Universul - Capitala, decembrie 1945 (Anul 62, nr. 275-297)

1945-12-01 / nr. 275

Aim!­­ 4 al 62-lea PAGINI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL11 S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 60 LEI Taxa poştală plătită In numerar conform aprobării Dir. G­ I. P. T. T. Nr. 24.464/939 IN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 IN SPRIJINUL INVALIZILOR, VĂDUVELOR SI ORFANILOR DE RĂZBOI In noianul de probleme ce se impuneau promptei deslegări a guvernului, în ciuda greutăţilor financiare prin care trece tezau­rul public, soarta invalizilor, a orfanilor şi văduvelor de război a reţinut în chip special atenţia factorilor noştri de guvernământ, care, în şedinţa consiliului de mi­niştri din 28 Noembrie c., a luat o serie de măsuri deosebit de im­portante în vederea ameliorării situaţiei lor. Invalizii şi urmaşii celor care şi-au jertfit viaţa pentru apăra­rea şi independenţa ţării sunt cei dintâi martiri ai efortului de război, în care au fost antrenate toate forţele naţiunii şi, ca atare, ei au câştigat nu numai un sim­plu titlu platonic la recunoştinţa comunităţii româneşti, dar şi un drept de creanţă asupra întregei societăţi, materializat în datoria de a nu-i lăsa în voia soartei — biete epave în luptă cu exigen­ţele necruţătoare ale vieţii — ci de a-i ajuta să-şi refacă viaţa, a­­sigurându-le un loc demn în mij­locul lumii preiate prin jertfa şi suferinţa lor. Recunoştinţa societăţii faţă de ei trebuia înscrisă între primele îndatoriri ale ei, chiar înainte de încheierea ostilităţilor. Dacă ma­terializarea acestei recunoştinţe vine ceva mai târziu, în schimb trebue să fim mulţumiţi că de data aceasta s’au avut in vedere toate feţele problemei, stabilin­­du-se un statut amplu şi amă­nunţit al situaţiei lor. Prima măsură hotărîtă de con­siliul de miniştri a fost de ord­i administrativ şi ea constă din trecerea Casei I.O.V.R. de la mi­nisterul de război la ministerul asistenţei şi asigurărilor sociale, incontestabil un organ cu mult mai indicat să îndeplinească a­­tribuţiunile legate de un aseme­nea serviciu In acelaş timp, consiliul a ho­­tărît să se procedeze la clasarea raţională şi urgentă a invalizilor, spre a se fixa pentru fiecare re­gimul de drepturi, corespunzător gradului de invaliditate realmen­te constatat. S’a mai hotărît rectificarea gre­şelilor care s-au produs cu ocazia împroprietăririi, dându-se satis­facţie integrală principiului care stă la baza repartiţiei disponibi­lităţilor de pământ creiate prin expropriere şi care dă întâietate invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război la beneficiul împroprie­tăririi. Cu acest prilej s-a pus şi pro­blema reintegrării invalizilor în câmpul muncii, prin plasarea lor imediată în întreprinderi şi cu deosebire în ateliere anume adap­tate posibilităţilor lor de muncă, precum şi prin reeducarea lor profesională. Chestiunea reeducării profesio­nale a invalizilor şi a adaptării uneltelor şi maşinilor la posibili­tăţile lor de lucru a fost una din primele preocupări ale Statelor beligerante, unde s-au înfiinţat şcoli şi ateliere speciale, înzestra­te cu utilaj anume conformat stă­rilor de invaliditate ce li se pre­zentau şi care au dat şi dau re­zultate remarcabile din punct de vedere practic şi mai ales moral. Mii şi mii de invalizi au fost ast­fel recâştigaţi muncii active, ceea ce a contribuit hotărâtor la ridi­carea moralului lor, la refacerea încrederii în propriile forţe, la câştigarea unei vieţi demne prin refacerea propriilor lor posibili­tăţi de muncă. Confecţionarea şi acordarea de proteze, pentru cei cari şi-au lă­sat pe câmpul de onoare părţi din trupul lor valid, este încă o măsură necesară, a cărei aducere la îndeplinire cât mai grabnic cu putinţă ne-ar scuti de spectacolul oribil de a întâlni la fiecare pas atâţia buni luptători târându-şi trupul schilod, ca o vie şi perma­nentă imputare adusă ingratitu­dinii noastre. Tot atât de binevenită este şi hotărârea ca pe viitor debitele C.A.M. să se concesioneze numai membrilor I.O.V.R., precum şi măsura de a se creia cămine, can­­tine şi alte mijloace de asistenţă în Capitală şi marile centre, pen­tru invalizii cari sunt nevoiţi să se deplaseze în interesul rezolvă­rii nevoilor lor. In aceeaşi ordine de preocupări, nu se putea, fireşte, ca soarta ma­rilor mutilaţi de război să nu fi fost îmbrăţişată cu toată solici­tudinea pe care ea o compo­rtă; de aceea hotărârea de a se­creia centre speciale care să le ofere o viaţă confortabilă în cămine în­zestrate cu mijloacele necesare pentru satisfacerea nevoilor lor trupeşti şi sufleteşti, se bucură de asentimentul şi de sprijinul în­tregei suflări româneşti. E locul să relevăm nota ce în­soţeşte comunicatul preşedinţiei consiliului de miniştri, prin care se anunţă aceste măsuri, că la lucrările consiliului au participat şi reprezentanţii autorizaţi ai Confederaţiei generale a muncii. ADUNAREA CONSTITUANTĂ A IUGOSLAVIEI A PROCLAMAT REPUBLICA FEDERATIVA IUGOSLAVĂ Londra, 29 (Rador). — Postul de radio Belgrad a anunţat joi că Adunarea Constituantă a Iu­goslaviei a hotărît proclamarea Republicei Federative Iugoslave. Adunarea Constituantă a hotă­rît și deposedarea Regelui Petru şi Casei Regale Karagheorgheviei de toate „drepturile investite“. Noua Adunare Constituantă a Iugoslaviei şi-a început sesiunea Miercuri seara la orele 24:15 pen­tru aniversarea a doi ani a pri­mei şedinţe istorice a Parlamen­tul rezistenţei, ce a avut loc în mica fortăreaţă din munţi, Jajce. Se aştepta de mai mult timp, atât abolirea Monarhiei cât şi proclamarea Iugoslaviei ca Repu­blică Federativă. Şedinţa Adunării Constituante, ce a continuat după miezul nop­ţii, a avut un caracter pur for­mal, mandatele delegaţilor fiind înmânate mareşalului Tito, în timp ce delegatul cel mai în vâr­stă, purtând un frumos costum naţional sloven, ocupa scaunul preşedintelui. Declaraţia postului de radio Belgrad, prin care s-a făcut cu­noscută abolirea Monarhiei, a a­­vut loc aproape de orele 16.30. Declaraţia are următorul cuprins: „In conformitate cu voinţa li­ber exprimată a tuturor popoa­relor din Iugoslavia, Adunarea Constituantă, în şedinţă comună a Soupcinei federale şi a Camerei Naţionalităţilor, hotărăşte în nu­mele poporului şi pe baza hotă­­rîrilor legale luate de ambele Camere: 1. Proclamarea Republicei De­mocrate Federative a popoarelor din Iugoslavia sub numele de Republica Federală a popoarelor din Iugoslavia. Republica Federală a popoare­lor din Iugoslavia este un stat popular unificat cu forma de gu­vernământ republicană, o comu­nitate de popoare egale, care şi-au exprimat în mod liber vo­inţa lor de a rămâne unite în Iugoslavia; 2. Abolirea prin aceastăă deci­zie a Monarhiei din Iugoslavia, în numele popoarelor Iugoslaviei, Regele Petru al II-lea Kara­­gheorghevici şi întreaga Dinastie Karagheorgheviei fiind depose­daţi de toate drepturile ce le-au fost investite anterior, atât lui cât şi Dinastiei Karagheorgheviei. Dată în Belgrad, capitala Re­­publicei Federale a Popoarelor din Iugoslavia, astăzi 29 Noem­brie 1945“. Regele Petru al II-lea s-a suit pe Tron în Octombrie 1934, fiind chemat urgent din Anglia, un­­de-şi făcea studiile într-o şcoală engleză, pentru a urma tatălui Său, Regelui Alexandru, asasinat împreună cu Barthoru, ministrul de afaceri străine al Franţei, de către terorişti macedoneni (us­­taşi), în Marsilia, unde debarcase pentru a face o vizită în Franţa. Preşedintele Truman mi est© pentru o nouă conferinţă a marilor trei Washington, 29 (Rador). — Preşedintele Truman a declarat la o conferinţă de presă că nu este în favoarea unei eventuale noui conferinţe a marilor trei şi că preferă ca Organizaţiunea Naţiunilor Unite să ducă ea la îndeplinire misiunea de a lă­muri greutăţile internaţionale. Exprimându-şi părerea că Liga Naţiunilor a fost ruinată de prea multele conferinţe ţinute, preşedintele Truman a spus că Organizaţiunea Naţiu­nilor Unite ar trebui să intre în acţiune în cursul viitoarelor trei luni. Sabotarea primului drum de încercare al automobilului pus in mişcare prin energia atomică Londra 29 (Radar). — Un drum de încercare al automobilului pus în mişcare prin energie a­­tomică, la care trebuia să ia parte d■ Shinwell, ministrul combustibilului energiei electrice al Marei Britanii, la Londra, în cursul zilei de joi, nu a mai a­­vut loc pentru motivul că, aşa cum declară inventatorul lui, dr. J. F. Willson, această invenţie a fost sabotată cu trei ore şi ju­mătate înainte de a se­ produce drumul de încercare ce trebuia să aibă loc. întrebat de către ministru, dr. Willson a declarat că bănueşte mai mulţi oameni care au sabo­tat acest automobil de teama e­­fectului pe care această invenţie o va avea asupra industriei. El a declarat că automobilul pus în mişcare prin energie a­­tomică a fost răpit din faţa bi­roului său din centrul Londrei şi dus la o distanță de 500 metri unde s’au găsit părți din el sfă­râmate complet. .al unui grup de domnişoare în c­ostumi naţionale româneşti. La stânga d-sale d. prof D. Gusti RĂSPUNSUL D-LUI KALININ LA FELICITĂRILE M. S. REGELUI Iată răspunsul d-lui M. I. Kalinin, Preşedintele Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S. la tele­grama trimisă de M. Sa Regele Mihai cu prilejul aniversării Revoluţiei din Octombrie. Majestăţii Sale REGELUI MIHAI I Vă mulţumesc Majestate, pen­tru urările Majestăţii Voastre cu prilejul celei de a 28-a ani­versare a Revoluţiei din Oc­tombrie. M. I. KALININ Fiul A. S. R. Principesa Ileana inscris in cl. IV-a a colegiului “Mae Filipescu“ Predeal, 29 Nov. A.S.R. Principesa Ileana, a­­preciind însemnătatea Colegiului Nicolae Filipescu”, ?i-a înscris în clasa IV-a, pentru a urma cursurile, pe fiul Alteţei Sale sub numele Bran Ştefan. Fiul A.S.R. Principesa Ileana a fost adus azi la şcoală de d. general Vasiliu Răşcanu, mini­strul de război. Cu acest prilej profesorii, ofi­ţerii şi elevii colegiului, în frunte cu d. colonel Cernescu, comandantul şcoalei, au făcut o entuziastă primire noului elev Bran Ştefan care a rămas in in­­ternatul colegiului. D. ETHRIDGE A PLECAT IERI IN ITALIA Odată cu d-sa a plecat şi d. Burton Berry, reprezentantul Statelor Unite in România După ce a terminat întrevede­rile cu oamenii politici în Capi­tală, d. Ethridge urima a-şi conti­nua activitatea d-sale informativă în ţară. D. Mark Ethridge a plecat în Italia ieri la ora 13 de pe aero­portul Băneasa, la bordul unui avion american. Odată cu d-sa au mai plecat d-nii: Burton Berry, reprezentan­tul politic al Statelor Unite în, România şi Ciryl Black, secretar personal al d-sale. La plecare au fost de faţă d-nii: general Vinogradov, şef de stat major al comisiei aliate de control în România însoţit de mai mulţi ofiţeri sovietici, gen. de brigadă Schuyler şi consilierii de presă Melbourne, George Mac­donald şi C. Matheescu. D. Ethridge şi gen. Schuyler pe aerodrom D. Winston Churchill împlineşte azi 71 ani D. Winston Churchill, fostul preşedinte de consiliu britanic, împlineşte astăzi 71 de ani. Din toate colţurile lumii se vor îndruma azi gânduri de admiraţie şi recunoştinţă şi urări de viaţă lungă şi sănătate pentru omul extraordinar care şi-a luat, în cele mai critice momente ale războiului, răs­punderea covârşitoare de a reda lumii încrederea în victo­ria contra nazismului şi în sal­varea libertăţii şi demnităţii popoarelor. Azi, la 71 de ani, d. Winston Churchill este încă un entuziast luptător în arena vieţii politice britanice şi pentru poporul britanic el rămâne „omul vic­toriei“, popular, iubit şi respec­­ tat de toţi, indiferent de culoa­rea politică. SANCŢIUNI APLICATE UNOR MEMBRI AI CORPULUI DIDACTIC IN URMA INCIDENTELOR DELA 8 NOEMBRIE Ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoştinţă că s-au apli­cat următoarele prime măsuri în urma dezordinilor dela 8 Noem­brie : 1• Anularea detaşării d-nei Simionescu, profesoară de mu­zică la şcoala Centrală. 2. Suspendarea pedagogei Hil­­defall, care trebue să părăsească şcoala. 3. Eliminarea definitivă din toate şcoalele a elevelor şi ele­­vilor care se dovedesc că acti­vează antidemocratic. 4. Suspendarea din învăţământ a d-lor prof. T. Culcea şi Ghinea dela lie. Matei Basarab. 5. Pedepsirea d-lui prof. Ior­­dache Angelescu dela liceul Ma­tei Basarab, fiindcă, între altele, a lipsit dela şcoală nemotivat în ziua de 8 Noemvrie. 6. înlocuirea directorului dela lie. Aurel Vlaicui d. VI Rădules­­cu, prin d. prof. C. Bune­scu.­­ 7. Suspendarea din învăţământ a d-lui prof. C. Horea. 8. Schimbarea detaşării d-lui Bârlădeanu. 9. Suspendarea din învăţământ a d-nei M. B. Sabo­ 10. înlocuirea de la direcţia li­­ceului industrial Nr. 1 a d-lui I. Săceanu prin d. prof. Lebădă. 11. Suspendarea din învăţă­mânt a d-lui I. Săceanu. 12. înlocuirea subdirectorului ing. E. Bengeanu și trecerea sa la catedră. 13 Suspendarea petagogilor M. Isac și V. Angelescu. 14. înlocuirea d-nei directoare Lacriţeanu dela liceul industrial Tudosca Doamna prin d-na M Simion. 15. înlocuirea directoarei dela liceul sericicol, d-na V. Niculescu prin d-na Maria Palade. 16. Trecerea ca secretar la gim­­naziul de băieţi Ferdinand a d-lui Siovici, secretarul liceului Gh. Lazăr. Toate aceste măsuri vor fi apli­cate imediat de directorii şcoa­­lelor. Ninge la Predeal Predeal, 29 Noembrie In regiunea noastră ninge de 24 de ore. Temperatura a scăzut la 10 grade sub zero. Zăpada a căzut din abundență. Nr. 275 Sâmbătă 1 Dec'mbrî® îp.îs 4 PAGINI APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE­ DIRECţiE PROCESUL DE LA NUERNBERG Nuernberg, 29 (Rador). — D. Charles Lynch, corespondentul special al agenţiei „Reuter” trans­mite : D. Sidney Alderman, din corpul de acuzatori al Statelor Unite, şi-a continuat prezentarea dovezilor cu privire la anexarea Austriei de către Germania, în şedinţa de joi a procesului criminalilor de răz­­boi­ nazişti de la Nuernberg. Din documentele prezentate de către procurorul Alderman reiese că germ­­anii întocmiseră planuri militare pentru un răsboi nu nu­mai împotriva Austriei şi Ceho­slovaciei, dar — în caz de nevoie — şi împotriva Franţei, Marei Britanii şi Lituaniei. Intr’unul din aceste documente se găseşte declaraţia că „Germa­nia nu are nevoie să ia în consi­deraţie un atac din afară, datorită faptului că toate celelalte naţiuni manifestă o lipsă de dorinţă pen­tru război”. PLANURILE DE RĂZBOI ALE GER­MANIEI Planurile întocmite de germani prevedeau măsuri pentru : 1. Pregătirea mobilizării fără ştiinţa publicului aşa încât „for­ţele armate să fie puse în situaţia de a începe răsboiul pe neaştep­tate, luând inamicul prin surpriză atât în ceea ce priveşte puterea cât şi momentul atacului”. 2. Un război pe două fronturi — primul front fiind prevăzut cu cea m­ai mare parte a forţelor în vest, iar al doilea cu forţele principale de luptă în sud-estul Europei, prevăzute cu armamentele specia­le din „planul Otto’, pentru o ac­ţiune împotriva „Spaniei roşii”. Presupunând că Marea Britanie, Polonia sau Lituania vor intra i­­mediat în război alături de Franţa şi Cehoslovacia, documentul citat spune :,,Prin urmare, poziţia noas­tră militară va fi agravată până la un punct insuportabil dacă nu dis­perat chiar. Conducătorii politici vor face deci tot ce le stă în pu­tinţă pentru a menţine neutrali­­tata acestor ţări, mai cu seamă a Marei Britanii şi a Poloniei”. Procurorul Alderman a declarat că Germania s’a hotărât să orga­nizeze războiul imediat după în­­cheierea pactului cu Italia în 1936 şi că planul ei a fost pus în apli­care la 5 Noembrie 1937, când Germania s-a hotărât să cucereas­că mai întâiu Austria şi apoi Ce­hoslovacia. După ce Germania a slăbit si­tuaţia internă a .­Austriei şi a izo­lat ţara în afară, soldaţii germani au cules acest fruct fără să aibă nevoe să tragă un foc”. Procurorul Alderman a vorbit apoi despre directivele date de către feldmareşalul Werner von Blomberg, fostul ministru al a­­parărei, în care spune că trebuie să se continue pregătirea de răz­boi a forţelor armate germane. Blomberg a schiţat amănuntele acestor pregătiri astfel încât for­ţele armate să se poată găsi în situaţia de a putea începe răz­boiul pe neaşteptate El a declarat că orice acţiune austriacă întreprinsă în scopul de a se restabili monarhia va fi un semnal de atac. CONVERSAŢIILE DINTRE SCHACHT ŞI FOSTUL AMBASADOR AMERICAN BULLITT Procurorul Alderman a prezen­tat apoi tribunalului un docu­ment ce reproduce informaţiile obţinute în 1937 de către d. Wil­liam Bullitt, pe vremea­­ aceea ambasadorul Statelor Unite în Franţa, tratând despre conversa­ţiile avute cu Hjalmar­k Schacht, fost preşedinte al Băncii Reichu­­lui, şi Goering. In acest document, Goering este arătat ca declarând : „Singura po­sibilitate de fricţiune dintre Ger­­mania şi Franţa este politica Franţei de a încheia alianţe în răsăritul Europei. Suntem hotărîţi să alipim la Reicn pe toţi germanii ce se gă­sesc despărţiţi de marele corp al Reichului german prin tratatul de la Versailles. Suntem absolut hotărîţi să ane­xăm Austria. Nu avem altă soluţie”. In boxa acuzaţilor Goering a făcut semn cu capul în formă de aprobare atunci când procurorul Alderman a citit aceste declaraţii. După aceia, procurorul Alder­­man a citit tribunalului pasagii din jurnalul lui Jodl cu privire la discursul de trei ceasuri ţinut de Hitler la Berchtesgaden în August 1938 după un dineu oferit şefilor săi militari. In ziua de 29 Septembrie 1938, Jodl scria în jurnalul său : „Acordul de la Muenchen a fost sprimat. Cehoslovacia a fost des­fiinţată ca putere. __ Geniul Fuehrer­ului şi hota­rea lui de a nu evita nici chiar răz­boiul mondial ne-au dat o „nouă victorie fără a fi nevoiţi să ne folosim de forţă. Cei fără credinţă, cei slabi şi cei fricoşi au fost convertiţi şi vor rămâne aşa”. S’au făcut mari presiuni care au mers până la ameninţarea cu uzul forţei asupra cancelarului Schuschnigg, a continuat procuro­rul Alderman. Jodl scrie în jurnalul sau ca s’au făcut presiuni militare prin intermediul lui Keitel în scopul de a forţa pe preşedintele Miklas al Austriei să ratifice acordul ce i-a fost smuls lui Schuschnigg. Procurorul Alderman a declarat că la 11 Mai 1938, Hitler scrie co­mandantului suprem al forţelor germane armate, următoarele : O SCRISOARE A LUI HITLER „Dacă celelalte măsuri se dove­desc infructuoase ,am intenţia să invadez Austria cu forţa armate, pentru a preveni şi alte atacuri împotriva populaţiei filogermane, întreaga această operaţie va fi condusă de mine”. Un document capturat desene măsurile de ordin militar pe care Germania propunea să le ia îm­potriva Austriei şi în care se cu­prinde şi această observaţie plină de cinism a lui Hitler: „Puterea soldaţilor noştri tre­bue să dea impresia că nu dorim să ducem război împotriva naţiu­nei noastre surori. Este în intere­sul nostru ca întreaga operaţiune să fie executată fără violenţă şi în forma unei sosiri paşnice a soldaţilor noştri, salutaţi de către întreaga populaţie. De aceia, trebue să se evite orice provocare. Totuşi, dacă se prezintă centre de rezistenţă, ele trebuesc sdro­­bite fără milă, prin forţa armelor. EVENIMENTELE DE LA 11 ŞI 12 NOEMBRIE Referindu-se la evenimentele din zilele de 11 şi 12 Noembrie 1938, procurorul Alderman a con­tinuat: „După ce Germania a deposedat Austria de suveraniatea sa, par­tidul nazist împreună cu abilita­tea politică a lui Seyss-Inquart şi ameninţările de întrebuinţare a forţei făcute de către Hitler au desăvârşit cucerirea puterii din această ţară”. Un document găsit in ministe­rul aerului german, conţinând di­­lefonice dintre Goering şi Hitler marul complect al convorbirilor re­­cu privire la Austria, dovedeşte că Goering a cerut prin telefon ca Schunschr­igg să demisioneze şi ca Seyss-Inquart să formeze noul guvern în locul lui. Goering a spus lui Seyss-In­­queirt, care era în cabinetul aus­triac la acea epocă, să anunţe pe Schuschnigg că nu se bucură de încrederea Berlinului, chiar dacă s'ar fi oferit să amâne plebiscitul pentru independența Austriei. In timpul când procurorul Al­derman citea această parte a do­cumentului, Goering înclina caşul in semn de aprobare, zâmbind. Tribunalul a ridicat apoi şedin­ţa, pentru pauza mesei. O CONVORBIRE INTRE GEORING ŞI RIBBENTROP La reluarea şedinţei de .Tot după-amiază, acuzarea a prezen­tat o copie de pe convorbirea te­lefonică ce a avut loc între Goe­ring și Ribbentrop (atunci la Lon­dra) in ziua de 13 Mai 1938, la câteva zile după intrarea în Aus­tria. GOERING: In Austria este o­ bucurie de nedescris. RIBBENTROP:­­Da. Este fantas­tic. Nu este așa? GOERING: Cred că este necesar să se invite oameni serioşi din Marea Britanie şi Franţa, să vină aici şi să vadă ceea ce se petrece. Este cea mai mare festă ce am jucat-o aici. RIBBENTROP: Cred că această convingere se va răspândi aici. Am vorbit deja pe faţă cu Hali­fax şi cu Chamberlain, şi sun® convins că Halifax este un om foarte r­e­zonanil. Am cele mai bune impresiuni despre Halifax, ca şi despre Chamberlain. In ultima mea convorbire cu Halifax, am avut impresia că el nu reacţiona la argumentele mele, dar, în rele din urmă, mi-a spus că el priveşte cu favoare o înţele­gere anglo-germană”. ALTE DOCUMENTE Pentru a dovedi agresiunea Ger­maniei împotriva Austriei, acuza­rea a produs in şedinţa de joi după amiază un alt teanc de do­cumente din care reies următoa­rele fapte: 1. Că Hitler a ordonat marşul in Austria în­tr’un moment când con­diţiile din ultimatumul german nu mai pute­ţi fi îndeplinite. 2. Că Hitler i-a scris lui Mus­solini pentru c-i­­anunţa hotărîrea luată şi pentru a-i garanta invio­labilitatea frontierei italiene de la Brenner. 3. Că Seyss-Inquart a salutat pe Hitler ca pe liberatorul Austriei, In ziua de 12 Martie 1938, în ora­şul Linz 4. Că Germania a votat legea de alipire a Austriei la Germania, în ziua de 13 Martie 1938. 5. Că Germania a arenjat un plebiscit, pentru aprobarea aces­tei legi şi şi-a consolidat această cucerire şi prin alte mijloace. Procurorul Aldermin a declarat că Goering plănuia să traducă u­­nele personalităţi din Austria în faţa Curţilor Marţiale germane. Acesta este desigur un precedent interesant. D. BEVIN DESPRE DESFIINŢAREA HOTARELOR DINTRE TARI l­ânăra, 29 (Rador). — Ştiinţa s’a dasvoltat într’o asemenea măsură încât a făcut ca hotarele dintre ţări să pară absurde, a declarat d. Ernest Bevin, minis­trul de afaceri străine al Marei Britanii la un dineu dat joi în onoarea şefilor delegaţiei Naţiu­nilor Unite în comisia pregăti­toare. „Ştiinţa“, a declarat d. Bevin, „ne-a silit să căutăm ceea ce un port şi profet numise Parla­mentul Omului şi Federaţia Lumii Sunt unul dintre aceia care nu cred că acest lucru este imposi­bil Coonstituţionalişti şi negus­torii de suveranitate spune că el este impracticabil, dar oricât de bătrân aşi fi, eu îl voi ve­dea“. „Omul de rând din întreaga lume are mai mult interes în pace decât diplomaţii şi oamenii politici. Intre aceste interese comune se numără un bun standard da viaţă şi libertatea de călătorie. Atunci când am devenit mi­nistru de afaceri străine, cineva m a întrebat care este politica mea şi eu i-am răspuns : că do­­r­iţa mea ar fi să mă duc la gara Victoria (poarta de ieşire a Marei Britanii spre continent) şi să-mi cumpăr un bilet de drum pentru orice direcţie mi-ar pla­­ce, fără ca cineva să mă oprea­scă pentru a-mi cere paşapor­tul“­ SITUAŢIA DIN ARDEAL ŞI RAPORTURILE DINTRE NAŢIONALITAT Declaraţiile făcute presei de d. ministru Vlădescu-Răcoasa înapoiat din călătoria făcută re­cent în Ardeal, d. ministru Vlă­­­­descu-Răcoasa a împărţit presei * 1­2 următoarele: „Am ţinut să merg în judeţele 1 graniţă din nordul Ardealului, spre a vedea care e situaţia administra-­­ taivă, politică şi economică şi în ce­­ fază se­ găsesc relaţiile dintre na-­­ ţionalităţile conlocuitoare. O sumă de probleme speciale se pun auto-­­ rităţilor din judeţele Bihor, Satu-­­ Mare, Maramureş, Sălaj, Turda şi­­ Alba. Există, desigur dificultăţi şi­­ lipsuri, consecinţe ale războiului abia terminat, din hotărîrea tutu- I ror de-a neteza şi aplana aceste­­ dificultăţi, va face ca in curând I toate aceste greutăţi să fie înlătu- I rate, cu atât mai mult cu cât i avem concursul necondiţionat al­­ Uniunii populare maghiare.­­ Fără îndoială că problema grea şi delicată, caracteristică Ardealu­lui, este aceea a naţionalităţilor conlocuitoare. Ca ministru al­ de­partamentului în a căruia sarcină cade rezolvarea acestei probleme, îmi dau seama că nu este nici uşor şi nici simplu să ajungi la­ rezul­tate­­ imediat satisfăcătoare pentru toată lumea, după o pe­rioadă aşa de lungă de ură, de înveninare­­a legăturilor, de ascuţire a interese­lor de barbarie hitlerista. Cu toate acestea, fără a minima­­liza diferendele şi disputele ce se ivesc destul de des mai pretutin­ , deni, am pu­tut constata la faţa locului, luând în cercetare toate reclamaţiile ce mi s’au prezentat şi dintr’o parte şi din csaliâsta, că nu este vorba nicăeri de lucruri şi situaţii grave nesoluţionabile şi care ar pune problema naţionali­tăţilor aşa cum se punea ea în tre­cut, ca o ameninţare a liniştei, or­­dinei şi muncii noastre sociale. Numai prin muncă şi luptă co­mună democratică, pe toate tărâ­murile, în toate sectoarele vieţii sociale, vom reuşi să închegăm şi să desvoltăm colaborarea şi priete­­tenia dintre naţionalităţile conlo­cuitoare”,­­ şi-a încheiat declara­ţiile făcute presei de ministru Vlă­descu-Răcoasa. AGLOMERAŢIILE DELA CINEMATOGRAFE Prefectura Poliţiei Capitalei, nu transmite, cu rugăminte de a se publica următorul comunicat: Prefectura Poliţiei Capitalei, face cunoscut cetăţenilor următoarele recomandaţiuni, care au de scop a reglementa şi a pune ordine în aglomerările dela spectacolele de cinematograf şi, în special, cele de pe bulevardul Elisabeta, care dau un aspect puţin plăcut Capitalei şi duc la aprecieri puţin favorabile pentru acei care fac „coadă”, se îmbulzesc, sparg geamuri, provoa­că scandal şi aceasta numai pentru a vedea un film. Astfel se recomandă publicului, ca la cinematografele unde nu se găseşte locuri, să caute a-şi lua bi­lete din timp, a respecta orele sta­bilite de direcţiunea cinematogra­fică şi a nu încerca ca prin vio­lenţă să pătrundă în sală, acest lucru dând naştere la busculade şi discuţiuni, urmate de loviri şi in­sulte, între spectatori şi între aceş­tia şi organele de ordine ale­ cine­matografului. «wâ'V .. Pentru a se pune ordinupsit acest lucru în special pentru s.­toetăţenîi care venind la un spectacol,­ înţe­­lege să păstreze o atitu­dine adria­nă şi civilizată şi, a se­ a­cţiona »ca cei care provoacă sa­u tuliberă li­niştea şi ordinea să fie îndepăr­taţi şi sancţionaţi, Prefectura Po­liţiei Capitalei a detaşat jandarmi la­ toate spectacolele care prezintă o afluenţă de public, puşi numai în slujba crtătanilor pentru a asigu­ra liniştea şi desfăşurarea­ normală Fa­ţă de aceste elemente de or­dine, se atrage în mod deosebit atenţiunea a li se da toată ascul­tarea, a nu se încerca să se treacă peste măsurile la care au fost puşi şi să nu fie insultaţi, bruscaţi sau loviţi. Faţă de cei cari prin procedee lipsite de respect faţă de element­ cele de ordine, jandarmii, îi vor in­sulta, brusca sau lovi, vor fi ime­diat ridicaţi şi depuşi la poliţie după care, cu acte dresate, se tri­mit parchetului Curţii Marţiale al C.M.C. pentru „Insulte sau loviri aduse unui ostaş în serviciu” fapta ce se încadrează în Codul Justiţiei Militare şi se pedepsesc cu închi­soare dela 2 luni la 1 an, art. 572 C. I. M. Au fost asemenea cazuri şi cei care s’au scuzat apoi ca fiind sub „imperiul nervilor” au trebuit să sufere consecinţele legale. Prefectura poliţiiei Capitalei, face un apel către toţi cetăţenii, să se I convingă că aceste măsuri nu au I de scop decât ordinea şi liniştea în I Capitala Ţării, să se supună tu- I turor organelor de ordine, indife­­rent de situaţiunea în care ele se află şi să înţeleagă că toate aceste măsuri nu sunt luate decât în fa­voarea publicului, pentru a-i pune la adăpost de loviri, busculade, fur­turi şi sancţiuni neplăcute şi, mai mult decât atâta, pentru a nu pre­zenta Capitala Ţării în „aspectele ei sub care se prezintă centrul Ca­pitalei în ultimul timp”, a spectacolului.

Next