Universul - Provincie, decembrie 1945 (Anul 62, nr. 274-297)
1945-12-01 / nr. 274
* 4 r AGIUi JX EXEMPLARUL 6® LEI , 1 4 PACINI US&nMI Taxa poștală plătită in numeru conform aprobări) Oi. G-le P. T. I. Nr. 24.464/939 fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „universul«« $.&. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE QIU URMATIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECŢIE PREMEDITAREA EVIDENTĂ A AGRESIUNII GERMANE Toţi acei cari au urmărit po- ,oltîca Germaniei, în perioada de1 Sapă primul război mondial şi în deosebi dela stăpânirea German’ei de către Hitler şi banda lui, şi-au dat seama că Germania nici un moment nu s’a considerat învinsă şi n’a avut sentimentul că a fost învinsă şi că, din primul moment după semnarea tratatului dela Versailles n’a urmărit decât sfârşirea lui şi pregătirea revanşei. Este încă în memoria tuturor acea politică de tergiversări, de călcare a tuturor clauzelor financiare ale tratatului dela Veirsag Hes, de şiretenie şi de ipocrizie a aşa zisului regim democratic care conducea politica germană imediat după primul război Violările angajamentelor luate se succedau sub aparenţa imposiblităţilor materiale care nu erau de fapt decât un calcul politic, bine studiat şi bine pregătit şi care izbutise să culeagă unele simpatii geneveze pentru „biata Germanie democrată” care nu se poate consolida din pricina clauzelor prea grele ce i s’au impus Şi la noi în ţară s’au ridicat glasuri cari considerau politica, de legitimă suspiciune şi de apărare a patriei sale, practicată de Pomearé şi cari cereau mai multă libertate şi mai multă bunăvoinţă pentru Germania» Intre timp hitlerismul care era exponentul d’name şi îndrăzneţ al ipocriziei aşa zisei „democraţii’’ germane îşi continua propaganda lui nefastă, dar corespunzătoare spiritului public german. Şi când victoria lui Hitler a fost desăvârş’tă şi a devenit stăpân absolut pe destinele ţării sale, masca ipocriziei a căzut de pe toate feţele şi scopul iniţial al politicei germane: sfâşierea tratatului de la Versailles şi reînvierea Germaniei atotstăpânitoare şi ultramilitarista, a devenit politica oficială, făţişă, ameninţătoare, impertinentă şi agresivă. Complotul urzit de către Germania hitleristă, de către Hitler şi toţi acoliţii lui, împotriva libertăţii şi securităţii popoarelor, este acum pus în lumina faptelor şi a actelor oficiale la procesul de la Nuernberg. Procurorul Alderman a arătat, cu dovezi incontestabile pregătirile Germaniei hitleriste în vederea agresiunilor împotriva Austriei, Cehoslovaciei şi Poloniei la început şi apoi extinderea războiului printr’o agresiune generală împotriva Scatulaviei, Ţărilor de Jos, Balcanilor şi a Uniunii Sovietice, pentru a se termina, în colaborare cu Italia şi Japonia, cu agresiunea împotriva Statelor Unite. Toată această politică agresivă a fost calculată şi urmărită fără răgaz şi cu sfidarea tuturor regulelor internaţionale şi a tuturor angajamentelor pe care Hitler le lua. Pregătirea militară se făcea într’un ritm accelerat, dar nu atât în cuprinsul Germaniei ci în ţări străine ca Olanda, Argentina, Turcia. Procurorul Alderman a subliniat această procedare arătând că „teoria nazistă era abilă: tratatul de la Versailles interzisese reînarmarea în Germania dar nu spunea nimic de reînarmarea în Olanda, Spania şi Finlanda”. Toate documentele prezentate Tribunalului special internaţional de procurorul Alderman, au pus în lumină tocmai acest fapt care azi este incontestabil: agresiunea Germaniei a fost minuţios pregătită, cu complicitatea cadenţă şi activă a tuturor exponenţilor civili şi militari ai politicii naziste şi când Hitler a considerat că totul este gata a început şi seria agresiunilor. Procesul de la Nuernberg va fi fost astfel nu numai prilejul pentru ca sentimentul de dreptate al omenirii adânc jignite de barbaria nazistă să capete satisfacţia deplină prin pedepsirea exemplară a criminalilor cari au incendiat cu bună ştiinţă, cu premeditare şi cu o amplă pregătire, pământul întreg, ci şi un prilej pentru stabilirea istorică a vinovăţiei integrale pe care o poartă Germani, ai cărei exponenţi politici, aduşi şi susţinuţi ani dearândul de opinia publică germană, au organizat criminalul complot împotriva păcii şi securităţii mondiale. Crimă cu premeditare în toată puterea cuvântului —i crimă cu premeditare după toate prescripţiile legilor, crimă cu premeditare după toate principiile morale internaţionale. Cinismul hitlerist nu s’a dat nici acum învins, cu toată evidenţa faptelor, cu toată elocvenţa documentelor, cu toată puterea argumentelor şi a dovezilor arătate, prezentate şi invocate de acuzare, el nu s’a sfiit să arunce acel „Nein” neputincios dar îndrăzneţ ieşit din gura lui Ribbeaatrop şi a complicilor lui. Justiţia işi va face însă datoria faţă de vinovaţi. O ASPRĂ CRITICĂ FĂCUTĂ DE D. CHURCHILL GUVERNULUI LABURIST Londra, 28 (Rador). — D. Churchill, luând cuvântul la o mare întrunire ce a avut loc Miercuri la Londra a delegaţilor partidului conservator a spus: „Din cauza stării în care a ajuns ţara noastră a doua zi după victoria ei, e nevoie de cele mai stărtrtoare sforţări pentru a putea fi in stare să asigurăm continuitatea măreţiei numelui britanic. Votul alegătorilor cu prilejul alegerilor generale a fost unul din cele mai mari dezastre care s'au abătut asupra acestei ţări in cursul istoriei sale îndelungat© Şi agitate. Nu trebue să ne pierdem timpul examinând motivele ce au determinat aceste evenimente Aşa după cum am spus în Camera Comunelor în Iulie 1940 (acel moment crucial din existenţa noastră), dacă începem cearta dintre trecut şi prezent, vom constata că am pierdut viitorul. Să păşim în viitor cu o oarecare încredere, cu hotărîre dârză pe care toată lumea a admirat-o în acele zile când viaţa noastră naţională şi — de ce nu nu spună? — libertatea luniei erau în mod egal în joc“. D. Churchill a declarat că nu este nici un motiv pentru ca conservatorii să nu scoată ţara din „acest hnpas prostesc şi din eroarea în care a căzut în ce priveşte afacerile interne, tot aşa cum conservatorii au îndrumat Anglia în cursul marei lupte mondiale’. Şi el a continuat astfel: „Aci, din fericire, nu trebue să luptăm împotriva unui inspăimântător inimic extern, ci numai împotriva propriilor noştri concetăţeni care au căzut întrucâtva sub nivelul evenimentelor într’un moment când prilejurile ce se oferă Angliei sunt atât de mari şi misiunile noastre sunt atât de complicate. PRIMEJDII CARI AMisNlNJÂ ANGLIA Nu mai trebue să facem faţă, slavă Domnului, primejdiilor mortale ale cuceririi străine şi subjugării. Sunt totuşi, alte primejdii ce ne ameninţă din fiecare direcţie care, dacă nu sunt înfrânte, vor anchiloza şi presa naţiune® britanică pentru a coborî la un standard pe care noi nu ni l-am închipuit niciodată şi ne vor răpi nu numai locul nostru în lume, pe care l-am câştigat prin realizări splendide, dar şi acea prosperitate cumpătată şi libertate pentru toate clasele, pe care ne-am clădit până acum felul nostru de viaţă englez şi britanic (Aplauze). în consecinţă, atât timp cât veţi socoti de cuviinţă să mă menţineţi în actuala mea situaţie, voi face apel la fiecare bărbat şi femeie care preţueşte adevărata măreţie a ţării noastre şi a nobilului Commonwealth şi Imperiu din jurul ei, să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a reînvia puternica pulsaţie a naţiunei şi pentru a duce lupta împotriva morbizilor socialişti reacţionari care au îndrumat poporul atât de mult pe o cale greşită şi care au pus mâna pe Anglia. Sunt tot atât de sigur cum am fost în legătură cu orice alt lucru pe care l-am făcut în viaţa mea că, dacă nu vom eşua sau nu ne vom poticni, vom avea din nou onoarea de a conduce destinul Angliei şi de a aduce înapoi ţara noastră pe acele culmi de unde ea va putea influenţa soarta lumii”. Referîndu-se la socialişti, d. Churchill a spus: „Suntem hărţuiţi, chinuiţi, stingheriţi, imobilzaţi şi sufocaţi cu planuri concepute vag şi irealizabile în practică, în legătură cu un viitor socialist. Noi nu căutăm să trăim din mila altor naţiuni. Indiferent de standardul de viaţă pe care îl putem menţine şi desvolta în aceste Insule, suntem hotărîţi să atingem acest standard prin propriile noastre mijloace”. ACUZAŢII ADUSE LABURIŞTILOR D. Churchill a acuzat partidul laburist că stinghereşte şi întârzie refacerea practică a Angliei in scopuri politice proprii de partid Şi d. Churchill a adăugat: „In baza propriei mele experienţe din orice sector aud că toate întreprinderile sunt desbinate şi încătuşate. „Cozile” sunt mai lungi, feţele au devenit mai lungi, iar rafturile mai goale, şi totuşi conducerea vieţii publce este mai apăsătoare. Noul formalităţi trebuisc îndeplinite, noui funcţionari trebue să fie consultaţi Toate domeniile de actvitate devin rigide şi paralizate, deoarece guvernul actual vrea să demonstreze doctrina sa socialistă în loc să arate ţârii cum se poate ea întrema şi cum se va putea mişca din nou ’. D. Churchill a expus în aplanunt principalele acuzaţii ce sunt aduse guvernului laburist, pe motivul că este încet în ce priveşte demobilizarea armatei şi construirea de locuinţe. El a adăugat: „Ni se spune că orice sforţare trebue concentrata asupra comerţului nostru de export, dar cine, în afară de copilul de şcoală sau de nebun ar putea spune că exportulnostru trebue să fie altceva decât surplusul unui comerţ metropolitan vornic?“ . Mai departe, Churchill a declarat: „Prevăd cu durere dar fără teamă că în anii ce vini vom ajunge la certuri fundamentale în această ţară. Este imposibil să se ignore faptul că evenimentele se îndreaptă şi se vor îndrepta spre desnodamântul, poporul contra socialiştilor”. M2GOnFTHLP CU STATELE UNITE Referindu-se la negocierile ce se duc cu Statele Unite pentru acordarea unui împrumut de un miliard de lire sterline, fortul prim ministru a spus că speră ea termenul şi condiţiile împrumutului nu vor dăuna prieteniei altruiste ce a legat cele două ţari în cursul războiului. Motivul pentru care Anglia caută să obţină acest împrumut este că nu s-a făcut totul pentru a se da posibilitatea acestei ţări să stea pe propriile ei picioare după victorie. „Avem o «nare datori© financiară faţă de alte ţări cari ne-au scăpat de invazie şi timp de mai mulţi ani de ani înainte noi vom fi „donatorii de sânge”. Totuşi, socaliştii continuă să vă spună: „Fiţi curagioşi ?!astem şi pregătiţi-vă de suferinţă. Suntem la cârmă”. „ Churchi ll s-a terminat viguroasa sa cuvântare, ea râ-ul partidului conservator să-şi primenască forţele şi să dea prilej bărbaţilor şi mai activi să intre în arena politică, subliniind: „Dacă ne vom face cu toţii datoria, vom putea salva această ţară de la prăbuşire pe povârnişul so- cialist“. La Londra a fost expus modelul unei nouă maşini electrice de gătit, construită din materie plastică străvezie. Pe lângă o mai bare supraveghere, noua maşină permite şi un gătit mai rapid. (Oficiul de presă al Misiunii britanice) Distribuirea zahărului pe lunile Noembrie, Decembrie şi Ianuarie Subsecretariatul de stat al aprovizionării a dispus ca, începând de la 10 Decembrie, să se înceapă distribuirea zahărului cuvenit populaţiei Capitalei pe lunile Noembrie, Decembrie şi Ianuarie, prin cooperativele ce vor fi anunţate la timp. Distribuţia se va face pe baza bonului nr. 144 din cartela nouă de pâin®, câte 250 gr. pe lună deci, în total, câte 750 gr de persoană. Economatele vor primi zahărul chiar mai înainte de 10 Decembrie, dacă vor colecta bonurile respective şi le vor depune la primărie (str. Vasile Boerescu nr. 15) minimum 1000 bonuri. Pe baza adeverinţei eliberatei, ■ subsecretariatul va da ordinul de ■ distribuire a zahărului la preţul de en-gros. Zahărul cuvenit copiilor, pe baza bonului nr. 132 din cartela de pâine şi bonul B din cartela suplimentară de zahăr, continuă până la 15 Decembrie a c. CRIZA DE HÂRTIE PENTRU ZIARE Revenim asupra primejdiei, din ce in ce mai accentuate, care ameninţă presa românească. De luni de zile ziarele — şi îndeosebi cele cu tiraj mare — luptă cu dificultăţi din ce în ce mai mari pentru obţinerea hârtiei necesare apariţiei lor. Ziarele au acceptat toate majorările de preţuri la hârtie ce li s’au impus, au acceptat limitarea tirajului şi formatului lor, au acceptat condiţiuni grele şi costisitoare pentru transportul hârtiei de la fabrică, într’un cuvânt au suportat enorme neajunsuri şi sacrificii pentru a nu întrerupe o activitate pusă în serviciul opiniei publice şi în serviciul intereselor ţării. Şi totuşi ziarele continuă să fie tratate cu vitregie. Ziarele nu pot apare sau apar cu un tiraj ridicol de redus. Nimeni nu trebue să creadă că încetarea apariţiei ziarelor ar fi un simplu fapt divers. Nu numai că ar rămâne fără lucru mii de oameni — ceea ce ar fi extrem de grav — dar guvernul însuşi ar pierde mijlocul cel mai eficace al contactului cu opinia publică şi acesta nu cădea pradă tuturor ştirii«* false şi tendenţioase. Este o profundă eroare în a se considera presa ca o afacere comercială, oarecare supusă şi ea capriciilor vremei şi speculaţiilor de tot felul. Presa este o necesitate de ordin politic, sufletesc, spiritual şi educativ. Adică tocmai atributele pe care statul prin reprezentanţii lui autorizaţi, trebue să le încurajeze, să le înlesnească activitatea. Aşa fiind este de neînţeles că nu se iau măsurile necesare ca să înceteze această criză de hârtie pentru ziare care se agravează din ce în ce mai mult. Este de neînţeles că nimeni nu socoteşte necesar să intervie, cu toată autoritatea, ca producţia fabricelor de hârtie să nu mai fie oprită sub diferite pretexte, iar dacă această oprire se datoreşte unor cauze reale, să se ia imediat măsuri pentru înlăturarea lor.Atrăgând deci atenţiunea celor în drept asupra gravei primejdii care ameninţă presa română, noi mai păstrăm speranţa că se va face ordine şi apariţia regulată a ziarelor nu va mai fi ameninţată ca până acum. închiderea Universităţii din Atena Atena, 28 (Raflor). — Ministrul educaţiei a dispus ca Universiftcarea din Atena să-şi închidă porţile temporar în urma tulburărilor pricinuite de studenţi aparţinând diferitelor partide politice. GUVERNUL IA MASURI PENTRU AMENARAREA SITUATE! INVAUZlffi Sl A UIMI 1.0. V. 3. Hotărârile consiliului de miniştri de eri Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: Consiliul de Miniştri s’a întrunit în ziua de 28 Noembrie 1945 orele 17.30 sub preşedinţia d-lui dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului de Miniştri. Consiliul a rezolvat problemele curente la ordinea zilei. Consiliul de Miniştri, împreună cu reprezentanţii autorităţii Confederaţiei Generale a Muncii, au examinat problemele economice din câmpul muncii. Consiliul de Miniştri a hotarit trecerea Casei I. O. V. R. de la Miniszterul de Război şi la Ministerul Asistenţei şi Asigurărei Sociale. Guvernul în grija sa pentru îmbunătăţirea soartei invalizilor cât şi a urmaşilor celor cari şi-au jertfit viaţa pentru binele ţării a hotărît o serie de măsuri pentru realizarea, scopului de mai sus: 1. Clasarea raţională şi urgentă a invalizilor. 2. Rectificarea greşelilor cari s’au produs cu ocazia împroprietăririi. 3. Reintegrarea invalizilor în câmpul muncii, prin plasarea imediată în întreprinderi şi cu deosebire în ateliere anume adaptate posibilităţilor lor de muncă, precum şi prin reeducarea lor profesională. 4. Confecţionarea şi acordarea de proteze. 5. Concesionarea debitelor C. A. M. numai membrilor Casei 1. O. V. R. 6. Crearea de cămine, cantine şi altor mijloace de asistenţă în Capitală şi marile centre, pentru invidizii cari sunt nevoiţi să se deplaseze în interesul rezolvării nevoilor lor. 7. Pentru marii mutilaţi de războiu s’a hotărît creiarea de centre speciale care să le ofere o viaţă confortabilă în cămine înzestrate cu mijloace necesare pentru asigurarea nevoilor lor trupeşti şi sufleteşti Consiliul a luat sfârşit la orele 2. PUTERNIC CUTREMUR ÎNREGISTRAT LA OBSERVATORUL DIN BUCUREȘTI Observatorul astronomic neregistrat un foarte puternic cucormuncă: tremur de pământ, ale cărui oscila ziua de 28 Noembrie, ora .... . ... . . . , 0,3 m„ 57 s. seismografele Obser- j »■** au durat ** ore’ Epicentrulvatorului din București au în- mi se poate preciza. ASEARĂ, D. mm ETHRIDGE A LUAT MASA CU D. GEN. SUSAICOV întrevederile de ieri. — Recepţia dată de „Amicii Statelor Unite“ ca Marţi, d. Ethridge urma a avea o întrevedere cu d. Const Titel Petrescu, preşedintele partidului social-democrat. In adevăr, îndată după sosirea sa din Ardeal, d. Ethridge a primit Marţi la ora 19.30 pe d. Const. Titel Petrescu, înapoiat în aceiaş zi de la Timişoara, la misiunea americană din Dionisie 9. întrevederea a durat până târziu seara, când d Etheridge a plecat la locuinţa d-lui general Schuyler, unde a primit pe d. avocat Şraier, secretar general al ministerului de interne, cu care a convorbit timp de o oră. La Athénée Palace, d. Ethridge a sosit la ora 24 și a continuat să lucreze mult timp după aceia. In cursul zilei de ieri d-sa a văzut după amiază pe d. Gh. Tătărăscu, la lociința d-sale iar la ora 18 a avut o întrevedere cu d-nii Iuliu Maniu şi Ion Mihalache. După aceia a mers la Cercul mărei finanţe unde a luat parte la o recepţie dată în onoarea d-sale, de „Asociaţia amicii Statelor Unite". De la misiunea americană au luat parte d-nii Berry, gen. Schuyler, maior Hali şi consilierii de presă Melbourne şi Stevenson Prezentările au fost făcute de d-nii prof. Gusti, preşedintele asociaţiei şi Max Anschnitt. Au fost de faţă d-nii: dr. N. Lupu, preşedintele asociaţiei „Amicii Statelor Unite’’, prof. C. Parhon, Vasile Stoica, Sabin Mânuiţi Mihai Popovich prof. T V’ami, prof. Mihail Ralea, Const. Vitel Petrescu, I. Lugoşianu, prof. Nicolae Petrescu, secretarul asociaţiei, I. Mureşani, Aurel Ion Vasiliu, consul general Ion Popovici, episcopul Palicarp Mo«gesfvrjrvjvsacatmmgHSBv'Ugf.'-nissrarsBBaa Am anunţat săptămâna trecută ruşca, d-ra Greceanu de la „Amicili Statelor Unite” şi d-nele Madgeam, Ella Negruzzi, Procopiu, Missirliu, etc. Echipa de dansuri „Alimeiul” a prezentat câteva dansuri româneşti după care s-au proiectat două filme documentare: primul cu vizita preşedintelui Roosevelt la pavilionul României de la expoziţia internaţională din Kiew, York şi al doilea cu viaţa în satul Şanţ din jud Hunedoara. Masa de seară d. Ethridge a luat-o cu d. general-colonel Susakov, locţiitorul preşedintelui comisiei aliate de control din România. © SCRISOARE A D-LUI MARK ETHRIDGE CĂTRE D. ION PAS, PREŞEDINTELE SINDICATULUI ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN BUCUREŞTI D. MARK ETHRIDGE, trimisul extraordinar al d-lui Byrnes, secretarul de stat pentru afacerile externe al Statelor Unite, a trimis d-lui Ion Pas, preşedintele Sindicatului Ziariştilor Profesionişti din Bucureşti, următoarea „IUBITE DOMNULE PAS, împrejurări de forţă majoră mă împiedică să întorc amabilitatea ziariştilor români, care au organizat atât de reuşita recepţie de Sâmbătă. Părăsesc Bucureştii Joi, pentru a mă înapoia în Statele Unite şi nădăjduesc că veţi binevoi a transmite membrilor Sindicatu- I lui Ziariştilor Profesionişti preţuirea sinceră pentru atenţia care I mi-au arătat-o şi să le repet deo- I sebita plăcere făcută cu acea ocazie. Al D-Voastră, 1 MARK ETHRIDGE“ Relaţiile româo-bulgare expuse de primul ministru bulgar d. Kimen Gheorghef Sofia. 28 (Rador). — într’un interview acordat corespondentului agenţiei „TASS“, primul ministru bulgar, d. Kimen Gheorghieff, a declarat că acordul semnat la Craiova între România şi Bulgaria a restabilit vechea frontieră bulgaro-ronână de la 1878. Kimon Gheorghieff a mai spus că cu privire la Dobrogea, intre cele două țări vecin© prietene nu există nici un litigiu de frontieră. CAZUL ANEXĂM AUSTRII DESUATUT IA NUERNBERG Nuernberg, 28 (Kador). — D. Charles Lynch, trimisul special al agenţiei „Reuter” transmite: Istoria anexării de către Germania a Austriei, pe deplin documentată prin ordine secrete, rapoarte şi copii capturate de la nazişti, va fi dezvăluită de acuzare în faţa tribunalului militar internaţional în cursul şedinţelor de Miercuri. Sarcina prezentării cazului Austriei, care se aşteaptă să ocupe majoritatea acestei zile a procesului, a fost încredinţată d-lui Sidney Aldermar, din statul major de acuzatori al d-lui Jackson. Peste 20 de documente secrete se aflau depuse pe biroul prezidenţial când s’a deschis şedinţa Miercuri dimineaţa, la ora 10. S’ar putea ca târziu spre seară acuzarea să ceară intervertirea ordinei de zi şi să prezinte flinte referitoare la ororile întâmplate în lagărele de concentrare germane, dar este improbabil ca proectarea acestor filme să aibă loc mai devreme de joi din cauza amploarei cazului Austriei. 17. Alderman a spus în legătură cu acest caz: „Avem de a face cu prima floare a ceea ce mnim „coloana a 5-a”. In Austria fuseseră întreprinşi paşi in această privinţă de naţional-socialiştii germani şi austriac!”. D. Alderman a prezentat, o depoziţie scrisă, făcută la Mexico City în cursul acestui an de George Messersmith, care a fost consul general al Statelor Unite la Berlin din 1930 până în 1934 şi care a funcţionat apoi la Viena din 1934 până in 1937. Avocatul lui Franz von Papen, fostul ambasador german în Turcia, a cerut ca d. Messersmith să apară în persoană în faţa Curţii sau ca tribunalul să statueze asupra întregei chestiuni a depoziţiile scrise făcute de martori în viaţă. DEPOZIŢIA D-LUI GEORGE MESSERMITH In depoziţia sa, d. Messersmith spune că chiar de la început, guvernul german a considerat încorporarea Austriei drept o necesitate economică şi politică şi că existau Indoeli numai în ce priveşte felul cum se va ajunge la această încorporare. Germanii „au fost extraordinar de sinceri” cu privire la ţelurile lor. Ei au spus d-lui Messersmith că vor efectua anexarea „indiferent de mijloacele care va fi nevoie”. Pot afirma că acest lucru era pe deplin înţeles de oricine în Germania, care avea cunoştinţă de ceea ce se întâmplă. Se ştie ca Hitler şi guvernul nazist s’au angajat irevocabil pe această cale”. PRESIUNILE NAZIŞTILOR D. Messersmith adaugă că, pe când se afla la Viena, dr. Dollfuss, cancelarul Austriei temerit mai târziu de nazişti, dr. Kurt von Schuschnigg şi preşedintele M. W. Miklas i-au spus că naziştii fac neîncetate presiuni spre a obţine locuri în guvern, după care intenţionează să îndepărteze din sânul cabinetului pe toţi membrii opoziţiei. Naziştii au recurs la presiuni economice, la propagandă şi la acte teroriste pentru a determina guvernul austriac să accepte condiţiile. Funcţionarii nazişti din Berlin i-au declarat că violenţele erau instigate şi conduse de ei. Când Hitler a vizitat pe Mussolini la Veneţia, pe la mijlocul lui iunie 1934, actele de violenţă au încetat momentan, întrucât Mussolini sprijinea guvernul austriac Şi Hitler nu-şi putea îngădui pe atunci să o rupă făţiş cu Musolini. D. Messersmith aminteşte intrigile acuzatului Seyss-Inquart, care a devenit cancelar al Austriei timp de trei zile înainte de anexare şi care mai târziu a fost numit guvernator al Olandei. Seyss-Inquart a dezamăgit pe Schuschnigg, a spus el, manifestând o mere prietenie faţă de aacesta în vreme ce pe ascuns făcea vizite lui Hitler LOVITURA FINALA A LUI HITLER Şi d. Messersmith încheie astfel: „în 1938, satisfăcut pentru făptui că Anglia şi Franţa nu voiau să intre în acţiune şi ştiind că Italia nu putea să facă acest lucru, Hitler a dat o lovitură finală independenţei austriace punând la cale o serie de măsuri de natură să nimicească suveranitatea statului”Avocatul lui von Papen a spus că are cele mai mari îndoeli în legătură cu prezentarea unei mărturii din partea unei „persoane bătrâne, necapacitate”. El a adăugat că este important să se ştie care au fost întrebările puse martorilor. Preşedintele Lawrence, după ce aa emferit cu ceilalţi judecători timp de cinci minute, a declarat că Curtea socoteşte că depoziţiile scrise pot fi prezentate şi că ,în cazul de faţă s’a procedat aşa cum trebuia”. Preşedintele Lawrence a subliniat că, dacă apărarea doreşte să pună întrebări martorului la o dată ulterioară, ea poate face acest lucru. Dacă tribunalul crede că prezenţa unui martor, la o dată ulterioară este de o importanţă extremă, atunci acel martor va fi citat în faţa Curţii. Când d. Alderman a citit numele amiralului Karl Doenitz, fost comandant suprem al flotei germane, care i-a succedat lui Hitler cu puţine zile înainte de capitularea Germaniei, acuzatul Doenitz a manifestat o reacţie vizibilă, pentru prima dată în cursul procesului. El a clătinat din cap şi la bănuit pe Goernig cai palma pe umăr. Goerig a atras atenţia avocatului lui Doenitz şi i-a făcut semn cu capul în direcţia fostului comandant al flotei germane. Doenitz a continuat să-şi clatime capul. In timpul dezbaterilor s-a anunţat că Rudolf Hess, locţiitorul lui Hitler, a fost găsit sănătos de o comisie oficială. Hess îşi are mintea lucidă în clipa de faţă, dar este un om şovăitor şi după caracterizarea comisiei de medici care l-a examinat — este ceea ce se numeşte o personalitate psihopatică. El Îşi închipue că va fi otrăvit şi are şi alte ideei paranoice-Comisia adaugă că starea sa anormală s’a înrăutăţit în parte în urma eşecului misiunei sale în Anglia. O CRIMA NAZISTĂ ÎMPOTRIVA UMANITĂŢII Când d. Alderman s’a referit la evenimentele ce au avut loc la Viena la 25 iulie 1934 când Dolffus a fost omorît, Geerimg a devenit foarte nervos şi a exclamat „Nu ! Nu ! Nu !” şi a început să scrie ceva. D. Alderman a atras atenţia asupra faptului că actul de acuzie categoriseşte omorirea lui Dolffus drept „o crimă nazistă împotriva umanităţii” şi a citat pe d. Messersmith, care a spus că „putsch”-ul a fost ordonat şî organizat de naziştii germani şî austriaci. Pentru prima dată de când a început procesul, Goering a apărut supărat pe când scria pe o bucăţică de hârtie. El îşi întrerupea din când în când scrisul pentru a-şi muşca creionul. D. Alderman a prezentat apoi prima mărturie fotografică de când au început dezbaterile acestui proces, şi anume o fotografie arătând placa pusă de germani la Viena în 1938 în amintirea ucigaşilor lui Dolffus. El a spus : „Cuvintele de pe această placă arată că Germania nazistă poartă răspunderea omorârea lui Dolffuss“. D Alderman a citat apoi conversaţiile dintre Messersmith şi von Papen, pe atunci ambasador la Viena. Von Papen a dat din cap când acuzatorul american i-a rostit numele, în vreme ce toţi camarazii săi de pe banca acuzării şi în deosebi Goering Ribbentrop, Schirach şi Seyss-Inquart au început să-i zâmbească. Când d. Alderman a citit că von Papen folosea situaţia sa de bun catolic pentru a promova ţelurile naste in Austria, acuzatul şi-a ridicat ochii spre cer, a dat din mâini şi a clătinat din cap. Apărătorul d-lui Doenitz a declarat că clientul său a auzit numele lui Messersmith astăzi pentru prima dată şi că nu s’a întâlnit niciodată şi nici nu a intrat în contact cu consulul amercan. Preşedintele Lawrence a declarat : „Amiralul Doenitz va aera mai târziu prilejul, dacă găseşte de cuviinţă, să desmintă cele cuprinse in depoziţia scrisă“. O ACUZAŢIE ÎMPOTRIVA LUI SEYSS INQUART D. Alderman a produs un document constituind o acuzaţie împotriva lui Seyss-Inquart în legătură cu ocuparea Austriei în 1938. Apărătorul lui Seyss-Inquart s-a opus la prezentarea acestui document, spunând că cel care l-a scris se află la Nuernberg şi ar putea fi chemat ca martor. Preşedintele Lawrence a spus că documentul poate fi prezentat Curţii, adăugând că apărarea va putea chema pe martori, la momentul oportun. D. Alderman a declarat apoi că funcţionarii germani au păstrat contactul secret cu naziştii austriaci care au acţionat în spatele unor personalităţi ca Seyss-Inquart La ora 14 tribunalul a intrat în şedinţă secretă pentru a decide dacă dr. Kurt von Schuschnigg, fost cancelar al Austriei, trebue sau nu să fie chemat ca martor. Acuzarea a cerut ca depoziţia scrisă de acum o lună a d-lui Schuschnigg să fie prezentată ca o mărturie. Dr. Robert Servatius, apărăto(Continuare la Ultima Oră) CONTRACTELE COL ECTIVE DE MUNCA Conferinţa cu reprezentanţii presei, la Confederaţia Generală a Muncii In conferinţa cu reprezentanţii presei d. Em. Angheliu, aici comitetul executiv al C G. M., a declarat, între altele cu privire la proectul de contracte colective de muncă, următoarele: Linia pe care s'a plasat C. G. M., dela 3 Mai încoace, este una justă, dela care nu s’a abătut niciodată, în pofida faptului că preţurile au continuat o cale ascendentă în tot acest timp. Mărirea producţiei şi tendinţa de Îngheţare a preţurilor sunt cele două deziderate pe care muncitorimea şi-a dat silinţa să le realizeze, dar cursa între preţuri şi salarii tindea să ia aspectul unei întreceri inegale, în care muncitorul de toate categoriile se vedea handicapat de angajamentul pe care şi l-a luat de a renunţa la cererea de urcare a salariului. Contractul colectiv de muncă tinde să preteze condiţiile cele mai favorabile unei stări materiale mai ridicate a muncitorului, prin următoarele măsuri practice : Prima de frecvenţă; soprul de chirie; avansările la vechimea în meserie precum şi în întreprindere, îmbrăcămintea pentru lucru, prima de munca grea şi pentru lucru efectuat noaptea. O caracteristică demnă de reţinut este năzuinţa C. G. M., ca suszisul contract colectiv de muncă să intre în vigoare nu de la data perfectării lui, ci de la începerea tratativelor. Dacă acestor noui măsuri se adaugă şi proectul unei cu totul site așezări a impunerilor, pentru degrevarea salariilor medii, se poate afirma că noul profet în studiu al C. G. M., vine să înfăptuiască o operă de reală ajutorare a marei masse a muncitorilor de toate categoriile. ‘ » k*--- •II