Universul - Capitala, noiembrie 1945 (Anul 62, nr. 250-274)

1945-11-01 / nr. 250

CONGRESUL MONDIAL AL TINERETULUI Abia a început să se aştearnă alinarea peste rănile răsboiului­­ şi în Capitala Angliei are loc un congres al tineretului mondial. De ani de zile tinerii din ţările europene şi-au trimis numai me­­sagii de schije şi moarte. Acum, la capătul unor triste experienţe, tinerii din toate ţările se vor adu­na să tragă cu buretele peste un trecut împovărat de ură şi aţâ­­ţare şi să statornicească punţi de înţelegere. Importanţa acestei prime reu­niuni de după răsboiu nu trebuie să scape nimănui. Cine altcineva decât tineretul care s’a cuminecat cu suferinţa din­ tranşee, cine altcineva decât tineretul ce cu­noaşte mai bine ororile răsboi­u­­lui, este chemat să pună bazele unei noui convieţuiri internaţio­nale? Doctrina fascistă a căutat să facă din tineri instrumente de executare oarbă. Distrugând sis­tematic orice spirit critic în tine­ret, fasciștii realizau o excelentă massă de manevră din entuzias­mul și setea de dăruire tinereas­că. „Fu­hrerul, Ducele, Căpitanul a spus“... iată la ce se rezuma o argumentare la interval de trei veacuri după proclamarea îndo­ielii metodice cartesiene. Tineretul trebue să scuture ju­gul dogmatismului, să revină la albia, spiritului critic pentru a ancora în progres. Aceasta tre­buie să fie punctul de plecare al unui tineret nou atât în viaţa in­ternă cât şi în viaţa internaţio­nală. O lume nouă nu poate lua fiinţă fără înmormântarea meto­delor dogmatice cari au situat o­­menirea pe panta regresului sal­i­ritual. Primul contact între tinerii din toate ţările trebuie să aibă loc prin desbrăcarea de orice preju­decăţi create de război. Tinerii trebuie să discute fără nicio apă­sare a superiorităţii de la stat la stat, dela naţiune la naţiune. Dis­cuţia trebuie să aibă loc dela om la om, dela tânăr la tânăr, sin­gurele raporturi fiind acelea în­tre argumente şi idei. Probleme multe şi mari stau în faţa acestui congres: problema păcii şi tineretul, problema re­construcţiei, problema cooperării internaţionale, etc. Toate aceste probleme vor alinia oameni şi idei, vor face ca din diversitatea contrastelor să ţâşnească ţelul unic: înţelegerea dintre popoare Prima reuniune internaţională a tineretului nu trebuie conside­rată ca o adunare oarecare. Con­secinţele ei pot fi bune şi mari, pot să se reverse asupra întregei vieţi internaţionale, dacă în are­na vieţii mondiale vor păşi ele­mente de răspundere, de bună credinţă şi de o aleasă pregătire. Acei ce-au purtat pe umerii lor fireul războiului, acei ce-au as­­vârlit doar de câteva luni puşca pentru a reveni la o ocupaţie de pace, ştiu ce însemnează războiul şi trebuie să caute şi modalita­tea înţelegerii. Niciunul din a­­ceşti tineri nu doresc ca ei sau descendenţii lor să fie supuşi a­­celoraşi încercări şi privaţiuni pentru setea de putere a unor popoare sau clase. Suferinţa apropie întotdeauna oamenii, crează climatul înţele­gerii. Iată de ce congresul mon­dial al tineretului trebuia ţinut acum, până ce suferinţele şi ră­nile nu sunt uitate, până când climatul înţelegerii găseşte cel mai prielnic teren Lumea nouă va fi aşa cum va fi tineretul. Or, el trebuie să se hotărască pentru libertate, fără a o răpi pe a altuia, pentru pro­gres, pentru înţelegere şi coope­rare internaţională, pentru dărâ­marea zidurilor chinezeşti dintre popoare, pentru eliberarea de fri­ca şi ameninţarea unui nou răz­boi. Sub semnul Spiritului critic, sub semnul eliberării din dogma­tism, tineretul va găsi, suntem si­guri, căile înţelegerii. SPORIREA PENSIILOR MEMBRILOR BIR ASIGURĂRILE SOCIALE S’au­ acordat sporuri până la 200%.—Situaţia pensionarilor din Transilvania Consiliul de miniştri, în ultima sa şedinţă a aprobat următorul jurnal: Art. I. — Pensiile de orice ca­tegorie ale asiguraţilor sau ur­maşilor, prevăzute în legea asi­gurărilor sociale, ca și ajutoarele prev. de art. 136 din aceeași lege, inclusiv sporurile aferente se majorează cu un spor de scum­pete de 200% cu începere din luna Septembrie 1945, fără a pu­tea depăşi lei 35.000 lunar, cele stabilite până la publicarea pre­zentului jurnal și lei 55 000 lunar cele ce se vor stabili ulterior. Această majorare se va avea în vedere și la stabilirea despăgu­birilor globale, pentru accidentele produse dela 1 Septembrie 1945. Art. IX. — Pensiile astfel majo­rate se vor plăti din Fondul pen­siilor, prevăzut prin art. 113 din legea asigurărilor sociale, care se contopeşte cu Fondul special pen­tru sporurile de scumpete ale pensiilor, sub denumirea de Fondul pensiilor. PLATA PENSIILOR DIN TRANSILVANIA Art. III. — Casa Centrală a Asigurărilor Sociale ia asupra sa, în condiţiunile de mai jos, plata pensiilor din Transilvania elibe­rată stabilite sau recunoscute de asigurările sociale ungare, cu ex­cepția pensiilor a căror titulari nu intră în categoriile supuse a­­sigurărilor sociale, după legisla­ția română. Art. IV. — Cu începere din luna Septembrie 1945, pensiile prevăzute de art. III, se recalcu­lează și majorează astfel­: Pensiile din luna Septembrie 1944, calculate în lei, la valoarea de 27 lei un pengő, se măresc cu câte lei 1.500. Acest spor, la pen­siile de urmaşi se acordă, la un loc, pentru toţi urmaşii unui fost asigurat sau pensionar . Se vor neglija sumele din pen­siile de pe luna Septembrie 1944, care depăşesc lei 1.500, pentru pensionarii minieri, lei 1.200 pen­tru pensionarii funcţionari parti­culari, care au participat la In­stitutul de Asigurare a Funcţio­narilor Particulari (M. A. R. I) ca şi pentru pensionarii de inva­liditate, bătrâneţe, accident şi ur­maşii foştilor minieri şi lei 960, pentru toţi ceilalţi urmaşi ai a­­siguraţilor sau pensionarilor Su­­­­ma de lei 1­200 şi respectiv 960 se consideră pentru toţi urmaşii, la un loc, a unui fost asigurat sau pensionar . Sumele astfel obţinute se în­mulţesc cu 6. Pensiile stabilite în condiţiuni­le de mai sus se vor plăti până la 31 Martie 1946. NU SE ADMITE CUMUL DE PENSII Asiguraţii sau urmaşii nu pot cumula două sau mai multe pen­sii, de orice categorie ar fi, dela Asigurările Sociale, urmând a li se plăti numai­ pensia cea mai mare. Art. V. Pensiile şi despăgubi­rile globale stabilite de autorită­ţile sau organizaţiunile locale, din Transilvania eliberată cu începe­re din luna Septembrie 1944, până in prezent, precum şi cererile de pensii sau despăgubiri globale care n’au fost încă soluţionate, indiferent de data introducerii lor sau producerii riscurilor se vor revizui şi soluţiona în con­formitate cu dispori­ţiunile legii asigurărilor sociale, calculându-se la 2/3 din valoarea rezultată-Plata acestor pensii se va face cu începere din luna Septembrie 1945. REZOLUŢIA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Publicăm mai jos rezoluţia con-­­ ferinţei naţionale a partidului co­munist român ţinută zilele trecute d in Capitală. ..Conferinţa Naţionala a Parti­dului Comunist Român s’a ţinut in condiţiunile terminării victo­rioase a marelui război de nimi­cire a imperialismului hitlerist ger­man şi a militarismului japonez, în condiţiunile luptei pentru lichi­darea rămăşiţelor fasciste şi pen­tru asigurarea unei păci durabile. După cum in cucerirea victoriei, în lupta împotriva fascismului, ro­lul hotărîtor l-a avut unirea po­poarelor, în frunte cu popoarele sovietice, tot astfel consolidarea păcii nu poate fi asigurată decât prin întărirea acestei uniri. In lupta pentru democraţie şi pace, un însemnat pas înainte îl constitue crearea la Conferinţa Mondială Sindicală de la Paris, a Federaţiei Mondiale Sindicale. Acţiunea unită a fiecărui popor pentru consolidarea democraţiei in propria sa ţară, va contribui în mod esenţial la înfăptuirea unei păci trainice în întreaga lume. LUPTA PENTRU DEMOCRA­ŢIE ŞI INDEPENDENŢA NAŢIONALĂ Poporul român a cucerit prin luptă şi cu ajutorul hotărîtor al Armatei Roşii, eliberarea Patriei de sub jugul german. Partidul Comunist Român a reu­şit, înainte de 23 August 1944, cu toată teroarea din perioada ilega­lităţii, să ajute la închegarea uni­tăţii de acţiune a clasei munci­toare în Front Unic Muncitoresc, care a concentrat în juru­l său largi forţe democratice şi a mobi­lizat poporul pentru răsturnarea regimului fascist antonescian. De la 23 August până la 6 Mar­tie, Partidul Comunist Român, în colaborare cu toate forţele demo­cratice, a avut un rol important la înlăturarea guvernelor în cari predominau elementele reacţionare. Forţele democratice coalizate au adus la cârma ţării guvernul de largă concentrare democratica dr. Pi­tru Groza. înfăptuirea reformei agrare, care a înlăturat stăpânirea moşiereasca, a deschis poporului român calea desvoltării sale spre democraţie şi progres. Ajutorarea de către mun­citorii de la oraşe a ţăranilor in timpul reformei agrare şi campa­niei de însămânţări, a dus la în­tărirea Franţei dintre muncitorime şi ţărănime. Conferinţa constată, că şi mun­ca lor in guvern, comuniştii şi-au îndeplinit sarcinile de susţinători şi apărători consecvenţi ai reven­dicărilor şi intereselor poporului. Conferinţa constată, că Partidul nostru a crescut considerabil şi că membrii Partidului Comunist Ro­mân au contribuit intens şi stă­ruitor la formarea Sindicatelor U­­nite, la întărirea Frontului Unic Muncitoresc, a Frontului Naţional Democrat şi a colaborării cu Par­tidul Naţional-Liberal Tătarescu, la realizarea reformei agrare, la mărirea producţiei, la democrati­zarea ţării şi instaurarea unei or­dini democratice. Faţă de popularitatea şi creşte­rea Influenţei Partidului nostru, unele organizaţ­ini nu au reuşit să cuprindă pe toţi acei muncitori, ţărani şi intelectuali, cari cereau să fie încadraţi în Partid. Deasemeni, unele organizaţii n’au ştiut să combată, să argu­menteze, să demaşte îndeajuns cu fapte concrete manifestările şi ac­ţiunile cercurilor reacţionare. K'ontinuare in p;>g. 2-a) D. Aneurin Bevan, ministrul sănătăţii, discută cu gospodinele britanice chestiuni referitoare la noile locuinţe. (Ofici­ul de presă al misiunei britanice) DE ZIUA ECONOMIEI După o risipă de sânge, de vieţi şi de bani, cum n’a mai cunoscut istoria războaeilor, după distrugeri metodice de bunuri şi valori câştigate civi­lizaţiei şi culturii prin munca şi chiverniseala a zeci de ge­neraţii, popoarele, pocăite, se reîntorc azi la cultul vechilor virtuţi, sărbătorind Ziua Eco­nomiei. Este încă unul din parado­xele multiple din care e îm­pletit destinul omenesc, ve­gheat de rele ursitoare. Dar firea şi voinţa omului sunt de mult călite în lupta cu acest destin, pentru a su­porta cu resemnare alternanţa trecerii de la bine la rău şi de la rău la bine■ Şi cu aceeaşi hotărîre pe care­ o pune omul în deslănţuirea răului, păşeşte — în ziua dezmeticirii — la repararea lui. Această prodigioasă elastici­tate în adaptarea la împreju­rări constitue invincibila forţă fizică şi morală a fiinţei ome­neşti şi tot în ea găsim sub­stratul acelui marş triumfalul Progresului, peste suişuri şi coborişuri alternative, p­e care într-o viziune magnifică, ni-l evocă scriitorul american Lloyd Douglas în romanul „Semnalul Verde“. Ziua economiei găseşte po­poarele în plină desfăşurare a efortului reparatoriu. Perioa­da rătăcirilor şi a nechibzuin­­ţelor a trecut. Din mijlocul ruinelor şi mizeriei universale, aceleaşi mâini şi aceleaşi spi­rite, care au semănat dezastrul, lucrează acum la clădirea unei lumi mai bune, cu hotărîrea şi cu încrederea că de aici înainte lanţul rătăcirilor nu va mai fi reînodat şi că nici o forţă din lume nu va mai putea zădăr­nici munca pacinică cons­tructiva a milioanelor de oa­meni pe linia eternă a progre­sului şi a libertăţii-E ceasul grelelor ispăşiri, când pentru a birui imensita­tea răului semănat peste ţări şi continente, trebue să adu­nam in noi toate virtuţile crea­toare, toate forţele care ne pot ajuta. Spiritul de cruţare şi de economisire este una din ace­ste forţe. El crează disciplina voinţei şi a jertfei în vederea atingerii unui ideal; el este stimulentul viu al muncii, is­­voru­l încrederii şi al optimis­mului, fără de care nimic te­meinic nu se poate clădi. Iată de ce, prăznuind azi sărbătoarea Economiei, po­poarele prăznuesc cu acest prilej ziua renaşterii lor în lu­mina bunelor virtuţi, al căror simbol inalterabil este însăşi această zi a Economiei, în care ele văd primul semn al Soli­darităţii şi înfrăţirii oameni­lor în efortul închinat operei de reparaţie şi reconstrucţie, după dureroasa eclipsă a celor cinci ani de război. Poporul român, sobru şi muncitor, crede cu hotărîre în virtuţile economiei şi vede în sărbătoarea de azi simbolul și chezășia propriei sale renaș­teri. LUPTA ÎMPOTRIVA SPECULEI CU PRODUSELE C. A. M. Cu toată lupta asiduă pe care, atât organele C.A.M.-ului cât şi nU Drnfof't rmî î nnllîHoî Panifol«J­uio JL » (Brigada economică specială) o duc împotriva celor ce se dedau la o speculă crâncenă cu ţigările şi chibriturile, totuş, cu părere de rău trebue s’o spunem, nu s’a izbutit până în prezent să se pună capăt acestei situaţii into­lerabile pe care oricine doreşte s’o vadă curmată cu un ceas mai de vreme Din datele precise pe care le avem şi pe care le vom reda în rândurile ce urmează, se poate vedea uşor cât de intens acti­vează atât C.A.M.-ul cât şi poli­ţia, în scopul de a-i putea­­des­fiinţa pe cei cari, cu o îndrăz­neală fără margini, continuă să speculeze produsele monopoli­zate. In cursul lunilor Septembrie şi Octombrie 1945, s-au descope­rit în Capitală, 85 de contrave­nienţi, acaparatori şi speculanţi de produse C.A.M. cărora li s-au aplicat sancţiunile legale. ŢIGĂRI, TUTUN ŞI CHIBRI­TURI CONFISCATE Au fost confiscate următoarele cantităţi de produse : In cursul lunii Septembrie : ţigarete superioare, 409.440 de bucăţi ; „Carpaţi“, 364.300; „Mă­răşeşti“, 548.520 ; „Naţionale“, 409.000 iar ţigări străine, 175.860. AAAnfre A_ î— b­lrd­ 1 coo non iute aia ii/uia, XiOdUilăiUa In luna Octombrie: ţigarete superioare, 13.440; „Carpaţi“, 506.100; „Mărăşeşti“, 742.000 ; „Naţionale“, 342.340, iar ţigarete străine, 778.638. In total deci 2.382.518 bucăţi. Total general, pe ambele luni: 3.921.138 bucăţi. Tutun, de diferite calităţi, s-a confiscat : în luna Septembrie 89 kilograme iar în Octombrie 29 kgr., adică în total 118 kgr. In ce priveşte chibriturile, în cursul lunii Septembrie au fost confiscate 12.875 de cutii, iar în octombrie 1950, aşa­dar în to­tal 16.825 cutii. Toate aceste măr­furi confiscate, au fost date ime­diat, bineînţeles, în comerţ. Valoarea totală a mărfurilor confiscate se cifrează la suma de 51.729.565 lei. Valoarea amenzi­lor aplicate se urcă la 94.526.763 din care valoarea amenzilor în­casate efectiv, pe ambele luni, atinge suma de 58.430.455 lei. După cum se poate vedea, ci­frele menţionate mai sus sunt cât se poate de eloquente ceea ce însă nu-i împiedică pe specu­lanţi să renunţe, la condamnabila dar fructuoasa lor îndeletnicire, indiferent de riscurile la cari se expun. I. LEFTER TERMINAREA CONSTRU­CŢIEI CELUI MAI MARE SILOZ DE CEREALE DE CAPITALĂ Construcţia a fost începută în anul 19412 şi a fost în parte în­treruptă din cauza războiului. Ministerul comunicaţiilor şi lucrărilor publice a înţeles im­portanţa desăvârşirii acestei lu­crări şi a fixat un program de lucru care a prevăzut termina­rea lucrărilor şi darea în exploa­tare până la 1 Noembrie a. c. Programul a fost îndeplinit înainte de termen prin munca conştiincioasă a inginerilor, spe­cialiştilor şi muncitorilor care au ştiut să învingă toate greută­ţile ivite şi s-au integrat cu toată convingerea în munca de refa­cere a ţării, realizând astfel a­­ceastă construcţie, care face cin­ste tehnice­ noastre, o luina de zile. Eri s-a făcut prima probă de dare în exploatare a silozului de cereale Bucureşti „Titan“. Odată cu punerea în exploa­tare a acestui siloz se va putea asigura pâinea populaţiei Capi­talei în mult mai bune condii­­ţiuiii ca până acuim. Acest siloz este cel mai mare din regiune, având o capacitate de 10.000 tone, cu un randament de manipulare de 80 vagoane pe zi, şi are o centrală electrică pro­prie de 200 H.P. Capacitatea sa este deci de două ori mai mare de­cât capacitatea totală a silo­zurilor morilor din Bucureşti şi poate asigura Capitalei o rezervă permanentă de cereale pentru S ’au majorat indemnizaţiile Printr’un jurnal al consiliului de miniştri, indemnizaţiile pre­văzute de art. 1 al Jurnalului Consiliului de Miniştri Nr. 703 din 1945, pot fi majorate până la 100% pentru funcţionarii care se deplasează în afară de reşe­dinţa în care sunt numiţi, pen­tru exercitarea funcţiunilor. Majorarea până la 100%, se poate acorda numai pe bază de rapoarte motivate de funcţiona­rii respectivi, ţinându-se seama de scumperea existentă în loca­litatea în care au fost obligaţi să-şi exercite însărcinările pri­mite.­­ Pentru secretari generali, di­rectori generali, subdirectori ge­­generali, directori şi avocaţii de pe lângă ministere şi instituţiuni autonome, cheltuelile de depla­sare se vor stabili dela caz la caz de şeful instituţiunii de care depind, cu avizul prealabil al acr de deplasare misiunii permanente pentru rea­lizări de economii prevăzută de art. 39 din legea pentru unele măsuri financiare excepţionale, aplicabile in cursul exerciţiului 1945 1 946. Intrevederiile d-lui Ethridge la Sofia SOFIA, 30. (Rador). — Co­respondentul Agenţiei HAVAS comunică: D. Mark Ethridge, trim­isul special al preşedintelui Tru­­mann a avut Duminică între­vede®', cu mai mulţi membri ai guvernului şi cu diferiţi fruntaşi ai opoziţiei. El şi-a exprimat dorinţa de a asista la alegerile de la 18 Noembrie. SITUAŢIE ÎNCORDATĂ IN BRAZILIA New-York, 30 (Rador). — Tru­pe braziliene au ocupat punctele­­chee din Rio de Janeiro întrucât încordarea a sporit în ţară după numirea d-lui Benjamin. Vargas, fratele preşedintelui Vargas, în postul de şef al poliţiei federale, — anunţă o ştire primită aci în cursul nopţii de Luni spre Marţi. DEMISIA PREŞEDINTELUI VARGAS Buenos Aires, 30 (Rador). — Din localitatea Rivera da la fron­tiera dintre Uruguay şi Brazilia se anunţă că preşedintele Vargas a semnat demisia sa Marţi dimi­neaţa, la ora 1 şi 45. ★ New­ York, 30 (Rador). — O ştire sosită aci în cursul dimine­ţii de Marţi anunţă că d. Vargas, preşedintele Braziliei, şi-a dat demisia „pentru a evita să se producă în ţară tulburări mai mari pe motive politice’’. * Montevideo, 30 (Rador). — Ştiri parvenite de la frontiera dintre Uruguay şi Brazilia anunţă că generalul Pedro de Goes Mon­­teiro, ministrul de război al Bra­ziliei, a dat o proclamaţie anun­ţând că preşedintele Getulio Var­gas a refuzat să continue a ocupa postul de preşedinte al Republicii braziliene. D. Vargas dă ca motiv al refu­zului său dorinţa pe care o are „de a evita producerea unor tul­burări mai mari pe motive poli­tice”. Proclamaţia adaugă că el va transmite împuternicirile sale d-lui Jose Linhares, preşedintele Curţii Supreme. tancurile defilează LA RIO DE JANEIRO Buenos Aires, 30 (Rador). — După ştiri sosite la frontiera din­tre Brazilia şi Uruguay, o coloa­nă motorizată compusă din 200 de tancuri a defilat în noaptea de Luni spre Marţi pe străzile ora­şului Rio de Janeiro, echipagiile aclamând pe generalul Eduardo Gomes, comandantul suprem al forţelor aeriene , candidat opo­­ziţionist la preşedinţia republicii. Se adaugă că calmul domneşte în statul brazilian din sud Rio Grande de Sul. UN APEL AL FOSTULUI MINISTRU MANGABEIRA Buenos Aires 30 (Rador). A­ut? ca fem­e­ia Brazniei, b­ucu­­­rat la radio că mişcarea care a început a transformat scena po­litică brazilină. Ministrul a cerut brazilienilor să menţină ordinea şi să coope­reze la marea operă de recon­strucţie democratică a ţării. MINIŞTRI ARESTAŢI Londra, 30 (Rador). — Prima telegramă directă primită la Lon­dra de la corespondentul din Rio de Janeiro al agenţiei „Reuter” confirmă că preşedintele Vargas a dem­sionat şi adaugă că urmă­torii miniştri au fost arestaţi: mi­nistrul justiţiei Agamenon Ma­­galhaes, ministrul avariei Sal­ga­do şi ministrul muncii Marcon­­des. Colonelul Duleidio Esper­to Santo Cardozo a luat postul de şef al poliţiei federale. Situaţia este complect liniştită fiind controlată de armată. D. Linhares, preşedintele Curţii Supremei, în mâinile căruia pre­şedintele Vargas a depus­­pute­rile, probabil că va menţine ale­gerile la 2 Decembrie. NOUL PREŞEDINTE Rio de Janeiro, 30 (Rador). — D. Jose Linhares, preşedintele Curţii Supreme­­ de justiţie, a fost proclamat preşedinte al Braziliei de către „cl­asele ar­mate” în cadrul unei ceremonii care a avut loc la, ministerul de război. Generalul Cordeiro de Fab­ia, şeful de stat major al ministe­rului de război, a declarat presei că toate garnizoanele au apro­bat acţiunea făcută de trupe la Rio de Janeiro şi că liniştea domnette pretutindeni în ţară -A Rio De Janeiro 30 (Rador). — S’a aflat Marţi că fostul preşe­dinte al Republicei Braziliei, Getulio VargaS, se afă închis d î n Palatul Guanabara, sub pază mi­­litară, în timp ce urmaşul său, Jose Linhares, deliberează ca urmează să se facă cu el. s­ mix&ti’TK: ■ LIBERTATE DEPLINĂ ACORDATĂ PREŞEDINTELUI STATELOR UNITE PENTRU MENŢINEREA PĂCII Washington, 30 (Rador). — D. Dean­ Acheson, secretar-asistent al departamentului de stat, a su­pus Luni membrilor comisiei de afaceri străine a Senatului pro­­ectul de lege în baza căruia pre­şedintelui Statelor Unite i se va acorda o libertate deplină pen­tru a ordona folosirea unui nu­măr limitat de forţe americane spre a da ajutor consiliului de securitate la men­ţinerea păcii. Senatorul Tom Connaly, preşe­dintele comisiei de afaceri străi­ne senatoriale, a declarat ziariş­tilor Luni seara că săptămâna viitoare proectul de lege va fi supus pe biroul Senatului. El a adăugat că speră că proectul va fi votat înainte de Crăciun. Desfiinţarea ambasadelor şi legaţiilor japoneze Tokio 30 (Rador). — Generalul MacArthur, comandantul forţe­lor de ocupaţie din Japonia, a respins Marţi cererea formală a guvernului japonez făcută prin d. Yosida, ministrul de afaceri străine, ca să-şi retragă ordinul dat autorităţilor nipone în vede­rea închiderii ambasadelor şi le­gaţiilor japoneze. Refuzul generalului MacAr­thur risipeşte şi ultima speranţă a japonezilor de a avea o repre­zentare guvernamentală în stră­inătate. Legătura cu străinătatea va fi făcută prin comandamentul suprem american. CONSTITUIREA SECŢIEI „ARLUS“ A FUNCŢIONARILOR MINISTERULUI PROPAGANDEI Luni, 20 octombrie a. c., la ora 12, a avut loc la­ sediul ARLUS-u­lui din Calea Victoriei 115, o a­­dunare a funcţionarilor Ministe­rului Propagandei, pentru consti­tuirea secţiei ARLUS. La această adunare au fost de faţă: d. prof. P. Constantinescu- Iaşi, ministrul Propagandei şi d. prof. Traian Săvulescu, din par­tea comitetului de conducere al ARLUS-ului. D. Tudor Dan, directorul Cine­matografului din Ministerul Pro­pagandei, luând cuvântul in nu­mele comitetului de organizare a secţiei ARLUS, a arătat care este scopul ARLUS-ului şi necesităţile din care s-a născut această Aso­ciaţie. CUVÂNTAREA D-LUI PROF. P. CONSTANTINESCU-IAŞI Luând cuvântul d. prof. P. Con­­stantinescu-Iaşi, ministrul Propa­gandei, adresându-se funcţionari­lor, a spus: După cum cred că aţi luat cu­noştinţă din informaţiile publicate în ziare, această Asociaţie, astăzi foarte cuprinzătoare şi cu o acti­vitate bogată, a făcut, în organi­zarea sa, un pas înainte prin che­marea funcţionarilor din diferite instituţii ale Statului de a parti­cipa la activitatea sa. A.R.L.U.S. însemnează: „Asocia­ţia Română pentru Strângerea Le­găturilor cu U.R.S.S.“. Din acest punct de vedere are o serie întrea­gă de surori in celelalte ţări, atât vecine cât şi mai îndepărtate, pen­tru că peste tot, după războiul cri­minal, dus contra Uniunii Sovie­telor, s’a simţit nevoia de a se aduce la cunoştinţă masselor, care in atâtea ţâri au fost Inconştient târîte în acest război, care sunt realităţile în Rusia Sovietică. S’a simţit aprig nevoia de a se smulge vălul mincinos şi criminal de de­asupra marilor realizări înfăptuite în acea dintâi ţară unde s’a putut realiza o societate nouă, societa­tea socialistă. S’a simţit nevoia ca aceste realităţi să fie cunoscute, pentru ca din această mare ex­perienţă socială, politică, econo­mică şi spirituală, toate celelalte popoare să poată trage un real folos. Toţi cei cari au crezut in min­ciunile fasciste şi-au dat seama la faţa locului de grozăvea acestor minciuni, şi-au dat seama că U­­niunea Sovietelor este altceva de­cât ceeace se spunea în lumea fascistă şi chiar şi în alte ţări, căci peste tot, chiar in cele mai democrate ţări, s’au spus minciuni in unele mai virulent, care au mers până la târirea a milioane de oameni în războiul anti-sovietic. Asociaţia ARLUS, când a înce­put activitatea de cunoaştere a a­­devărului asupra Uniunii­ Soviete­lor, a pornit numai aic acest punct de vedere, naţional, apărarea in­tereselor neamului românesc şi ale Ţării noastre. Au fost oameni din diferite par­tide politice, inmănunchiaţi toţi în acelaş gând, dragostea de adevăr şi mai ales dragostea pentru bi­nele ţării noastre care, numai prin cunoaşterea Uniunii Sovietelor, poate profita, folosindu-se de ma­rele noroc geografic pe care-1 a­­vem, acela de a fi vecini ai aces­tei ţări, de unde ne pot veni a­­tâtea lucruri bune. In afară de aceasta, noi datorim enorm de mult Uniunii Sovietelor. Datorăm viaţa noastră, datorăm posibilitatea noastră de a ne in­tra îi­­ber act şi de a discuta des­pre orice. Desigur că avem sufe­rinţele noastre, totuşi din punct de vedere al traiului, al ordinelo­r, tot ce înseamnă viaţă normală, noi suntem in comparaţie cu ve­cinii noştri, într’o situaţie fericită. Aceasta se datoreşte faptului că am putut face la timp marea în­torsătură istorică de la 23 August 1944. Dar aceasta se datoreşte fap­tului că Uniunea Sovietică, înţele­­gându-ne, ne-a dat imediat mâna sa de ajutor, nouă, foştilor duş­mani, dându-ne posibilitatea de a n© ridica şi de a trece alături de ţările care se vedea de pe atunci că vor fi învingătoare. Armata Roşie ne-a salvat de hi­­tlerism şi de ororile războiului, ducându-ne în această fericită si­tuaţie faţă de celelalte popoare. Asociaţia Română pentru Strân­gerea Legăturilor cu U.R.S.S. a fost creiată la 12 Noembrie 1944 din iniţiativa unui grup de inte­lectuali de diferite categorii pro­fesionale şi din diferite organi­zaţii politice. Scopul său este: „Cu­noaşterea reciprocă şi strângerea legăturilor de prietenie cu U. R. S. S". In ce priveşte organizarea Aso­ciaţiei, pot să vă spun că ea cons­tituie un model. Dintre toate A­­sociaţiile de prietenie cu popoarele vecine, ARLUS este cea mai bine organizată. Din declaraţiile conducătorilor Asociaţiei Sovietice VOCS, creiată în 1924 şi corespunzătoare ca scop ARLUS-ului, reiese că din toate asociaţiile naţionale de strângerea legăturilor de prietenie cu Rusia, ARLUS-ul stă în frunte. Prin urmare, când vi se face invitaţia de a vă înscrie în ARLUS, sunteţi invitaţi într’una din cele mai strălucite organizaţii, care este şi foarte complexă în forma ei organizatorică. Unele din secţii, ca cele privind presa, cinematografia şi turismul reprezintă preocupări pe care unii dintre dv. le aveţi şi in calitate de funcţionari ai Ministerului Pro­pagandei. Cei cu înclinaţii literare şi artistice puteţi deasemeni să vă găsiţi un loc de activitate în ca­drul secţiilor respective. Aşi fi vrut să vă arăt din cine se compun Comitetul de Direcţie şi comitetele secţiilor, dar cred că nu mai este nevoie s-o fac, pentru convingerea dv., de­oarece, în a­­fară de orice consideraţii de per­soane, dv. sunteţi convinşi de uti­litatea practică pentru fiecare din dv. şi de marea utilitate naţională pe care o oferă această activitate în cadrul Asociaţiei ARLUS. ARLUS, prin minunata sa orga­nizare, în comparaţie cu celelalte asociaţii similare din ţară, prin i­­lustrarea sa faţă de toate secţiile internaţionale similare, prin bogă­ţia de preocupări, prin realizările sale de până acum — şi cu ocazia primului congres s’a constatat că numărul membrilor săi trece de 120.000 — prin toate acestea cons­­tituie un organism cu mari pers­pective de activitate pentru dv. Sunt sigur că veţi face din sec­ţia ARLUS de la Ministerul Pro­pagandei una din cele mai stră­­lucite secţii, în aşa fel încât să se poată spune, aşa după cum se spune despre ARLUS că stă în fruntea Asociaţiilor din ţară şi a celor similare din străinătate, — că ea se află în fruntea secţiilor ARLUS, alcătuite pe lângă minis­tere. (Aplauze). CUVÂNTAREA D-LUI PROF. TRAIAN SĂVULESCU In numele comitetului de condu­cere al ARLUS-ului, a răspuns d. prof. Traian Săvulescu, care a mulţumit pentru faptul că func­ţionarii au răspuns intr’un număr impresionant la apelul ce li s’a făcut de a participa efectiv la lu­crările Asociaţiei. D-sa mulţu­meşte de asemeni d-lui ministru Constantinescu-Iaşi şi, in calitatea pe care o are de ministru, dar şi în aceea de arlasist pentru contri­buţia masivă dată, ca activitatea ARLUS-ului să fie din ce in ce mai spornică. Ce puteţi aştepta dv. de la A­­sociaţia noastră — spune d-sa mai departe — ,în schimbul muncii pe care o veţi depune ? Ea vă dă o documentare precisă, exactă şi obiectivă asupra situa­ţiei din Uniunea Sovietelor. Acea­stă documentare vă stă la dispo­ziţie in orice zi la biblioteca noas­tră, care a ajuns până acum la impresionanta cifră de 8.600 opere şi peste 100 de reviste de diferite specialităţi. ARLUS vă pune de asemenea la îndemână revista sa „Veac Nou“, in care veţi găsi un material do­cumentar foarte bogat, după cum vă pune la îndemână şi toate căr­ţile cu caracter literar, ştiinţific sau economic apărute în editura „Cartea Rusă“. Vom face toate diligentele ca pentru membrii ARLUS-ului cărţile acestea să fie mai ieftine decât in comerţ. Un alt lucru pe care ARLUS o oferă membrilor săi este posibili­tatea de a cunoaşte stările din U­­niunea Sovietică prin călătorii. In încheere, d. Tudor Dan a a­­sigurat pe, reprezentanţii ARLUS- ului de tot concursul ce-l vor da funcţionarii Ministerului Propa­gandei­ acestei Asociaţii. După cuvântări a fost vizionat­ filmul „Parada Victoriei la Mos­cova“. . Statele Unite au recunoscut noul guvern al Venezuelei .Washington, 30 (Rador).— De­partamentul de stat a anunţat Marţi că Statele Unite aui recu­noscut guvernul revoluţionar al Venezuelei, prezidat de d. Ro­­molo Betancourt, după consul­­tări cu celelalte guverne ame­ricane.

Next