Universul - Capitala, ianuarie 1946 (Anul 63, nr. 1-24)
1945-12-31 / nr. 1
I 19 4 6 Zorile anului rou apar luminaite de înbucuratoarele detalii privitoare la înţelegerea stabilită la prodiferinţa de la Moscova, înţelegere vestitoare a zilelor de ,*pace constructivă, de muncă /productivă, de lumină pe /ăile noui ele refacerii. Mai iitiot decât oricând nădejdile individuale izvorâte cu prilejul începerii unui an nou, so * facismni în optimismul mass,.ir şi hotărârile internaţionial recente dau omenirii /uvarea credinţei în era de închisare a suferinţelor şi de *1 Afitare a lipsurilor resimţite dupa teribilul cataclism care *d zguduit lumea. / 1946 este anu] consolidării jfcsâcii, al armobiei între po.’îppere, al reclădirii şi al vinde- i carii rănilor războiului, dar amintirea chinurilor îndurate E determină minţile conştiente B Să arate că amil ce începe nu B vine aşa cum îl reprezintă idi- B ljie imaginaţia pictorilor cu B 'tolba încărcată de bunătăţi f' ‘destinate muritorilor cari n’ar * g. .avea decât greutatea alegerii fy?i a împărţirii. 14 Nu numai o muncă tpersefverentă ne aşteaptă pe calea normalizării, dar mai presus de partea pozitivă, concretă, «colectivitatea trebue să fie păr *umsă de crezul iubirii înţelegătoare, a respectului faţă de persoana, de munca, de ;; strădaniile şi de realizările semenului. Dacă nu s’a dat în trecut muncii de toate nuanţele locul pe care îl merită în rândul factorilor de producţie şi de propăşire, dacă nu s’a recunoscut valoarea reală a ,meritului şi a capacităţii,*vina a foit a unui egoium strâmt, a unei lăcomii nestăvilite a acelora rari din acumularea averilor, făcute oricum şi prin orice mijloace, îşi cinstitpră crezul vieţii lor nefolositoare colectivităţii. Faptul că mari, adânci şi sângeroase au fost jertfele făcute de popoare în iureşul cruntului seceriş de vieţi umane şi de bunuri, determină conştiinţele vii alepopoarelor de pretutindeni să stea de vorbe ca dreptatea să de balanţa îndrumătoare a roadelor izvorâte din munca fiecăruia, ca lumina să fie tuturor împărtăşită fără discriminarea ce începea încă de pe băncile şcoalei; ca asuprirea, exploatarea şi egoismul să fie stârpite drept vestigii ale unior vremuri pentru totdeauna apuse-Cu nădejdi multe vine anul ce începe, dar stă în mâinile noastre, ale oamenilor, să facem ca prin solidaritatea şi simţul nostm de răspundere, să transformăm speranţele in fapte palpabile trainice, atât de trainice încât să dureze dealungul anilor, spre a servi şi generaţiilor ce vin, cari vor avea la rându-le datoria să le consolideze, să le perfecţioneze. NOUL REGIM AL RECHIZIŢIILOR DE LOCUINŢE Decizia consiliului de miniştri Serviciul central de rechiziţii cu dovada de la fisc pentru plata şi cârtipuiri se trece dela prefectura poliţiei Capitalei la primăria »V'—DmiWU v.găi. a) Sunt rechiziţionabile imobilele, apartamentele şi camerele inbllocuibile, precum şi părţile de imobil care exced nevoile, minime ale celor ce locuesc, stabilite după:Am urmează: Pentru o persoană sau pentru o familie compusă de soţ şi soţie, o singură cameră. Pentru familiile compuse din alte persoane decât soţ şi soţie ce va socoti câte o cameră in plus pentru fiecare urna sau două persoane de acelaşi sex, dela vârsta de 12 ani în sus şi câte o cameră în plus pentru fiecare membru al familiei dela 12 ani în sus, de sex diferit. Pentru copii până la vârsta de 12 ani inclusiv, indiferent de sex, se va socoti câte o cameră pentru 1-3 persoane. Se consideră ca făcând parte de familie: soţul, soţia, copiii părinţii, bunicii, surorile şi fraţii, care locuesc în acelaşi apartament ; b. Hall-ul, baia, bucătăria, dependinţele, camerele de trecere, precum şi orice alte părţi de imobil care prin natura lor sunt destinate folosinţei comune nu vor fi socotite în numărul camerelor cesepot rechiziţiona. Ele vor fi insă folosite în comun de către locatari şi cel cartiruit în apartamentul respectiv. Camerele de serviciu vor putea ■fi rechiziţionate numai dacă sunt libere . Liberii profesionişti şi funcţionării publice superiori, care sunt obligaţi sa execute lucrări la doniciliu, au dreptul la o cameră ,în plus peste cele arătate l , pictuila. . Liberii profesionişti vor trebui să dovedească această calitate cu certificat de la Colegiul respectiv ,atestând că profesează efectiv şi (Continuare in pag. 2 a)mpozitului profesional. Funcţionarii, publici superiori vor, dipvnta ciVCiala Uti ministerul respectiv. Ordinele de rechiziţie se vor putea emite numai duplă expirarea merchanului de . Contestaţie prevăzut, mai jos. ART. VI. — Cartiruirile se vor executa în următoarea ordine : a) Locanţele criminalilor de război şivinovaţilor de dezastrul ţării; ■ „ b) Imobilele, apartamentele şi camerele nelocuite şi cele care depăşesc nevoile prevăzute de art. 4 din prezentul jurnal. ART. VII. — Vor beneficia de cartiruiri următoarele categorii : a) Sinistraţii din cauză de război lipsiţi de mijloace, cărora “li s’a distrus cu totul locuinţa, follosită sub orice titlu. s.au,a fost adusă în stare de nelocuit. Incartiruirea sinistraţilor se va face în aceeaşi localitate unde au locuit până la data sinistrării. Cartumiiaceia se va face numai în carul când sinistratul nu posedă alt mobil pe care l-ar putea locui ■sau gând .imobilul" sinistrat "n’a fost reparat în stare de a fi locuit ; b) Condamnaţii, deportaţii şi intemaţii în lagăre pentru activitate emi fescistă, lipsiţi de flortanţă şi de mijloace. c) Evacuaţii din imobilele atribuite autorităţilor aliate sau româneşti, în aceeaşi localitate d) Funcţionarii publici trensferaţi, ori detaşaţi în interes de serviciu din altă localitate. Numărul încăperilor, ce se arbite persoanelor cartiruite,* nu poate depăşi nevoile minime stabilite conform art. 4 din prezentul jurnal înalţii demnitori .al . Statului ale căror locuinţe sunrt exceptate eagranaeasiigine MB IN VIZUINA SUBMARINELOR PITICE Mai bine de o sută de submarine pit’ce .iapcn°-ze au fost descoperite de comisiunea de control amer’rană in şantierele navale din Honshu. Ele'n'au avut timpul să intre in acţ'une şi vor fi e-vn d’rin'se. (Fotografia Oficiului de. pî sii a! Mîsipţiii americanei MW PUNEREA IN APUCARE A HOTĂRÂRILOR CONFERINŢEI DELA MOSCOVA D-nii Vâşinski, Hartiman şi Kerr au plecat spre Bucureşti Moscova, 29 (Baior). —Agenţia TASS comunică: In conformitate cu hotărârile conferinţei de la Moscova, a miniştrilor de afaceri străine ai Uniuni sovietice, Statelor "Unite şi Marei Britanii, d-nii Vîşinski, comisar adjunct alpoporului pentru afacerilestrăine ale Uniuniunii Sovietice, Harriman, ambasadorul Ambasadorul Statelor Unite la Moscova, aşteptat să sosească dintr’o clipă intr’aita la Buţureşti împreună, cu d-nii Vişînski Aşi Kerr, ceilalţi doi membri ai Kcomisiunii stabilite la Moscova, are faima de a fi reuşit în toate misiunile care pretindeau o cu- Statelor Unite în Uniunea sovietică şi Kerr, ambasadorul Marei Britanii în Uniunea Sovietică, au plecat la 28 Decembrie spre Bucureşti. D-nii Kaftaradze, ambasadorul Uniunii sovietice în România şi Iordan, ambasadorul României în Uniunea sovietică, au plecat deasemeni spre Bucureşti, noaştere serioasă a oamenilor şi a evenimentelor. Expert in tot ce priveşte mecanismul relaţiilor internaţionale, plin de experienţă pe tărâmul negocierilor economice delicate, mare prieten al Rusiei Sovietice, ambasadorul Harriman este astăzi una dintre cele mai de seamă personalităţi ale lumii politice americane. Născut in 1891, ca fiu al lui E. H. Harriman, unul dintre magnaţii căilor ferate americane, a moştenit odată cu o avere de 100.000.000 dolari o situaţie excepţională in lumea financiară şi industrială. Funcţia de preşedinte al marei companii „Union Pacific Railroad“ şi al multor alte întreprinderi industriale nu l-a imppiedicat să studieze problemele muncitoreşti şi să aducă soluţii pentru remedierea condiţiilor in care lucrau muncitorii, şi funcţionarii întreprinderilor sale. Sprijinitor entuziast al preşedintelui Roosevelt încă dinainte de alegereaSa în 1932, Averell Harriman a fost consultat adesea de preşedinte în toate problemele de specialitate.’ Interesul său pentru progresul social n’a fost niciodată mai bine dovedit decât în apelurile adresate americanilor pentru o mai ■ bună înţelegere a U. R. S. S. Vorbind direct şi cu simpatie de ■ suferinţele popoarelor din U. R. S. S. în lupta lor contra hitlerismului, Harriman a demonstrat că inamicul U. R. S. S. estein acela? timp şi inamicul ameri■ cânilor. Liniştit şi modest, Harriman a fost căsătorit de două ori şi are doi copii din prima sa căsătorie. După ce a subliniat că „omenirea a primit un dar magnific de Crăciun prin succesul conferinţei’’, comentatorul sovietic a afirmat : „Delegaţiile au obţinut rezultate pozitive şi miniştrii au luat hotăriri în legătură cu ches- I tiuni capitale“. El a trecut apoi în revistă diferitele hotăriri luate şi a încheiat subliniind că este uşor de văzut că hotărîrile celor trei miniştri de externe deranjează prevederile reacţionarilor din lumea întreagă ,S’a făcut un pas spre colaborarea dintre marile puteri. .Acest lucru va produce bucurie în rândurile popoarelor iubitoare de libertate”. GUVERNUL CHINEZ IN DEPLIN ACORD CU CONFERINŢA DE LA MOSCOVA Ciungking, 29 (Rador). — Co-respondentul agenţiei franceze de Presă transmite : Suntem în deplin acord cu textul comunicatului publicat de , către cei „Trei Mari la Moscova", a declarat Sâmbătă purtătorul de cuvânt al guvernului chinez. „Aprobăm creiarea unei comisiuni consultative pentru Extremul Orient şi creiarea unei comisiuni formată din reprezentanţii celor patru puteri pentru controlul Japoniei. Credem că o cooperare şi o colaborare foarte strânsă între puterile aliate sunt necesare. Această colaborare şi cooperare vor fi puse la încercare acum. întotdeauna, am dorit ca Coreea să fie o ţară independentă. Deacea, am primit în mod favorabil tutelarea pe o anumită perioadă a Coreii, la sfârşitul căreia aceaceastă ţară va fi declarată independentă". AVERELL W. HARRIMAN J). AVEJIELL W. HARRIMAN Declaraţiile d-lui Bevin ! Moscova, 2!) (Rador). — Agenţia TASS comunică: înainte de a pleca cu avionul spre Marea Britanie, d. Bevin a făcut la microfonul de pe aerodrom următoarea declaraţie : ’ „Mă înapoiez în Mana Britanie după vizita deosebit de agreabilă pe care am făcut-o la IMoscova, în timpul căreia am avut posibilitatea să avem un schimb de puncte de vedere şi să ne înţelegem asupra unor numeroase chestiuni. Nu pot decât să sper că rezultatul conferinţei noastre va fi folositoare-nu numaianilor noastre, ci şi lumii întregi. Nu pot pleca fără să aduc mulţumiri guvernului sovietic, miniştrilor şi tuturor celor care au contribuit să ne facă plăcută şederea noastră aci, precum şi tuturor celor care au dat dovadă de o atât de călduroasă ospitalitate faţă de noi, sub toate raporturile. Adresez salutul meu întregului popor sovietic şi-i zic la revedere“, UN COMENTATOR Al POSTULUI DE RADIO MOSCOVA Paris, 29. (Rador). — Comentatorul postului de rado Moscova 5î-a consacrat comunicatul său de Sâmbătă • conferinţei miniştrilor dr i,f-' -rî V 1 f t-oj •nari puter- Condamnarea unor criminali de război iugoslavi Belgrad 29 (Rador. — Corespondentul Agenţiei TASS , transmite : Postul de radio Belgrad a anunţat că Tribunalul popular regional din Belgrad, care recent a judecat pa membrii organizaţiei lui Mihailovici, a pus sub acuzaţie din alt grup de criminali de războiu vinovați de a fi luat parte activă la junta în contra patrioților. In Noembrie 1943 el au‘asasinat în localitatea BrankovtFi 76 de patrioți. Tribunalul poporului a eejKfawin'ef ne' ti»i criminali la moarte m-'n •*' y no ■un ai ttri -J""*^ T «sasre TELEGRAMA GENERALISIMULUI STALIN CĂTRE D. DR. PETRU GROZA Generalissimul Stalin a trimis d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, următoarea telegramă : ■ Domnului Dr. PETRU GROZA, Preşedintele Consiliului de Miniştri al României Bucureşti.. . Mulţumesc Domnule Prim Ministru, Domniei Voastra şi Guvernului Român pentru felicitările prieteneştii şi sentimentele exprimate cu ocazia aniversării! mei©, j (ss) l. STALIN ORAREA DE ANUL NOU Ta Primului ministru către armată In ziarul „Glasul Armatei“ a apărut următorul cuvânt de Anul Nou al Şefului Guvernului către Armată : OFIŢERI, SUBOFIŢERI, OSTAŞI. In pragul noului an, gândul Guvernului şi al meu personal, se îndreaptă către voi, apărătorii României libere şi democrate. Fiţi mândri ostaşi, că aţi slujit o cauză dreaptă şi că lupta voastră* n’a fost zadarnică. Prin jertfa voastră, — alături de puterile aliate şi cu ajutorul neprecupeţit al marei noastre prietene dela răsărit, — aţi reuşit să înfrângeţi puterea fascismului şi să redaţi libertatea omenim. Datorită vouă, Guvernul a realizat reforma agrară, dându-vă pământul, pe care , vă sfătuesc să-l munciţi cu drag căci este al vostru pe veci. Acelora dintre voi, care veţi merge acasă în acest început de an şi viaţă nouă pentru neamul nostru, cât şi celorlalţi camarazi ai voştri, vă cer să rămâneţi aceiaşi vajnici luptători şi apărători ai dreptăţii poporului. La mulţi ani! Dr. PETRU GROZA" r ORDINUL DE ZI PE ARMATĂ AL D-LUI MINISTRU DE RĂZBOI ORDIN DE ZI Nr. 37 din 1 Ianuarie 1946 OSTAŞI, in sufletele voastre orezul dragostei către popor şi al situaţiei reale prin care trecem. Oţeliţi-vă sufletele si danaii* — * * vzo JLJRiEJ — , «armii Noului An, îmi arat din nou în minte toate ostenelile şi eforturile voastre îndelungate, ca şi drumul de sânge şi de grele jertfe în hinta contra hitlerismului, pentru ca Ţara să trăiască şi să se înalţe în linişte şi siguranţă. Cunosc toate necazurile, lipsurile şi greutăţile care vă frământă astăzi, ca şi dorinţa şi speranţa voastră în zile mai frumoase. Mă sbat mereu să vă asigur o viaţă materială mai bună şi să vă croiesc drum nou de gândire şi de lumină. Alungaţi din sufletele voastre orice îndoială şi mergeţi cu încredere şi convingere pe calea înflorită a adevărului şi dreptăţii Daţi la o parte mincinoşii, bârfitorii şi duhurile rele şi înfigeţi la M. August 1944, împletindu-vă şi infraţindu-vă totodată cu interesele poporului şi a brazdeluiin care vă trageţi, aşezând in tea steagul omeniei şi a cinstei. Sburaţi ca vulturii numai spre culmile de glorie, înălţare şi mântuire. Iubiţi poporul şi faceţi un singur braţ cu el, pentru binele Ţării. Acestea sunt îndemnurile calde. Pe care vi le fac, pentru binele vostru şi pentru binele Ţării, la acest început de An Nou. Fiind sigur de virtuţile şi de calităţile voastre, vă trimit tuturor gândul meu de nădejde, urându-vă: „LA MULTI ANI“ MINISTRU DE RAZBOIU General de C. A. C. Vasiliu-Răşcanu EVLAVIE SAU SACRILEGIU ? împrejurările extraordinare prin care trecem au produs o confuziune de noţiuni în capetele multora şi au creat o patologie specială: aceea a nesocotirii cu ştiinţă şi voinţă a comandamentelor morale, slujindu-te totuşi de ele în comiterea celor mai grave şi mai pierzătoare, delicte. Un tânăr intră într’o biserică şi cere să i se facă pomenire pentru tatăl său, mort în urma bombardamentelor aeriene. Cumpără prescuri şi vin, plăteşte cu o excesivă generozitate serviciul, comandat, se închină cu evlavie la toate icoanele, subscrie în condica de ofrande, se dă drept ruda unui preot din Bucureşti şi pleacă apoi, rugând şi precizând, stăruitor ca a doua zi, la crra 8 dim., slujitorii să fie în biserică pentru a oficia pomenirea. In acest timp profitând de un morrtent propice, desface încheetura unei ferestre, pe care o lasă uşor întredeschisă, iar peste noapte intră cu alţi tovarăşi — desigur creştini şi ei — şi fură toate becurile din policandre, un ceas pendulă şi alte multe odoare, făcând bisericii o pagubă de peste un milion lei. Iată un creştin al veacului douăzeciIată evlavia pângărită de cel mai urât sacrilegiu!... . Evident că a doua si n’a mai venit, iar poliţia, caută acum vn ’ toate părţile pe evlaviosul creştin, expresia contradicţiilor morale şi sociale care sbuciumă omenirea întreagă. Este acesta un caz divers,sau consecvenţa inevitabilă a lipsei de concordanţă intre formele pa care le trăim şi fondul care determină acţiunie noastre ? Cazul prezintă un interes dincolo de paguba pe care a suferit-o biserica. Societatea omenească este atinsă in temeliile ei de vicii profunde care o prăbuşesc pe nesimţite dar neîndoelnic. Un cataclism, ne aşteaptă. Sta-vom cu mâinile încrucişate in faţa lui filosofând, sau desmeteciţi vom pune umăr lângă umăr pentru a înlătura. tot ce este putred şi infecţios ? : Pr. C. DIRON PROCESUL CĂLĂILOR DE LA OREL, BRIANSK Şi BOBRUISK Briansk, 29 (Rador). —Corespondentul agenţiei ,,Tass‘‘ transmite : , , Şedinţa din dimineaţa zilei de 28 Decembrie a procesului atrocităţilor fasciste germane comise în regiunile Orel, Briansk şi Bobruisk a început prin depoziţiile acuzatului Hamarm, care a dat explicaţiuni în legătură cu actele de expertiză medicol-locale. Acuzatul Bernhard dă şi, el la rândul său, explicaţiuni. Cei doi acuzaţi încearcă să nege participarea lor la crimele enumerate in documentele citite, spunând că ei consideră că răspunderea pentru aceste crime incumbă comandamentului trupelor SD şi al batalioanelor aşa zise ale gărzii naţionale. comandame*-i’Tliji arn'aVn ,, -•• —tiî, -....e~îi s-'.-r.-’d*. •' xnandantul armatei a doua de oare blindate. Preşedintele pune întrebări acuzaţilor Lemler şi, Stein. .Acuzaţii Hamann şi Bernhard, foşti generali în armata germană, încearcă să convingă Tribunalul''ce? ei nu ştiu nimic despre crimele comise de ’ trupele germane şi enumerate în documentele citite. — Cum calificaţi, voi mil’tarii depoziţiile acuzaţilor Bernhard şi Hamann ? Acuzatul Stein răspunde : După mine, depoziţiile generalilor sunt false Noi militarii am adus la îndeplinire ordinale lor. Eu nu puteau să ştie tot os facem ncd. Acuzatul Lemle confirmă ’gi5«s, spuse de Stein. . . Preşedintele declară termina** instrucţia judiciar ■ TI[t.g fîlk.’DPif] ■ 1