Universul - Provincie, ianuarie 1946 (Anul 63, nr. 1-23)
1946-01-01 / nr. 1
mm UNIVERSAE uictu a iit^u atasuri politice. IXipă 23 Aug. 1944, armatele noastre s’au alăturat glorioasei aranjate roşii, luptând vitejeşte pentru zdrobirea hitlarismului. Eliberarea Ardealului a fost primită cu mare entuziasm de întreaga suflare românească. Pe plan politic intern, anul 1945 s-a scurs înregistrând câteva evenimente care se cer relevate. Guvernul de coaliţie prezidat de d. general Rădescu, din cauzaunor acţiuni. Cari au provocat mişcări de stradă, a fost obligat să-şi prezinte demisia. Le 28 Februarie 1945 a fost primită demisia guvernului Rădescu. La 2 Martie M. S. Regele a însărcinat pe d. dr. Petru Groza cu formarea cabinetului. La 2 Martie d. dr. Petru Groza alcătueşte guvernul format din elemente recomandate de partidele comunist, social democrat, liberal, de sub preşedinţia d-lui Gh. Tătărescu, frontul plugarilor, partidul naţional ţărănesc prezidat de d. Anton Alexandrescu, Uniunea Patrioţilor şi radical ţărănişti. D. dr. Groza, prezidează guvernul fără portofoliu, iar d. Gh. Tătărescu devine vice-prezident de consiliu şi ministru de externe. La 19 iulie M. S. Regele Mihai a fost decorat de guvernul sovietic cu cel mai mare ordin „Victoria", dăruind şi două avioarie tip V. 2 special echipate. Animat de dorinţa de a satisface un deziderat, care forma un punct important în programul guvernului, reforma agrară, s’a procedat la împroprietărirea ţăranilor lăsându-se marii proprietăţi 50 de hectare. Guvernul sovietic a hotărât să restabilească relaţiile diptanatiee cu România şi propune un schimb de plenipotenţiari. Din partea noastră a fost numit d. prof. universitar Iordan, din partea U. R. S. S. d. Kavtaradze cu rang de ambasadori. ■ Guvernul de largă concentrare dr. Petru Groza a obţinut dinpartea guvernului sovietic dreptul de a instala administraţie românească în Ardealul de nord recucerit. M. S. Regele a luat parte, împreună cu membrii guvernului, la serbările reîntregirii Ardealului care au avut loc la Cluj, în Capitală au avut loc mari La 4 Septembrie delegaţia guvernului român compusă din d-nii dr. Petru Groza, preşedintele consiliului, Gh. Tătărescu, vicepreşedintele consiliului şi ministru de externe, Gheorghiu Dej, ministrul comunicaţiilor, Şt. Voitec, ministrul educaţiei, dr. Simeon Oeriu şi Mihail Ghelmegeanu, subsecretari de stat, a plecat la Moscova. Delegaţia s-a înapoiat la 13 Sept. proţinând din partea guvernului sovietic un concurs pentru ameliorarea crizei alimentare pricinuite de cea mai grea secetă prin care a trecut ţara noastră, acordându-ne grâu şi porumb care acoperă nevoile noastre până la noua recoltă. Tot guvernul Groza a mai obţinut de la Uniunea Sovietică şi mijloace de transport acordându-ne un însemnat număr de autocamioane şi restituirea vaselor de război şi comerciale ce ne-au aparţinut. La 8 Noembrie, cu prilejul serbării onomasticei M. S. Regelui, partidele istorice au hotărît o manifestaţie de stradă care a degenerat în huliganism într’o acţiune de tulburare a ordinei publice, înarmaţi cu revolvere, răngi de fier etc., au căutat să atace autorităţile. S’au luat toate măsurile pentru menţinerea ordinai prin mijloace omeneşti. S’au tras numeroase focuri din sânul manifestanţilor. Armata a tras in aer. Această eşire a opoziţiei s’a soldat cu 4 morţi din sânul lor şi 8 morţi din rândul armatei, poliţiei şi muncitorimii. Tot în cursul lunii Noemferie am fost vizitaţi de trimisul special al d-lui Bymes, ministrul de externe al Statelor Unite, d. Marie Ethridge, care a făcut o anchetă politică. In cursul lunii Decembrie sa ţinut la Moscova conferinţa miniştrilor de externe ai U. R. S. S, Statelor Unite şi Marei Britanii. In urma acestei conferinţe va sosi la Bucureşti comisia interaliată, alcătuită din d-nii A. I. Vâşinski, Harimann şi Kerr, spre a traduce în fapt hotărîrile luate la Moscova privitoare la situaţia politică a României. AL. XEDELEANU VIAŢA POLITICĂ ANUL POLITIC Urmările războiului, purtate manifestaţii pentru reîntregirea împotriva voinţei poporului ro- Ardealului, Ioan sunt resimţite din plin. ţ In Aprilie s'a întocmit regula- Greutăţi mari stau în calea desmentul legii pentru înfăptuirea ROLUL PARTIDULUI PĂTURII MIJLOCII Problema, formării unui partid Mii păturilor mijlocii a provocat unele discuţii, în presa noastră. Dacă cei mai mulţi recunosc necesitateţi unui astfel de partid, unii o neagă. Şi, pentru a da mai multă tărie argumentelor lor, s’au referit la trecut Atât la trecutul practic cât şi la cel teoretic, unde sunt foarte uşoare interpretările conforme tezei tale, când textul îl utilizezi fragmentar, detaşat de organica lui unitate. Nu vom aluneca pe panta interpretării faptelor trecutului. Şi nu o vom face pentru că nu considerăm prezentul ca o aidoma repetare a trecutului. Cât priveşte doctrinele, ele sunt permanent valabile numai ta măgura in care le dai viaţă printr’o justă interpretare a prezentului. Să privim, deci, cu atenţie prezentul. Ori, prezentul ne arată că există în ţara, noastră o numeroasă pătură socială mijlocie care nu numai că are interese proprii ci şi o marcată tendinţă de-şi forma un partid propriu. Interesele singure tacă ar justifica existenţa unui partid poetic al păturilor mijlocii, partid care să afirme şi să apere aceste interese. Dacă acele portele politice combat sau chiar neagă exis- tenţa acestor proprii interese sale micii burghezii, aceasta face parte din acţiunea lor tactică, din lupta de afirmare a intereseloe iar polltice. Lupta aceasta nu şterge însă treaîtăţile. Dia potrivă, tocmai! gentru că realităţile există, se gădi lupta.. Totul e ca această luptă săteljessel cauzei democraţiei. Negând şi matal, împiedicând păturile mijlocii să aibă un parted si lor nu slujeşti, însă, cauza democraţiei şi anume din cauza exisenţei celei de a doua realităţi adică a votate! păturilor mijlocii de a-şi forma un partid pollitic propriu. Se susţine că datoria unui partid proletar e să încadreze în rândurile lui mica burghezie. Realitatea noastră românească arată că mica burghezie, in majoritatea ei, dacă înţelege să colaboreze cu muncitorimea, refuză, totuşi, să se încadreze unuia din partidele muncitoreşti Ce se va întâmpla, politic vorbind, cu aceste pături mijlocii? Dacă nu-şi vor forma un partid^ al lor ele devin politie diS'^mibile Adică, redevin la situaţia din trecut, când erau massă de manevră in mâna , r©acţiunii. Cine ar câştiga? Reacţiunea. Cine trebuie să câştige? Democraţia. Ca să slujim democraţia trebuie, deci, să nu ne puneam deacurmezişul tendinţei păturilor mijlocii de a avea partidul lor. Căci un astfel de partid nu poate deveni un instrument al reacţiunii, interesele micii burghezii neputând fi apărate decât într’un regim democrat. Fiecare mic burghez în parte a putut fi captat şi manevrat de reacţiune. Un întreg organism politic, cu precisa conştiinţă a rolului său şi a intereselor pe care trebuie să le apere, nu va putea fi abătut de pe calea democraţiei. Aceasta cu atât mai mult cu cât elementele politice componente al© noului partid — printre care Uniunea Patrioţilor — sunt verificate forţe democrate. Ori, acesta e rezultatul pe care trebuie să-l dorească orice democrat convins. Ca în slujba democraţiei să existe încă o mare forţă politică. Un obiectiv care, desigur, depăşeşte interesele limitate ale fiecărui partid dar slujeşte interesul general democrat, interes care garantează — în ultimă analiză — şi interesele limitate ale celorlalte partide politice democrate. ALFA Das partea conducerîi centrale *. organizaţiei partidului naţio- nal-ţărănesc, care colaborează la guvern, primim următoarele : La 24 Februarie 1945 am por- ; Bit o acţiune, pe care mulţi o credeau atunci păgubitoare partidului şi ţării. In colaborare cu celelalte or- j ganizaţii politice ne-am asumat sarcina de a contribui la închegarea solidarităţii şi paşnicei convieţuiri naţionale, spre a asigura refacerea ţării şi înfăptuirea reformelor pentru care am dus atât de grele lupte politice. Ne-am asumat, de asemenea, sarcina de a creia relaţiuni de bună vecinătate cu ţările înconjurătoare, de a dovedi marilor aliaţi prietenia şi dorinţa po- I porului nostru de a introduce în viaţa obştească o democraţie reală, de a câştiga încrederea marelui vecin de la Răsărit — Uniunea Sovietică — aii cărei ««prii nu ne uşurează munca r®fa~ jaeria şi a cărei prietenie va fi taezăşia independenţei noastre staţio na*e şi a integrităţii noastre ter-'“ ria’e. r.Â'Ţi? !:.\i3r:torirf T'r* 1 •-■•îi.*' - t .IV»5 •'*» •.'■•i. ■ . i *'v~ , {; /. :rea W-V^ri *1 7 atăv.'.rea speculei, mărirea producţiei industriale şi asigurarea distribuirii mărfurilor la sate pe preţurile legale, potrivirea prejţurilor redusterate cu cele apei , cole, adaptarea salariilor la condiţiile vieţii, controlul de stat * asupra marilor industrii exploatatoare, o dreaptă aşezare a sarcinilor fiscale. Organizaţiile noastre înţeleg să sprijine această operă. Cu atât mai mult, cu cât, pe deo parte, cursul evenimentelor interne şi externe confirma cu prisosinţă dreptatea şi temeinicia acţiuni noastre, pe de altă parte cadrele reanimate s’au alăturat cu o im- presionantă hotărîre muncii , creatoare propusă de nod, dăltu- ’ indu-ne cele mai încurajatoare [ succese — cum a fost cazul ui- j rimelor alegeri comunale dela Băileşti şi Corabia — peste toate greutăţile locale şi peste toată conspiraţia tăcerii ţesută împrejurul nostru. Prin organizaţiile noastre, dovedim azi tuturor că am slujit cu credinţă şi steagul şi programul pe care depunem toată râvna spre a-l vedea înfăptuit I în întregime, spre folosul ţărănimii necăjite şi al Patriei noastre scumpe. Tari prin forţa organizaţiilor noa**re *i prin tastete*, vrogre j îostru; tari picta îdiali-j 'ri®.. a hun!) bastiM, atât în m .r*-r. •. în exterior, păşim n anul 1946 o miu de speranţe în soarta ţării, plint de încredere în misiunea partidului nostru Credincioşi Regelui şi poporului nostru de ţărani, noi mergem înainte, cu toată homotoee şi cu toată încrederea. ■a mm .. tt A fli • Un manifest al organizaţiei partidului Raţioîiaî-ţirăness care elaborează cu guvernul Conferinţa de la Moscova considerată ca o „răscruce a colaborării internaţionale in vederea păcii* Moscova, 29. (Rador). — Corespondentul Agenţiei „Reuter‘‘ comunică: Conferinţa de la Moscova este descrisă drept „o răscruce a colaborării internaţionale în vederea păcii“ de către săptămânalul sovietic „Moscow News“, în cel mai cald comentariu cu privire la conferinţă ce a apărut până acum în presa sovietică. Intr’un editorial pe trei coloane, apărut pe prima pagină, se spune între altele : „Rezultatele pozitive ale Conferinţei arată că colaborarea dintre cele trei mari puteri, pusă la îndoială recent de diverşi reacţionari, s’a desvoltat mai departe. Fără colaborarea celor trei Puteri nu se poate realiza o pace temeinică şi durabilă. Speranţa inamicilor de a diviza tabăra puterei iubitoare de pace, s’a prăbuşit“. D. Byrnes a sosit la Washington Washington, 29 (Eador). — D. James Byrnes, secretarul departamentuluii de stat, e sosit Sâmbătă cu avionul la Washington, venind de la Conferinţa de la Moscova. D. Byrnes a declarat ziariştilor că este satisfăcut de această conferinţă, care a deschis calea pentru viitoare decizii armonioase. „Socotesc că a fost o Conferinţă cu caracter constructiv”, a spus d-sa. „Ceea ce este tot atât de important ca deciziile luate, este faptul, că au fost stabilite relaţii care vor face deciziile mai uşoare cu urmire la alte chestiuni în viitor’’. Secretarul departamentului de stat era deosebit de bine dispus. Când fotografii l-au rugat să le pozeze, d-sa a spus: „Bucuros, îmi face plăcere!” D. Bymes a adăugat că va face cât de curând posibil o comtunitate prin radio către naţiunea americană asupra Conferinţei. Avionul cu care s-a înapoiat d. Bymes a avut o întârziere de 12 ore din cauza condiţiilor atmosferice rele ce au fost întâlnite pe distanța de aproape 21.000 km. de la Moscova la Washington. Atitudinea Franţei faţă de hotăririle de la Moscova Pari®, 29. (Rador). — Corespondentul Agenţiei „Reuter" comunică : Ziarul mişcării de rezistenţă. ..Liberation“, care este de obicei bine informat, a anunţat că între generalul de Gaulle şi d. Georges Bidault, ministrul afacerilor străine, există un conflict In legătură cu atitudinea pe care trebuie să o adopte Franţa faţă de deciziile dela Moscova. Ziarul scrie că In consiliul de miniştri de Vineri, d. Bidault a cerut să se adopte o atitudine împăciuitoare, fiind susţinut de ceilalţi miniştri, membri al mişcării republicane populare. .Liberation" afirmă că generalul de Gaulle ar fi spus cu acest prilej : „Nu putem permite ca refacerea politică a Europei să se producă fără participarea Franţei". Bulgaria va indeplini statul ce i se da de conferinţa de la Moscova Sofia, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter” comunică: D. Petcu Stainoff, ministrul de externe bulgar, vorbind Sâmbătă în Sobranie a declarat că guvernul bulgar va face tot ce-i stă în putinţă pentru a îndeplini în mod real şi sincer sfatul ce i se dă de către Conferinţa de la Moscova „cu atât mai mult, cu cât lucrul acesta se împacă cu recentele declaraţii a ■i f rr—-■* rrrîr ‘iirrr? min—ir primului ministru şi a comitetului Frontului Patriei". D. Stainoff a adăugat: „Salutăm cu satisfacţie acordul de la Moscova, dat fiind că politica noastră externă se bazează pe certitudinea unităţii celor trei mari puteri democratice. La rândul nostru, vom căuta să înlăturăm toate slăbiciunile , cari ne-ar putea împiedica să onorabilă”. lira italiană nu va fi devalorizată Roma, 19 (Rador). — Ziarul financiar OLORO declară că guvernul italian nu are de gând să facă o devalorizare a lirei italiene. Ziarul ITTALIA LIBERA anunţă totuşi ca guvernul are intenţia să introducă un sistem de prime in schimbul devizelor. Acest sistem va ridica in mod practic valoarea cursului dolaru- I lui dela 100 la 125 de lire italiene si acea a lirei sterline dela 400 la 900 de lire italiene. PUTERNIC URAGAN IN NORDUL FRANŢEI Paris, 29 (Rador). —in cursul zilei de Vineri a fost amânata plecarea tuturor trenurilor având ca destinaţie coasta de nordvest a Franţei, dîn cauza unui uragan care a făcut ca deocamdată Canalul l^asaecii să nu mai poată fi folosit pentru trafic. Uraganul, care s’a abătut asupra nordului Franței, a fost atât de puternic în unele locuri încât trenurile au fost oprite. Pentru ca ele să poată fi puse în mișcare a trebuit să se adauge locomotive supumenite. Furia uraganului a provocat stricăciuni la numeroase clădiri. ULTIMELE INFORMATII INTERNE • „La mulţi ani" urează „Universul" cititorilor săi. • Numărul viitor al ziarului nostru va apare joi 3 ianuarie la orele obişnuite. ♦ Recepţia tradiţională a coloniei franceze, cu prilejul anului nou, va avea loc in localul Legaţiei din str. Biserica Amzei nr. 15, Marţi 1 Ianuarie 1946, orele 17. EXTERNE ! Se anunţă din Hoolyweod că cunoscutul scriitor american Theodore Dreiser a încetat din viaţă Vineri seara in urma unui atac de cord, Dreiser moare in vârsta de 74 de 3 aii. Cele mai cunoscute din lucrările sale sunt „Sister Carrie”, „American Tragedy” şi „Jamie Gerhardt” i .ttador). ♦ Congresul partidului comunist italian a fost deschis Sâmbătă la Roma ! Circa 1.709 de delegaţi vor participa la acest congres. Dat fiind că fiecare delegat re- l prezintă 1.000 de membri ai partidului, se poate spune că există în Italia 1.700.000 de comunişti militani.Rador) ♦ D. Xuderos, vicepreşedintele consiliului de miniştri grec, şi d. Kartalis, ministrul grec al aprovizionării, a plecat cu avionul la Londra unde vor cere ajutorul Angliei pentru restaurarea economiei în Grecia. (Rador). 6 Se anunţă oficial că acordul comercial franco-sovietic a fost semnat Sâmbătă la Moscova de către d. Aiastas Mikolac, comisar al poporului pentru comerţul exterior al Lr.ini.ii Sovietice şi genemlul Paîronx emtesadorul Franţei la Moscova, (Rador). 4« General.s . r . ,,it. a pH' wit în «trestii Rte» steiMttă ne opiitejr Siet iţire.sc.dii.t®lţ Adu- , ;■ -i:-.1 r.e a tialîei care se află la Ta»is pentru piriţi de câtava zile. (Fidor). ^ Corespondentul Agenţiei Franceze de Presă la Roma, comunică : După cum anunţă Secolo Venterimo, guvernul italian este hotărît Să demisioneze in cazul când numer- Daliei l pace dreaptă.Km♦ D. William Benton, ministru de externe adjunct a declarat că guvernul Statelor Unite are de I gând să înfiinţeze un serviciu de informaţiuni permanent, care va folosi circa 1600 de funcţionari răspândiţi In 62 de ţări din toată lumea. (Rador). ♦ La propunerea d-lui Ambroise Croiset, ministrul comunist al muncii, consiliul de miniştri francez întrunit Vineri dimneaţa a hotărît sporirea salariilor lucrătorilor bătrâni (Rador). ♦ D Georges Bidault, ministrul de afaceri străine al Franţei care s’a căsătorit Vineri cu d-ra Suzanne Boret, ti părăsit In cursul serii Parisul împreună cu soţia sa îndreptându-se spre Elveţia, unde vor petrece luna de miere. Postul de radio Paris a anunţat că d. Francisque Gay, ministru de stat, va înlocui pe d. Bidault la ministerul de externe pe tot timpul absenţei sale. (Rador). ♦ Primarul oraşului Alx la Chapelle ,dr. Fombach, a fost îndepărtat din postul său, deoarece era membru al „Ligii germanilor din străinătate”, organizare prin care coloana a 5-a a lui Hitler îşi îndeplinea uneltirile ei, — după cum anunţă serviciul nordamerican de informaţii din Germania. (Rador). ♦ Tribunalul Militar al circumscripţiei militare Lingrad a procedat la 28 Decembrie la audierea grupului de foşti militari din armata genramă învinuiţi de asasinate în mesă, torturi şi trimiterea în robia germană a civililor sovietici, şi de asemeni acuzaţi de tâlhării, devastări şi de distrugerea oraşelor şi satelor, precum şi de alte crime săvârşite pe teritoriul reviniei Lemmrrad în timpul ocupărei provizorii a acestei regiuni de e-V-r germani. fW.ador). A IV-i'0«-ren(feTi*ul Agenției AFP •---. , După cum se precizează, ac^dui comerciî) banio-sosie'ic este încheiat :'‘iîcî sni. -are clauza na• ~-T'i nei 'Cvorizate și prej -iede n.s'ifuirea de misiuni corner» ■ i-ii'le la Paris și Moscova. (Rador). Dr. Stoian Gavrilovici, subsecretar de stat în ministerul afacerilor străine al Iugoslaviei - a fost ales președinte al grupului care va pleca la 4 Ianuarie in Statele Unite pentru a alege locul unde ee va stabili sediul Națiunilor Finite. (Riador). _ .... ...... ^ A fost găsit testamentul politic al lui Hitler Nuernberg. 29 (Rador). — După cum anunţă corespondentul Agenţiei Franceze da Presă, testamentul politic al lui Hitler a fost găsit de către armat a 3-a americană. Nuernberg. 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Reuter comunică: Generalul Lucian Truscott, comandantul armatei a 3-a nordamericane a anunţat Sâmbătă, seara că testamentul lui Adolf Hitler, compus din patru documente separate, a fost găsit într-o casă de ţară. Această casă se găseşte la Tegernsee, la 50 km sud de München, în apropiere de vila unde locuește generalul Truscott. Testamentel, care constitue o dovadă definitivă că Hitler este mort, a fost descoperit de o echipă britanică de contra-spionaj in cooperare cu americanii. Testamentul poartă data de 29 Aprilie 1945 și ca martori semnează dr. Iosef Goebber, ministrul propagandei; adjunctul lui Hitler, Martin Borman; reprezentantul lui Hitler în Cehoslovacia, Hans Erebs și Wilhelm Bergdorf. A fost găsit deasemenea și originalul actului de căsătorie al lui Hitler cu Fra Braun, martori fiind Borman și Goebbels. Pe lângă testamentul politie s’a găsit și testamenul personal al Iul Hitler, în care el ia hotărtri cu privire la averea sa personală. Acest act este semnat ca martori de Bormann, Goebbels și de aghiotantul lui Bontson, Nicolaus von Below. In geamantanul In care au fost găsite aceste documente se mai aflau trei fotografii, dintre care două se vede că sunt ale Evei Braun şi uns a unui băeţaş de aproximativ 10 ani. Nu se ştie deocamdată dacă băiatul era copilul Evei Braun. Şi geamantan se găsea şi un paşaport cu data de 16 Mai 1945, emis de primarul din Seinbec şi lui Frederick Wilhelm Poustin, care a fost aghiotant al lui Bormann. Serviciul de contra-spionaj britanic a stabilit că Paustin fusese la un moment dat la Tegernsee. Paustin călătorea sub numele de Zander. El nu a fost găsit la locuința sa când echipa de contra-spionaj a sosit acolo. După numeroase cercetări, s’a descoperit in locuinţa sorei iubitei lui Paustin un geamantan in care se aflau documentele ce erau căutate de luni de zile in toată Germania. Intre timp, Paustin a fost arestat.Toate documentele poartă data de 19 Aprilie 1945, cu puţin Înainte de prăbuşirea completă a rezistenţei germane. Testamentul personal al Iniţiler începe astfel: „Doresc ca Eva Braun, cu care m’am căsătorit c&nd m’a oferit st Împărtăşească soarta mea tn Berlinul asediat, să fie incinerată imediat in locul unde mi-am îndeplinit cea mai mare parte a activităţii In cei 13 ani, cât am stat in slujba poporului meu. Soţia mea şi cu mine am preferat moartea ruşinei de a fi silit să demisionez sau să capitulez". Intr’o scrisoare pe care Bormann o trimite antiranului Doenitz, transmiţându-i documentele, se mărturiseşte starea disperată din Germania. Bormann scrie : „Dat fiind că toate diviziile noastre au dat greş şi lituaţia pare fără speranţă ce au avut Ioc între englezi şi Fuhrerul a dictat alăturatul testament in noaptea trecută, ci fiind dat in grija Dv."1.__________ Situaţia din Palestina Ierusalim, 29 (Rador). — Un comunicat oficial al administraţiei palestiniene cu privire la situaţia generală din ţară este aşteptat să se dea în scurtă vreme. Pentru moment, situaţia este intru totul dominată de forţele militare. In cursul zilei de Vineri, d-nii Shartok, şeful departamentului politic al Agenţiei evreeşti, şi David Ben Gurion, preşedintele comitetului executiv al Agenţiei Evreeşti, au avut o întrevedere cu generalul-locotenent sir Alan Cunningham, înalt comisar pentru Palestina, la reşedinţa sa din Ierusalim. I). Shertok s’a dus la reşedinţa înaltului comisar direct din tabăra de internare în care fusese deţinut în cursul nopţii. Agenţia Evreească a dat publicităţii un comunicat după întrevederea dintre d-nii Shsertok şi Gurion au avut-o cu generalul Cunningham în care declară că era doi fruntaşi evrei au dezasociat complet mişcarea sionistă de actele de sabotaj comise la Ierusalim, Tel Aviv şi Jaffa în cursul no'pţii de Joi spre Vineri. Comunicatul, după ce exprimă sentimentul de indignare al populaţiei evreeşti pentru pierderile de vieţi omeneşti, adaugă: „Spre adâncul nostru regret, posibilitatea cooperării noastre întru combaterea acestor excese a fost zădărnicită de actuala politică a guvernului britanic în Palestina, wmexsie*» Orice apel adresat evreilor pentru a da ascultare legilor ar rămâne fără ecou In clipa când înseşi administraţia palestianeană violează în mod constant legea fundamentală a ţării a cărei putere mandatară este”. ORAŞUL RAMATGAN ÎNCERCUIT DE TRUPE BRITANICE Ierusalim, 29. (Radar). — la Ramatgan, în apropiere de Tel Aviv, poliţia şi trupe au procedat Sâmbătă dimineaţa la cercetarea fiecărei locuinţe şi la adunarea într'o tabără a tuturor bărbaţilor între 16 şi 40 de ani, după ce se primiseră informaţion că grupurile de evrei care au atacat centrele poliţieneşti britanice de la Ierusalim şi Tel Aviv se refugiaseră în colonia Ramatgan, care are 10.000 de locuitori. Colonia a fost complet înconjurată, după care tancuri au ocupat principalele pieţe. După cercetarea intregei populaţii, au fost reţinuţi 30 de bărbaţi, dar nu au putut da lămuriri satisfăcătoare asupra prezenţei lor la Ramatgan. Nu s'a dat nici un comunicat oficial. S.a comunicat însă corespondentului Agenţiei „Reuter" că nu au fost gasite arme şi ca nu a putut fi descoperit nici unul din fruntaşii terorişti care se bănuiau că sunt ascunşi în colonie. Poliţia şi autorităţile militare au de gând să continue aceste razii până când vor putea fi arestaţi toţi teroriştii __________ ■ ;OT*as^wzic«BMB**B«smmmum Desbaterile asupra proestului de răspuns la discursul Tronului in Parlamentul bulgar Sofia, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei „Tass” transmite: In adunarea Populară a Bulgariei au continuat desbaterile asupra proectului de răspuns la discursul Tronului. D. Luben Kolaroff, deputat din Uniunea populară, a agricultorilor din Bulgaria, luând cuvântul la desbateri, a spus: Poporul bulgar se strădueşte să reorganizeze statul să consolideze cuceririle democratice populare şi să întărească puterea poporului. Poporul bulgar este în drept să creadă că toate nenorocirile de care a fost lovit îşi au isvorul în palat, unde se puneau la cale acţiuni antipopulare şi unde se luaiu măsuri severe împotriva poporului, din voinţa monarhului. De aceea se impune ca Monarhia să fie înlăturată. Grupul parlamentar al Uniunii populare a agricultorilor bulgari socoteşte că Adunarea Populară trebue să pună cât mai curând la desbateri chestiunea convocării Manei Adunări Populare pentru ca aceasta să desfiinţeze, în primul rând, Monarhia. Grupul parlamentar al Uniunii populare a agricultorilor bulgari, a continuat oratorul, exprimă recunoştinţă faţă de bravii şi ai aromatei bulgare, cari, cu sprijinul întregului popor bulgar au spălat ruşinea cu care fuseseră pătaţi de fostele guverne nedemne de guvernul bulgar. D. Luben Kolaroff a declarat apoi următoarele:,Guvernul Frontului Naţional, care este interpretul rotaţii populare, şi care realizează programul Frontului Naţional, duce o politică de colaborare cu marile puteri democratice — Marea Britanie şi Statele Unite, — pentru care avem cea mai mare stimă. Poporul nostru este convins că va obţine în viitor din partea guvernelor acestor puteri consimţământul pentru încheierea unei păci demne. Stabilirea de relaţii frăţeşti cu noua Iugoslavie, Iugoslavia mareşalului Tito, va adânci şi va consolida relaţiile noastre mutuala In urma colaborării dintre popoarele noastre, poporul bulgar salută România, care a rupt cu trecutul ei nefast, văzând în aceasta întărirea unei amiciţii sincere şi a unei colaborări între popoarele noastre”. După d. Luben Kolaroff s’a dat cuvântul d-tar Ivan Kharizanoff, deputat al Uniunii populare „Zveno”, Zdraifko Mitovski, din partidul muncitoresc socialdemocrat bulgar și Stefan Simoff, din Uniunea populară a ■wr • Ungaria se pregăteşte pentru redactarea tratatului de pace Londra, 29 (Rador). — După cum anunţă postul de radio Budapesta, d. dr. Janos Gyoengyoessy, ministrul de afaceri străine al ungariei, a declarat Vineri că Ungaria se pregăteşte pentru redactarea tratatului de pace. El a adăugat că poporul ungar se bucură de hotărlrea luată la Moscova In vederea desăvârşirii tratatelor de pace cu ţările danubiene până la 1 Mai» . ______ Ministrul de externe şi-a exprimat speranţa că pe la jumătatea anului 1946 se vor putea restabili condiţiile de pace in valea Dunării. In încheere, el a spus că speră că Ungariei i se va oferi prilejul de a-i exprima punctul de vedere şi de a expune miniştrilor de externe ai marilor puteri toate faptele ce un.ieazi a fi luate In seamă pentru soluţionarea dreaptă a misiunii importante de încheere a păcii ORGANIZAREA FORŢELOR ARMATE ALE NAŢIUNILOR UNITE New-York, 29. (Rador). — „New reuniuni a fost luată de Angla York Times” anunţă că organiza- In acest fel, comisia militară rea forţelor armate ale Naţiuni prevăzută de Charta Naţiunilor lor Unite ar putea fi discutată în cursul lunii ianuarie, când ar urma să se întrunească comisia militară a Marilor Cinci Ziarul precizează că iniţiativa acestei Unite şi compusă din şefii de stat major alcelor cinci mari puteri ce, sunt membre permanente ale Consiliului de Securitate se reîntruni pentru prima dată. D. Pietro Nemi despre noua frontieră dintre Italia şi Iugoslavia Roma, 29 (Rador). — D. Pietro Nemi, vice-preşedintele consiliului de miniştri al Italiei şi şeful partidului socialist, a trimis Vineri un mesaj de încurajare membrilor partidului socialist italian din Palo, din provincia de frontieră disputată Veneţia Giulia In acest mesaj, d. Nemi declară: „Noi credem că linia Wilson reprezintă baza pe care putem discuta cu Iugoslavia Problema frontierei a Italiei In ciuda erorilor din trecut şi a nesiguranţei în clipa de faţă sper că vom putea să reuşim să facem să triumfe punctul nostru de vedere, pregătind astfel viitoarele condiţii ale unei colaborări reale între Italia şi Iugoslavia”. Corespondentul agenţiei „Reuter" precizează că linia Wilson propusă de Preşedintele Wilson in 1919 se află la vest de frontiera italo-iugoslavă stabilită prin tratatul de la Rapallo la 12 Noembrie 1920 și prin pactul dela Roma din Ianuarie 1924 dar în general la răsărit de linia Morgan, stabilită ca o măsură temporară la 21 Iunie 1945 după negocierile mareșalul Tito. --------©♦© Noul administrator g-ral al agenţiei „France Presse“ Paris, 29 (Rador). — D. Maurice Negre a fost numit administrator general al agenţiei France Presse, înlocuind la acest post pe d. Francois Crucy. La vârstă de 44 de ani, d. Negre a făcut parte din personalul agenţiei Havas. A fost corespondent al acestei agenţii la Varşovia, Budapesta şi Bucureşti. Sub ocupaţia germană a devenit unul din conducătorii mişcării de rezistenţă franceze, ocupări du-se în special cu organiarea de centre de rezistenţă In marile instituţii publice Arestat de Gestapo în 1944, d. Negre a fost trimis în lagărul dală Buchenwald, unde a fost eliberat de trupele aliate în Aprilie 1945. Cutremur foarte puternic înregistrat in Australia Sydney, 29 (Rador). — Un foarte puternic cutremur de pământ, al cărui epicentru est® socotit că se găsește la 3.100 de mile de sudul Australiei, adică în regiunea antarctică, a fost înregistrat la ora 3 și 54 de minute în ziua de Sâmbătă. Acesta este al doilea mare cutremur înregistrat de seismografele din Australia. -----------*----------- GOGU ALEXANDRESCU S’a stins din viaţă, după o lungă suferinţă, un vechi şi activ ziarist din provincie, colaboratorul nostru din oraşul Bârlad, regretatul Gogu Alexamdrescu. Un cronicar conştiincios al vieţii de provincie, modest dar cu apreciabile însuşiri scriitoriceşti, Gogu Alexandrescu lasă cele mai sincere regrete la sufletele tuturor celor cari l-au cunoscut și apreciat. ---------*----------- PERMISELE DE PORT ARMĂ Monitorul Oficial de ori publică următorul jurnal al Consiliului de miniştri: ART. 1. — Permisele de a poseda sau purta arme se eliberează chiar în regiunile sub stare de asediu, sub proprie semnătură de inspectorii de poliţie conducători de inspectorate poliţieneşti, iar pentru Capitală de prefectul poliţiei. Cererile pentru eliberarea permiselor de port armă pentru civili se vor putea înainta inspectoratelor de poliţie, prin organul poliţienesc sau de jandarmerie al localităţii unde domiciliază petiţionarul. In Capitală cererile se vor înainta prin circumscripţia de poliţie In care petiţionarul domiciliază. Cererile vor fi motivate şi însoţite de actele arătate la art. 14 din lege® asupra portului şi vânzării armelor. În veci nemangâiaţi părinţii, surorile, fratele, împreună cu întreaga familie anunţă ca dintre prietenii şi cunoscuţii încetarea din viaţă a celui ce a fost I HERMAN IUCOVICI Expert contabil fost Şef de birou pe lângă Adminis- traţia Financiară a Sect. II Negru ' a cărui Înmormântare a avut loc ! Luni (• Decembrie. 69 I—lih iiimmii 'Otxannacuannsuau.,, I Familia adânc Îndurerată şi ruinele, anunţă parastasul de 40 zile , al aceluia ce le-a fost drag $i scump ! OLARI! R. DUMITRU Pensionar militar Sfânta slujbă are loc la biserica Cotroceni Drumul Serii, Duminică 30 Decembrie, ora 10. 35 Familia şi familiile înrudite mulţumesc celor cari au bine’”oit să le fie alături la trista înhumare a celui ce a fost PROFESOR DOCTOR DUMITRU IMBRESCU decedat Vineri 1E Decembrie 1945, după o lungă şi grea suferinţă. Rugaţi-vi pentru sufletul btd. Ij ■W8ÎWP^H^!':i'SKîSTw**;' -. v0,, A'JRH- S Cu acelaşi nemărginită dureze Sn' suflet. Elena soţi®, Pireu şi Tantitic şî acră, precum ţi i'am'HHe înrudite, anunţă parastasul de 5 luni al scumpeSa! lor MIHAIL I. BREZOIANU , industriaş şi roagă pe cel ce l-au iubit, a luat parte la slujba religioasă care va avea loc Duminică 30 Decembrie 1945, orele 11, la Biserica Sft. Maria din Parcul Regina Maria (in spatele cimitirului Sft Vinerii si apoi la locaşul său de odihnă. ?8 m—aamnoi—an' 11 isik—Bwssecra?* Cu aceiaşi nemărginită durere Paulina măcuţă şi Gigi surioară anunţă dragii lui prieteni şi camarazi că s’a împlinit un an de când unicul lor fiu şi frate EROUL SUBLOCOTENENT DUMITRU ANDREESCU(TITI) s’a jertfit pentru ţară. Pomenirea sufletului său bun se va oficia în ziua de 1 Ianuarie 1946, la Biserica Sfânta Maria. 66 Minin.. nowaswaam ».«*•»«.» Ninel Damian avocat, şi Tonel Damian student, împreună cu familiile înrudite, anunţă cu aceeaşi mare durere parastasul de un an al scumpei şi devotatei lor mame Eieva Braescu Slujba religioasă pentru pomenirea sufletului ales al bunei noastre mame, se va oficia joi 3 ianuarie 1946, ora 10:30, în Biserica Pitar Moşu, la Cimitirul Reînvierea şi la Pâinea Zilnică. ; K Cu aceiaşi durere în suflet D-na Didi G noTlicni soţie, anunţă: rudele, prietenii şi cunoştinţele, paras- ■ tasul de un an de la moartea scum-,. pului şi neuitatului ei soţ GMISEPPE nOGLIONI Comerciant * Pomenirea sufletului bun se va . _ oficia în ziua de 3 Ianuarie, Joi dr orientale rele 10 de m. la Biserica catolică Bărăţiei, str. Bărăţiei. 1T ^ Azi se împlinesc 4 ani de la moartea“' scumpului şi neuitatului nostru soţ, fiu, frate şi cumnat PAIR IONESCU AGERO ■ ic 1 «azweiv»rea Familia îndurerată anunţă încetarea din viaţă a lui y GOGU ALEXANDRESCU (GALEX) Ziarist din Bârlad Adânc indurarăţi Păun frate, Tudor, Costică, Ionică şi Miţa fraţi, Marinuş nepot, anunţă moartea iubitului lor frate sitmeblu GHEORGHE PASCU Comerciant in vârstă de 60 ani decedat in ziua de 7S Decembrie 1945, înmormântarea Duminică 30 Decembrie 1945, orele 14. Toţi cei ce S-au cunoscut şi iubit sunt rugaţi să ia parte la Înmormântare. 21 îndureraţii Cecilia soţie, Horistiu, Elisa Coroleuca cu copiii, cumnată şi nepoţi, anunţa rudele şi cunoscuţii decesul scumpului lor lor MIHAIL SOCIANU Pensionar de stat înmormântară, va avea loc azi Duminică SO Decembrie, orele 3 de *.♦ la cimitirul Reînvieri*, în a cărei capelă se găseşte depus. ÎS ■ xoammmmmm îndureraţi : Elena Maior Salimen, Eiodie şi Constanţin Salimen cu fiica, Maria general D. Praporgescu cu fii şi fiica, precum şi familiile înrudit*'', anunţă încetarea din viaţă a prea iubitului lor, soţ, frate, cumnat, răs, săvârşit în «lua de 7% Decembrie 19« MAIOR DIMITRIE SALLMEN înmormântarea la Cimitirul Bell» elvi! I* 31 Decembrie 1943, orele Vi' dimineaţa. Jl Sdrobiţi de durere: General Ion Bejulescu soţ, Alexandru Deda frate, Eugenia General Ioetaş soră, Maria Dedu nepoată, Prof Dr. N. N. Stoika, General Gr. Stoika, Coraila Stoika şi Ecaterina Stoika veri, familiile Donescu, General Teodorescu, Stoenescu, Policni, Bejulescu, precum şi cele înrudite, adânc îndureraţi, fac cunoscută Încetarea din viaţă, în dimineaţa zilei de 29 Decembrie a. c. a mult iubitei lor Maria General I. Bejulescu (MICUŢA) Serviciul religios va avea loc de ziua de 31 Decembrie orele 11 dim., la locuinţa defunctei, în str. Cortului nr. 8, de unde cortegiul va porni În cimitirul Bellu (civil). Surori, cumnaţi, rude şi prieteni anunţă cu sufletul împietrit de durere, pierderea bunului Ier LUDWIG SCHWARTZ de 66 ani decedat în spitalul Colentina in urma unei operaţii, cu gândul tot mereu la dragii lui copii Ludwig, Cornelia, Valentin şi Rudolf, indeportaţi vremelnic de casa lor părintel- Iscă. Să-i fie ţărâna uşoară, înmormântarea va avea loc Duminecă 36 Decembrie 1945, orele 15 la cimitirul Evanghelic. 40 Ţesătoria „Olteanca“ anunţă cu durere plecarea din viaţa pământească, după o scurtă suferinţă trupească, dar după o îndelungată suferinţă sufletească a celui ce a fost LUDWIG SCHWARTZ de 66 ani exemplu de funcţionar, muncitor, corect şî de încredere. Dumnezeu să-î rânduiască viaţa de dincolo după sufletul său bun şi cinstit. 41 m * mmKmmbeto Adânc îndureraţi Constantin fiu. Coca noră şi familiile înrudite, au durerea a anunţa încetarea din viaţă a scumpei ANETA A VEDIC Serviciul funebru va avea loc Duminică 30 Decembrie ora 14, la biserica Armeană. Cortegiul va porni apoi la cimitirul armean. 6. Familia Petrovici, surori, frate, cumnate, cumnaţi şi nepoţi, anunţă cu mare durere moartea scumpei lor ECATERINA I. PIÎRQVICi fostă institutoare după o groaznică suferinţă, înmormântarea Sa cimitirul Bellu, Duminică 30 Decembrie, ora 15,30. ♦ Florica şi Ing. Victor Stoika cu copii, Zoe şi Alesandru Costescu, Didi şi colonei ştefan Stoika, Nella şi Ing. Dumitru Stoika cu copii, Paulina şi general Gheorghe Popa fiice, fii, nurori, gineri şi nepoţi, precum şi fa miliţie înrudite anunţă cu durere încetarea din viaţă a scumpei şi neuitatei lor EROFSLI V. STOIKA (Născută PORTOCALA) decedată In ziua de 21 Decembrie 1945, înmormântarea a avut Ioc în ziua ■ de 29 Decembrie în cavoul familiei din Cimitirul Bellu, * I M Liuba Gheorghiu soţia, Andrei GHB şi Natalia Gheorghiu părinţi, I K Igor cu Maria şi Hristofor Gheorghiu fraţii, Lt. Col. I Constantin şi Lida Enescu cumnat, anunţă moartea scumpului lor INGINER IOAN GHEORGHIU I înmormântarea va avea Ioc în ziua I de 30 Decembrie 1945, ora 13, la cimitiru!f Vineri, urnil se află depus.' J» umasmmmimAj^-sxsse^m^KBaiAiiicrmiam -J1L- Cu nemărginită durere Luî=jfj=â cica şi Trifu Maţi« fică şi Inginere, Theodor şi Petre nepoţi, aduc la cunoştinţa rudelor şi cunoscuţilor încetarea din viaţă a iubitei lor mame şi bunică ECATERINA ANDREI înmormântarea va avea loc în ziua de 30 Decembrie 1945 la orele ÎS precis la cimitirul Evanghelic (TU- teraa), unde se află depusă. Rugaţi-vă pentru sufletul ei buc. ■ft I UŞI*1. IIHI"1 " "I jlMIilll'M ii 11ilUHiw'llI im I'I .« S® Beatrice mamă, Carmen s&rS*, Sap familiile : Popârlan, Ivănescu* TM Topor, Slivneanu şî Weis» unchi şi mStuşi, au nemărginita durere să anunţe moartea scumpei Ioj POPARLAN GEORGETA (GIUGEA) de 23 ani înmormântarea va avea loc la 31 Decembrie 1945, ora U, la trailierul militar Belih, la capă la elf» «c află ditrase Fămășlici« pâiaiSv ti