteză extraordinar de mare Şeful statului major citează şi un raport al generalului Arnold, comandantul suprem al aviaţiei nordamericane în care se spune „In momentul de faţă fabricăm o bombă de 20.000 de kgr. pentru care avem în construcţie avioane de bombardament putând să o transporte”. DARNANDA FOST EXECUTAT Paris, 10 (Rador). — Demand, fostul şef al miliţiei pronaziste de la Vichy, condamnat la moarte săptămâna trecută, a fost executat Miercuri de dimineaţă la fortul Chatillou aerogne $1 East* 2^ Duminică 14 Octombrie 1945 4 PAGINI APARE SUS CONDUCEREA UNUI COMITET DE E2E1 HWK0 CUM VA MENŢINE PACEA „CONSILIUL DE SECURITATE“ AL NAŢIUNIILOR UNITE Charta Naţiunilor Unite prevede un „Consiliu de Securitate“ însărcinat, în primul rând, cu găsirea unei soluţii paşnice pentru conflictele internaţionale, iar în cazul când soluţia paşnică nu este cu putinţă, cu aplicarea sancţiunilor militare împotriva agresorului. Graficul nostru arată care sunt principalele atribuţiuni ale „Consiliului de Securitate“. (Oficiul de presă al Misiunii americane) N8U1LE TEMELII AU PĂCI EUROPENE EXPUSE DE D. BYRNES Problema recunoaşterii României de către Anglia şi Statele Unite şi revizuirea armistiţiului cu Italia Washington, 10 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter” comunică: D. James Byrnes, secretarul departamentului de stat, a declarat la conferinţa de presă de Miercuri că nu a primit până acum vreun răspuns din partea Uniunii Sovietelor cu privire la propunerea sa de a se convoca o Conferinţă de pace europeană, o propunere de care depinde actualmente viitorul realizării păcii în Europa. Amintind de dificultăţile ce s-au ivit la recentul Consiliu al miniştrilor de externe de la Londra, cu privire la problema recunoaşterii României şi Bulgariei de către Marea Britanie şi Statele Unite, d. Byrnes a anunţat că noi reprezentanţi americani vor fi trimişi acolo pentru a inspecta condiţiile din aceste ţări. Unul din reprezentanţi va fi d. Mark Etheridge, un ziarist care, după cum a subliniat d. Byrnes, nu a avut până acum vreo legătură nici cu departamentul de stat şi nici cu guvernul. D. Byrnes a precizat că s-a căzut de acord la conferinţa de la Berlin a Marilor Trei ca fiecare din cele trei guverne să inspecteze în parte condiţiile din România şi Bulgaria. D. Byrnes a destăinuit deasemenea că s-a dus la conferinţa de pace cu intenţia de a revizui condiţiile armistiţiului cu Italia, despre cari a spus că sunt depăşite şi foarte severe. Revizuirea se va dovedi însă necesară dacă tratatul de pace cu Italia va fi întocmit la o dată apropiată. D. Byrnes a adăugat că la Berlin a fost discutată revizuirea condiţiilor armistiţiului cu Italia, dar că Marea Britanie şi Rusia Sovietică nu au fost de acord cu punctul de vedere american. El a declarat, că în ce-l priveşte, socoteşte că nu mai există nici un motiv actualmente pentru a se păstra secretaul asupra condiţiilor armistiţiului cu Italia; el a promis apoi că se va consulta cu alte departamente ale guvernului în vederea permiterii publicării condiţiilor. D. Byrnes a desvăluit deasemeni la conferinţa de presă că în cursul conversaţiilor de la Potsdam, Marii Trei au căzut de acord să ia contact fiecare în parte cu guvernul turc în vederea revizuirii Convenţiei de la Montreux şi a internaţionalizării Dardanelelor. Deşi problema Dardanelelor nu a fost atinsă la Conferinţa de la Londra a miniştrilor de externe, a continuat d. Byrnes, a fost menţionată o propunere mai cuprinzătoare pentru internaţionalizarea principalelor căi de apă europene, fără să se fi întreprins vreo acţiune. Pentru realizarea acordului de la Potsdam privitor la luarea de contact cu Turcia cu privire la Dardanele, d. Byrnes a spus că a aprobat textul unei scrisori pentru guvernul turc, încă înainte de a părăsi Londra. Scrisoarea a fost remisă la Casa Albă pentru aprobarea finală, dar a fost reţinută de atunci acolo, deoarece preşedintele Truman doreşte să discute chestiunea îndeaproape cu d. Byrnes, înainte de a o trimite, de a mtemi meaami d. Byrnes a spus că a primit un memoriu din partea guvernului turc, cerând clarificarea ştirilor de presă cu privire la hotărirea de la Potsdam. D. Byrnes a criticat secretul ce a fost impus în legătură cu Consiliul din Londra al miniştrilor de externe. Declarându-se un partizan hotărît al unei complete reprezentanţe de presă la toate negocierile internaţionale, d. Byr- Reglementarea situaţiei Washington, 10 (Rador). — D. James Byrnes, secretarul departamentului de stat, a comunicat Miercuri ziariştilor că întârzierea Angliei în a comunica adeziunea sa la Comisia consultativă propusă pentru Extremul Orient, a făcut să întârzie ţinerea primei şedinţe, dar acum au fost trimise invitaţii pentru prima sesiune ce va începe la Washington la 23 Octombrie. Invitaţiile de participare la comisie au fost trimise Angliei, Chinei şi Rusiei la 21 August. Rusia şi China au acceptat invitaţia în prima jumătate a lunii Septembrie, dar consimţământul Angliei a întârziat până la 27 Septembrie, când d. Bevin, ministrul de eterne britanic, a răspuns d-lui Byrnes prin cererea ca India să fie invitată să facă parte din comisie și ca această comise să se întrunească nu numai la Washington, dar și la Tokio. D. Byrnes a arătat că guvernes a spus că drept urmare a interzicerii presei de la Consiliul miniştrilor de externe, 50% din ştirile pe care le-a citit cu privire la această conferinţă au fost mai mult sau mai puţin inexacte a întrebat cum s-au produs „indiscreţiile", d. Bymes a spus că nu poate şti. El a admis că nu există o soluţie simplă pentru problema secretului la asemenea conferinţe. în Extremul Orient ul nordamerican a aprobat în totul primul punct şi va supune al doilea punct aprobării Rusiei şi Chinei. In baza condiţiilor de referiri acceptate de toate patru guverne, comisia va avea reşedinţa la Washington, dar se va putea întruni în Tokio sau în oricare alt loc, dacă naţiunile membre vor dori astfel. Secretarul departamentului de stat a constatat că Statele Unite au propus formarea acestei comisii la foarte scurt timp după capitularea Japoniei, cu toate că numai la 6 Octombrie au fost invitate să ia parte şi Canada, Australia, Noua Zelandă, Franţa, Olanda şi Republica Filipină. Marţi au fost triniste telegrame tuturor guvernelor, propunându-se ca prima sesiune a comisiunei să aibă loc la Washington la 23 Octombrie şi c©rându-se guvernelor să-și numească reprezentantul la cea mai apropiată dată posibilă. Lordul Stravolgi a cerut un statut de dominion pentru Palestina Londra, 10 (Rador). — Lordul Stravolgi a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că singura soluţie pentru situaţia de azi a Palestinei ar fi să i se acorde un statut de Dominion. Lordul Stravolgi, care este preşedinte al asociaţiei „Liga pentru un Dominion evreiesc în Palestina“, a spus că prin aceasta s’ar îndepărta bănuielile arabilor. NOU! CIOCNIRI Tel Aviv, 10 (Rador). — Miercuri au avut loc ciocniri între evrei şi forţe combatante de poliţie şi trupe. S’au produs 50 de cazuri de răniri uşoare. Ierusalim, 10 (Rador). — Pe3t® 200 de evrei, deţinuţi sub bănuiala de a fi intrat în Palestina În mod ilegal, au evadat dintr’un lagăr din apropiere de Haifa. |- O DECLARAŢIE A D-LUI ATTLEE V. Londra, 10 (Rador).—D. Attlee, primul ministru, a refuzat Miercuri în Camera Comunelor să facă vreo declaraţie cu privire la recentul schimb de corespondenţă pe care l-a avut cu preşedintele Truman, cu privire la Palestina. El a adăugat totuşi că o declaraţie cu privire la această chestiune va fi făcută „la momentul potrivit". Tribunalul internaţional a început judecarea criminalilor Berlin, 10 (Rador). — Tribunalul internaţional pentru judecarea marilor criminali de război a ţinut prima şedinţă. S-a anunţat că, în cursul unei şedinţe de informare, vor fi discutate problemele de procedură şi administraţie. * Lueneburg, 10 (Rador). — Kramer, principalul acuzat pentru ororile de la Belsen şi Auschwitz, neagă toate crimele care i se impută. „In toată viaţa mea — spune el — nu am tras un foc de armă cu ştiinţă sau din greşeală asupra cuiva“. Admite doar că a dat o palmă unei tinere rusoaice, care încercase să evadeze. Cât despre cicatricele martorilor, el crede că sunt urmele unor răni primite înainte de a fi internaţi. Vorbind despre ziua eliberării deţinuţilor, acuzatul afirmă că era atât de marcat chiar soldaţii britanici ar fi tras. Foştii internaţi din Belsen, care se află de faţă, nu îşi mai pot stăpâni râsul, auzind cele spuse de Kramer. Acesta însă protestează violent împotriva tratamentului la care este supus dei britanici, fiind mai ales neîmpăcat că i s’au pus cătuşe la mâini. Despre Irma Grese, tovarăşă lui de orori, Kramer spune că nu a văzut-o niciodată cu uni câine. Dimpotrivă, ea lucra foarte serios. HITLER IN CAPUL LISTEI v Londra, 10 (Rador). — Hitler a fost pus în capul listei criminalilor de război, transmite coresponrdentul din Berlin al ziarului „Daily Telegraph’’, adăugând că această hotărîre a fost luată ținând socoteala de posibilitatea ca să fie găsit, viu, înainte de începerea procesului de la Nuerem* ------------—-