Universul - Capitala, decembrie 1945 (Anul 62, nr. 275-297)
1945-12-01 / nr. 275
Aim! 4 al 62-lea PAGINI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL11 S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 60 LEI Taxa poştală plătită In numerar conform aprobării Dir. G I. P. T. T. Nr. 24.464/939 IN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 IN SPRIJINUL INVALIZILOR, VĂDUVELOR SI ORFANILOR DE RĂZBOI In noianul de probleme ce se impuneau promptei deslegări a guvernului, în ciuda greutăţilor financiare prin care trece tezaurul public, soarta invalizilor, a orfanilor şi văduvelor de război a reţinut în chip special atenţia factorilor noştri de guvernământ, care, în şedinţa consiliului de miniştri din 28 Noembrie c., a luat o serie de măsuri deosebit de importante în vederea ameliorării situaţiei lor. Invalizii şi urmaşii celor care şi-au jertfit viaţa pentru apărarea şi independenţa ţării sunt cei dintâi martiri ai efortului de război, în care au fost antrenate toate forţele naţiunii şi, ca atare, ei au câştigat nu numai un simplu titlu platonic la recunoştinţa comunităţii româneşti, dar şi un drept de creanţă asupra întregei societăţi, materializat în datoria de a nu-i lăsa în voia soartei — biete epave în luptă cu exigenţele necruţătoare ale vieţii — ci de a-i ajuta să-şi refacă viaţa, asigurându-le un loc demn în mijlocul lumii preiate prin jertfa şi suferinţa lor. Recunoştinţa societăţii faţă de ei trebuia înscrisă între primele îndatoriri ale ei, chiar înainte de încheierea ostilităţilor. Dacă materializarea acestei recunoştinţe vine ceva mai târziu, în schimb trebue să fim mulţumiţi că de data aceasta s’au avut in vedere toate feţele problemei, stabilindu-se un statut amplu şi amănunţit al situaţiei lor. Prima măsură hotărîtă de consiliul de miniştri a fost de ordi administrativ şi ea constă din trecerea Casei I.O.V.R. de la ministerul de război la ministerul asistenţei şi asigurărilor sociale, incontestabil un organ cu mult mai indicat să îndeplinească atribuţiunile legate de un asemenea serviciu In acelaş timp, consiliul a hotărît să se procedeze la clasarea raţională şi urgentă a invalizilor, spre a se fixa pentru fiecare regimul de drepturi, corespunzător gradului de invaliditate realmente constatat. S’a mai hotărît rectificarea greşelilor care s-au produs cu ocazia împroprietăririi, dându-se satisfacţie integrală principiului care stă la baza repartiţiei disponibilităţilor de pământ creiate prin expropriere şi care dă întâietate invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război la beneficiul împroprietăririi. Cu acest prilej s-a pus şi problema reintegrării invalizilor în câmpul muncii, prin plasarea lor imediată în întreprinderi şi cu deosebire în ateliere anume adaptate posibilităţilor lor de muncă, precum şi prin reeducarea lor profesională. Chestiunea reeducării profesionale a invalizilor şi a adaptării uneltelor şi maşinilor la posibilităţile lor de lucru a fost una din primele preocupări ale Statelor beligerante, unde s-au înfiinţat şcoli şi ateliere speciale, înzestrate cu utilaj anume conformat stărilor de invaliditate ce li se prezentau şi care au dat şi dau rezultate remarcabile din punct de vedere practic şi mai ales moral. Mii şi mii de invalizi au fost astfel recâştigaţi muncii active, ceea ce a contribuit hotărâtor la ridicarea moralului lor, la refacerea încrederii în propriile forţe, la câştigarea unei vieţi demne prin refacerea propriilor lor posibilităţi de muncă. Confecţionarea şi acordarea de proteze, pentru cei cari şi-au lăsat pe câmpul de onoare părţi din trupul lor valid, este încă o măsură necesară, a cărei aducere la îndeplinire cât mai grabnic cu putinţă ne-ar scuti de spectacolul oribil de a întâlni la fiecare pas atâţia buni luptători târându-şi trupul schilod, ca o vie şi permanentă imputare adusă ingratitudinii noastre. Tot atât de binevenită este şi hotărârea ca pe viitor debitele C.A.M. să se concesioneze numai membrilor I.O.V.R., precum şi măsura de a se creia cămine, cantine şi alte mijloace de asistenţă în Capitală şi marile centre, pentru invalizii cari sunt nevoiţi să se deplaseze în interesul rezolvării nevoilor lor. In aceeaşi ordine de preocupări, nu se putea, fireşte, ca soarta marilor mutilaţi de război să nu fi fost îmbrăţişată cu toată solicitudinea pe care ea o comportă; de aceea hotărârea de a secreia centre speciale care să le ofere o viaţă confortabilă în cămine înzestrate cu mijloacele necesare pentru satisfacerea nevoilor lor trupeşti şi sufleteşti, se bucură de asentimentul şi de sprijinul întregei suflări româneşti. E locul să relevăm nota ce însoţeşte comunicatul preşedinţiei consiliului de miniştri, prin care se anunţă aceste măsuri, că la lucrările consiliului au participat şi reprezentanţii autorizaţi ai Confederaţiei generale a muncii. ADUNAREA CONSTITUANTĂ A IUGOSLAVIEI A PROCLAMAT REPUBLICA FEDERATIVA IUGOSLAVĂ Londra, 29 (Rador). — Postul de radio Belgrad a anunţat joi că Adunarea Constituantă a Iugoslaviei a hotărît proclamarea Republicei Federative Iugoslave. Adunarea Constituantă a hotărît și deposedarea Regelui Petru şi Casei Regale Karagheorgheviei de toate „drepturile investite“. Noua Adunare Constituantă a Iugoslaviei şi-a început sesiunea Miercuri seara la orele 24:15 pentru aniversarea a doi ani a primei şedinţe istorice a Parlamentul rezistenţei, ce a avut loc în mica fortăreaţă din munţi, Jajce. Se aştepta de mai mult timp, atât abolirea Monarhiei cât şi proclamarea Iugoslaviei ca Republică Federativă. Şedinţa Adunării Constituante, ce a continuat după miezul nopţii, a avut un caracter pur formal, mandatele delegaţilor fiind înmânate mareşalului Tito, în timp ce delegatul cel mai în vârstă, purtând un frumos costum naţional sloven, ocupa scaunul preşedintelui. Declaraţia postului de radio Belgrad, prin care s-a făcut cunoscută abolirea Monarhiei, a avut loc aproape de orele 16.30. Declaraţia are următorul cuprins: „In conformitate cu voinţa liber exprimată a tuturor popoarelor din Iugoslavia, Adunarea Constituantă, în şedinţă comună a Soupcinei federale şi a Camerei Naţionalităţilor, hotărăşte în numele poporului şi pe baza hotărîrilor legale luate de ambele Camere: 1. Proclamarea Republicei Democrate Federative a popoarelor din Iugoslavia sub numele de Republica Federală a popoarelor din Iugoslavia. Republica Federală a popoarelor din Iugoslavia este un stat popular unificat cu forma de guvernământ republicană, o comunitate de popoare egale, care şi-au exprimat în mod liber voinţa lor de a rămâne unite în Iugoslavia; 2. Abolirea prin aceastăă decizie a Monarhiei din Iugoslavia, în numele popoarelor Iugoslaviei, Regele Petru al II-lea Karagheorghevici şi întreaga Dinastie Karagheorgheviei fiind deposedaţi de toate drepturile ce le-au fost investite anterior, atât lui cât şi Dinastiei Karagheorgheviei. Dată în Belgrad, capitala Republicei Federale a Popoarelor din Iugoslavia, astăzi 29 Noembrie 1945“. Regele Petru al II-lea s-a suit pe Tron în Octombrie 1934, fiind chemat urgent din Anglia, unde-şi făcea studiile într-o şcoală engleză, pentru a urma tatălui Său, Regelui Alexandru, asasinat împreună cu Barthoru, ministrul de afaceri străine al Franţei, de către terorişti macedoneni (ustaşi), în Marsilia, unde debarcase pentru a face o vizită în Franţa. Preşedintele Truman mi est© pentru o nouă conferinţă a marilor trei Washington, 29 (Rador). — Preşedintele Truman a declarat la o conferinţă de presă că nu este în favoarea unei eventuale noui conferinţe a marilor trei şi că preferă ca Organizaţiunea Naţiunilor Unite să ducă ea la îndeplinire misiunea de a lămuri greutăţile internaţionale. Exprimându-şi părerea că Liga Naţiunilor a fost ruinată de prea multele conferinţe ţinute, preşedintele Truman a spus că Organizaţiunea Naţiunilor Unite ar trebui să intre în acţiune în cursul viitoarelor trei luni. Sabotarea primului drum de încercare al automobilului pus in mişcare prin energia atomică Londra 29 (Radar). — Un drum de încercare al automobilului pus în mişcare prin energie atomică, la care trebuia să ia parte d■ Shinwell, ministrul combustibilului energiei electrice al Marei Britanii, la Londra, în cursul zilei de joi, nu a mai avut loc pentru motivul că, aşa cum declară inventatorul lui, dr. J. F. Willson, această invenţie a fost sabotată cu trei ore şi jumătate înainte de a se produce drumul de încercare ce trebuia să aibă loc. întrebat de către ministru, dr. Willson a declarat că bănueşte mai mulţi oameni care au sabotat acest automobil de teama efectului pe care această invenţie o va avea asupra industriei. El a declarat că automobilul pus în mişcare prin energie atomică a fost răpit din faţa biroului său din centrul Londrei şi dus la o distanță de 500 metri unde s’au găsit părți din el sfărâmate complet. .al unui grup de domnişoare în costumi naţionale româneşti. La stânga d-sale d. prof D. Gusti RĂSPUNSUL D-LUI KALININ LA FELICITĂRILE M. S. REGELUI Iată răspunsul d-lui M. I. Kalinin, Preşedintele Sovietului Suprem al U.R.S.S. la telegrama trimisă de M. Sa Regele Mihai cu prilejul aniversării Revoluţiei din Octombrie. Majestăţii Sale REGELUI MIHAI I Vă mulţumesc Majestate, pentru urările Majestăţii Voastre cu prilejul celei de a 28-a aniversare a Revoluţiei din Octombrie. M. I. KALININ Fiul A. S. R. Principesa Ileana inscris in cl. IV-a a colegiului “Mae Filipescu“ Predeal, 29 Nov. A.S.R. Principesa Ileana, apreciind însemnătatea Colegiului Nicolae Filipescu”, ?i-a înscris în clasa IV-a, pentru a urma cursurile, pe fiul Alteţei Sale sub numele Bran Ştefan. Fiul A.S.R. Principesa Ileana a fost adus azi la şcoală de d. general Vasiliu Răşcanu, ministrul de război. Cu acest prilej profesorii, ofiţerii şi elevii colegiului, în frunte cu d. colonel Cernescu, comandantul şcoalei, au făcut o entuziastă primire noului elev Bran Ştefan care a rămas in internatul colegiului. D. ETHRIDGE A PLECAT IERI IN ITALIA Odată cu d-sa a plecat şi d. Burton Berry, reprezentantul Statelor Unite in România După ce a terminat întrevederile cu oamenii politici în Capitală, d. Ethridge urima a-şi continua activitatea d-sale informativă în ţară. D. Mark Ethridge a plecat în Italia ieri la ora 13 de pe aeroportul Băneasa, la bordul unui avion american. Odată cu d-sa au mai plecat d-nii: Burton Berry, reprezentantul politic al Statelor Unite în, România şi Ciryl Black, secretar personal al d-sale. La plecare au fost de faţă d-nii: general Vinogradov, şef de stat major al comisiei aliate de control în România însoţit de mai mulţi ofiţeri sovietici, gen. de brigadă Schuyler şi consilierii de presă Melbourne, George Macdonald şi C. Matheescu. D. Ethridge şi gen. Schuyler pe aerodrom D. Winston Churchill împlineşte azi 71 ani D. Winston Churchill, fostul preşedinte de consiliu britanic, împlineşte astăzi 71 de ani. Din toate colţurile lumii se vor îndruma azi gânduri de admiraţie şi recunoştinţă şi urări de viaţă lungă şi sănătate pentru omul extraordinar care şi-a luat, în cele mai critice momente ale războiului, răspunderea covârşitoare de a reda lumii încrederea în victoria contra nazismului şi în salvarea libertăţii şi demnităţii popoarelor. Azi, la 71 de ani, d. Winston Churchill este încă un entuziast luptător în arena vieţii politice britanice şi pentru poporul britanic el rămâne „omul victoriei“, popular, iubit şi respec tat de toţi, indiferent de culoarea politică. SANCŢIUNI APLICATE UNOR MEMBRI AI CORPULUI DIDACTIC IN URMA INCIDENTELOR DELA 8 NOEMBRIE Ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoştinţă că s-au aplicat următoarele prime măsuri în urma dezordinilor dela 8 Noembrie : 1• Anularea detaşării d-nei Simionescu, profesoară de muzică la şcoala Centrală. 2. Suspendarea pedagogei Hildefall, care trebue să părăsească şcoala. 3. Eliminarea definitivă din toate şcoalele a elevelor şi elevilor care se dovedesc că activează antidemocratic. 4. Suspendarea din învăţământ a d-lor prof. T. Culcea şi Ghinea dela lie. Matei Basarab. 5. Pedepsirea d-lui prof. Iordache Angelescu dela liceul Matei Basarab, fiindcă, între altele, a lipsit dela şcoală nemotivat în ziua de 8 Noemvrie. 6. înlocuirea directorului dela lie. Aurel Vlaicui d. VI Rădulescu, prin d. prof. C. Bunescu. 7. Suspendarea din învăţământ a d-lui prof. C. Horea. 8. Schimbarea detaşării d-lui Bârlădeanu. 9. Suspendarea din învăţământ a d-nei M. B. Sabo 10. înlocuirea de la direcţia liceului industrial Nr. 1 a d-lui I. Săceanu prin d. prof. Lebădă. 11. Suspendarea din învăţământ a d-lui I. Săceanu. 12. înlocuirea subdirectorului ing. E. Bengeanu și trecerea sa la catedră. 13 Suspendarea petagogilor M. Isac și V. Angelescu. 14. înlocuirea d-nei directoare Lacriţeanu dela liceul industrial Tudosca Doamna prin d-na M Simion. 15. înlocuirea directoarei dela liceul sericicol, d-na V. Niculescu prin d-na Maria Palade. 16. Trecerea ca secretar la gimnaziul de băieţi Ferdinand a d-lui Siovici, secretarul liceului Gh. Lazăr. Toate aceste măsuri vor fi aplicate imediat de directorii şcoalelor. Ninge la Predeal Predeal, 29 Noembrie In regiunea noastră ninge de 24 de ore. Temperatura a scăzut la 10 grade sub zero. Zăpada a căzut din abundență. Nr. 275 Sâmbătă 1 Dec'mbrî® îp.îs 4 PAGINI APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECţiE PROCESUL DE LA NUERNBERG Nuernberg, 29 (Rador). — D. Charles Lynch, corespondentul special al agenţiei „Reuter” transmite : D. Sidney Alderman, din corpul de acuzatori al Statelor Unite, şi-a continuat prezentarea dovezilor cu privire la anexarea Austriei de către Germania, în şedinţa de joi a procesului criminalilor de război nazişti de la Nuernberg. Din documentele prezentate de către procurorul Alderman reiese că germanii întocmiseră planuri militare pentru un răsboi nu numai împotriva Austriei şi Cehoslovaciei, dar — în caz de nevoie — şi împotriva Franţei, Marei Britanii şi Lituaniei. Intr’unul din aceste documente se găseşte declaraţia că „Germania nu are nevoie să ia în consideraţie un atac din afară, datorită faptului că toate celelalte naţiuni manifestă o lipsă de dorinţă pentru război”. PLANURILE DE RĂZBOI ALE GERMANIEI Planurile întocmite de germani prevedeau măsuri pentru : 1. Pregătirea mobilizării fără ştiinţa publicului aşa încât „forţele armate să fie puse în situaţia de a începe răsboiul pe neaşteptate, luând inamicul prin surpriză atât în ceea ce priveşte puterea cât şi momentul atacului”. 2. Un război pe două fronturi — primul front fiind prevăzut cu cea mai mare parte a forţelor în vest, iar al doilea cu forţele principale de luptă în sud-estul Europei, prevăzute cu armamentele speciale din „planul Otto’, pentru o acţiune împotriva „Spaniei roşii”. Presupunând că Marea Britanie, Polonia sau Lituania vor intra imediat în război alături de Franţa şi Cehoslovacia, documentul citat spune :,,Prin urmare, poziţia noastră militară va fi agravată până la un punct insuportabil dacă nu disperat chiar. Conducătorii politici vor face deci tot ce le stă în putinţă pentru a menţine neutralitata acestor ţări, mai cu seamă a Marei Britanii şi a Poloniei”. Procurorul Alderman a declarat că Germania s’a hotărât să organizeze războiul imediat după încheierea pactului cu Italia în 1936 şi că planul ei a fost pus în aplicare la 5 Noembrie 1937, când Germania s-a hotărât să cucerească mai întâiu Austria şi apoi Cehoslovacia. După ce Germania a slăbit situaţia internă a .Austriei şi a izolat ţara în afară, soldaţii germani au cules acest fruct fără să aibă nevoe să tragă un foc”. Procurorul Alderman a vorbit apoi despre directivele date de către feldmareşalul Werner von Blomberg, fostul ministru al aparărei, în care spune că trebuie să se continue pregătirea de război a forţelor armate germane. Blomberg a schiţat amănuntele acestor pregătiri astfel încât forţele armate să se poată găsi în situaţia de a putea începe războiul pe neaşteptate El a declarat că orice acţiune austriacă întreprinsă în scopul de a se restabili monarhia va fi un semnal de atac. CONVERSAŢIILE DINTRE SCHACHT ŞI FOSTUL AMBASADOR AMERICAN BULLITT Procurorul Alderman a prezentat apoi tribunalului un document ce reproduce informaţiile obţinute în 1937 de către d. William Bullitt, pe vremea aceea ambasadorul Statelor Unite în Franţa, tratând despre conversaţiile avute cu Hjalmark Schacht, fost preşedinte al Băncii Reichului, şi Goering. In acest document, Goering este arătat ca declarând : „Singura posibilitate de fricţiune dintre Germania şi Franţa este politica Franţei de a încheia alianţe în răsăritul Europei. Suntem hotărîţi să alipim la Reicn pe toţi germanii ce se găsesc despărţiţi de marele corp al Reichului german prin tratatul de la Versailles. Suntem absolut hotărîţi să anexăm Austria. Nu avem altă soluţie”. In boxa acuzaţilor Goering a făcut semn cu capul în formă de aprobare atunci când procurorul Alderman a citit aceste declaraţii. După aceia, procurorul Alderman a citit tribunalului pasagii din jurnalul lui Jodl cu privire la discursul de trei ceasuri ţinut de Hitler la Berchtesgaden în August 1938 după un dineu oferit şefilor săi militari. In ziua de 29 Septembrie 1938, Jodl scria în jurnalul său : „Acordul de la Muenchen a fost sprimat. Cehoslovacia a fost desfiinţată ca putere. __ Geniul Fuehrerului şi hotarea lui de a nu evita nici chiar războiul mondial ne-au dat o „nouă victorie fără a fi nevoiţi să ne folosim de forţă. Cei fără credinţă, cei slabi şi cei fricoşi au fost convertiţi şi vor rămâne aşa”. S’au făcut mari presiuni care au mers până la ameninţarea cu uzul forţei asupra cancelarului Schuschnigg, a continuat procurorul Alderman. Jodl scrie în jurnalul sau ca s’au făcut presiuni militare prin intermediul lui Keitel în scopul de a forţa pe preşedintele Miklas al Austriei să ratifice acordul ce i-a fost smuls lui Schuschnigg. Procurorul Alderman a declarat că la 11 Mai 1938, Hitler scrie comandantului suprem al forţelor germane armate, următoarele : O SCRISOARE A LUI HITLER „Dacă celelalte măsuri se dovedesc infructuoase ,am intenţia să invadez Austria cu forţa armate, pentru a preveni şi alte atacuri împotriva populaţiei filogermane, întreaga această operaţie va fi condusă de mine”. Un document capturat desene măsurile de ordin militar pe care Germania propunea să le ia împotriva Austriei şi în care se cuprinde şi această observaţie plină de cinism a lui Hitler: „Puterea soldaţilor noştri trebue să dea impresia că nu dorim să ducem război împotriva naţiunei noastre surori. Este în interesul nostru ca întreaga operaţiune să fie executată fără violenţă şi în forma unei sosiri paşnice a soldaţilor noştri, salutaţi de către întreaga populaţie. De aceia, trebue să se evite orice provocare. Totuşi, dacă se prezintă centre de rezistenţă, ele trebuesc sdrobite fără milă, prin forţa armelor. EVENIMENTELE DE LA 11 ŞI 12 NOEMBRIE Referindu-se la evenimentele din zilele de 11 şi 12 Noembrie 1938, procurorul Alderman a continuat: „După ce Germania a deposedat Austria de suveraniatea sa, partidul nazist împreună cu abilitatea politică a lui Seyss-Inquart şi ameninţările de întrebuinţare a forţei făcute de către Hitler au desăvârşit cucerirea puterii din această ţară”. Un document găsit in ministerul aerului german, conţinând dilefonice dintre Goering şi Hitler marul complect al convorbirilor recu privire la Austria, dovedeşte că Goering a cerut prin telefon ca Schunschrigg să demisioneze şi ca Seyss-Inquart să formeze noul guvern în locul lui. Goering a spus lui Seyss-Inqueirt, care era în cabinetul austriac la acea epocă, să anunţe pe Schuschnigg că nu se bucură de încrederea Berlinului, chiar dacă s'ar fi oferit să amâne plebiscitul pentru independența Austriei. In timpul când procurorul Alderman citea această parte a documentului, Goering înclina caşul in semn de aprobare, zâmbind. Tribunalul a ridicat apoi şedinţa, pentru pauza mesei. O CONVORBIRE INTRE GEORING ŞI RIBBENTROP La reluarea şedinţei de .Tot după-amiază, acuzarea a prezentat o copie de pe convorbirea telefonică ce a avut loc între Goering și Ribbentrop (atunci la Londra) in ziua de 13 Mai 1938, la câteva zile după intrarea în Austria. GOERING: In Austria este o bucurie de nedescris. RIBBENTROP:Da. Este fantastic. Nu este așa? GOERING: Cred că este necesar să se invite oameni serioşi din Marea Britanie şi Franţa, să vină aici şi să vadă ceea ce se petrece. Este cea mai mare festă ce am jucat-o aici. RIBBENTROP: Cred că această convingere se va răspândi aici. Am vorbit deja pe faţă cu Halifax şi cu Chamberlain, şi sun® convins că Halifax este un om foarte rezonanil. Am cele mai bune impresiuni despre Halifax, ca şi despre Chamberlain. In ultima mea convorbire cu Halifax, am avut impresia că el nu reacţiona la argumentele mele, dar, în rele din urmă, mi-a spus că el priveşte cu favoare o înţelegere anglo-germană”. ALTE DOCUMENTE Pentru a dovedi agresiunea Germaniei împotriva Austriei, acuzarea a produs in şedinţa de joi după amiază un alt teanc de documente din care reies următoarele fapte: 1. Că Hitler a ordonat marşul in Austria într’un moment când condiţiile din ultimatumul german nu mai puteţi fi îndeplinite. 2. Că Hitler i-a scris lui Mussolini pentru c-ianunţa hotărîrea luată şi pentru a-i garanta inviolabilitatea frontierei italiene de la Brenner. 3. Că Seyss-Inquart a salutat pe Hitler ca pe liberatorul Austriei, In ziua de 12 Martie 1938, în oraşul Linz 4. Că Germania a votat legea de alipire a Austriei la Germania, în ziua de 13 Martie 1938. 5. Că Germania a arenjat un plebiscit, pentru aprobarea acestei legi şi şi-a consolidat această cucerire şi prin alte mijloace. Procurorul Aldermin a declarat că Goering plănuia să traducă unele personalităţi din Austria în faţa Curţilor Marţiale germane. Acesta este desigur un precedent interesant. D. BEVIN DESPRE DESFIINŢAREA HOTARELOR DINTRE TARI lânăra, 29 (Rador). — Ştiinţa s’a dasvoltat într’o asemenea măsură încât a făcut ca hotarele dintre ţări să pară absurde, a declarat d. Ernest Bevin, ministrul de afaceri străine al Marei Britanii la un dineu dat joi în onoarea şefilor delegaţiei Naţiunilor Unite în comisia pregătitoare. „Ştiinţa“, a declarat d. Bevin, „ne-a silit să căutăm ceea ce un port şi profet numise Parlamentul Omului şi Federaţia Lumii Sunt unul dintre aceia care nu cred că acest lucru este imposibil Coonstituţionalişti şi negustorii de suveranitate spune că el este impracticabil, dar oricât de bătrân aşi fi, eu îl voi vedea“. „Omul de rând din întreaga lume are mai mult interes în pace decât diplomaţii şi oamenii politici. Intre aceste interese comune se numără un bun standard da viaţă şi libertatea de călătorie. Atunci când am devenit ministru de afaceri străine, cineva m a întrebat care este politica mea şi eu i-am răspuns : că doriţa mea ar fi să mă duc la gara Victoria (poarta de ieşire a Marei Britanii spre continent) şi să-mi cumpăr un bilet de drum pentru orice direcţie mi-ar place, fără ca cineva să mă oprească pentru a-mi cere paşaportul“ SITUAŢIA DIN ARDEAL ŞI RAPORTURILE DINTRE NAŢIONALITAT Declaraţiile făcute presei de d. ministru Vlădescu-Răcoasa înapoiat din călătoria făcută recent în Ardeal, d. ministru Vlădescu-Răcoasa a împărţit presei * 12 următoarele: „Am ţinut să merg în judeţele 1 graniţă din nordul Ardealului, spre a vedea care e situaţia administra- taivă, politică şi economică şi în ce fază se găsesc relaţiile dintre na- ţionalităţile conlocuitoare. O sumă de probleme speciale se pun auto- rităţilor din judeţele Bihor, Satu- Mare, Maramureş, Sălaj, Turda şi Alba. Există, desigur dificultăţi şi lipsuri, consecinţe ale războiului abia terminat, din hotărîrea tutu- I ror de-a neteza şi aplana aceste dificultăţi, va face ca in curând I toate aceste greutăţi să fie înlătu- I rate, cu atât mai mult cu cât i avem concursul necondiţionat al Uniunii populare maghiare. Fără îndoială că problema grea şi delicată, caracteristică Ardealului, este aceea a naţionalităţilor conlocuitoare. Ca ministru al departamentului în a căruia sarcină cade rezolvarea acestei probleme, îmi dau seama că nu este nici uşor şi nici simplu să ajungi la rezultate imediat satisfăcătoare pentru toată lumea, după o perioadă aşa de lungă de ură, de înveninarea legăturilor, de ascuţire a intereselor de barbarie hitlerista. Cu toate acestea, fără a minimaliza diferendele şi disputele ce se ivesc destul de des mai pretutin , deni, am putut constata la faţa locului, luând în cercetare toate reclamaţiile ce mi s’au prezentat şi dintr’o parte şi din csaliâsta, că nu este vorba nicăeri de lucruri şi situaţii grave nesoluţionabile şi care ar pune problema naţionalităţilor aşa cum se punea ea în trecut, ca o ameninţare a liniştei, ordinei şi muncii noastre sociale. Numai prin muncă şi luptă comună democratică, pe toate tărâmurile, în toate sectoarele vieţii sociale, vom reuşi să închegăm şi să desvoltăm colaborarea şi prietetenia dintre naţionalităţile conlocuitoare”, şi-a încheiat declaraţiile făcute presei de ministru Vlădescu-Răcoasa. AGLOMERAŢIILE DELA CINEMATOGRAFE Prefectura Poliţiei Capitalei, nu transmite, cu rugăminte de a se publica următorul comunicat: Prefectura Poliţiei Capitalei, face cunoscut cetăţenilor următoarele recomandaţiuni, care au de scop a reglementa şi a pune ordine în aglomerările dela spectacolele de cinematograf şi, în special, cele de pe bulevardul Elisabeta, care dau un aspect puţin plăcut Capitalei şi duc la aprecieri puţin favorabile pentru acei care fac „coadă”, se îmbulzesc, sparg geamuri, provoacă scandal şi aceasta numai pentru a vedea un film. Astfel se recomandă publicului, ca la cinematografele unde nu se găseşte locuri, să caute a-şi lua bilete din timp, a respecta orele stabilite de direcţiunea cinematografică şi a nu încerca ca prin violenţă să pătrundă în sală, acest lucru dând naştere la busculade şi discuţiuni, urmate de loviri şi insulte, între spectatori şi între aceştia şi organele de ordine ale cinematografului. «wâ'V .. Pentru a se pune ordinupsit acest lucru în special pentru s.toetăţenîi care venind la un spectacol, înţelege să păstreze o atitudine adriană şi civilizată şi, a se acţiona »ca cei care provoacă sau tuliberă liniştea şi ordinea să fie îndepărtaţi şi sancţionaţi, Prefectura Poliţiei Capitalei a detaşat jandarmi la toate spectacolele care prezintă o afluenţă de public, puşi numai în slujba crtătanilor pentru a asigura liniştea şi desfăşurarea normală Faţă de aceste elemente de ordine, se atrage în mod deosebit atenţiunea a li se da toată ascultarea, a nu se încerca să se treacă peste măsurile la care au fost puşi şi să nu fie insultaţi, bruscaţi sau loviţi. Faţă de cei cari prin procedee lipsite de respect faţă de element cele de ordine, jandarmii, îi vor insulta, brusca sau lovi, vor fi imediat ridicaţi şi depuşi la poliţie după care, cu acte dresate, se trimit parchetului Curţii Marţiale al C.M.C. pentru „Insulte sau loviri aduse unui ostaş în serviciu” fapta ce se încadrează în Codul Justiţiei Militare şi se pedepsesc cu închisoare dela 2 luni la 1 an, art. 572 C. I. M. Au fost asemenea cazuri şi cei care s’au scuzat apoi ca fiind sub „imperiul nervilor” au trebuit să sufere consecinţele legale. Prefectura poliţiiei Capitalei, face un apel către toţi cetăţenii, să se I convingă că aceste măsuri nu au I de scop decât ordinea şi liniştea în I Capitala Ţării, să se supună tu- I turor organelor de ordine, indiferent de situaţiunea în care ele se află şi să înţeleagă că toate aceste măsuri nu sunt luate decât în favoarea publicului, pentru a-i pune la adăpost de loviri, busculade, furturi şi sancţiuni neplăcute şi, mai mult decât atâta, pentru a nu prezenta Capitala Ţării în „aspectele ei sub care se prezintă centrul Capitalei în ultimul timp”, a spectacolului.