Universul - Provincie, ianuarie 1946 (Anul 63, nr. 1-23)

1946-01-01 / nr. 1

mm­ UNIVERSAE ­u­ictu a iit^u atasuri politice. IXipă 23 Aug. 1944, armatele noastre s’au alăturat glorioasei aranjate roşii, luptând vitejeşte pentru zdrobirea hitlarismului. Eliberarea Ardealului a fost primită cu mare entuziasm de întreaga suflare românească. Pe plan politic intern, anul 1945 s-a scurs înregistrând câte­va evenimente care se cer rele­vate. Guvernul de coaliţie prezidat de d. general Rădescu, din cauza­­unor acţiuni. Cari au provocat mişcări de stradă, a fost obligat să-şi prezinte demisia. Le 28 Februarie 1945 a fost primită demisia guvernului Ră­­descu. La 2 Martie M. S. Regele a în­sărcinat pe d. dr. Petru Groza cu formarea cabinetului. La 2 Martie d. dr. Petru Gro­za alcătueşte guvernul format din elemente recomandate de partidele comunist, social demo­crat, liberal, de sub preşedinţia d-lui Gh­. Tătăres­cu, frontul plugarilor, partidul naţional ţă­rănesc prezidat de d. Anton A­­lexandrescu, Uniunea Patrioţi­lor şi radical ţărănişti. D. dr. Groza, prezidează guvernul fără portofoliu, iar d. Gh. Tătărescu devine vice-prezident de consi­liu şi ministru de externe. La 19 iulie M. S. Regele Mi­­hai a fost decorat de guvernul sovietic cu cel mai mare ordin „Victoria", dăruind şi două a­­vioarie tip V. 2 special echipate. Animat de dorinţa de a satis­face un deziderat, care forma un punct important în programul guvernului, reforma agrară, s’a procedat la împroprietărirea ţă­ranilor lăsându-se marii pro­prietăţi 50 de hectare. Guvernul sovietic a hotărât să­ restabilească relaţiile diptana­­tiee cu România şi propune un schimb de plenipotenţiari. Din partea noastră a fost numit d. prof. universitar Iordan, din partea U. R. S. S. d. Kavtaradze cu rang de ambasadori. ■ Guvernul de largă concentra­re dr. Petru Groza a obţinut din­­partea guvernului sovietic drep­tul de a instala administraţie românească în Ardealul de nord recucerit. M. S. Regele a luat parte, îm­preună cu membrii guvernului, la serbările reîntregirii Ardea­lului care au avut loc la Cluj, în­ Capitală au avut loc mari La 4 Septembrie delegaţia gu­vernului român compusă din d-nii dr. Petru Groza, preşedin­tele consiliului, Gh. Tătărescu, vice­preşedintele consiliului şi ministru de externe, Gheorghiu Dej, ministrul comunicaţiilor, Şt. Voitec, ministrul educaţiei, dr. Simeon Oeriu şi Mihail Ghelmegeanu, subsecretari de stat, a plecat la Moscova. Delegaţia s-a înapoiat la 13 Sept. proţinând din partea guver­nului sovietic un concurs pentru ameliorarea crizei alimentare pricinuite de cea mai grea se­cetă prin care a trecut ţara noastră, acordându-ne grâu şi porumb care acoperă nevoile noastre până la noua recoltă. Tot guvernul Groza a mai ob­ţinut de la Uniunea Sovietică şi mijloace de transport acordân­­du-ne un însemnat număr de autocamioane şi restituirea va­selor de război şi comerciale ce ne-au aparţinut. La 8 Noemb­rie, cu prilejul serbării onomasticei M. S. Re­gelui, partidele istorice au ho­tărît o manifestaţie de stradă care a degenerat în huliganism într’o acţiune de tulburare a ordinei publice, înarmaţi cu revolvere, răngi de fier etc., au căutat să atace autorităţile. S’au luat toate mă­surile pentru menţinerea ordi­nai prin mijloace omeneşti. S’au tras numeroase focuri din sânul manifestanţilor. Ar­mata a tras in aer. Această eşire a opoziţiei s’a soldat cu 4 morţi din sânul lor şi 8 morţi din rândul armatei, poliţiei şi muncitorimii. Tot în cursul lunii Noemferie am fost vizitaţi de trimisul spe­cial al d-lui Bymes, ministrul de externe al Statelor Unite, d. Marie Ethridge, care a făcut o anchetă politică. In cursul lunii Decembrie sa ţinut la Moscova conferinţa mi­niştrilor de externe ai U. R. S. S­, Statelor Unite şi Marei Bri­tanii. In urma acestei conferinţe va sosi la Bucureşti comisia inter­aliată, alcătuită din d-nii A. I. Vâşinski, Harimann şi Kerr, spre a traduce în fapt hotărîrile luate la Moscova privitoare la situaţia politică a României. AL. XEDELEANU VIAŢA POLITICĂ ANUL POLITIC Urmările războiului, purtat­e manifestaţii pentru reîntregirea împotriva voinţei poporului ro-­­ Ardealului, Ioan sunt resimţite din plin. ţ In Aprilie s'a întocmit regula- Greutăţi mari stau în calea des­­mentul legii pentru înfăptuirea ROLUL PARTIDULUI PĂTURII MIJLOCII Problema, formării unui partid Mii păturilor mijlocii a provocat unele discuţii, în presa noastră. Dacă cei mai mulţi recunosc necesitateţi unui astfel de par­tid, unii o neagă. Şi, pentru a da mai multă tărie argumente­lor lor, s’au referit la trecut A­­tât la trecutul practic cât şi la cel teoretic, unde sunt foarte uşoare interpretările conforme tezei tale, când textul îl utili­zezi fragmentar, detaşat de or­ganica lui unitate. Nu vom aluneca pe panta in­terpretării faptelor trecutului. Şi nu o vom face pentru că nu considerăm prezentul ca o aido­ma repetare a trecutului. Cât priveşte doctrinele, ele sunt per­manent valabile numai ta mă­gura in care le dai viaţă prin­­t­r’o justă interpretare a prezen­tului. Să privim, deci, cu aten­ţie prezentul. Ori, prezentul ne arată că există în ţara, noastră o numeroasă pătură socială mij­locie care nu numai că are in­terese proprii ci şi o marcată tendinţă d­­e-şi forma un par­tid propriu. Interesele singure tacă ar jus­­tifica existenţa unui partid po­etic al păturilor mijlocii, partid care să afirme şi să apere aces­te interese. Dacă acele portele politice combat sau chiar neagă exis-­­ tenţa acestor proprii interese sale micii burghezii, aceasta face parte din acţiunea lor tactică, din lupta de afirmare a intere­­seloe iar polltice. Lupta aceasta nu şterge însă treaîtăţile. Dia potrivă, tocmai! g­entru că realităţile există, se gă­di lupta.. Totul e ca această luptă să­­teljessel cauzei democraţiei. Negând şi mat­al, împiedicând păturile mijlocii să aibă un par­­ted si lor nu slujeşti, însă, cauza democraţiei şi anume din cauza exisenţei celei de a doua reali­tăţi adică a votate! păturilor mij­locii de a-şi forma un partid po­l­l­itic propriu. Se susţine că datoria unui partid proletar e să încadreze în rândurile lui mica burghezie. Realitatea noastră românească arată că mica burghezie, in ma­joritatea ei, dacă înţelege să co­laboreze cu muncitorimea, refu­ză, totuşi, să se încadreze unuia din partidele muncitoreşti Ce se va întâmpla, politic vorbind, cu aceste pături mijlocii? Dacă nu-şi vor forma un partid^ al lor ele devin politie diS'^mibile A­­dică, redevin la situaţia din tre­cut, când erau massă de mane­vră in mâna , r©acţiunii. Cine ar câştiga? Reacţiunea. Cine trebuie să câştige? Demo­craţia. Ca să slujim democraţia trebuie, deci, să nu ne puneam deacurmezişul tendinţei pături­lor mijlocii de a avea partidul lor. Căci un astfel de partid nu poate deveni un instrument al reacţiunii, interesele micii bur­ghezii neputând fi apărate de­cât într’un regim democrat. Fiecare mic burghez în parte a putut fi captat şi manevrat de reacţiune. Un întreg organism politic, cu precisa conştiinţă a rolului său şi­ a intereselor pe care trebuie să le apere, nu va putea fi abătut de pe calea de­mocraţiei. Aceasta cu atât mai mult cu cât elementele politice componente al© noului partid — printre care Uniunea Patrioţilor — sunt verificate forţe demo­crate. Ori, acesta e rezultatul pe care trebuie să-l dorească orice de­mocrat convins. Ca în slujba democraţiei să existe încă o ma­re forţă politică. Un obiectiv care, desigur, de­păşeşte interesele limitate ale fiecărui partid dar slujeşte in­teresul general democrat, inte­res care garantează — în ultimă analiză — şi interesele limitate ale celorlalte partide politice democrate. ALFA Das partea condu­cerîi centrale *. organizaţiei partidului naţio-­­ nal-ţărănesc, care colaborează la­ guvern, primim următoarele :­­ La 24 Februarie 1945 am por- ; Bit o acţiune, pe care mulţi o­­ credeau atunci păgubitoare par­­tidului şi ţării. In colaborare cu celelalte or- j ganizaţii politice ne-am asumat sarcina de a contribui la înche­garea solidarităţii şi paşnicei convieţuiri naţionale, spre a asi­gura refacerea ţării şi înfăptu­irea reformelor pentru care am dus atât de grele lupte politice. Ne-am asumat, de asemenea, sarcina d­e a creia relaţiuni de bună vecinătate cu ţările încon­jurătoare, de a dovedi marilor aliaţi prietenia şi dorinţa po- I porului nostru de a introduce în viaţa obştească o democraţie reală, de a câştiga încrederea marelui vecin de la Răsărit —­­ Uniunea Sovietică — aii cărei ««prii nu ne uşurează munca r®fa~ jaeria şi a cărei prietenie va fi taezăşia independenţei noastre staţio na*e şi a integrităţii noastre ter-'“ ria’e. r.Â'Ţi? !:.\i3r:torirf T'r* 1 •-■•îi.*' - t .IV»5 •'*» •.'■•i. ■ . i *'v~ , {; /. :r­ea W-V^ri *1 7 atăv.'.rea speculei, mărirea pro­ducţiei industriale şi asigurarea distribuirii mărfurilor la sate pe preţurile legale, potrivirea pre­­j­ţurilor redusterate cu cele apei­ , cole, adaptarea salariilor la con­diţiile vieţii, controlul de stat * asupra marilor industrii exploa­tatoare, o dreaptă aşezare a sar­cinilor fiscale. Organizaţiile noastre înţeleg să sprijine această operă. Cu atât mai mult, cu cât, pe deo parte, cursul evenimentelor interne şi externe confirma cu prisosinţă­­ dreptatea şi temeinicia acţiuni noastre, pe de altă parte cadrele reanimate s’au alăturat cu o im-­­ presionantă hotărîre muncii , creatoare propusă de nod, dăltu- ’ indu-ne cele mai încurajatoare [ succese — cum a fost cazul ui- j rimelor alegeri comunale dela­­ Băileşti şi Corabia — peste toate greutăţile locale şi peste toată conspiraţia tăcerii ţesută împre­jurul nostru. Prin organizaţiile noastre, do­vedim azi tuturor că am slujit cu credinţă şi steagul şi progra­mul pe care depunem toată­­ râvna spre a-l vedea înfăptuit I în întregime, spre folosul ţără­nimii necăjite şi al Patriei noa­stre scumpe. Tari prin forţa organizaţiilor noa**re *i prin tastete*, vrogre j îostru; tari picta îdiali-j 'ri®.. a hun!) b­astiM, atât în m .r*-r. •. în exterior, păşim n anul 1946 o­ miu de speranţe în soarta ţării, plint de încredere în misiunea partidului nostru Credincioşi Regelui şi poporu­lui­ nostru de ţărani, noi mer­gem înainte, cu toată homotoee şi cu toată încrederea. ■a mm .. tt A fli • Un manifest al organizaţiei partidului Raţioîiaî-ţirăness care elaborează cu guvernul Conferinţa de la Moscova considerată ca o „răscruce a colabo­rării internaţionale in vederea păcii* Moscova, 29. (Rador). — Co­respondentul Agenţiei „Reu­ter‘‘ comunică: Conferinţa de la Moscova este descrisă drept „o răscruce a colaborării internaţionale în vederea păcii“ de către săptă­mânalul sovietic „M­oscow New­s“, în cel mai cald co­mentariu cu privire la confe­rinţă ce a apărut până acum în presa sovietică. Intr’un editorial pe trei co­loane, apărut pe prima pagină, se spune între altele : „Rezultatele pozitive ale Con­ferinţei arată că colaborarea dintre cele trei mari puteri, pusă la îndoială recent de di­verşi reacţionari, s’a desvoltat mai departe. Fără colaborarea celor trei Puteri nu se poate realiza o pace temeinică şi du­rabilă. Speranţa inamicilor de a diviza tabăra puterei iubitoa­re de pace, s’a prăbuşit“. D. Byrnes a sosit la Washington Washington, 29 (Eador). — D. James Byrnes, secretarul depar­­tamentuluii de stat, e sosit Sâm­bătă cu avionul la Washington, venind de la Conferinţa de la Moscova. D. Byrnes a declarat ziarişti­lor că este satisfăcut de această conferinţă, care a deschis calea pentru viitoare decizii armoni­oase. „Socotesc că a fost o Con­ferinţă cu caracter constructiv”, a spus d-sa. „Ceea ce este tot atât de im­portant ca deciziile luate, este faptul, că au fost stabilite relaţii care vor face deciziile mai uşoa­re cu urm­­ire la alte chestiuni în viitor’’. Secretarul departamentului de stat era deosebit de bine dispus. Când fotografii l-au­ rugat să le pozeze, d-sa a spus: „Bucuros, îmi face plăcere!” D. Bymes a adăugat că va face cât de curând posibil o comtuni­­ta­te prin radio către naţiunea americană asupra Conferinţei. Avionul cu care s-a înapoiat d. Bymes a avut o întârziere de 12 ore din cauza condiţiilor at­mosferice rele ce au fost în­tâlnite pe distanța de aproape 21.000 km. de la Moscova la Washington. Atitudinea Franţei faţă de hotăririle de la Moscova Pari®, 29. (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei „Reuter" comu­nică : Ziarul mişcării de rezistenţă. ..Liberation“, care este de obicei bine informat, a anunţat că între generalul de Gaulle şi d. Georges Bidault, ministrul afacerilor străi­ne, există un conflict In legătură cu atitudinea pe care trebuie să o adopte Franţa faţă de deciziile dela Moscova. Ziarul scrie că In consiliul de miniştri de Vineri, d. Bidault a cerut să se adopte o atitudine împăciuitoare, fiind susţinut de ceilalţi miniştri, membri al miş­cării republicane populare. .Liberation" afirmă că genera­lul de Gaulle ar fi spus cu acest prilej : „Nu putem permite ca re­facerea politică a Europei să se producă fără participarea Fran­ţei". Bulgaria va indepl­ini statul ce i se da de co­nferinţa de la Moscova Sofia, 29 (Rador). —­ Corespon­dentul agenţiei „Reuter” comu­nică: D. Petcu Stainoff, ministrul de externe bulgar, vorbind Sâmbă­tă în Sobranie a declarat că gu­vernul bulgar va face tot ce-i stă în putinţă pentru a înde­plini în mod real şi sincer sfa­tul ce i se dă de către Confe­rinţa de la Moscova „cu atât mai mult, cu cât lucrul acesta se îm­pacă cu recentele declaraţii a ■i f rr—-■* rrrîr ‘iirr­r? min—ir primului ministru şi a comite­tului Frontului Patriei". D. Stainoff a adăugat: „Salu­tăm cu satisfacţie acordul de la Moscova, dat fiind că politica noastră externă se bazează pe certitudinea unităţii celor trei mari puteri democratice.­­ La rândul nostru, vom căuta­­ să înlăturăm toate slăbiciunile , cari ne-ar putea împiedica să­­ onorabilă”. lira italiană nu va fi devalorizată Roma, 19 (Rador). — Ziarul fi­nanciar OLORO declară că gu­vernul italian nu are de gând să facă o devalorizare a lirei ita­liene. Ziarul ITTALIA LIBERA anunţă totuşi ca guvernul are intenţia să introducă un sistem de prime in schimbul devizelor. Acest sistem va ridica in mod­­ practic valoarea cursului dolaru- I lui dela 100 la 125 de lire italiene si acea a lirei sterline dela 400 la­­ 900 de lire italiene. PUTERNIC URAGAN IN NORDUL FRANŢEI Paris, 29 (Rador). —­in cursul zilei de Vi­neri a fost amânata plecarea tuturor tre­nurilor având ca desti­naţie coasta de nord­­vest a Franţei, dîn cauza unui uragan care a făcut ca deocamdată Canalul l^asaecii să nu mai poată fi folosit pentru trafic. Uraganul, care s’a a­­bătut asupra nordului Franței, a fost atât de puternic în unele locuri încât trenurile au fost oprite. Pentru ca ele să poată fi puse în miș­care a trebuit să se a­­dauge locomotive su­­pumenite. Furia uraganului a provocat stricăciuni la numeroase clădiri. ULTIMELE INFORMATII INTERNE • „La mulţi ani" urează „Universul" cititorilor săi. • Numărul viitor al ziaru­lui nostru va apare joi 3 ia­nuarie la orele obişnuite. ♦ Recepţia tradiţională a co­loniei franceze, cu prilejul anu­lui nou, va avea loc in localul Legaţiei din str. Biserica Amzei nr. 15, Marţi 1 Ianuarie 1946, orele 17. EXTERNE ! Se anunţă din Hoolyweod că cunoscutul scriitor american Theo­dore Dreiser­ a încetat din viaţă Vineri seara in urma unui atac de cord, Dreiser moare in vârsta de 74 de 3 aii. Cele mai cunoscute din lucrările sale sunt „Sister Carrie”, „Ameri­can Tragedy” şi „Jam­ie Gerhardt” i .ttador). ♦ Congresul partidului comunist italian a fost deschis Sâmbătă la Roma ! Circa 1.709 de delegaţi vor parti­­­­cipa la acest congres. Dat fiind că fiecare delegat re- l prezintă 1.000 de membri ai parti­dului, se poate spune că există în­­ Italia 1.700.000 de comunişti mili­­t­­ani.­­Rador) ♦ D. Xuderos, vice­preşedintele consiliului de miniştri grec, şi d. Kartalis, ministrul grec al aprovi­zionării, a­ plecat cu avionul la Londra unde vor cere ajutorul Angliei pentru restaurarea econo­miei în Grecia. (Rador). 6 Se anunţă oficial că acordul comercial franco-sovietic a fost­­ semnat Sâmbătă la Moscova de că­tre d. Ai­astas Mikolac, comisar al poporulu­i pentru comerţul ex­terior al Lr.ini.ii Sovietice şi ge­­nemlul Paîronx emtesadorul Fran­ţei la Moscova, (Rador). 4« General.s . r . ,,it. a pH­­' wit în «trestii Rte» steiMttă ne opiitejr Siet iţire.sc.dii.t®lţ Adu- , ;■ -i:-.1 r.e a tialîei care se află la Ta»­is pentru p­­iriţi de câtava zile. (Fidor). ^ Corespondentul Agenţiei Fran­ceze de Presă la Roma, comunică : După cum anunţă Secolo Vente­­rimo, guvernul italian este hotărît Să demisioneze in cazul când nu­me­r- Daliei l pace dreaptă.­­Km­♦ D. William Benton, ministru de externe adjunct a declarat că­­ guvernul Statelor Unite are de I gând să înfiinţeze un ser­viciu de­­ informaţiuni permanent, care va­­ folosi circa 1600 de funcţionari răs­pândiţi In 62 de ţări din toată­­ lumea. (Rador). ♦ La propunerea d-lui Ambroise Croiset, ministrul comunist al muncii, consiliul de miniştri fran­cez întrunit Vineri dimneaţa a ho­tărît sporirea salariilor lucrători­lor bătrâni (Rador). ♦ D Georges Bidault, ministrul de afaceri străine al Franţei care s’a căsătorit Vineri cu d-ra Suzan­ne Boret, ti părăsit In cursul serii Parisul împreună cu soţia sa în­­dreptându-se spre Elveţia, unde vor petrece luna de miere. Postul de radio Paris a anunţat că d. Francisque Gay, ministru de stat, va înlocui pe d. Bidault la ministerul de externe pe tot timpul absenţei sale. (Rador). ♦ Primarul oraşului Alx la Cha­­pelle ,dr. Fombach, a fost înde­părtat din postul său, deoarece era membru al „Ligii germanilor din străinătate”, organizare prin care coloana a 5-a a lui Hitler îşi înde­plinea uneltirile ei, — după cum anunţă serviciul nordamerican de informaţii din Germania. (Rador). ♦ Tribunalul Militar al circum­scripţiei militare L­in­grad a pro­cedat la 28 Decembrie la audierea­­ grupului de foşti militari din ar­mata gen­ramă învinuiţi de asasi­nate în mesă, torturi şi trimiterea în robia germană a civililor sovie­tici, şi de asemeni acuzaţi de tâl­­­hării, devastări şi de distrugerea oraşelor şi satelor, precum şi de­­ alte crime săvârşite pe teritoriul­­ reviniei Lemmrrad în timpul ocu­­­­părei provizorii a acestei regiuni de e-V-r germani. fW.ador). A IV-i'0«-ren(feTi*ul Agenției AFP •---. , După cum se precizează, ac^dui comerciî) banio-sosie'ic este în­cheiat :'‘iîcî sni. -are clauza na­­• ~-T'i nei 'Cvorizate și pre­­j -iede n.s'ifuirea de misiuni corner» ■ i-ii'le la Paris și Moscova. (Rador). Dr. Stoian Gavrilovici, subse­cretar de stat în ministerul aface­rilor străine al Iugoslaviei - a fost ales președinte al grupului care va pleca la 4 Ianuarie in Statele Unite pentru a alege locul unde ee va stabili sediul Națiunilor Finite. (Riador). _ .... ...... ^ A fost găsit testamentul politic al lui Hitler Nuernberg. 29 (Rador). — După cum anunţă corespondentul Agen­ţiei Franceze da Presă, testamen­tul politic al lui H­­itler a fost gă­sit de către armat a 3-a ameri­cană. Nuernberg. 29 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei Reuter co­­munică: Generalul Lucian Truscott, co­mandantul armatei a 3-a nord­­americane a anunţat Sâmbătă, sea­ra că testamentul lui Adolf Hitler, compus din patru documente sepa­rate, a fost găsit într-o casă de ţa­ră. Această casă se găseşte la Te­gernsee, la 50 km sud de Mün­chen, în apropiere de vila unde lo­­cuește generalul Truscott. Testamentel, care const­itue o dovadă definitivă că Hitler este mort, a fost descoperit de o echipă britanică de contra-spionaj in coo­perare cu americanii. Testamentul poartă data de 29 Aprilie 1945 și ca martori semnea­ză dr. Iosef Goebber, ministrul propagandei; adjunctul lui Hitler, Martin Borma­­n; reprezentantul lui Hitler în Cehoslovacia, Hans Erebs și Wilhelm Bergdorf. A fost găsit deasemenea și origi­nalul actului de căsătorie al lui Hitler cu Fra Braun, martori fiind Borman și Goebbels. Pe lângă testamentul politie s’a găsit și testamenul personal al Iul Hitler, în care el ia hotărtri cu privire la averea sa personală. A­­cest act este semnat ca martori de Bormann, Goebbels și de aghio­tantul lui Bontson, Nicolaus von Below. In geamantanul In care au fost găsite aceste documente se mai a­­flau trei fotografii, dintre care două se vede că sunt ale Evei Braun şi uns a unui băeţaş de aproxima­tiv 10 ani. Nu se ştie deocamdată dacă băiatul era copilul Evei Braun. Şi geamantan se găsea şi un pa­şaport cu data de 16 Mai 1945, e­­mis de primarul din Seinbec şi lui Frederick Wilhelm Po­ustin, care a fost aghiotant al lui Bormann. Serviciul de contra-spionaj bri­tanic a stabilit că Paustin fusese la un moment dat la Tegernsee. Paustin călătorea sub numele de Zander. El nu a fost găsit la locu­ința sa când echipa de contra-spio­naj a sosit acolo. După numeroase cercetări, s’a descoperit in locuinţa sorei iubitei lui Paustin un gea­mantan in care se aflau documen­tele ce erau căutate de luni de zile in toată Germania. Intre timp, Paustin a fost ares­tat.Toate documentele poartă data de 19 Aprilie 1945, cu puţin Îna­inte de prăbuşirea completă a re­zistenţei germane. Testamentul personal al Ini­ţi­­ler începe astfel: „Doresc ca Eva Braun, cu care m’am căsătorit c&nd m’a oferit st Împărtăşească soarta mea tn Ber­linul asediat, să fie incinerată imediat in locul unde mi-am înde­plinit cea mai mare parte a acti­vităţii In cei 13 ani, cât am stat in slujba poporului meu. Soţia mea şi cu mine am prefe­rat moartea ruşinei de a fi silit să demisionez sau să capitulez". Intr’o scrisoare pe care Bormann o trimite antiranului Doenitz, trans­­miţându-i documentele, se mărtu­riseşte starea disperată din Ger­mania. Bormann scrie : „Dat fiind că toate diviziile noastre au dat greş şi lituaţia pare fără speranţă ce au avut Ioc între englezi şi Fu­hrerul a dictat alăturatul tes­tament in noaptea trecută, ci fi­ind dat in grija Dv."1.__________ Situaţia din Palestina Ierusalim, 29 (Rador). — Un comunicat oficial al administra­ţiei palestiniene cu privire la si­tuaţia generală din ţară este aş­teptat să se dea în scurtă vreme. Pentru moment, situaţia este intru totul dominată de forţele militare. In cursul zilei de Vineri, d-nii Shartok, şeful departamentului politic al Agenţiei evreeşti, şi David Ben Gurion, preşedintele comitetului executiv al Agenţiei Evreeşti, au avut o întrevedere cu generalul-locotenent sir Alan Cunningham, înalt comisar pen­tru Palestina, la reşedinţa sa din Ierusalim. I). Shertok s’a dus la reşedinţa înaltului comisar direct din ta­băra de internare în care fusese deţinut în cursul nopţii. Agenţia Evreească a dat publi­cităţii un comunicat după între­vederea dintre d-nii Shsertok şi Gurion au avut-o cu generalul Cunningham în ca­re declară că era doi fruntaşi evrei au dezaso­­ciat complet mişcarea sionistă de actele de sabotaj comise la Ieru­salim, Tel Aviv şi Jaffa în cursul no'pţii de Joi spre Vineri. Comunicatul, după ce exprimă sentimentul de indignare al popu­laţiei evreeşti pentru pierderile de vieţi omeneşti, adaugă: „Spre adâncul nostru regret, posibilitatea cooperării noastre întru combaterea acestor excese a fost zădărnicită de actuala politică a guvernului britanic în Palestina, wmexsie*» Orice apel adresat evreilor pentru a da ascultare legilor ar rămâne fără ecou In clipa când înseşi administraţia palestianeană violează în mod constant legea fundamentală a ţării a cărei pu­tere mandatară este”. ORAŞUL RAMAT­G­AN ÎN­CERCUIT DE TRUPE BRITA­NICE Ierusalim, 29. (Radar). — la Ramatgan, în apropiere de Tel Aviv, poliţia şi trupe au procedat Sâmbătă dimineaţa la cercetarea fiecărei locuinţe şi la adunarea într'o tabără a tuturor bărbaţilor între 16 şi 40 de ani, după ce se primiseră informaţion­ că grupu­rile de evrei care au atacat cen­trele poliţieneşti britanice de la Ierusalim şi Tel Aviv se refugia­­seră în­ colonia Ramatgan, care are 10.000 de locuitori. Colonia a fost complet încon­jurată, după care tancuri au ocu­pat principalele pieţe. După cercetarea intregei popu­laţii, au fost reţinuţi 30 de băr­baţi, dar nu au putut da lămuriri satisfăcătoare asupra prezenţei lor la Ram­atgan. Nu s'a dat nici un comunicat oficial. S.a comunicat însă cores­pondentului Agenţiei „Reuter" că nu au fost gasite arme şi ca nu a putut fi descoperit nici unul din fruntaşii terorişti care se bă­nuiau că sunt ascunşi în colonie. Poliţia şi autorităţile militare au de gând să continue aceste ra­zii până când vor putea fi ares­taţi toţi teroriştii __________ ■ ;OT*as^wzic«BMB**B«smmmum Desbaterile asupra proestului de răspuns la discursul Tronului in Parlamentul bulgar Sofia, 29 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei „Tass” trans­mite: In adunarea Populară a Bulga­riei au continuat desbaterile asu­pra proectului de răspuns la discursul Tronului. D. Luben Kolaroff, deputat din Uniunea populară, a agricul­torilor din Bulgaria, luând cu­vântul la des­bateri, a spus: Poporul bulgar se strădueşte să reorganizeze statul­ să conso­lideze cuceririle democratice populare şi să întărească puterea poporului. Poporul bulgar este în drept să creadă că toate ne­norocirile de care a fost lovit îşi au isvorul în palat, unde se puneau la cale acţiuni antipopu­lare şi unde se luaiu măsuri se­vere împotriva poporului, din voinţa monarhului. De aceea se impune ca Monarhia să fie înlă­turată. Grupul parlamentar al Uniunii populare a agricultorilor bulgari socoteşte că Adunarea Populară trebue să pună cât mai curând la desbateri chestiunea convocării Manei Adunări Popu­lare pentru ca aceasta să des­fiinţeze, în primul rând, Monar­hia. Grupul parlamentar al Uniunii populare a agricultorilor bulgari, a continuat oratorul, exprimă re­cunoştinţă faţă de bravii şi ai aromatei bulgare, cari, cu spriji­nul întregului popor bulgar au spălat ruşinea cu care fuseseră pătaţi de fostele guv­erne ne­demne de guvernul bulgar. D. Luben Kolaroff a declarat apoi următoarele:­­,Guvernul Frontului Naţional, care este interpretul rotaţii populare, şi care realizează pro­gramul Frontului Naţional, duce o politică de colaborare cu ma­rile puteri democratice — Marea Britanie şi Statele Unite, — pen­tru care avem cea mai mare sti­mă. Poporul nostru este convins că va obţine în viitor din partea guvernelor acestor puteri con­simţământul pentru încheierea unei păci demne. Stabilirea de relaţii frăţeşti cu noua Iugosla­vie, Iugoslavia mareşalului Tito, va adânci şi va consolida rela­ţiile noastre mutuala In urma colaborării dintre popoarele noastre, poporul bulgar salută România, care a rupt cu trecu­tul ei nefast, văzând în aceasta întărirea unei amiciţii sincere şi a unei colaborări între popoarele noastre”. Du­pă d. Luben Kolaroff s’a dat cuvântul d-tar Ivan Khari­­zanoff, deputat al Uniunii popu­lare „Zveno”, Zdraifko Mitovski, din partidul muncitoresc social­­democrat bulgar și Stefan Si­­moff, din Uniunea populară a ■w­­r • Ungaria se pregăteşte pentru redactarea tratatului de pace Londra, 29 (Rador). — După cum anunţă postul de radio Budapesta, d. dr. Janos Gyoengyoessy, minis­trul de afaceri străine al ungariei, a declarat Vineri că Ungaria se pregăteşte pentru redactarea trata­tului de pace. El a adăugat că poporul ungar se bucură de hotărlrea luată la Mos­cova In vederea desăvârşirii trata­telor de pace cu ţările danubiene până la 1 Mai» . ______ Ministrul de externe şi-a expri­mat speranţa că pe la jumătatea a­­nului 1946 se vor putea restabili condiţiile de pace in valea Dunării. In încheere, el a spus că speră că Ungariei i se va oferi prilejul de­ a-­i exprima punctul de vedere şi de a expune miniştrilor de ex­terne ai marilor puteri toate fap­tele ce un.ieazi a fi luate In seamă pentru soluţionarea dreaptă a mi­siunii importante de încheere a păcii ORGANIZAREA FORŢELOR ARMATE ALE NAŢIUNILOR UNITE New-York, 29. (Rador). — „New reuniuni a fost luată de Angla York Times” anunţă că organiza-­­ In acest fel, comisia militară rea forţelor armate ale Naţiuni­ prevăzută de Charta Naţiunilor lor Unite ar putea fi discutată în cursul lunii ianuarie, când ar urma să se întrunească comisia militară a Marilor Cinci Ziarul precizează că iniţiativa acestei Unite şi compusă din şefii de stat major al­­celor cinci mari puteri ce, sunt membre permanente ale Consiliului de Securitate se re­întruni pentru prima dată. D. Pietro Nem­i despre noua frontieră dintre Italia şi Iugoslavia Roma, 29 (Rador). — D. Pie­tro Nem­i, vice-preşedintele consiliului de miniştri al Italiei şi şeful partidului socialist, a trimis Vineri un mesaj de în­curajare membrilor partidului socialist italian din Palo, din­­ provincia de frontieră disputa­tă Veneţia Giulia In acest mesaj, d. Nem­i de­clară: „Noi credem că linia Wilson reprezintă baza pe care putem discuta cu Iugoslavia Problema frontierei a Italiei­ In ciuda erorilor din trecut şi a nesiguranţei în clipa de faţă sper că vom putea să reu­şim să facem să triumfe pu­nc­tul nostru de vedere, pregătind astfel viitoarele condiţii ale unei colaborări reale între Ita­lia şi Iugoslavia”. Corespondentul agenţiei „Reuter" precizează că linia Wilson propusă de Preşedinte­le Wilson in 1919 se află la vest de frontiera italo-iugosla­­vă stabilită prin tratatul de la Rapallo la 12 Noembrie 1920 și prin pactul dela Roma din Ia­nuarie 1924 dar în general la răsărit de linia Morgan, stabi­lită ca o măsură temporară la 21 Iunie 1945 după negocierile mareșalul Tito. --------©♦©­ Noul administrator g-ral al agenţiei „France Presse“ Paris, 29 (Rador). — D. Mau­rice Negre a fost numit admini­strator general al agenţiei Fran­ce Presse, înlocuind la acest post pe d. Francois Crucy. La vârstă de 44 de ani, d. Ne­gre a făcut parte din personalul agenţiei Havas. A fost corespon­dent al acestei agenţii la Varşo­via, Budapesta şi Bucureşti. Sub ocupaţia germană a deve­nit unul din conducătorii miş­cării de rezistenţă franceze, ocu­pări du-se în special cu organia­­rea de centre de rezistenţă In marile instituţii publice Arestat de Gestapo în 1944, d. Negre a fost trimis în lagărul dală Buchenwald, unde a fost eliberat de trupele aliate în Aprilie 1945. Cutremur foarte puternic înregistrat in Australia Sydney, 29 (Rador). — Un foarte puternic cutremur de pă­mânt, al cărui epicentru est® socotit că se găsește la 3.100 de mile de sudul Australiei, adică în regiunea antarctică, a fost în­registrat la ora 3 și 54 de mi­nute în ziua de Sâmbătă. Acesta este al doilea mare cu­tremur înregistrat de seismogra­fele din Australia. -----------*-----------­ ­ GOGU ALEXANDRESCU S’a stins din viaţă, după o lungă suferinţă, un vechi şi activ ziarist din provincie, colaborato­rul nostru din oraşul Bârlad, re­gretatul Gogu Alexamdrescu. Un cronicar conştiincios al vie­ţii de provincie, modest dar cu apreciabile însuşiri scriitoriceşti, Gogu Alexandrescu lasă cele mai sincere regrete la sufletele tuturor celor cari l-au cunoscut și apreciat. ---------*-----------­ PERMISELE DE PORT ARMĂ Monitorul Oficial de ori pu­blică următorul jurnal al Con­siliului de miniştri: ART. 1. — Permisele de a po­seda sau purta arme se eliberează chiar în regiunile sub stare de asediu, sub proprie semnătură de inspectorii de poliţie conducători de inspectorate poliţieneşti, iar pentru Capitală de prefectul po­liţiei. Cererile pentru eliberarea per­miselor de port armă pentru civili se vor putea înainta inspectorate­lor de poliţie, prin organul poli­ţienesc sau de jandarmerie al localităţii unde domiciliază peti­ţionarul. In Capitală cererile se vor înainta prin circumscripţia de poliţie In care petiţionarul domiciliază. Cererile vor fi motivate şi în­soţite de actele arătate la art. 14 din lege® asupra portului şi vân­zării armelor. În veci nemangâiaţi părinţii, su­rorile, fratele, împreună cu întreaga familie anunţă ca dintre prietenii şi cunoscuţii încetarea din viaţă a celui ce a fost I HERMAN IUCOVICI­­ Expert contabil fost Şef de birou pe lângă Adminis-­­ traţia Financiară a Sect. II Negru ' a cărui Înmormântare a avut loc ! Luni (• Decembrie. 69 I—lih iiimmii 'Otxannacuannsuau.,, I Familia adânc Îndurerată şi ru­­i­nele, anunţă parastasul de 40 zile , al aceluia ce le-a fost drag $i scump ! OLARI! R. DUMITRU Pensionar militar Sfânta slujbă are loc la biserica­­ Cotrocen­i Drumul­ Serii, Duminică 30 Decembrie, ora 10. 35 Familia şi familiile înrudite mul­­ţumesc celor cari au bine’”oit să le fie alături la trista înhumare a celui ce a fost PROFESOR DOCTOR DUMITRU IMBRESCU decedat Vineri 1E Decembrie 1945, după o lungă şi grea suferinţă. Rugaţi-vi pentru sufletul btd. Ij ■W8ÎWP^H^!':i'SKîSTw**;' -. v0,, A'JRH- S Cu acelaşi nemărginită dureze Sn' suflet. Elena soţi®, Pireu şi Tanti­tic şî acră, precum ţi i'am'HHe în­rudite, anunţă parastasul de 5 luni al scumpeSa! lor MIHAIL I. BREZOIANU , industriaş şi roagă pe cel ce l-au iubit, a lua­t parte la slujba religioasă care va a­­vea loc Duminică 30 Decembrie 1945, orele 11, la Biserica Sft. Maria din Parcul Regina Maria (in spatele ci­­mitirului Sft Vinerii si apoi la lo­caşul său de odihnă. ?8 m—aamnoi—an' 11 isik—Bwssecra?*­­ Cu aceiaşi nemărginită durere Pau­lina mă­cuţă şi Gigi surioară anunţă dragii lui prieteni şi camarazi că s’a împlinit un an de când unicul lor fiu şi frate EROUL SUBLOCOTENENT DUMITRU ANDREESCU­(TITI) s’a jertfit pentru ţară. Pomenirea sufletului său bun se va oficia în ziua de 1 Ianuarie 1946, la Biserica Sfânta Maria. 66 Minin.. nowaswaam ».«*•»«.» Ninel Damian avocat, şi Tonel Da­mian student, împreună cu familiile înrudite, anunţă cu aceeaşi mare durere parastasul de un an al scum­pei şi devotatei lor mame Eieva Braescu Slujba religioasă pentru pomenirea sufletului ales al bunei noastre mame, se va oficia joi 3 ianuarie­­ 1946, ora 10:30, în Biserica Pitar Moşu, la Cimitirul Reînvierea şi la Pâinea Zilnică. ; K­­ Cu aceiaşi durere în suflet D-na Didi G noTlicni soţie, anunţă: ru­dele, prietenii şi cunoştinţele, paras- ■ tasul de un an de la moartea scum-,. pului şi neuitatului ei soţ GMISEPPE nOGLIONI Comerciant * Pomenirea sufletului bun se va . _ oficia în ziua de 3 Ianuarie, Joi dr orientale rele 10 de m. la Biserica catolică Bă­­­răţiei, str. Bărăţiei. 1T ^ Azi se împlinesc 4 ani de la moartea“' scumpului şi neuitatului nostru soţ, fiu, frate şi cumnat PAIR IONESCU AGERO ■ ic 1 «azweiv»r­­ea Familia îndurerată anunţă în­cetarea din viaţă a lui y GOGU A­LEX­ANDRESCU (GALEX)­­ Ziarist din Bârlad Adânc indurarăţi Păun frate, Tudor, Costică, Ionică şi Miţa fraţi, Marinuş nepot, anunţă moartea iubitului lor frate si­tmeblu GHEORGHE PASCU Comerciant in vârstă de 60 ani decedat in ziua de 7S Decembrie 1945, înmormântarea Duminică 30 De­cembrie 1945, orele 14. Toţi cei ce S-au cunoscut şi iubit sunt rugaţi să ia parte la Înmormântare. 21 îndureraţii Cecilia soţie, Ho­ris­tiu, Elisa Coroleuca cu copiii, cumnată şi nepoţi, a­­nunţa rudele şi cunoscuţii de­cesul scumpului lor lor MIHAIL SOCIANU Pensionar de stat înmormântară, va avea loc azi Du­­mini­că SO Decembrie, orele 3 de *.♦ la cimitirul Reînvieri*, în a cărei capelă se găseşte depus. ÎS ■ xoammmmmm îndureraţi : Elena Maior Sal­­imen, Eiodie şi Constanţin Salimen cu fiica, Maria gene­ral D. Praporgescu cu fii şi fiica, precum şi familiile înrudit*'', anunţă încetarea din viaţă a­ prea iubitului lor, soţ, frate, cumnat, răs, săvârşit în «lua de 7% Decembrie­ 19« MAIOR DIMITRIE SALLMEN înmormântarea la Cimitirul Bell» elvi! I* 31 Decembrie 1943, orele Vi' dimineaţa. Jl Sdrobiţi de durere: General Ion Bejulescu soţ, Alexandru Deda frate, Eugenia General I­oetaş soră, Maria Dedu ne­poată, Prof Dr. N. N. Stoika, Gene­ral Gr. Stoika, Coraila Stoika şi E­­caterina Stoika veri, familiile Do­­nescu, General Teodorescu, Stoenes­­cu, Policni, Bejulescu, precum şi cele înrudite, adânc îndureraţi, fac cu­noscută Încetarea din viaţă, în di­­minea­ţa zilei de 29 Decem­b­rie a. c. a mult iubitei lor Maria General I. Bejulescu (MICUŢA) Serviciul religios va avea loc de ziua de 31 Decembrie orele 11 dim., la locuinţa defunctei, în str. Cortului nr. 8, de unde cortegiul va porni În cimitirul Bellu (civil). Surori, cumnaţi, rude şi prie­teni anunţă cu sufletul împie­trit de durere, pierderea bu­nului Ier LUDWIG SCHWARTZ de 66 ani decedat în spitalul Colentina in ur­ma unei operaţii, cu gândul tot me­­­­reu la dragii lui copii Ludwig, Cor­­­­nelia, Valentin şi Rudolf, indepor­­­­taţi vremelnic de casa lor părintel- I­scă. Să-i fie ţărâna uşoară, înmormântarea va avea loc Dumi­necă 36 Decembrie 1945, orele 15 la cimitirul Evanghelic. 40 Ţesătoria „Olteanca“ anunţă cu durere plecarea din viaţa pământească, după o scurtă suferinţă trupească, dar după o îndelungată suferinţă sufletească a celui ce a fost LUDWIG SCHWARTZ de 66 ani exemplu de funcţiona­r, munci­tor, corect şî de încredere. Dumnezeu să-î rânduiască viaţa de dincolo după sufletul său bun şi cin­stit. 41 m * mmKmmbeto Adânc îndureraţi Constantin fiu. Coca noră şi familiile în­rudite, au durerea a anunţa încetarea din viaţă a scumpei ANETA A VEDIC Serviciul funebru va avea loc Du­minică 30 Decembrie ora 14, la bi­serica Armeană. Cortegiul va porni apoi la cimitirul armean. 6. Familia Petrovici, surori, fra­te, cumnate, cumnaţi şi ne­­poţi, anunţă cu mare durere moartea scumpei lor ECATERINA I. PIÎRQVICi fostă institutoare după o groaznică suferinţă, înmormântarea Sa cimitirul Bellu, Duminică 30 Decembrie, ora 15,30. ♦ Florica şi Ing. Victor Stoika cu copii, Zoe şi Alesandru Costescu, Didi şi colonei şte­fan Stoika, Nella şi Ing. Du­mitru Stoika cu copii, Paulina şi ge­neral Gheorghe Popa fiice, fii, nu­rori, gineri şi nepoţi, precum şi fa­ miliţie înrudite anunţă cu durere încetarea din viaţă a scumpei şi neuitatei lor EROFSLI V. STOIKA (Născută PORTOCALA) decedată In ziua de 21 Decembrie 1945,­­ înmormântarea a avut Ioc în ziua ■ de 29 Decembrie în cavoul familiei­­ din Cimitirul Bellu, * I M Liuba Gheorghiu soţia, Andrei­­ GHB şi Natalia Gheorghiu părinţi, I K Igor cu Maria şi Hristofor Gheorghiu fraţii, Lt. Col. I Constantin şi Lida Enescu cumnat,­­ anunţă moartea scumpului lor INGINER IOAN GHEORGHIU I înmormântarea va avea Ioc în ziua I de 30 Decembrie 1945, ora 13, la ci­­­­mitiru!­­­f Vineri, urnil se află de­pus.' J» umasmmmimAj^-sxsse^m^KBaiAiiicrmiam -J1L- Cu nemărginită durere Lu­­î=jfj=â cica şi Trifu Maţi« fică şi In­­ginere, Theodor şi Petre ne­poţi, aduc la cunoştinţa ru­delor şi cunoscuţilor încetarea din viaţă a iubitei lor mame şi bunică ECATERINA ANDREI înmormântarea va avea loc în ziua de 30 Decembrie 1945 la orele ÎS precis la cimitirul Evanghelic (TU- teraa), unde se află depusă. Rugaţi-vă pentru sufletul ei buc. ■ft I UŞI*1. IIHI"1 " "I jlMIilll'M ii 11ilUHiw'llI im I'I .« S® Beatrice mamă, Carmen s&rS*, Sap familiile : Popârlan, Ivănescu* TM Topor, Slivneanu şî Weis» unchi şi mStuşi, au nemărginita du­rere să anunţe moartea scumpei Ioj POPARLAN GEORGETA (GIUGEA) de 23 ani înmormântarea va avea loc la 31 Decembrie 1945, ora U, la trailie­rul militar Belih, la capă la elf» «c află ditrase Fămășlici« pâiaiSv ti

Next