Universul - Provincie, ianuarie 1946 (Anul 63, nr. 1-23)

1946-01-01 / nr. 1

r i t M 19 4­6 Zorile anului nou apar lu­minate de îmbucurătoarele de­talii privitoare la înţelegerea stabilită la Conferinţa de la Moscova, înţelegere vestitoare a zilelor de pace constructivă, de muncă productivă, de lu­mină pe căile noui ele refa­cerii. Mai mult d­ecât oricând nă­dejdile individuale izvorâte cu prilejul începerii unui an nou, se traminin în optimismul masselor şi hotărârile interna­ţionale recente dau omenirii justificarea credinţei în era de încetare a suferinţelor şi de atenuare a lipsurilor resimţite după teribilul cataclism care a zguduit lumea. 1946 este anul consolidării păcii, al armoniei între po­poare, al reclădirii şi al vinde­cării rănilor războiului, dar amintirea chinurilor îndurate determină minţile conştiente să arate că anul ce începe a* vine aşa cum îl repreaiată idi­lic imaginaţia pretorilor eu­­tolba încărcată de bunătăţi destinate muritorilor cari n’ar avea decât greutatea alegerii şi a împărţirii. Nu numai o muncă perse­verentă ne aşteaptă pe calea normalizării, dar mai presus de partea pozitivă, concretă, colectivitatea trebue să fie pă­trunsă de crezul iubirii înţe­legătoare, a respectului faţă de persoana, de munca, de strădaniile şi de realizările se­­menului. Dacă nu s’a dat în trecut muncii de toate nuanţele lo­cul pe care îl merită în rân­dul factorilor de producţie şi de propăşire, dacă nu s’a re­cunoscut valoarea reală a me­ritului şi a capacităţii, vina a fost a unui egoism strâmt, a unei lăcomii nestăvilite a ace­lora cari din acumulare© ave­rilor, făcute oricum şi prin orice mijloace, îşi constituiră crezul vieţii lor nefolositoare colectivităţii. Faptul că mari, adânci şi sângeroase au fost jertfele fă­cute de popoare în iureşul cruntului seceriş de vieţi u­­mane şi de bunuri, determină conştiinţele vii ale popoarelor de pretutindeni să stea de ve­ghe ca dreptatea să fie balanţa îndrumătoare a roadelor izvo­râte din munca fiecăruia, ca lumina să fie tuturor împăr­tăşită fără discriminarea ce începea încă de pe băncile şcoa­­­lei, ca asuprirea, exploatarea şi egoismul si fie stârpite drept vestigii­­le unor vre­muri pentru totdeauna apuse. Cu nădejdi multe vine anul ce începe, dar stă în mâinile noastre, ale oamenilor, să fa­cem ca prin solidaritatea şi simţul nostru de răspundere, să transformăm speranţele în fapte palpabile trainice, atât de trainice încât să dureze dea­­lungul anilor, spre a servi şi generaţiilor ce vin, cari vor avea la rându-le datoria să le consolideze, să le perfecţioneze. NOUL REGIM AL RECHIZITELOR DE LOCUINŢE Decizia consiliului de miniştri Serviciul central de rechiziţii cu dovada de la fisc pentru plata Şi partiruiri se trece dela prefec­tura poli£el Capitalei la primăria municipiului Bucureşti. a) Sunt rechiziţionabile imobi­lele, apartamentele şi camerele nelocuible, precum şi părţile de imobil care exced nevoil­ minime ale celor ce locuesc, stabilite după cum urmează: Pentru o persoană sau pentru o familie compusă din soţ şi so­ţie, o singură cameră. Pentru familiile compuse din toate persoane decât soţ şi soţie se va socoti câte o cameră, în aflus pentru fiecare una sau două persoane de același sex, de la vâr­sta de 12 ani în sus și cât* o ca­meră in plus pentru ^ fiecare membru al familiei d«lâ 13 ani In sus, de sex diferit. Pentru copii până la virat* de 12 ani inclusiv, indiferent de sex, se va socoti câte o cameră pen­tru 1-3 persoane. ' Se consideră ca făcând parte­­din familie: soţul, soţia, copiii, părinţii, bunicii, surorile şi fraţii, care locuesc în acelaşi aparta­ment; •' ■ b. Hail­ul, baia, bucătăria, de­pendinţele, camerele de trecere, precum şi orice alte părţi de favo­­li» care prin natura lor sunt des­tinate folosinţei comune nu vor fi socotite în numărul camerelor ce se pot­ rechiziţiona. Ele vor fi însă folosite­­în comun de către locatari şi cel cartiruit în aparta­mentul respectiv. Camerele de serviciu vor putea fi rechiziţionate numai­­dacă sunt libere­ . Liberii profesionişti şi fr­ncţio­­ttorii publici superiori, care sunt obligaţi să execute lucrări la do­miciliu, au dreptul la o cameră in plus peste cele tratate la punctul a. Liberii profesionişti vor trebui să dovedească această calitate­ cu certificat de la Colegiul respectiv, atestând că profesează efectiv şi (Continuare in pag. 2-a) impozitului profesional. Funcţionarii­­publici ,­superiori vor prezenta dovada eliberată de ministerul respectiv. Ordinele de rechiziţie se vor putea emite numai după expira­rea termenului de contestaţie prevăzut mai jos. ART. VI. — Cartiruirile se vor executa în următoarea ordine : a) Locuinţele criminalilor de război şi vinovaţilor de dezastrul ţării; b) Imobilele, apartamentele şi camerele nelocuite şi cele care depăşesc nevoile prevăzute de­ art. 4 din prezentul jurnal. ART. VII. — Vor beneficia de cartiruiri următoarele categorii: s) Sinistraţii din cauză de răz­boi lipsiţi de mijloace, cărora li s’a distrus ca totul locuinţa, fo­losită sub orice titlu, sau a fost adusă în stare de rudocult. Incar­­tiruirea sinistraţilor se va face în aceeaşi localitate unde eu locuit până la data sinistrării. Cartirui­­rea se va face numai în cazul când sinistratul nu posedă alt imobil pe care l-ar putea locui sau când imobilul sinistrat n’a fost reparat în stare de a fi lo­cuit ; ^ b) Condamnaţi!, deportaţii şi internaţii în lagăre, pentru acti­vitate antifascistă, lipsiţi de lo­cuinţă şi de mijloace; . c) Evacuaţii din imoblele atri­buite autorităţilor aliate sau ro­­­mâneşti, în aceeaşi­­ilocalitate ;. d) Funcţionarii publici transfe­raţi ori detaşaţi în interes de­ serviciu din altă localitate. Numărul încăperilor, ce se a­­tribue persoanelor cartiruite, nu poate depăşi nevoile minime sta­­bilite conform art. 4 din prezen­tul jurnal. înalţii demnitari ai Statului ale căror locuinţe sunt exceptate Compoziţia pictorului I. Papazoglu IN VIZUINA SUBMARINELOR PITICE (desen)_____________ PUNEREA IN APLICARE A HOTĂRÂRILOR c­onferinţei de la moscova D-nii Vâşin­ski, Han­­man şi Kerr au plecat spre Bucureşti Moscova, 29 (Balor). — A­­genţia TASS comunică, In conformitate cu hotărârile conferinţei de la Moscova, a miniştrilor de afaceri străine ai Uniuni sovietice, Statelor Unite şi Marei Britanii, d-nii Vâşinski, comisar adjunct al poporului pentru afacerile străine ale Uniuniiunii Sovie­­ticejvHarriman,­..,i'am­basadorul Statelor Unite în Uniunea so­vietică și Kerr, ambasadorul Marei Britanii în Uniunea So­vietică, au plecat la 28 Decem­brie spre București. * D-nii Kaftaradze, ambasado­rul Uniunii sovietice în Româ­nia și Iordan, ambasadorul Ro­mâniei în Uniunea sovietică, au plecat deasemeni spre Bucu­rești. incă dinainte de alegerea sa in 1932, Averell Harriman a fost consultat adesea de presedinte in toate problemele de specialitate, social n’a fost niciodată mai bine dovedit decât în apelurile adre­sate americanilor pentru o mai bună înţelegere­­ a U.­­ R. S­­ S. Vorbind direct şi cu simpatie de suferinţele popoarelor din U. R. S. S. în lupta lor contra hitle­­rismului, Harriman a demon­strat că inamicul U. R. S. S. este în acelaş timp şi, inamicul ameri­canilor. Liniştit şi modest, Harriman a fost căsătorit de două ori şi are doi copii din prima sa căsătorie. După ce a subliniat că „omeni­rea a primit un dar magnific de Crăciun prin succesul conferin­ţei”, comentatorul sovietic a afir­mat: „Delegaţiile au obţinut re­zultate pozitive şi miniştrii au luat hotăriri în legătură cu ches­tiuni capitale”.­­ El a trecut apoi în revistă di­feritele hotăriri luate şi a în­cheiat subliniind că este uşor de văzut că hotărîrile celor trei mi­niştri de externe deranjează pre­vederile reacţionarilor din lumea­­întreagă. „S’a făcut un. pas spre { oflj^borarfea dintre marie ‘puteri. ÎnAcart­­lucru va produce bucurie I 'îi?1' rândurile popoarelor Iubitoare de libertate”. D. AVERELL W. HARRIMAN IVERELL W. HARRIM Ambasadorul Statelor Unite la Moscova, aşteptat să sosească dintr’o clipă într’alta la Bucu­reşti împreună cu d-nii Vîşînski şi Kerr, ceilalţi doi membri ai comisiunii stabilite la Moscova, are faima de a fi reuşit în toate misiunile care pretindeau o cu­noaştere serioasă a oamenilor şi a evenimentelor. Expert în tot­ ce­­ priveşte mecanismul relaţiilor internaţionale, plin de expe­rienţă pe tărâmul negocierilor­­ economice delicate, mare prie­ten al Rusiei Sovietice, ambasa­dorul Harriman este astăzi una dintre cele mai de seamă perso­nalităţi ale lumii politice ameri­cane. Născut in 1891, ca fiu al lui E. H. Harriman, unul dintre magnaţii căilor ferate ameri­cane, a moştenit odată cu o avere de 100.000.000 dolari o si­tuaţie excepţională în lumea fi­nanciară şi industrială. Funcţia de preşedinte al marei companii ,,Union Pacific Railroad” şi al multor alte întreprinderi indu­striale nu l-a împiedicat să stu­dieze problemele muncitoreşti şi să aducă soluţii pentru reme­dierea condiţiilor în care lucrau muncitorii şi funcţionarii între­prinderilor sale. Sprijinitor en­tuziast al preşedintelui Roosevelt pleca fără să aduc mulţumiri guvernului sovietic, miniştrilor şi tuturor celor care au contri­buit să ne facă plăcută şederea noastră aci, precum şi tuturor celor care au dat dovadă de o atât de călduroasă ospitalitate faţă de noi, sub toate raportu­rile. Adresez salutul meu în­tregului popor sovietic şi-i zic la revedere“, UM COMENTA TOD­AL POrt. GUVERNUL CHINEZ IN DE­PLIN ACORD CU CONFERIN­ŢA DE LA MOSCOVA Ciungking, 29 (Rador). — Co­respondentul agenţiei franceze de Presă transmite: „Suntem în deplin acord cu textul comunicatului publicat de către cei „Trei Mari la Moscova", a declarat Sâmbătă purtătorul de cuvânt al­ guvernului chinez. „Aprobăm creiarea unei comi­­siuni consultative pentru Extre­mul Orient şi creiarea unei co­­misiuni formată din reprezentan­ţii celor patru puteri pentru con­trolul Japoniei. Credem că o cooperare şi o co­laborare foarte strânsă între pu­terile aliate sunt necesare. Acea­stă colaborare şi cooperare vor fi puse la încercare acum. întotdeauna, am dorit ca Coreea să fie o ţară independentă. De­­acea, am primit în mod favorabil tutelarea pe o anumită perioadă a Coreii, la sfârșitul căreia acea­­ceastă țară va fi declarată inde­pendentă". Declaraţiile d-lui Bevin Moscova, 29 (Rador). — A­­genţia TASS comunică: înainte de a pleca cu avionul spre Marea Britanie, d. Bevin a făcut la microfonul de pe aero­drom următoarea declaraţie: „Mă înapoiez în Marea Bri­tanie după vizita deosebit de agreabilă pe care am făcut-o la Moscova, în timpul căreia am avut posibilitatea să avem litt cekinmi fio niinnfo da Condamnarea unor criminali de război iugoslavi Belgrad 29 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei TASS transmite: Postul de radio Belgrad a anun­ţat că Tribunalul popular regio­nal din Belgrad, care recent a ju­decat pe membrii organizaţiei lui Mihailov­ici, a pus sub acuzaţie un alt grup de criminali de războiu novaţi de a fi luat parte activă lupta in contra patrioţilor, î Noembrie 1943 ei­­au asasinat localitatea Brankovtsi 76 de h­ioţi. Tribunalul poporului a condam­­it, pe trei criminali la moarte in împuşcare, iar pe un al p.­­ :!«• 1* 10 ani m­ehisosra. TELEGRAMA GENERALiSSilfLUI STM CĂTRE D. DR. PETRU GROZA Generalissimid Stalin a tr­imis d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, următoarea telegramă : Domnului Dr. PETRU­ GROZA, Preşedintele Consiliului de Miniştri al României Bucureşti Mulţumesc Domnule Prim Min­istru, Domniei Voa­­re a­l Guvernului Român pentru felicitările prietenești și sentimentele exprimate cu ocazia aniversării mele. (ss) I. STALIN URAREA DE ANUL NOU A PRIMULUI MINISTRU CĂTRE ARMATĂ In ziarul „Glasul Armatei" a apărut următorul cuvânt de Anul Nou al Şefului Guvernului către Armată: OFIŢERI, SUBOFIŢERI, OSTAŞI, In pragul noului an, gândul Guvernului şi al meu personal, se îndreaptă către voi, apără­torii României libere şi demo­crate. Fiţi mândri ostaşi, că aţi slu­jit o cauză dreaptă şi că lupta voastră n’a fost zadarnică. Prin jertfa voastră, — ală­turi de puterile aliate şi cu ajutorul neprecupeţit al marei noastre prietene dela răsărit, — aţi reuşit să înfrângeţi pute­rea fascismului şi să redaţi li­bertatea omenirei. Datorită vouă, Guvernul a realizat reforma agrară, dân­­du-vă pământul, pe care vă sfătuesc să-l munciţi cu drag căci este al vostru pe veci. Acelora dintre voi, care veţi merge acasă în acest început de an şi viaţă nouă pentru nea­mul nostru, cât şi celorlalţi ca­marazi ai voştri, vă cer să ră­mâneţi aceiaşi vajnici luptători şi apărători ai dreptăţii po­porului. La mulţi ani! Dr. PETRU GROZA ORDINUL DE ZI PE ARMATĂ AL D-LUI MINISTRU DE RĂZBOI ORDIN DE ZI Nr. 37 din 1 Ianuarie 1946 OSTAŞI. In pragul Noului An, gândul tuuturor românilor se îndreaptă cu dragoste şi cu recunoştinţă că­tre voi dragi ostaşi, pentru toată puterea voastră de jertfă şi lupta voastră, care ne-a adus în anul încheiat, bucuria victoriei, ală­turi de glorioasa Armată Roşie şi Naţiunile Unite. La răsăritul Noului An, îmi apar din nou în minte toate oste­nelile şi eforturile voastre înde­lungate, ca şi drumul de sânge şi­ de grele jertfe în lupta contra hitleri eroului, pentru ca, Ţara să, trăiască şi să se înalţe, în linişte­ şi siguranţă. Cunosc toate necazurile, lipsu­rile şi greutăţile care vă frămân­tă astăzi, ca şi dorinţa şi speran­ţa voastră în zile mai frumoase. Mă a bat mereu să vă asigur o viaţă materială mai bună şi să vă croiesc drum nou de gândire şi de lumină. Alungat! din sufletele voastre orice Îndoială şl mergeţi cu în­credere şl convingere pe calea în­florită a adevărului şl dreptăţii Daţi la o parte mincinoşii, bâr­­fiitorii şi duhurile rele şl înfigeţi In sufletele voastre crezul dra­gostei către popor şi al situaţiei reale prin care trecem. Oţeliţi-vă sufletele şi dând do­vadă de aceeaşi dârzenie ostăşea­scă, pe care aţi arătat-o pe câm­pul de luptă, fiţi siguri că veţi trece cu bine peste vremurile ac­tuale şi că în acest popor, pe care l-aţi servit cu credinţă, veţi gări tot sprijinul şi toată înţelegerea Păşiţi pe dâra de lumină tra­sată de SUVERANUL NOSTRU la 23 August 1944, împletindu-vă şi înfrâţând­u-vă totodată cu inte­resele poporului şi a brazdei din care vă trageţi, aşezând în ea steagul omeniui şi a cinstei. Sburaţi ca vulturii numai spre palmile de glorie, înălţare şi mântuire. Iubiţi poporul şî faceţi un sin­gur braţ cu el, pentru binele Ţării Acestea sunt îndemnurile calde pe care vi le fac, pentru binele vostru şi pentru binele Ţării, la acest început de An Nou. Fiind sigur de virtuţile şî de calităţile voastre, vă trimit tutu­ror gândul meu de nădejde, urân­­du-vă: „LA MULȚI ANI". MINISTRU DE RAZBOIU General de C. A. C. Vasiliu-Răs­corii EVLAVIE SAU SACRILEGIU ? împrejurările extraordinare prin care trecem au produs o confuziune de noţiuni în capetele multora şi au creat o patologie specială: aceea a nesocotirii cu ştiinţă şi voinţă a comandamen­telor morale, slujirndu-te totuşi de ele în comiterea celor mai grave şi mai pierzătoare delicte. Un tânăr intră intr’o biserică şi cere să i se facă pomenire pen­tru tatăl său, mort în urma bom­bardamentelor aeriene. Cumpără prescuri şi vin, plăteşte cu o ex­cesivă generozitate serviciul co­mandat, se închină cu evlavie la toate icoanele, subscrie în condi­ca de ofrande, se dă drept ruda unui preot din Bucureşti şi plea­că apoi, rugând şi precizând stă­ruitor ca a doua zi, la ora 8 dim., slujitorii să fie in biserică pentru a oficia pomenirea. In acest timp profitând de un moment propice, desface închee­­tura unei ferestre, pe care o lasă uşor întredeschisă, iar peste noapte întră cu alţi tovarăşi — desigur creştini şi ei — şi fură toate becurile din policandre, un ceas pendulă şi alte multe odoa­re, făcând bisericii o pagubă de peste un milion lei. Iată un creş­tin al veacului douăzeci!... Iată evlavia pângărită de cel mai urât sacrilegiu !... Evident că a doua zi n’a mai venit, iar poliţia caută acum în toate părţile pe evlaviosul creştin, expresia contradicţiilor morale şi sociale care sbuciumă omenirea întreagă. Este acesta un caz divers, sau consecvenţa inevitabilă a lipsei de concordanţă între formele pe care le trăim şi fondul care de­termină acţiunile noastre ? Ca­zul prezintă un interes dincolo de paguba pe care a suferit-o bise­rica. Societatea omenească este atinsă în temeliile ei de vicii pro­funde care o prăbuşesc pe nesim­ţite dar neîndoelnic. Un cataclism ne aşteaptă. Sta-vom cu mâinile încrucişate în faţa lui filosofănd, sau desmeteciţi vom pune umăr lângă umăr pentru a înlătura tot ce este putred şi infecţios ? Pr. C. DRON PROCESUL CĂLĂILOR DE LA OREL, BRIANSK ŞI BOBRUISK Briansk, 29 (Rador). —Cores­pondentul agenţiei „Tass“ trans­mite : Şedinţa din dimineaţa zilei de 28 Decembrie a procesului atro­cităţilor fasciste germane comise în regiunile Orel, Briansk şi Bo­bruisk a început prin depoziţiile acuzatului Hamann, care a dat explicaţiuni în legătură cu actele de expertiză medico­-legale. Acuzatul Bernhard dă şi el, la rândul său, explicaţiuni. Cei doi acuzaţi încearcă să nege partici­parea lor la crimele enumerate în documentele citite, spunând că ei consideră că răspunderea pentru aceste crime incumbă co­mandamentului trupelor SD şi al batalioanelor aşa zise ale gărzii naţionale, comandamentului ar­matei germane, şi în deosebi, colonelului general Schmidt, co­mandantul armatei a doua de care blindate. Preşedintele pune întrebări acuzaţilor Lemler şi Stein. Acu­zaţii Hamann şi Bernhard, foşti generali în armata germană, în­cearcă să convingă Tribunalul că ei nu ştiu nimic despre crimele comise de trupele germane şi enumerate în documentele citite. — Cum calificaţi voi militarii depoziţiile acuzaţilor Bernhard şi Hamann ? Acuzatul Stein răspunde : După mine, depoziţiile generalilor sunt false. Noi militarii am adus la îndeplinire ordinele lor. Ei nu­ puteau să ştie tot ce facem noi. Acuzatul Lemle confirmă cele spuse de Stein. Preşedintele declară term­inată instruicţia judiciară. Şedința este suspendată.

Next