Universul - Provincie, noiembrie 1945 (Anul 62, nr. 249-272)

1945-11-01 / nr. 249

STIMULAREA CONSTRUCŢIILOR Problema locuinţelor se men­ţine în centrul interesului public. Şi lucrul e firesc, dacă ne gân­dim la formele grave pe care le-a luat azi criza de locuinţe şi scumper­ea chiliilor în marile centre orăşeneşti, datorită, pe deo parte, supraaglomerărilor de populaţie, iar pe de alta, distru­gerilor de război. Capitala ţării trăeşte din plin aceasta criză, cu un surplus de populaţie, care atinge îndoitul celei dinainte de război şi cu distrugeri care înglobează 10.221 de clădiri din totalul de 72.000 (fără suburbane), cate număra după recensământul din anul 1941. Capacitatea locativă a Ca­pitalei, care şi înainte de război ,era departe de a fi satisfăcătoare, a suferit astfel o contractare de­stul de serioasă, reprezentând peste 14% faţă de normal, iar în­ Sectorul de Roşii, mergând până la.­o1,7%. Numai în acest sector numărul clădirilor complect dis­truse este de 3536, al celor grav avariate de 1942, iar al celor uşor avariate de 1438. După cifrele comunicate de d. arhitect I. Bavidescu, directorul planului şi sistematizării Capita­lei, într-o expunere recentă a da­telor privitoare la problema populaţiei, apărută zilele acestea în „Finanţe şi Industrie”, numă­rul clădirilor bucureştene deveni­te Inapte de a fi locuite din cau­za bombardamentelor, se ridică la 6799, lăsând astfel fără adăpost 21.9006 gospodării, cărora le cores­punde un număr de 75.909 locui­tori. Soarta acestei populaţii trebuia să­­ deştepte interesul întregei so­cietăţi, datoare să-i dea o mână de ajutor în strădania de a-şi re­face căminul şi liniştea familiară. Ceeace s’a făcut însă până acum în această direcţie este cu mult prea puţin. Totul s’a limi­tat la creditele Federaţiei pentru sprijinirea sinistraţilor, care n au răspuns decât în redusă măsură nevoilor şi nu totdeauna celor mai îndreptăţite a fi ajutate. Problema cea mare a recon­strucţiei rămâne în întregime deschisă şi ea trebue cuprinsă intr’un plan amplu de realizări urbanistice, prin creieri de parcuri nou­ de locuinţe pentru sinistraţi şi de cartiere muncito­reşti în jurul Bucureştilor. ..care a rămas până azi Capitala, cu cele mai groaznice periferii.­ In oraşe ca Londra, Viena, Fraga, Budapesta nu mai există de mult mizeria mahalalei, în­ locul că­rora au răsărit ca din pământ parcuri şi cartiere, în care este­tica arhitectonică şi exigenţele higienei, ale edilităţii şi urbanis­ticei sunt cu rigurozitate aplicate. Trebue să facem şi noi toate sforţările în­­ direcţia aceasta. Şi alături de campania de construc­­ţiuni dirijată de Stat şi de muni­cipii, în colaborare financiară cu marile întreprinderi şi cu viito­rii beneficiari, trebue să ne gân­dim şi la o politică generală de încurajare a iniţiativelor particu­lare în vederea intensificării con­­strucţiunilor. Statele Unite, care, la ele acasă,, au fost scutite de distrugeri, se pregătesc totuşi să deschidă o vastă campanie de «instrucţiuni imobiliare. însuşi preşedintele Truman a pus ne­ problema locuinţelor în mesajul său din S Sept. c­, adresat Con­gresului, specificând că timp de zece ani va trebui să se constru­iască în Statele Unite în medie 1 TVA milioane locuinţe pe an. iar scopul unei asemenea cam­panii nu este numai acela de a spori capacitatea locativă a ora­şelor şi de a asigura un adăpost comod şi sănătos muncitorimei de toate categoriile, dar şi acela de a înviora şi întreţine mişcarea e­­conomică în cursul crizei post­belice, ţinând seama că realiza­rea programului de construcţie va oferi capitalurilor particulare americane prilejul unor plasa­mente de circa 7 miliarde de do­lari pe perioada fixată, va da de lucru industriilor de construcţii şi tuturor întreprinderilor conexe, va asigura un larg debuşeu pen­tru plasarea braţelor de muncă şi va contribui astfel la stimula­rea activităţilor şi afacerilor înfi toate sectoarele. Pentru noi, cam­ avem pe umeri şi sarcina refacerii căminurilor si­nistrate, necesitatea, organizării unei campanii metodice de con­­strucţiuni apare şi mai catego­rică. Iată, pentru ce spuneam la în­ceput că problema locuinţelor se află azi în centrul interesului public. Re rezolvarea ei sunt le­gate o serie întreagă de alte pro­bleme,* o multiplicitate de inte­rese şi de activităţi, care, direct sau indirect ne angajează pe fie­care in parte şi pe toţi laolaltă. ACŢIUNEA MINISTERULUI EDUCAŢIEI NAŢIONALE PENTRU CULTURALIZAREA POPORULUI începând de la 15 Noembrie crt., ministerul educaţiei naţionale, porneşte o acţiune, cu caracter pem­anent, pentru alfabetizarea şi cultură­izarea poporului. Acţiunea este c­ţionizatâ şi con­dus'­ de către Direcţia invăţâmân­­tuhi­r primar, pe lângă care ia fiinţă o su­bdirecţie a Culturii po­porului. Cadrele învăţământului postşco­­lar (alfabetizarea Şi culturalizarea poporului) se selecţionează dintre învăţătorii cu aptitudini vădite in această direcţie. Aceşti învăţători se vor numi „învăţători culturali“ şi nu vor mai activa, la catedra din învăţământul primar. Corpul de orientare şi îndrumare culturală se recrutează dintre ac­tualii inspectori şcolari care au dovedit preocupări şi merite deo­sebite în acţiunea pentru cultura­lizarea m­asselor. In fiecare judeţ se va numi câte un inspector şcolar cultural. Se va tipări câte un abecedar pentru alfabetizare şi culturali­zare, în formă de carte­­­ unică. Pentru activitatea din anul şco­lar 1945—1946, se lasă cartea li­beră. Acţiunea de alfabetizare şi cul­turalizare va fi organizată atât ■ în mediul rural cât şi in cel urban. In viitor,­ ministerul educaţiei naţionale va organiza, Învăţămân­tul postscolar a alfabetizare şi cul­turalizare­ complect detaşat în În­văţământul primar, înfiinţând o direcţie a culturii praporului, cu ca­dre şi organizare proprie. Pentru anul în curs, Direcţia înv, primar, va organiza, pe ju­deţe, cursuri de iniţiere, in prea­labil, cu inspectorii generali şco­lari culturali. mmm ceferiştilor sinistraţi COMU­NICAT Es. Teohari Georgescu, minis­trul de interne, vizitând în ziua de 29 octombrie 1345 cartierul Griviţa, cel mai grav lovit de bombardament şi constatând la faţa locului starea precară în care locuesc acum în preajma­ iernii cele câteva sute de ceferişti sinistraţi, a dispus imediata lor incartiruire prin serviciul de re­­chiziţii al prefecturii poliţiei Ca­pitalei. In consecinţă, pentru a se pu­tea înfăptui grabnic această ope­ra, ajutorare­a celor mai grav loviţi de pe urma­ bombardamen­telor aeriene, se suspendă , cu în­cepere de azi 30 Octombrie 1945, ori­ce altă activitate a serviciului de rechiziţii până la terminarea încartiruirii ceferiştilor sinistraţi. Reluarea, activităţii serviciului va fi anunţată la timp. APELURILE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE CU PRILEJUL ANIVERSĂRII REVOLUŢIEI DIN OCTOMBRIE Moscova, 25 (Rador). — Agenţia TASS transmite : Cu prilejul publicării apelurilor Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, zia­rul „Frauda” scrie: „Patru ani dearândul, apsiurile lansate în Octombrie de Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice erau pătrunse de un singur gând: Toate forţele po­­porului pentru zdrobirea inamicu­lui pentru dobândirea victoriei a­sup­ra Germaniei hitleriste. Astăzi, noi sărbătorim această mare sărbătoare din octombrie după sfârşitul victorios al războiu­lui şi după îndepărtarea amenin­ţării germane de invazie în vest, japoneze in răsărit. Facea aşteptată atât de mult de toate popoarele lumii a fost obţi­nută graţie marilor sacrificii şi sforţărilor titanice ale poporului nostru, ale cărui vitejie şi îndrăz­neală au atras admiraţia şi res­pectul întregii omeniri iubitoare de libertate. De aceea este firesc ca menţi­nerea şi întărirea acestei păci să constitue principala grijă a tutu­ror cetăţenilor sovietici. In ajunul marilor sărbători, po­poarele Uniunii Sovietice trimit salutul lor tuturor popoarelor a­­liate, care au contribuit la obţi­nerea victoriei asupra cotropitori­lor germani şi japonezi precum şi tuturor popoarelor care au rupt atenţi­sm­ cu hitleriştii şi au în­tors armele lor împotriva fascis­mului. Trăiască pacea solidă între po­poare. Aceasta este urarea pe care o fac cetăţenii sovietici. Aceştia îşi iau angajamentul să apere această pace cu atenţie şi cu perspicaci­tate şi să nu permită ţărilor a­­gresive să ameninţe din nou viaţa paşnică a omenirii. După sfârşitul victorios al răz­boiului, rolul patriei noastre, al puternicei şi liberei noastre Uniuni a Republicelor Socialiste Sovietice a crescut imens. Uniunea Sovietică este un zăgaz sigur şi puternic al păcii univer­sale şi al securităţii popoarelor. Experienţe cu bombele sburătoare dirijate prin radio Washington, 29 (Rador). — După cum anunţă corespondentul A­­genţiei franceze de presă, depar­tamentul marinei desvălue că în­cercări concludente au fost efec­tuate de curând cu ajutorul bom­belor sburătoare dirijate prin ra­dio. Fostul de radio american care dă sedastă știre adaugă că aceste pro,settle pot atinge o viteză de peste l.loo km­ pe oră Tineretul britanic cerând* autografe d-lui Ernest Bwin, ministrul de externe, in mâinile căruia se află viitorul lor. ... ■)..­. Generări»! Stain, perfect sănătos işi petrece vacanţa la Sochi Moscova. 23 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Reuter”­­ comunică : Svonurile ce au circulat în străinătate cu privire la săfilă-­­ tatea generalisimului Staiin au fost puse la punct Sâmbătă seara de către d. Averill Har- I­riman, ambasadorul Statelor Unite la Moscova, după înapo­ierea sa din vizita pe care a făcut-o la Sochi, staţie de odih­nă la Marea Neagră, unde ge-­ neraliaimul Staiin îşi petrece­ vacanţa. „Generalisimul Staiin este perfect sănătos şi vacanţa îl face foarte bine. El arată mulţi mai bine după odihna pe care şi-a acordat-o”, a precizat d. Harriman. ­m Un comunicat al ministerului sănătăţii privitor la distribuirea unor medicamente — Comunicat — Ministerul sănătăţii ne trimete următorul comunicat: Svonuri circulând că medica­mente sosite din Geneva cu ca­ravana de autocamioane a Comi­tetului Internaţional de Cruce Ro­şie pe adresa Delegaţiei sale în România , destinate populaţiei româneşti — nu ar fi fost distri­buite celor cari au nevoie, dar sunt în vânzare la bursa neagră, ministerul sănătăţii comunică ur­mătoarele : La cererea delegatului Comite­tului Internaţional de Cruce Roşie, d. ministru al sănătăţii a înfiinţat o comisiune care s’a întrunit la 4 Septembrie crt. şi în perfect a­­cord cu delegatul Comitetului In­ternaţional de Cruce Roşie a dis­tribuit medicamentele in chestiune între următoarele Instituţiuni: mi­nisterul sănătăţii, ministerul asi­gurărilor sociale, Societatea naţio­nală de Cruce Roşie a României, American Joint Distribution Com­mittee. O foarte mică cantitate din aceste medicamente a fost a­­fectată Comitetului Internaţional de Cruce Roşie, Delegaţia în Ro­mânia­, pentru nevoile proprii , ajutoare individuale. Persoanele care pot da dovezi că svonurile de vânzare a medicamen­telor la târgul negru sunt adevă­rate, sunt rugate să avizeze ime­diat ministerul sănătăţii, Direcția farmaceutică. D. Beneş a fost reales preşedinte al Republicei Cehoslovace Fraga, 29 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei franceze de presă comunică: După cum anunţă agenţia ge­­­nerală de in­formaţiuni, d. Eduard­ Beneş a fost reales de Parlament, preşedinte al Republicei Cehos­lovace. Realegerea a avut loc chiar în ziua celei de-a 27-a aniversări a­­întemeierii Republicei Cehoslo­vace. ULTIM AVERTISMENT DAT DISTRIBUITORILOR DE PÂINE Prefectura poliţiei Capitalei, oficiul de control al pâinii, în baza deciziei d-lui ministru al afacerilor interne nr. 112.129 din 29 Septembrie a. c., publi­cat în M. O. nr. 226 din 4 Oct. a. c., dă un ultim avertisment distribuitorilor de pâine. Astfel, pâinea se va elibera numai la prezentarea cartelei Este cu desăvârşire oprit a se elibera pâinea contra bonuri detaşate. Distribuitorii vor elibera pâi­nea numai persoanelor inscri­se la centrul respectiv■ Este cu desăvârşire interzis să se vândă pâinea unor persoane înscrise la alt centru. Distribuitorii cari calcă aces­te dispoziţiuni şi dintre cari vreo câţiva ne-au fost semna­laţi, vor fi urmăriţi iar cei gă­siţi în culpă vor fi sancţionaţi cu toată asprimea. DIFERIŢI PUNGAŞI CONTROLEAZĂ BARIERELE, CONFISCÂND MĂRFURI IN NUMELE POLITIEI Prefectura poliţiei Capitalei, direcţia poliţiei judiciare, co­munică , întrucât ni s’a semnalat că în ultima vreme indivizi fără nici o calitate se postează la barierele oraşului şi confiscă alimente aduse de cetăţeni, pentru aprovizionarea de iar­nă, săvârşind prin aceasta fap­te abuzive, sancţionate de lege, toţi cei aflaţi în această situa­ţie sunt rugaţi să-i semnaleze imediat posturilor de jandarmi sau circumscripţiilor de poliţie, spre a fi arestaţi imediat. AVEREA ÎMPĂRATULUI JAPONIEI Tokio 29 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei Franceze de Pre­să Robert Guillem­ anunţă că zia­rul YOMIURI a făcut următoa­rele revelaţiuni senzaţionale asu­pra averii împăratului, revelări cam­ deşi fragmentare pot totuşi da o idee asupra patrimoniului imperial, al cărui secret a fost până acum păstrat cu gelozie : împăratul posedă 14 milioane hectare păduri şi păşune, adică 6 la sută din totalul pădurilor şi izlazurilor japoneze. Ziarul nu dă nici un fel de informaţiune asu­pra terenurilor cultivabile poseda­te de împărat, terenuri cari de a­­semenea ar reprezenta un procen­taj considerabil sunt deosebit de interesante a­­mănuntele asupra averii mobiliare imperialiste. Valoarea­­ totală a obligaţiunilor şi a acţiunilor de­ţinute de portofoliul imperial ar atinge circa 70 milioane yeni, adică 700 milioane franci fran­cezi după cursul de dinainte de război, Mikado-ul posedă aproape un sfert din acţiunile Băncii Japo­niei şi aceiaşi proporţie a acţiuni­lor „Specizbank” din Yokohama, ceea ce reprezintă, respectiv,­­ va­loarea de 21 milioane. 22 milioane yeni. De asemeni el deţine un nu­măr important de acţiuni ale băn­cii „Mitsui” de o valoare de 2.950.000 yeni, acţiuni de ale socie­tăţilor de navigaţie şi­­ între al­tele de ale faimoasei societăţi „Nippon Yusen Kaisha”, pentru o valoare de mai mult de 8.000.000 yeni. In afară de aceasta împăra­tul este mare acţionar al băncilor din Formosa şi Coreea, sequestrate de curând de către americani pen­tru complicitatea lor la expansiu­nea militarista a Japoniei. Venitul declarat în ansamblu al acestei averi ar atinge cifra de 25 mili­oane yeni anual, cifră în care in­tră şi lista civilă de 4.500.000 yeni, bani plătiţi de tezaurul public. Ultimele dividende vărsate îm­păratului de către Banca Japoniei, în luna iunie, se ridică la mai mult de 1.000.000 yeni, cele vărsa­te de „Specizbank” din Yokohama la 250.000 yeni, iar cele vărsate de banca „Mitsui” la mai mult de 800.000 yeni. Pe de altă parte se crede că fa­milia imperială posedă şi o mare parte de interese în trusturile „Mitsubishi“ „Sultimote” etc. Zia­rul YOMIURI nu spune însă ni­mic în această privinţă. Corespondentul adaugă că veni­tul anual al împăratului a suferit foarte mult din cauza crizei eco­nomice ce s’a produs în urma în*­frângere­ şi a inflaţiei. Se prevede că Hiro-Hito va tre­bui să facă de acum înainte eco­nomii. TERMENII ARMISTIŢIULUI CU ITALIA Londra, 29 (Rador). „ Intr’un editorial intitulat Italia are ne­voie de pace”, ziarul „Times” spu­ne că ar trebui ca termenii armis­tiţiului cu Italia să fie schimbaţi înainte de a avea loc alegerile pentru Adunarea Constituantă. Termenii armistiţiului nu au fost publicaţi niciodată în între­gime. Se ştie însă că aliaţii aveau dreptul de a cerceta complet ac­tivitatea ţării, fapt care nu este compatibil cu libertatea de ac­­ţiune de care trebue să se bucure o Adunare Constituantă. Ziarul­­subliniază apoi că acesta este sensul recentelor declaraţii făcute de d. de Gasperi, ministrul de externe italian,, care şi-a su­primat speranţa, că armistiţiul va­ fi înlocuit printr’o pace provizo­rie, care ar da guvernului deplină autoritate. schlas SSt Bancnote franceze de 1900 de franei false Pi'n­s 29 (Radar). — .Postul de radio Paris Enunță Duminică seara că au fost operete mai multe a- I testări in urma descoperirii de­­ către politia pariziană a unei bande care a falsificat bancnote de 1­ooo I franc într’o mare cantitate. Posul de radio a adăugat că se așteaptă noul arestări. MATCH-OL DE FOOT­BALL SOFIA - BUCUREŞTI Un colţ al stadionului REPATRIEREA PRIZONIERILOR ROM DIN U. R. Datorită grilei şi stăruinţei gu­vernului precum şi înţelegerii deosebite a UR­ SS, prizonierii din Uniunea Sovietică continuă să sosească în Patrie. In ultimele zile au intrat în ţară peste 30.909 de prizonieri şi alte loturi sunt in curs de so­sire. Numai greutăţile de trans­port şi măsurile speciale sanitare determină eşalonarea sosirei. Totuşi cei sosiţi au ajuns la că­­minurile lor şi în scurt timp vor fi repatriaţi toţi prizonierii. Guvernul cere tuturor să aş­tepte în m­işte şi cu deplină în­credere, căci opera de repatriere la care s-a angajat faţă de ţară va fi dusă la bun sfârşit, cunos­când că avem înţelegerea şi sprijinul întreg al UR­SS, iar pri­mirea prizonierilor şi îndruma­rea lor spre căminuri a fost or­ganizată de Marele Stat Major şi­ funcţionează în condiţiuni ire­proşabile. am D. ATTLEE VA FACE O VIZITĂ LA WASHINGTON Londra, 29 (Rador). — Agen­ţia ,,Reuter“ transmite: Se anunţă oficial că d. Attlee, primul ministru al Marei Brita­nii, a hotărît în mod precis să facă o vizită la Washington, în cursul viitoarelor trei săptămâni. Ştirea despre această vizită a d-lui Atlee este aşteptată să fie anunţată de Casa Albă. In prezent, Casa Albă păstrea­ză rezerve, dar s-a anunţat la Washington că preşedintele Tru­man, a anulat toate călătoriile ce urma să le facă în cursul vii­toarelor cinci săptămâni, acea­stă hotărire fiind motivată de „lucrări urgente“, D. Attiul vA FACE O DE­CLARAŢIe in CAMERA COMUNILOR Londra, 29 (Rador).­­ Redac­torul politic al agenţiei „Reuter“ comunică : Luni seara s-a, anunţat din sur­să autorizată că d. Attlee va face Marţi o declaraţie în Camera Comunelor, cu privire la vizita pe care urmează să o facă în Statele Unite pentru a se întâlni cu preşedintele Truman. In cercurile politice bine in­formate se di­ca sigur că se plă­­nueşte o reuniune între Anglia, Statele Unite şi Canada, pentru a se discuta problema energiei atomice. D. Mackenzie King, primul mi­nistru al Canadei, se află actual­mente în Anglia. Nu se ştie deo­camdată dacă el va pleca în Sta­tele Unite odată cu d. Attlee. Nu este probabil — se socoteş­te aci — ca discuţiile dintre d-nii Truman şi Attlee să treacă în re­vistă întregi şi domeniu al poli­ticei internaţionale. Este mai probabil — ţină­ndu-se seama de afirmaţia preşedintelui Truman, că este nevoie de discuţii, cu An­glia şi Canada cu privire la bom­ba atomică — că aceasta va fi chestiunea principală ce va fi luată în discuţie. Împreună cu toate implicaţiile desvoltării ener­giei atomice, CE El VA DISCUTA Washington, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Reuter“ comunică: In cercurile politice de aci se spione că vizita pe care o va face­­ d. Attlee nu este legată direct de negocierile financiare şi co­merciale anglo-norda­mericane. O persoană oficială britanică mi-a spus că nu s’a ajuns până acum la o situaţie precisă şi că s-a procedat la un schimb intens de cablegrams între lordul Key­nes şi Londra, la sfârşitul săp­tămânii trecute. Se speră că a­­cordul va fi realizat înainte de sosirea d-lui Attlee. Vizita primului ministru bri­tanic se va produce înainte de începerea desbaterlor din Con­gres cu privire la acest a­cord, deoarece prezenţa in Statele Unite a d-lui Attlee la acea dată ar fi interpretată fals de anu­mite secţii ale scenei politice nordam­ericane. In presa nordamericană s’a dat un loc de frunte ştirii privitoare la prima vizită în Statele Unite a d-lui Attlee. Ea a slujit să în­toarcă atenţia oamenilor cu răs­pundere de la importantele gene­ralităţi ale cuvântării de Sâm­bătă a­ preşedintelui Truman, la tot atât de importanta problemă a relaţiilor dintre Marii Trei. Este probabil că d. Attlee va fi făcut declaraţia sa cu privire la Palestina, în Camera Comunelor, înainte de a pleca în Statele Unite. IMPORTANŢA VIZITEI Londra. 29 (Rador). — Redac­torul politic al agenţiei ..Reuter’’ scrie : In cercurile bine informate din Londra se socoteşte că vizita d-lui Attlee la Washington este foarte importantă, dat fiind că sunt numeroase chestiuni asupra cărora un schimb de vederi între cei doi oameni de stat ar fi foar­e­te utl. Preşedintele Truman, in cuvân­tarea sa de Sâmbătă, a vorbit de­spre faptul că este de dorit o dis­cuţie cu Anglia, la o dată apro­piată, cu privire la bomba ato­mică şi este posibil ca să aibă loc un schimb preliminar de vederi între d-nii Attlee şi Truman în legătură cu această chestiune. Alte probleme care cer o strân­să cooperare între Anglia şi Sta­tele Unite sunt utilizarea ener­giei atomice, atât constructiv, cât şi destructiv, problema Palesti­nei, problema împrumutului şi închirierii cu toate implicaţiile ei financiare şi viitorul Organizaţiei Securităţii Mondiale. Nereuşita Conferinţei miniştri­lor de externe, de la Londra, a lăsat mai multe probleme în sus­pensie şi se socoteşte la Londra, că un contact direct între Attlee şi Truman va da posibilitate să sa găsească o nouă cale de dis­cuţie. In cercurile politice se amin­teşte că în cursul războiului s-au realizat numeroase lucruri utile prin întrevederi naf­ormate între d. Churchill şi preşedintele Roo­sevelt. Este probabil că reuniu­nea Truman—­Attlee se va face pe aceleaşi baze. Londră, 29 (Rador). — Boia preşedinţia consiliului de miniş­tri s’a refuzat Luni seara să se confirme sau să se infirme şti­rea după bare­d. Attlee, primul ministru, ar urma să viziteze Statele Unite înainte de Crăciun. Procesul de la Cadix Londra, 29 (Rador). — După o telegramă din Gibraltar , trimisă de comitetul naţional subteran al Confederaţiei naţionale sindica­liste a muncii reprezentanţilor sindicaliştilor spanioli din Lon­dra, sentinţele în procesul secret ce se desfăşoară la Cadix al celor 22 fruntaşi sindicalişti spanioli, trimişi în judecată pentru ,,sabo­tarea regimului” şi ameniinţaţi cu moartea, urmează să fie date înainte de sfârşitul lunii octom­brie. Telegrama precizează că s-ar­­ putea ca intervenţia cerută în sprijinul acestor oameni de gu­vernul republican spaniol aflat în exil în Mexico City în mesajele trimise d-lor Attlee, Truman şi de Gaulle şi preşedinţilor mai multor republici latino-americane să de­vină „inutilă” după declaraţia din 30 octombrie. Telegrama din Gibraltar subli­niază că îndeosebi trei acuzaţi, Sebastian Pino, Tomis Pizarro şi Jacquin Serrano, sunt pasibili de pedeapsa cu moartea. D. Serrano este fost secretar regional al Confederației sindicale din Andaluzia. Ar Londra, 29 (Rador). — Redac­­torul diplomatic al agenției „Reu­ter” scrie : Ambasadorul Marei Britanii, la Madrid, sir Victor Mallet, a pri­mit instrucţiuni din partea guver­nului britanic să facă cercetări cu privire la cei ce au fost jude­caţi în şedinţe secrete de către tribunalul din Cadiz, după cum se anunţă din sursă oficială din Londra. Se crede că 22 de fruntaşi ai Sindicatelor muncitoreşti spaniole sunt judecaţi actualmente la Ca­diz, fiind acuzaţi de „sabotarea regimului”. Sir Victor Mallet urmează să obţină informaţii complete cu pri­vire la acuzaţii şi la modul cum se face judecarea. El a primit instrucţiuni, să co­munice guvernului spaniol că dacă acuzaţii ar­ fi să fie executaţi pentru opiniile lor politice, în Anglia s’ar produce o impresie deplorabilă. A ÎNCEPUT procesul GENERALULUI YAMASH1TA Manilla, 29 (Rador). — Luni di­mineața a început aci „judecarea procesului intentat generalului Harun Yamashita, „tigrul din Malaya”, fost comandant suprem japonez al arhipelagului Filipine, acuzat de a fi făcut crime de răz­­b­oi. Elevele ,îndreptân­du-se spra staris

Next