Universul - Capitala, ianuarie 1946 (Anul 63, nr. 1-24)

1945-12-31 / nr. 1

I 19 4 6 Zorile anului r­ou apar lu­­minaite de î­nb­ucuratoarele de­talii privitoare la înţelegerea stabilită la prodiferinţa d­e la Moscova, înţ­elegere vestitoare a zilelor de ,*pace constructivă, de muncă /productivă, de lu­mină pe /ăile noui ele refa­cerii.­­ Mai i­­itiot decât oricând nă­dejdile individuale izvorâte cu prilejul­ începerii unui an nou, so * facismni în optimismul mass­­,.ir şi hotărârile interna­­ţioni­al recente dau om­enirii /uvarea credinţei în era de înc­hisare a suferinţelor şi de *1 Afitare a lipsurilor resimţite d­upa teribilul cataclism care *d zguduit lumea. / 1946 este anu] consolidării jfcsâcii, al armobiei între po­­.’îppere, al reclădirii şi al vinde- i carii rănilor războiului, dar­­ amintirea chinurilor îndurate E determină minţile conştiente B Să­ arate că amil ce începe nu B vine aşa cum îl reprezintă idi- B ljie imaginaţia pictorilor cu B 'tolba încărcată de bunătăţi f' ‘destinate muritorilor cari n’ar * g. .avea decât greutatea alegerii fy­­?i a împărţirii. 1­4 Nu numai o muncă tperse­­f­­­verentă ne aşteaptă pe calea normalizării, dar mai presus de partea pozitivă, concretă, «colectivitatea trebue să fie pă­­r *umsă de crezul iubirii înţe­legătoare, a respectului faţă de persoana, de munca, de ;; strădaniile şi de realizările se­­menului. Dacă nu s’a dat în trecut muncii de toate nuanţele lo­cul pe care îl merită în rân­dul factorilor de producţie şi de propăşire, dacă nu s’a­ re­cunoscut valoarea reală a ,me­ritului şi a capacităţii,*vina a foit a unui egoium strâmt, a unei lăcomii nestăvilite a ace­lora rari din acumularea ave­rilor, făcute oricum şi prin orice mijloace, îşi cinstitpră crezul vieţii lor nefolositoare colectivităţii. Faptul că mari, adânci şi sângeroa­se au fost jertfele fă­cute de popoare în iureşul cruntului seceriş de vieţi u­­mane şi de bunuri, determină conştiinţele vii ale­­popoarelor de pretutindeni să stea de vo­rbe ca dreptatea să de balanţa îndrumă­toare a roadelor izvo­râte din munca fiecăruia, ca lumina să fie tuturor împăr­tăşită fără discriminarea ce începea încă de pe băncile şcoa­­lei; ca asuprirea, exploatarea şi egoismul să fie stârpite drept vestigii ale unior vre­muri pentru totdeauna apuse-Cu nădejdi multe vine anul ce începe, dar stă în mâinile noastre, ale oamenilor, să fa­cem ca prin solidaritatea şi simţul nostm­ de răspundere, să transformăm speranţele in fapte palpabile trainice, atât de trainice încât să dureze dea­­lungul anilor, spre a servi şi generaţiilor ce vin, cari vor avea la rându-le datoria să le consolideze, să le perfecţioneze. NOUL REGIM AL RECHIZIŢIILOR DE LOC­UINŢE Decizia consiliului de miniştri Serviciul central de rechiziţii cu dovada de la fisc pentru plata şi cârtipuiri se trece dela prefec­tura poliţiei Capitalei la primăria »V'—DmiWU v.găi. a) Sunt rechiziţionabile imobi­lele, apartamentele şi camerele inbllocuibile,­ precum şi­ părţile de imobil care exced nevoile, minime ale celor ce locuesc, stabilite du­pă:­­Am urmează: Pentru o persoană sau pentru o familie compusă de soţ şi so­ţie, o singură cameră. Pentru familiile compuse din­­ alte persoane decât soţ şi soţie ce­ va­ socoti câte o cameră in plus pentru fiecare urna sau două persoane de acelaşi sex, dela vâr­sta de 12 ani în sus şi câte o ca­­meră în plus pentru fiecare membru al fam­iliei dela 12 ani în sus, de sex diferit. Pentru copii până la vârsta de 12 ani inclusiv, indiferent de sex, se va socoti câte o cameră pen­tru 1-3 persoane. Se consideră ca făcând parte de familie: soţul, soţia, copiii părinţii, bunicii, surorile şi fraţii, care locuesc în acelaşi aparta­ment ; b. Hall-ul, baia, bucătăria, de­pendinţele, camerele de trecere, precum şi orice alte părţi de imo­bil care prin natura lor sunt des­tinate folosinţei comune nu vor fi­ socotite în numărul camerelor ce­­se­­pot rechiziţiona. Ele vor fi insă folosite în comun de către locatari şi cel cartiruit în aparta­mentul respectiv. Camerele de serviciu vor putea ■fi rechiziţionate numai dacă sunt libere . Liberii profesionişti şi funcţio­nării publice superiori, care sunt obligaţi sa execute lucrări la do­­­­niciliu, au dreptul la o cameră ,în plus peste cele arătate l­ , p­­ictuil­a. . Liberii profesionişti vor trebui să­ dovedească această calitate cu certificat de la Colegiul respectiv ,atestând că profesează efectiv şi (Continuare in pag. 2­ a)­mpozitului profesional. Funcţionarii, publici superiori vor, dipvnt­a c­iVCi­ala Uti ministerul respectiv.­ Ordinele de rechiziţie se vor putea emite numai duplă expira­rea merchanului de . Contestaţie prevăzut, mai jos. ART. VI. — Cartiruirile se vor executa în următoarea ordine : a) Loca­nţele criminalilor de război şi­­vinovaţilor de dezastrul ţării; ■ „ b) Imobilele, apartamentele şi camerele nelocuite şi cele care­ depăşesc nevoile prevăzute de art. 4 din prezentul jurnal. ART. VII. — Vor beneficia de cartiruiri următoarele categorii : a) Sinistraţii din cauză de răz­boi lipsiţi de mijloace, cărora “li s’a distrus cu totul locuinţa, fo­­llosită sub orice titlu. s.au,a fost adusă în stare de nelocuit. Incar­­tiruirea sinistraţilor se va face în aceeaşi localitate unde au locuit până la data sinistrării. Cartumii­­aceia se va face numai în carul când sinistratul nu posedă alt mobil pe care l­-ar pu­t­ea locui ■sau gând .imobilul" sinistrat "n’a fost reparat în stare de a fi lo­cuit ; b) Condamnaţii, deportaţii şi intemaţii în lagăre pentru acti­vitate emi­ fescistă,­ lipsiţi de flor­ta­nţă şi de mijloace. c) Evacuaţii din imobilele atri­buite­­ autorităţilor aliate sau ro­mâneşti, în aceeaşi localitate d) Funcţionarii publici trensfe­­raţi, ori detaşaţi­ în interes de serviciu­ din a­ltă localitate. Numărul încăperilor, ce se a­­r­bite persoanelor cartiruite,* nu poate depăşi nevoile minime stab­ilite conform art. 4 din prezen­tul jurnal înalţii dem­nitori .al . Statului ale căror locuinţe sunrt exceptate eagran­aeasiigine MB IN VIZUINA SUBMARINELOR PITICE Mai bine de o sută de submarine pit’ce .iapcn°-ze au fost descoperite de comisiunea de control amer’rană in şantierele navale din Honshu. Ele'n'au avut timpul să intre in acţ'une şi vor fi e-vn d’rin'se. (Fotografia Oficiului de. pî­ sii a! Mîsipţiii americanei ­MW PUNEREA IN APUCARE A HOTĂRÂRILOR CONFERINŢEI DELA MOSCOVA D-nii Vâşinski, Hart­i­man şi Kerr au plecat spre Bucureşti Moscova, 29 (Baior). —­­A­­genţia TASS comunică:­­ In conformitate cu hotărârile conferinţei de la Moscova, a miniştrilor de afaceri străine ai Uniuni sovietice, Statelor "Unite şi Marei Britanii, d-nii Vîşinski, comisar adjunct al­­poporului pentru afacerile­­străine ale Uniuniunii Sovie­tice, Harriman, ambasadorul Ambasadorul Statelor Unite la Moscova, aşteptat să sosească dintr’o clipă­ intr’aita la Buţu­­­reşti împreună, cu d-nii Vişînski Aşi Kerr, ceilalţi­­ doi membri ai Kcomisiunii stabilite la Moscova, are faima de a fi reuşit în toate misiunile care pretindeau o cu- Statelor Unite în Uniunea so­vietică şi Kerr, ambasadorul Marei Britanii în Uniunea So­vietică, au plecat la 28 Decem­brie spre Bucureşti. D-nii Kaftaradze, ambasado­rul Uniunii sovietice în Româ­nia şi Iordan, ambasadorul Ro­mâniei în Uniunea sovietică, au plecat deasemeni spre Bucu­reşti, noaştere serioasă a oamenilor şi a evenimentelor. Expert in tot ce priveşte mecanismul relaţiilor internaţionale, plin de expe­rienţă pe tărâmul negocierilor economice delicate, mare prie­ten al Rusiei Sovietice, ambasa­dorul Harriman este astăzi una dintre cele mai de seamă perso­nalităţi ale lumii politice ameri­cane. Născut in 1891, ca fiu al lui E. H. Harriman, unul dintre magnaţii căilor ferate ameri­cane, a moştenit odată cu o avere de 100.000.000 dolari o si­tuaţie excepţională in lumea fi­nanciară şi industrială. Funcţia de preşedinte al marei companii „Union Pacific­­ Railroad“­ şi al multor alte întreprinderi indu­striale nu l-a im­ppiedicat să stu­dieze problemele muncitoreşti şi să aducă soluţii pentru reme­dierea condiţiilor in care lucrau muncitorii, şi funcţionarii între­prinderilor sale. Sprijinitor en­tuziast al preşedintelui Roosevelt încă dinainte de alegerea­­Sa în 1932, Averell Harriman a fost consultat adesea de preşedinte în toate problemele de specialitate.’ Interesul său pentru progresul­­ social n’a fost niciodată mai bine­­ dovedit decât în apelurile adre­sate americanilor pentru o mai ■ bună înţelegere a U. R. S. S. Vorbind direct şi cu simpatie de ■ suferinţele popoarelor din U. R. S. S. în lupta lor contra hitle­­rismului, Harriman a demon­strat că inamicul U. R. S. S. este­in acela? timp şi inamicul ameri­■ cânilor.­­ Liniştit şi modest, Ha­rriman a­­ fost căsătorit de două ori şi are­­ doi copii din prima sa căsătorie. După ce a subliniat că „omeni­rea a primit un dar magnific de Crăciun prin succesul conferin­ţei’’, comentatorul sovietic a afir­mat : „Delegaţiile au obţinut re­zultate pozitive şi miniştrii au luat hotăriri în legătură cu ches- I tiuni capitale“. El a trecut apoi în revistă di­feritele hotăriri luate şi a în­cheiat subliniind că este uşor de văzut că hotărîrile celor trei mi­niştri de externe deranjează pre­vederile reacţionarilor din lumea întreagă­ ,­S’a făcut un pas spre colaborarea dintre marile puteri. .Acest lucru va produce bucurie în rândurile popoarelor iubitoare de libertate”. GUVERNUL CHINEZ IN DE­­PLIN ACORD CU CONFERIN­ŢA DE LA MOSCOVA Ciungking, 29 (Rador). — Co-­­­respondentul agenţiei franceze de­­ Presă transmite : Suntem­ în deplin acord cu textul comunicatului publicat de , către cei „Trei Mari la Moscova",­­ a declarat Sâmbătă purtătorul de cuvânt al guvernului chinez. „Aprobăm creiarea unei comi­­siuni consultative pentru Extre­mul Orient şi creiarea unei co­­misiuni formată din reprezentan­ţii celor patru puteri pentru con­trolul Japoniei. Credem că o cooperare şi o co­laborare foarte strânsă între pu­terile aliate sunt necesare. Acea­stă colaborare şi cooperare vor fi puse la încercare acum. întotdeauna, am dorit ca Coreea să fie o ţară independentă. De­­acea, am primit în mod favorabil tutelarea pe o anumită perioadă a Coreii, la sfârşitul căreia acea­­ceastă ţară va fi declarată inde­pendentă". AVERELL W. HARRIMAN J). AVEJIELL W. HARRIMAN Declaraţiile d-lui Bevin ! Moscova, 2!) (Rador). — A­­­­genţia TASS comunică: înainte de a pleca cu avionul spr­e­ Marea Britanie, d. Bevin a făcut la microfonul de pe aero­drom următoarea declaraţie : ’ „Mă înapoiez în Mana Bri­­tanie după vizita deosebit de agreabilă pe care am făcut-o la IMoscova, în timpul căreia am avut posibilitatea să avem un schimb de puncte de vede­re şi să ne înţelegem asupra unor­ numeroase chestiuni. Nu pot decât să sper că rezultatul conferinţei noastre va fi folo­sitoare-nu numai­­anilor no­a­stre, ci­ şi lumi­i întregi. Nu pot pleca fără să aduc­ mulţumiri guvernului sovietic, miniştrilor şi tuturor celor care au contri­buit să ne facă plăcută şederea noastră aci, precum şi tuturor celor care au dat dovadă de­ o atât de călduroasă ospitalitate faţă de noi, sub toate raportu­rile. Adresez salutul meu în­tregului popor sovietic şi-i zic la revedere“, UN COMENTATOR Al POS­TULUI DE RADIO MOSCOVA Paris, 29. (Rador). — Comenta­torul postului de rad­o Moscova 5î-a consacrat comunicatul său de Sâmbătă • conferinţei miniştrilor dr i,f-' -rî V 1 f t-oj •nari puter- Condamnarea unor criminali de război iugoslavi Belgrad 29 (Rador­. — Corespon­dentul Agenţiei TASS , transmite : Postul de radio Belgrad a anun­ţat că Tribunalul popular regio­na­l din Belgrad, care recent a ju­decat pa membrii organizaţiei lui Mihailovici, a pus sub acuzaţie din alt grup de criminali de războiu vinovați de a fi luat parte activă la junta în contra patrioților. In Noembrie 1943 el au‘asasinat în localitatea BrankovtFi 76 de patrioți. Tribunalul poporului a eejKfawi­­n'ef ne' ti»i criminali la moarte m-'n •*' y no ■un ai ttri -J""*^ T «sasre TELEGRAMA GENERALISIMULUI STALIN CĂTRE D. DR. PETRU GROZA Generalissimul Stalin a trimis d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, următoarea telegramă : ■ Domnului Dr. PETRU GROZA, Preşedintele Consiliului de Miniştri al României­­ Bucureşti.. . Mulţumesc Domnule Prim Ministru, Domniei Voastra şi Guvernului Român pentru felicitările prieteneştii şi sentimentele exprimate cu ocazia aniversării! mei©, j (ss) l. STALIN ORAREA DE ANUL NOU Ta Primului ministru către armată In ziarul „Glasul Armatei“ a apărut următorul cuvânt de Anul Nou al Şefului Guvernului către Armată : OFIŢERI, SUBOFIŢERI, OSTAŞI. In pragul noului an, gândul Guvernului şi al meu personal, se îndreaptă către voi, apără­torii României libere şi demo­crate. Fiţi mândri ostaşi, că aţi slu­jit o cauză dreaptă şi că lupta voastră* n’a fost zadarnică. Prin jertfa voastră, — ală­­turi de puterile aliate şi cu ajutorul neprecupeţit al marei noastre prietene dela răsărit, — aţi reuşit să înfrângeţi pute­rea fascismului şi să redaţi li­bertatea omenim. Datorită vouă, Guvernul a realizat reforma agrară, dân­­du-vă pământul, pe care , vă sfătuesc să-l munciţi cu drag căci este al vostru pe veci. Acelora dintre voi, care veţi merge acasă în acest început de an şi viaţă nouă pentru nea­mul nostru, cât şi celorlalţi ca­marazi ai voştri, vă cer să ră­mâneţi aceiaşi vajnici luptători şi apărători ai dreptăţii po­porului. La mulţi ani! Dr. PETRU GROZA" r ORDINUL DE ZI PE ARMATĂ AL D-LUI MINISTRU DE RĂZBOI ORDIN DE ZI Nr. 37 din 1 Ianuarie 1946 OSTAŞI, in sufletele voastre orezul dra­gostei către popor şi al situaţiei reale prin care trecem. Oţeliţi-vă sufletele si dana­ii*­ — * * vzo JLJRiEJ —­ , «armii Noului An, îmi arat din nou în minte toate oste­nelile şi eforturile voastre înde­lungate, ca­ şi drumul de sânge şi de grele jertfe în hinta contra hitlerismului, pentru ca Ţara să trăiască şi să se înalţe­ în linişte şi siguranţă.­­ Cunosc toate necazurile, lipsu­rile şi greutăţile care vă frămân­tă astăzi, ca şi dorinţa şi speran­ţa voastră în zile mai frumoase. Mă sbat mereu să vă asigur o viaţă materială mai bună şi să vă croiesc drum nou de gândire şi de lumină. Alungaţi din sufletele voastre orice îndoială şi mergeţi cu în­credere şi convingere pe calea în­florită a adevărului şi dreptăţii Daţi la o parte mincinoşii, bâr­­fitorii şi duhurile rele şi înfigeţi la M. August 1944, împletindu-vă şi infraţindu-vă totodată cu inte­resele poporului şi a brazdeluiin care vă trageţi, aşezând in tea steagul omeniei şi a cinstei. Sburaţi ca vulturii numai spre culmile de glorie, înălţare şi mântuire. Iubiţi poporul şi faceţi un sin­gur braţ cu el, pentru binele Ţării. Acestea sunt îndemnurile calde. Pe care vi le fac, pentru binele vostru şi pentru binele Ţării, la acest început de An Nou. Fiind sigur de virtuţile şi de calităţile voastre, vă trim­it tutu­ror gândul meu de nădejde, urân­­du-vă: „LA MULTI ANI“ MINISTRU DE RAZBOIU General de C. A. C. Vasiliu-Răşcanu EVLAVIE SAU SACRILEGIU ? împrejurările extraordinare prin care trecem au produs o confuziune de noţiuni în capetele multora şi au creat o patologie specială: aceea a nesocotirii cu ştiinţă şi voinţă a comandamen­telor morale, slujindu-te totuşi de ele în comiterea celor mai grave şi mai pierzătoare, delicte. Un tânăr intră într’o biserică şi cere să i se facă pomenire pen­tru tatăl său, mort în urma bom­bardamentelor aeriene. Cumpără prescuri şi­ vin, plăteşte cu o ex­cesivă generozitate serviciul, co­mandat, se închină cu evlavie la toate icoanele, subscrie în condi­ca de ofrande, se dă drept ruda unui preot din Bucureşti şi plea­că apoi, rugând şi precizând, stă­ruitor ca a doua zi, la crra 8 dim., slujitorii­ să fie în biserică pentru a oficia pomenirea. In acest timp profitând de un morrtent propice, desface închee­­tura unei ferestre, pe care o lasă uşor întredeschisă, iar peste noapte intră cu alţi tovarăşi — desigur creştini şi ei — şi fură toate becurile din policandre, un ceas pendulă şi alte multe odoa­re, făcând bisericii o pagubă de peste un milion lei. Iată un creş­tin al veacului douăzeciIată evlavia pângărită de cel mai urât sacrilegiu!... . Evident că a doua si n’a mai venit, iar poliţia, caută acum vn ’ toate părţile pe evlaviosul creştin, expresia contradicţiilor morale şi sociale care sbuciu­mă omenirea întreagă. Este acesta un caz divers,­sau consecvenţa inevitabilă a lipsei de concordanţă intre formele pa care le trăim şi fondul care de­termină acţiunie noastre ? Ca­zul prezintă un interes dincolo de paguba pe­ care a suferit-o bise­rica. Societatea omenească este atinsă in temeliile ei de vicii pro­funde care o prăbuşesc pe nesim­ţite dar neîndoelnic. Un cataclism, ne aşteaptă. Sta-vom cu mâinile încrucişate in faţa lui filosofând, sau desmeteciţi vom pune umăr lângă umăr pentru a înlătura. tot ce este putred şi infecţios ? : Pr. C. DIRON PROCESUL CĂLĂILOR DE LA OREL, BRIANSK Şi BOBRUISK Briansk, 29 (Rador). —Cores­pondentul agenţiei ,,Tass‘‘ trans­mite : , , Şedinţa din dimineaţa zilei de 28 Decembrie a procesului atro­cităţilor fasciste germane comise în regiunile Orel, Briansk şi Bo­bruisk a început prin depoziţiile acuzatului Hamarm, care a dat explicaţiuni în legătură cu actele de expertiză medicol-locale. Acuzatul Bernhard dă şi, el la rândul său, explicaţiuni. Cei doi­ acuzaţi încearcă să nege partici­parea lor la crimele enumerate in documentele citite, spunând că ei consideră că răspunderea pentru aceste crime incumbă co­mandamentului trupelor SD şi al batalioanelor aşa zise ale gărzii naţionale. comandame*-i’Tliji ar­n'aVn ,, -•• —tiî, -....e~îi s-'.-r.-’d*. •' xnandantul armatei a doua de oare blindate. Preşedintele pune întrebări acuzaţilor Lemler şi, Stein. .Acu­zaţii Hamann şi Bernhard, foşti generali în armata germană, în­cearcă să convingă Tribunalul''ce? ei nu ştiu nimic despre crimele comise de ’ trupele germane şi enumerate în documentele citite. — Cum calificaţi, voi mil’tarii depoziţiile acuzaţilor Bernhard şi Hamann ? Acuzatul Stein răspunde : După mine, depoziţiile generalilor sunt false Noi militarii am adus la îndeplinire ordinale lor. Eu nu puteau să ştie tot os facem ncd.­­ Acuzatul Lemle confirmă ’gi5«s, spuse de Stein. . . Preşedintele declară termina** instrucţia­ judiciar ■ TI[t.g fîlk.’DPif] ■ 1

Next