Universul - Provincie, martie 1946 (Anul 63, nr. 49-75)

1946-03-03 / nr. 50

% PENTRU ABONAŢII NOŞTRI Scumpirea hârtiei şi a celorlalte materii prime au dus şi la o scumpire a ziarelor, implicit a abonamentelor. Ne-am văzut nevoiţi să sporim abonamentul ziarului la 10.000 lei pe trei luni pentru provincie Pentru a uşura cetitorilor noştri plata abonamentelor, am deschis un cont special la C. E. C. Cont C. E. C. Nr. 7999 Plata prin C. E. C. este lesnicioasă şi gratuită. Plătiţi, deci, abonamente­le la ziarul „UNIVERSUL” prin cont C. E. C. 7999, fără nici un fel de taxă. VIAŢA POLITICA Democraţia română are o memorie bună ocupându-se de recentele ma­nifestări huliganice de la faculta­tea de agronomie, unde a fost de­vastată vitrina Arlus, „Graiul Nou”, Ziarul Direcţiunii Politice a Grupului de Trupe ale Arma­tei Roşii, publică în numărul său de eri, sub titlul de mai sus şi sub semnătura d-lui D. Vol­­turisn, un articol care are urmă­toarea încheere: „Noi nu socotim responsabili de toate aceste acte murdare, de toate calomniile antisovietice, de şoaptele şi svonurie puse în cir­culaţie numai pe cei care în mod direct le săvârşesc. Responsabili sunt în bloc toţi acei care, prin întreaga lor activitate, prin ma­nifestările lor zi de zi, oral sau în presă, le susţin şi le încura­jează, le cultivă cu o stăruinţă îndărătnică. Noi ştim că poporul român de­mocratic cunoaşte tot atât de bi­ne ca şi noi pe aceşti vinovaţi de propaganda şi manifestările an­­tisovietice. Comemorarea lui 24 Februarie ne-a arătat că el nu-i uită. Şi această bună memorie, pe care democraţia românească a dobândit-o în lupta ei grea Şi sângeroasă contra reacţiunii e pentru noi o chezăşie Că svârco­­lirile duşmanilor prieteniei sovie­­to-române nu vor putea împiedi­ca desvoltarea și consolidarea ei spre binele ambelor noastre țări". Houii protesta împotriva distrugerii vitrinei ARLUS dela facultatea de agronomie Comitetul Cercurilor s­­udenţe­­ali ARLUS a votat o moţiune prin care protestează cu toată energia împotriva actelor îndreptate con­tra culturii dela facultatea de a­­gronoomie. Moţiunea se inchee ast­fel : „Cercurile studenţeşti ARLUS, create pentru îmbogăţirea patri­moniului cultural al tineretului u­­niversitar român, prin cunoaşterea realizărilor din U.R. S S., nu pot îngădui manifestări cu caracter emi­ cultural, care smintesc de at­mosfera de Întuneric, ce a fost răspândită în mod voit în ultimii douăzeci de ani. • Cerem insistent, ca duşmanii U­­­niunii Sovietice să fie descoperiţi şi sancţionaţi în mod exemplar”. UN RĂSPUNS Al STUDENŢIEI DEMOCRA­TE DELA AGRONOM!!­­ Studenţimea democrată dela fa­cultatea de Agronomie, răspunzând printr’un comunicat pe care-l pri­mim la redacţie, afumaţiunilo­ fă­cute de societatea studenţilor a­­gronomi, publicate în ziarul .Drep­tatea”, precizează. „Vitrina, Arlus-ulu­i nu putea fi devastată decât de acei cari în trecut au propagat ura împotriva, poporului sovietic şi a realizărilor lui, iar astăzi, consecvenţi, ş® ma­nifestă pe linia aceleiaşi atitudini. In timp ce întreaga presă de­mocrată s’a făcut ecoul protestelor atudenţimii democrate dela facul­tatea de agronomie, singur ziarul .Dreptatea”, prin precizarea înse­rată, se demască. Şi demascarea e cu atât mai evidentă cu cât în­cearcă o grosolană manevră în­cearcă să arunce vina vandalismu­lui huliganic asupra studenţilor democraţi, cari singuri „ar fi sus­tras în mod elegant fotografiile, ca apoi tot ei să acuze” Proce­deul e prea „istoric” ca să mai fie nevoie de comentarii!”. NOUL STATUT AL SALARIAŢILOR PUBLICI ’ „Scânteia", oficiosul partidului comunist român, ocupându-se în numărul său de ori de noul sta­tut al salariaţilor publici, care care va fi în cu­rând supus dis­cuţiei masselor funcţionăreşti şi guvernului, scrie următoarele: Anteproiectul noului statut n’a mai fost elaborat cu scopul de e­ îngrădi drepturile salariaţilor, ci de a le apăra. El este opera lor înşişi, care a devenit posibi­lă datorită existenţei organizaţi­ilor lor profesionale libere şi a­­ur­ite. Din analiza lui rezultă că principalele deziderate ale func­ţionarilor vor fi, în sfârşit recu­noscute ca îndreptăţite. Ante­­proectul asigură în primul rând stabilitatea în serviciu. Prin a­­ceasta se pune capăt situaţiei când un salariat putea fi conce­diat în orice moment dacă su­periorul lui avea chef. Soluţii­­juste şi-au găsit şi alte dezide­rate în legătură cu propunerile pentru avansări, cu concediile, ocrotirea familiei, etc. Pe aceiaşi linie a grijei faţă de salariaţi se plasează şi statorni­cirea drepturilor politice pentru funcţionari. In trecut salariaţii erau, cel mult, buni să voteze cu guvernul. Anteproectul noului statut pre­vede că ei se vor bucura de toa­te drepturile politice. Vor pu­tea nu numai să aleagă ci şi să fie aleşi, ca primari, deputaţi. ‘m AUDIENŢE ! LA PRIMUL MINISTRU 1­1­. dr. Petru Groza, preşedin­tele consiliului de miniştri, a pri­mit pe d-nii: ministru Mihail Ralea, general Dombrovski, pri­marul general al Capitalei, colo­nel Massini, directorul general al Operei Române, Spiru, admi­nistratorul Operei, arh. I­. Crean­gă şi arh. Pom­peiu. S’a luat în discuţie problema construirii pa­latului Operei. D. prim ministru a primit apoi pe d-nii Emil Petrovici, rectorul Universităţii din Cluj, şi prof. Stanciu Stoian, preşedintele I. N. C. D. O. P.-ului. Tot în cursul zilei de ieri, d. dr. Petru Groza a lucrat cu d-nii: Bucur Schiopu, comisar general al preţurilor, Al. Alexan­drini, subsecretar de stat la fi­nanţe şi general Pârvulescu, sub­secretar de stat la aprovizionare. O ÎNTÂMPINARE Primim o întâmpinare semna­tă de d-nii prof. univ. D. Pom­pei, fost preşedinte al Adunării Deputaţilor, prof. D. Munteanu- Râmnic, fost ministru, prof. univ. P. Sergescu, fost deputat, ing. Mircea N. Iorga, fost se­cretar general şi prof I. Rădu­­lescu, fost senator, întâmpinare prin care semnatarii declară că n’au aderat la acţiunea între­prinsă de d. dr. Topa. DELA PARTIDUL ŢĂRĂNESC DEMOCRAT Un comitet studenţesc, alcătuit din d-nii: Tan­tu, Şercanu Valen­tin, Tabuşi Emil, Ion Solari, Ivan Dumitru şi C. Purcăreanu, s’a prezentat d-lui prof. D. R. Ioani­­ţescu, declarându-se de acord cu programul partidului care se ba­zează pe pătura ţărănească şi muncitorimea orăşenească., S’a procedat la repartiţia pe sectoa­re a studenţilor aderenţi. DE VORBĂ CU D­RA MIA GROZA DESPRE FEDERAŢIA DE­MOCRATĂ A FEMEILOR DIN ROMÂNIA (Urmare «în pag. I-a) de preţ ale omului sunt in­dependenţa şi libertatea“. Apoi, cu un gest spontan, d-ra Mia Groza mă ia de mână: — „Vino să-ţi arăt ceva !” îmi a­rată un dulap, cu sertare pline de cărţi şi manuscrise. — „Vezi, ■aici sunt cărţile pe cari le-a studiat tata ani de zile, când, scârbit de politica reacţio­nară a guvernelor trecute, s’a retras aici la Deva. In m­ie şi nopţi a studiat fără odihnă, cău­tând adevărul. Când şi-a dat seama că este în posesia adevă­ratei ştiinţe politice, şi-a reluat lupta. Ştii, desigur, că ce avut de su­ferit din cauza vederilor lui po­litice­ a fost închis. Am trăit a­­tunci zile grele cu toţii. — Acum, când vei căpăta drep­tul de vot, ai să devii poate co­laboratoarea tatălui d-tale pe a­­rena politică? întreb eu. — „Eu am fost întotdeauna colaboratoarea tatei, spune d-ra Mia Groza. Sunt secretara lui“, adăugă ea cu mândrie. — Da, ştiu că ai însoţit pe ta­tăl d-tale şi în călătoria în U. R. S. S. îmi închipui ce călătorie frumoasă a fost! — „A fost foarte frumos spru pe d-ra Mia Groza cu însufle­ţire. Sunt fericită că am putut vizita această ţară minunată. Totul e acolo deosebit: oamenii, oraşele, pământul — totul. E o lume nouă de care nu-ţi poţi face idee dacă nu o vezi“. , L «­­ femeile *2V­SSS?’ -ro* In loc de răspuns d-’ra Mia Groza deschide un mare album cu fotografii din U. R. S. S. — Vezi, femeia asta e o mare savantă, la un institut de cerce­tări ştiinţifice din Moscova; asta, cu figura mongolă, e membră în Sovietul Suprem; cea de colo, e inginer constructor de maşini şi aceea în uniforma militară e ge­neral de divizie, fostă partizană în război pentru Apărarea Pa­triei. Iar tânăra asta elegantă şi frumoasă e regisor. Femeia regi­­sor ! Apoi închizând albumul: — Dacă femeile sovietice ca şi cele din Franţa, Anglia, America, Iugoslavia au putut să ajungă la conducerea ţării, au putut să cree­ze valori nepieritoare pentru pa­tria lor şi omenirea întreagă, de ce n’am putea şi noi, femeile din România, să luptăm şi să mun­cim cu acelaş succes pentru pa­tria şi poporul nostru? Vom cere şi noi drepturi politice guvernu­lui şi sunt convinsă că le vom obţine. Şi după o scurtă pauză: — Cred că dacă toate orga­nizaţiile feminine din ţară se vor federaliza şi vor porni împre­ună la muncă constructivă, vom reuşi şi noi femeile din România să ne ridicăm la aceeaş treaptă de conştiinţă cetăţenească la care s-au ridicat femeile din ţă­rile democrate cele mai avan­sate, contribuind la propăşirea patriei noastre şi la pacea între Naziştii au masacrat milioane de oameni pentru a introduce „Noua Ordine“ Nürnberg, 28 (Rador). — La des­chiderea şedinţei de joi dimineaţa a procesului criminalilor de război germani, Hera, avocatul lui von Ribbentrop, cere tribunalului să examineze din nou cererea făcută de clientul său privitoare la con­vocarea d-lui Churchill ca martor. Preşedintele tribunalului declară că se va examina din nou această cerere şi dă apoi cuvântul procu­rorului american Jackson, care vorbeşte despre crimele săvârşite de organizaţia hitleristă. Procurorul american arată că or­ganizaţia fascistă germană a masa­crat mai multe milioane de oa­meni pentru a introduce „noua ordine”. „Nu este de ajuns să pedepsim aceşti 20 de mizerabili”, — a de­clarat procurorul Jackson, — „tre­­bue ca toţi membrii să fie traşi la răspundere pentru crimele săvâr­şite de organizaţia hitleristă”.­ După ce reaminteşte că in Mai 1924, Republica Weimar a dat o sentinţă prin care partidul naţio­­nal-soci­alist era considerat o „or­ganizaţie criminală”, procurorul american a declarat: „Cel care face parte dintr’o or­mie ” care întrebuinţează mij­loace l egale este răspunzător de­ toate actele ilegale săvârşite de cei­­lalţi membri”. Vorbind despre Schacht, procu­rorul Jackson a declarat: „La fiecare întrunire publică, Sch­axht îmbrăcat într’o uniformă strălucitoare, împodobită cu o su­medenie de decoraţii, ocupa întot­deauna­­ loc în primul rând, pen­tru a da filmului de propagandă un caracter mai artistic. El pă­rea cel m­ai nevinovat, însă de fapt er e­­ cel care acoperea toate ope­raţiunile frauduloase ale lui Hit­. Ier”. „Dacă nu condamnăm cât mai repede şi cât mai sever întreaga organizaţie hitleristă, a încheiat procurorul american poporul ger­man nu va fi niciodată convins de gravitatea crimelor săvârşite de el împotriva umanităţii şi va fi în­ stare să adere din nou la organi­zaţii a­mănătoare”. Preşedintele Lawrence dă apoi cu­v­inte­ procurorului britanic care declară: „Organizaţia hitle­ristă a fost o organizaţie crimina­lă. Partidul nazist a fost inima con­spiraţiei plănuite de acei cari se află stăzi pe banca acuzaţilor”. Procurorul britanic refuză să admită că membrii organizaţiei SS nu erau toţi la curent cu ceea ce se petrecea în organizaţie. Acelaş lucru este valabil şi pentru mem­brii Gestapoului. „G­oering, Frick şi Kaltenbrunner, a subliniat Sir Maxwell, au fost membri ai Gesta­poului. Ii acuzăm de toate crimele săvârşite sub conducerea lor”. La orele 12.45, şedinţa a fost sus­pendată până la orele 14. Azi încep conversaţie pentru evacuarea trupelor franco-engleze din Levant Paris, 28 (Rador). —■ In cercurile în general bine infor­maţi­ se afirmă că conversa­ţiile militare în vederea re­dactării planurilor comune I pentru evacuarea trupelor franceze şi britanice din Siria şi Liban vor începe la Quai d’Orsay în ziua de 1 Marte.­­Se adaugă că Franţa va fi gata să înceapă evacuarea tru­pelor friceze din Liban la sfâr­şitul lunii Martie­­♦ Paris 28 (Rador). — Generalul Pillear, comandantul forţelor bri­tani­ce din Levant şi generalul Stone, fostul comandant al tru­pelor britanice din Egipt, au so­sit la Paris pentru a începe ne­gocieri asupra problemelor teh­nice puse de planurile în legătu­ră cu retragerea trupelor brita­nice şi frdrtneze din Levant. Deasemena, la Paris a sosit d. Frangie, ministrul de externe al Libanului, care a condus delega­ţia libaneză la O.N.U. Sirienii nu au acceptat până acum invitaţia făcută de guver­nul francez de a trimite un re­prezentant la Paris. Alte rezultate ale alegerilor i­ Argentina Londra, 28 (Rador). .— Se anunţă din Buenos Aires că, după rezultatele cunoscute până acum ale alegerilor pentru pre­zidenţia republicii, d. dr. Jose Tamborini (Uniunea demo­crată) conduce cu 3:2 faţă de adversarul său, colonelul Peron (Partidul muncitoresc). D. Tamborini a totalizat 9000 de voturi, iar colonelul Peron 6000. Stadiul negocierilor polono-cehoslovace Praga 28 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei franceze de pre­­­­să transmite: „ Un buletin publicat de guver­­n­­ull cehoslovac în legătură cu ne­gocierile polono-cehoslovace, care pot fi socotite aproape rupte, de­oarece cei mai mulţi din delega­ţia poloneză au plecat, afirmă că polonezii au susţinut în cererile lor un principiu pur etnic, fără să ţină seamă de factorii econo­mici fundamentali. Buletinul mai spune că până acum conversaţiile au avut un caracter pur informativ. In chestiunea Teschen, ceho­slovacii sunt de părere că pro­blema acestei regiuni a fost de­finitiv reglementată în 1940 şi că singurele frontiere, valabile sunt cele dinainte de Muenchen. Părerea cercurilor guverna­mentale cehoslovace este că to­tuşi se va ajunge la o soluţie. Dealtfel, acesta este şi părerea cercurilor poloneze, d. Rzymow­ski, ministrul de externe al Po­loniei, a declarat că „va fi fixată o frontieră justă şi definitivă, care nu va separa, ci va fi două naţiuni". Se speră că delegaţia polone­ză se va înapoia în curând pen­tru reluarea conversaţiilor. -----------------------­ ­5S Condamnarea unor regalişti greci Atena, 28 .Rador). — Evanghe­­los Manganas, şeful bandei or­ganizaţiei regaliste, „X”, ai că­rei membri au dat atacul de luna trecută împotriva oraşului Kala-dintre care zece au fost arestaţi după rebeliune, au fost condam­naţi la închisoare de la 11 ani până la închisoare pe viață. ULTIMELE INFORMAŢII­ ­ INTERNE # Majestatea Sa Regele a primit­eri dimineaţă la orele 11,30 in audienţă, pe d. prof. P. Constantinescu-Iaşi. Minis­trul Propagandei-D Ministru Constantine­scu­Iaşi a supus Majestăţii Sale, spre semnare, Legea pentru schimbarea numelui departa­mentului în acela de Minister al Informaţiilor şi pentru re­organizarea sa. (AgerPres). M­­S­ Regele a primit ieri, în audienţă de lucru, pe d-nii mi­niştri Luca­ţiu Pătrăşcanu şi ing. Petre Bejan.­­ Aseară a avut loc un con­­siliu de miniştri sub prezidenţia d-lui prim - ministru dr. Petru Groza. S-au discutat chestiuni cu ca­racter economic. • D. ministru al afacerilor In­terne Teohari Georgescu a plecat în provincie. D-sa se va opri la Tg. Jiu și la Lugoj, unde va face o serie de inspect­i. • Comisia interministerială pentru aploarea reformei agrare a plecat aseară în Ardeal. (Ager­­pres). I. D. Richard Franasovici, mi­nistrul României la Londra a fost primit ori de Al. S. R. Principesa Elisabeta. D. R. Franasovici a avut între­vederi cu d. Rougetel, fostul re­prezentant diplomatic al Marei Britanii la Bucureşti şi cu d. vice-mareşal al Aerului Steven­son de la Misiunea Britanică. (Agerpres). 6 Șeful suprem al Bisericii Ar­­tueae din Foimiadria — Armenia Sovietică — a numit pe I.P.S.S. episcopul Suren Torosian ca șef al Eparhiei Arm­enane Grigoriene din România, în locul rămas vacant încă din 1942, în urma decesului I. P. S. S. Arhiepiscopului Husik, înaltul prelat este aşteptat să so­sească din Armenia Sovietică, pen­tru a-şi lua postul în primire cu înalta aprobare a Guvernului Ro­mân. ţAgerpresIl­iţ­ e EXTERNE • Comunicatul medical asupra sani­­tăţii Regelui Cristian anunţă că temper­aura a scăzut şi pulsul este bun. In general,, starea sănătăţii Su­veranului se îmbunătăţeşte. (Ra­dor). • Mareşalul Tolbukin, preşedin­tele comisiei aliate de control din Bulgaria, a fost proclamat cetă­ţean de onoare al oraşului Sofia, In cursul unei mari solemnităţi or­ganizat In onoarea sa de d. Kimon Cheorefeliff, președintele consiliu­­lui de miniștri. (Rador). FOST MINISTRU UNGAR CONDAMNAT LA MOARTE Budapesta, 28 (Rador). Agen­ţia TASS transmite: Postul de radio Budapesta a­­nunţă că fostul ministru de jus­tiţie Budinski Laslo, care a fă­cut parte din guvernul Szalassy, a fost condamnat la moarte prin spânzurătoare. --------0*0--------­ Arestarea fostei secretare a lui Hitler Paris 28 (Prin T.F.F.). —­ Bin Frankfurt pe Main se anunţă că în satul Inzel­ de lângă Berchtes­­garden a fost arestată d-ra Fiem fosta secretară a lui Hitler. La ea s’au găsit numeroase documente ale unor nazişti marcanţi. UNIVERSAAL_____ Semnarea unui tratat de amiciţie şi asistenţă reciprocă intre K­. R. S. S. si Mongolia Moscova, 28 t ’'ador). — Agen- i nistru al Republicai populare ția TASS con­­­ită :­­ Mongolia, pe de altă parte. In timpul dela W —27 Februa- j Convorbirile s’au terminat prin rie au avut loc la Moscova con- senar­­area, în ziua de 27 Februa­­rorbiri între d-nii Stalin, pre­­rie, a tratatului de amiciţie şi a­­şedintele Consiliului comisarilor sistenţă reciprocă între Uniunea poporului Unii­ni Sovietice şi­­ Republicilor Sovietice Socialiste Molotov, comisar al poporului , şi Republica populară Mongolia, pentru afacerile­ străine ale U-­I In acelaș timp s’a semnat p­riunei Sovietice pe deoparte și I convenție relativă la colaborarea mareşalul Cioibalsan, primul mi- * economică și culturală. D. Spaak însărcinat „să examineze p­ostitatea formării guvernului belgian“ Bruxelles, 28 (Rador). — Re­gentul Belgiei, Principele Char­les, a încredinţat fostului ministru de externe, socialist şi actual preşedinte al Adunării Generale a OMfU-lui, Spaak, „sarcina de a examina posibilităţile formării unui nou guvern belgian'­, după cum s’a declarat aci joi seara. Joi după amiază s’a anunţat că partidul socialist belgian a res­pins propunerea partidului creş­tin social de a forma un guvern de coaliţie, dat fiind că progra­mul acestuia din urmă nu per­­mite participarea comuniștilor. FIXAREA GRANIŢEI ITALO-IUGOSLAVE Londra, 3 (Rador). — în legă­tură cu fixarea frontierei italo­­iugoslave ficiul informaţiilor din ministerul afacerilor străine brita­nic a transmis joi seara următorul comunicat: In confo­r­itati cu deciziile mi­niştrilor de externe din Septembrie, adjuncţii din consiliul miniştrilor de externe au desemnat o comisie de experţi care să pregătească un raport şi să facă recomandări cu privire la fixarea graniţei dintre Italia şi Iugoslavia, care graniţă va fi în primul rând o linie etnică lăsând un minimum de populaţie sub stăpânire străină. Indeplinin­­du-şi sarcina sa, comisia de ex­perţi va lua în seamă nu numai compunerea etnică a regiunilor ce urmează a fi cercetate, dar şi ca­­racteristicele lor speciale, econo­mice şi geografice. Adjune ’­ţii au dat instrucţii co­misiei Să studieze doc­urentele pri­vitoare la graniţă, care au fost prezentate consiliului miniştrilor de externe de către guvernele Iu­goslaviei şi Italiei, precum şi punc­tele de vedere ce au fost prezen­tate de alte guvern ale Naţiunilor Unite, în conformitate cu invita­ţiile ce le-au fost făcute de către Consiliul m­iniştrilor de externe. Adjuncţii au mai dat instrucţiuni comsiei să plece imediat în regiu­nea respectivă, spre a studia atât compunerea etică a populaţiei, cât şi cart­­aristicile economice şi geo­­grafice ale regiunei. După termi­narea cercetărilor ei la faţa lo­cului, comisia se va înapoia la Londra, unde va pregăti un raport final şi recomandările sale ce ur­mează a fi prezentate consiliului miniştrilor de externe. Comisia de experţi va sosi în curând­­ Trisst şi se va compune din reprezentanţi francezi, sovie­tici, britanici şi nordamerican. „Uniunea avocaţilor egipteni“ face răspunzători pe englezi de tulburările din Cairo Moscova, 28 (Rador). — Agen­ţia „Tass” comunică: „Uniunea avocaţilor egipteni” a publicat o declaraţie relativă la incidentele petrecute în ziua de 25 Februarie, când s-au tras focuri de armă împotriva parti­cipanţilor la o manifestaţie paş­nică prin care cereau retragerea trupelor engleze din Egipt. Declaraţia „Uniunei avocaţilor egipteni“ arată că răspunderea pentru evenimentele de la 21 Fe­bruarie cade asupra guvernului englez, care a adoptat o atitudi­ne ,­incompatibilă cu justiţia şi cu drepturile democraţiei. De a­­ceia, „Uniunea avocaţilor egip­teni“ protestează în mod energic împotriva acţiunilor repetate de agresiune din partea trupelor şi cetăţenilor englezi împotriva e­­giptenilor. Totdeodată se cere guvernului egiptean să adopte o atitudine fermă pentru a salvgarda dem­nitatea ţarei şi drepturile sale. în sfârşit, ,,Uniunea avocaţilor egipteni“ cere să se protesteze împotriva poziţiei guvernului englez şi a acţiunilor sale. Toate aceste hotărîri vor fi aduse la cunoştinţa guvernelor egiptean şi englez. -------•--------­ Soarta monarhiei italiene va fi hotărâtă prin referendum Londra, 28 .(Ofpress). — Soar­ta monarhie italiene va fi hotă­­rîtă printr’un plebiscit care va avea loc în timpul alegerilor ge­nerale, proectate pentru luna Mai. Această hotărîre a fost a­­doptată ieri de către Consiliul de miniștri italian. „CE AM VĂZUT IN U. R. S. S. Declaraţiile d-lui col. Egizio Ma­ssini, directorul Operei Române Eri. la prânz, reprezentanţii zia­relor din Capitală, au fost convo­caţi la direcţia Operei­ Române unde d. colonel Egizio Massini, di­rectorul primei Instituţii muzicale din ţara noastră a făcut o seamă de declaraţii asupra celor văzute în U.R.S.S. Se Ştie că, d. col. Massini, a fost în Rusia unde a stat patru săp­tămâni, împreună cu delegaţii AR­­LUS-ului şi s-a reîntors, zilele tre­cute, aducând cu sine un bogat material artistic, atât informativ cât şi de aplicat pe teren. D-sa a început prin a spune că, Miercuri 6 Martie a c, în cadrul unei solemnităţi, Opera va intra în posesia efectivă a terenului din Piaţa Brătanu, unde i se va înălţa viitorul palat propriu După planurile şi indicaţiile ar­hitecţilor sovietici pe cari i-a con­sultat, palatul nu va avea mai mult de 2000 locuri, pentru ca astfel, toţi spectatorii să se poată bucura de vizibilitate şi acustică perfectă şi va fi înzestrată cu utilajul scenic cel mai modern. TEATRE ŞI ARTIŞTI Impresionantă i s’a părut d-lui Massini, Opera Mare din Moscova şi studio-ul ei care au un personal artistic de 1680 bărbaţi şi femei. Conduse de compozitorul Pazowski şi de administratorul Leontâev, a­­ceste două instituţii muzicale mos­covite pot fi date ca model pentru disciplina angajaţilor cât şi pentru nivelul de înaltă valoare artistică al spectacolelor Teatrele în U.R.S.S. fiind toate ale statului, artiştii se bucură de o salarizare corespunzătoare necesi­tăţilor­­lor, cel mai mare salariu nedepăşind suma de 11.000 ruble lunar. Dar interesant este sistemul pensiilor cam­ de cele mai multe ori, întrec salariile lunare din timpul activităţii artiştilor. Prin urmare la bază au un principiu mai plin de umanitate, de grijă pentru pensionarii cari la alte ţări (ca şi la noi) sunt lăsaţi să-şi târâe zilele de azi pe mâine. CE SE JOACA In general teatrele muzicale din U.R.S.S. joacă operele clasice ru­seşti, cele internaţionale fiind lă­sate in rezervă din cauza vechilor montări. Numai studioul operei mai cântă: „Tosca”, „Traviata”, „Bărbierul din Sevilla”, ca docu­mentare. La Moscova sunt 5 opere, iar la una din ele, de şase luni se stu­diază ,,Boris Gudunov” a cărei premieră va fi abia in Mai a. c. Preţurile de intrare sunt mici (cel mai scump loc la Opera Mare nu trece de 25 ruble) şi in felul acesta, publicul din oraşele U.R. S.S. este foarte mare frecventator de teatru şi tot­odată cunoaşte, apreciază spectacolele intr’o mă­sură demnă chiar de invidiat. D. Massini a mai dat apoi o serie de preţioase amănunte asu­pra vieţii sociale din U.R.S.S., a­­supra vieţii particulare a artişti­lor, asupra regişorilor şi cântăre­ţilor celebri cari activează in cele două capitale: Moscova şi Lenin­grad, cât şi asupra a ceea ce în­seamnă şcoala­ baletuluii rusesc, cea mai veche şi mai bună din lume. încheind, d-sa a evocat felul mai mult decât prietenesc, frăţesc, în care au fost primiţi delegaţii artei româneşti de către colegii din U.R.S.S. fiind copleşiţi, pur şi sim­plu, pretutindeni, de atenţii şi a­­mabilităţi, cam­ , natural, se răs­frâng asupra poporului nostru în­treg, persoanele fiind numai pre­texte. C. R. Vizita la Roma a fostului rege al Iugoslaviei Moscova, 28 (Ofpress). — Ziarul „Ostaşul Sovietic” reproduce ur­mătoarea comunicare din Roma a agenţiei TASS După cum co­munică ziarul „Unita”, fostul rege al Iugoslaviei Petru Karakiorgh­e­viei ,se află de o săptămână la Roma. Fostul rege, potrivit infor­­ maţiilor pe care le deţine ziarul, s’a întâlnit cu generalul Mihai­ I loviri şi cu o serie de alţi monar- I­hişti iugoslavi. Aceste întâlniri,­­ adaogă ziarul, sunt în legătură cu accentuarea activităţii anti-­­ iugoslave a bandelor de cetnici I din Italia­, I i 2 p Ministrul ungar al culturi invitat la serbările româno-­ maghiare de la Bucureşti Asoc­aţia româno-maghiară ne informează că d. dr. Keresztury Deja, ministrul culturii din gu­vernul de la Budapesta, este in­vitatul guvernului român, c­u ocazia serbărilor româno - ma­ghiare, care vor avea loc la Bu­cureşti în zilele de 14, 15 şi 16 Martie a. c., cu care ocazie vor veni din Ungaria numeroase personalităţi ale vieţii artistice şi culturale.­­La aceste serbări va da concursul baletul Operei din Budapesta. Serbările se vor desfăşura în sala cinematografului Aro şi în­ saloanele Cercului Militar.’ Implinindu-se 6 luni de la moartea scumpei noastre Angela Ştefania Birnberg SYLVETTE îndureraţii: Avocat Monica I. Birn­­berg soţ, Ica şi Gheorghe Cojocaru părinţi, Ana, Antoinetta, Nutri, Pe­­trica şi Vasile Cicerone fraţi şi în­treaga familie anunţă parastasul de 6 luni ce are loc Sâmbătă 2 Martie orele 12, biserica Domniţa Bălaşa. ____ 38 îndureraţii: Pepi, fiică, Sandu şi Silvia Trotuş, fiu şi noră şi familiile înrudite, aduc la cunoştinţă încetarea din viaţă a scumpei lor SEMNE -----Ci în vârstă de 58 ani după o lungă şi grea suferinţă Incinerarea va avea loc azi 1 Mar­tie 1946 ora 16.30 la Crematoriul „Ce­nuşa”. Rugăm să nu se facă vizite de con­doleanţe. Cristache Ispas frate, mulţumeşte rudelor, colegelor şi colegilor de birou şi cunoscuţilor care au luat parte la înmormântarea iubitei sale surori ELENA ISPAS Căsătorită Balin­ca Ucisă de automobil de un criminal al vitezei şi roagă pe cei ce au iubit­* a lua parte Duminică 3 Martie D4C ora 10 la parastasul de şase săptămâni la Biserica Regina Elisabeta din spatele Cimitirului Sf.­ Vineri precum şi la Cimitir fig. 9 bis. wmuammmiW'k'r ■r .■ S’au scurs doi ani dela înoartea bunului meu soţ HUGO MRAZ.EK Rog pe toţi cei cari l-au iubit să ia parte la parastasul care va avea loc Sâmbătă 2 Martie, ora 1“ dim. în biserica „Mavrodolu’“ din Piteşti. ____________ ____ . 5 îndureraţii: soţie, părinţi şi fră­ţiori anunţă împlinirea a doi ani de la moartea scumpului Ion SUBLOCOTENENT AVIATOR PETRE ŞTEFAN Parastasul va avea loc la biserica Şuteşti c.­Lung Muscel.­­ Doctor Aurel Olaru şi Doamna aduc la cunoştinţă oficierea parastasului de 6 luni pentru unchiul lor Dr. GHEORGHE OLARIU­­ care va avea loc Sâmbătă 2 Martie,­­ ora 12 la biserica Boteanu. 7 Maria şi Teodor Tatos cu Sandu şi Mircea, fiică şi ginere, Grigore­ fiu, anunţă rudele şi prietenii, parastasul de 40 zile al bunei şi iubitei lor mamă Elise E. Bog­dan Lazarovici care va avea Ioc Duminică 3 Martie 1946, orele 11,30 a.m. la biserica Popa Chiţu,­­ Anişoara Anastasiu, tot mai adânc îndurerată aminteşte rudelor şi cu­noştinţelor că au trecut paim ani de chinuitoare suferinţă de când scumpa şi preţuita ei soră AMU­ONETTA GHEORGHIU a închis ochii pentru totdeauna. Parastasul pentru sufletul ei bun se va oficia la biserica Sf. Apostoli. Sâmbătă 2 Martie orele 10,30 D-na Florica Iones­cu şi fiul anun­ţă: parastasul de 6 luni au mult regre­tatului lor soţ şi tată STAN IONESCU Profesor Universitar care se va oficia Sâmbătă 2 Martie ora 10 dim. la biserica ,Sf. Gheor­­ghe” (Plevnei). O îndurerată mamă şi soră anunţă parastasul d­e 7 ani al scumpei lor ELENA MTESCU PĂPUŞĂ care va avea loc Sâmbătă 2 Martie orele 10:30 la biserica Mavrogheni ____ 4 Cu aceeaş durere: Dumitru şi Chi­­riachiţa părinţi. Nina soţie. Sergiu copilaşul Iul drag. Lenuţa, Costel so­ră şi cumnat, Anişoara dr. Şutu, soră şi cumnat. Ionel Mitu, frate şi cum­nată, anunţă rudele şi prietenii că se împlineşte 1 an de când dragul lot Fr. T. R. Georgescu Gheorghe>GEO 23 an] s’a jertfit ţării. Cruda moarte te-a răpit din mijlo­cul nostru, de lângă puişorul lui tătutu rămas numai de 2 anişori, de lângă măicuţa ta scumpă din a că­rei grădină dragă mai răpise dea­­cum o floare, lăsându-se în, besna desnăde­jdiei. Sufletele noastre te vor păstra însă până la revederea din lumea ta. Dormi în pace suflet bun.­­ Slujba parastasului se va oficia Sâmbătă 2 Martie 1946 în biserica Sft. Nicolae, Tabaci-Cuza Vodă orele 10 dimineaţa. Cei ce nu l-au uitat sunt rugaţi să ia parte. S D-na şi Dr. Alexandru Costache cu Gaby şi Petrişor anunţă parastasul de 6 luni al scumpei şi neuitatei lor Dr. M.CNA CINSTESCU Parastasul se va oficia Sâmbătă 2 Martie ora 10 a. m. la biserica Sfe­te din calea Victoriei. 21 Cu profundă durere Alexandru Brăiloiu cu Barbu, anunţă parastasul de 40 de zile al scumpului adoratu­lui şi bunul lor soţ şi părinte loan C. Brăiloiu în ziua de 2 Martie ora 11:30 la bise­­rica Floreascai(Calea Dorobanţi). Familiile­­ Andreescu-Munteanu şi nepoţi anunţă cu aceeaşi durere pa­rastasul de doi ani al scumuu lui lor cumnat şi unchi care le-a fost ca părinte NICULAE IONESCU fost consilier sect. Verde Sâmbătă 2 Martie biserica Sf Vi­neri. Masa la azil. 17 ■ B• apwwww——9H Cu nemărginită durere d­om Ana V. Predescu roagă rudele şi prietenii a lua parte la parastasul de un an de la încetarea din viaţă a scumpului şi neuitatului meu soţ VICTOR PREDESCU Preşedintele Sindicatului­­ Vladimi­­rescu al oltenilor vânzători ambulanţi Parastasul se va oficia la biserica­­ Sf. Dumitru din Calea Colentina in ziua de 2 Martie 1946. 18 îndureraţi, Florica Stoica cu fetiţa sa Adriana şi familiile Steiescu, Chiţulescu, Piti şi sprânceană a­­nunţă parastasul de 9 zile al scum­pului lor soţ, tată şi cumnat STAN STOICA înv. gr. I decedat la 19 Febr. 1946, înmormântat In com Dridu-II­... Iov. Parastasul are loc In 2 Martie­­ a. c.­­te 14 îndurerate familiile: Petre şi Şer­­ban Droc, C. Floriţă, Bucur Saman, Şincu şi C. Vârcolici, anunţă paras­tasul de un an de la moartea scum­pului lor frate, cumnat şi unchi Constantin Coman Droc care se va oficia Sâmbătă 2 Martie 1946 orele 10 dim. la biserica ,,Sf-la Treime” Tei şi cimitirul sf. Vineri. »■ «SF Vasile Theodoru avocat, anunţă că a trecut un an de la încetarea din viaţă a iubitei sale soţii LTLI THEODORU Serviciul religios pentru pomenirea ei va avea loc Duminică 3 Martie 1946 ora 12 la Crematoriul „Cenuşa” şi Pâinea Zilnică. 47 Mam­a mamă, N. Niculescu-Buzău tată, anunţă cu aceeaşi durere pa­rastasul de 6 ani al scumpului lor fiu TICU pentru ziua de Sâmbătă 2 Marie ora 10 dim. la biserica Mavrogheni, Int. Lt. Colonel Delcea Gh anunţă rudele şi prietenii că în ? Martie ora 10,39 se va oficia la cimitirul Ghencea militar parastasul de 9 luni de la pierderea prea iubitei sale soţii Ştefania Int Lt. Cel. Delcea Rugaţi-vă pentru sufletul său. Doamna Maria Alimăneştianu cu fiicele anunţă că parastasul de 3 ani al regretatului lor soţ şi tată INGINER Vasile Afimănesfiami se va oficia Sâmbătă 2 Martie orele 11 in biserica Albă. 25 Cu aceeaş durere soţia şi fiica a­­nunţă parastasul de un al neui­­tatului lor GRIGORE BUZDUGAN Profesor-Focşani care va avea loc Sâmbătă 2 Martie ora I la Crematoriul „Cenuşa”. 11 mm­ -------------------------- — Dl. L. M. Metaxa cu fir care anunţă parastasul de trei ani al neuitatei lor soţie şi mamă Polixenia-Mary Metaxa la biserica. Visarion, Sâmbătă 2 Mar­tie, ora 11. 3 • Laura soţie anunţă rudelor şi prie­tenilor pomenirea de 6 luni a sufle­tului drept şi bun al celui ce ■ fost LOCOTENENT ACTIV Vasilescu Mircea, Victor Student inginer pentru Sâmbătă 2 Martie ora 11 la biserica Elefterie şi a cimitirul Sf. Vineri. Implinindu-se nouă luni de la moar­tea scumpei şi bunei noastre mame ECATERINA ZAMFIRESCU Institutoare, pensionară Parastasul va avea loc Sâmbătă 1 Martie 1946 la biserica Albă-Postăvari strada Bateriilor şi Pâinea Zilnici. Cu aceeaşi nemărginită durere Con­stantin, Olympia şi Eugenia fu­ cu­noscut rudelor şi colegilor ca s’au scurs şase luni de sfâşietoare lacrimi şi de crudă despărţire de a crea ce Ie-a fost mai scumpi decât lumina ochilor, de VIRGINICA NICOLAU NELLY fostă în corpul de balet al Operei Române Parastasul pentru sufletul ei bun şi curat va avea loc Sâmbătă 2 Mar­tie ora 10 dim. la biserica Cuţitul de Argint. 32 A trecut l*/1­0411 de zadarnică aş­teptare de când a căzut un brad tâ­năr, pentru Ardealul milenar EROUL Paiuş David Locotenent rezervă Funcţionar S.T.B Tanţi soţie, Şerbanei fiu, roagă fa­milia, prietenii, camarazii a lua parte la parastas Sâmbătă 2 Martie ora U biserica Dichiu.­r 31 Cu sufletul zdrobit de durere Ve­­tuţa soţie, anunţă parastasul de 40 zile al soţului meu la St. Cataloi la ziua de 2 Martie 1946. CONSTANTIN RÂPEANU Şef St. Cataloi Cei care l-au cunoscut şi iubit sunt rugaţi să ia parte. 33 Emilia Grosu cu nemărginită dure­re aduce la cunoştinţa rudelor şi prietenilor parastasul de 40 zile al regretatului său soţ IONEL GROSU Platon. Maj. jandarmi ucis mişeleşte la datorie. Serviciul religios se ofici­­ă la 1 Martie 1946 în biserica Drăgăneşti- Prahova. 38­8 D-na Elena Georgescu, Eugenia şi Mihail Constantinescu anunţă că s’a scurs un an de jalnică durere dela moartea celui mai bun şi drag soţ, tată şi socru ALEXANDRU A. GEORGESCU-VOGA ucis mişeleşte în seara zilei de 1 Martie 1945. Slujba religioasă se va oficia sâm­bătă 2 Martie ora 10:30 la biserica Albă-Postăvari, la cimitirul Sf. Vi­neri şi Pâinea Zilnică. 9 mmroa’szweelrc.Ka­rrrtefrgsa' jbwb——gin Familiile: puiu Dumitrescu, Mioara Dimitriu, Alexandru Negrea şi I.D.1L loaniţescu cu nemărginită durere a­­nunţă parastasul de 9 luni al scum­pei lor VIRGINIA Genera.! C. DIMITRESCU (MAICA GICA) care va avea loc Sâmbătă 2 Martie ora 11 la biserica Sft. constantin.IS» Olimpia, Iile Cuciureanu părinţi, Ariadna, Aurelian Verenca soră, cumnat, cu mare durere anunţă pa­­rastasul de un an al EROULUI LOCOT. REZ. RADU CUCIUREANU Student Reg. 11/16 Artilerie căzut in luptele din Cehoslovacia la 4 Martie 1945. Parastasul se va oficia în ziua de 2 Martie 1946, în Mănăstirea din Si­naia. 3 HBHMUMinuBanBMBams. m . Adânc îndureraţi Elena soţie, ■Hi Nicu fiu, Maria şi Dr. Letea, ■ Elena şi dr. Badea Buzău, Ca­­liope şi Toma Bodeanu, Mili­ca şi av. Al. Bodeanu, Marie,­ca şi dr. Eug. Bodeanu, fii, fiice, gineri, nurori, Elena Constantinescu şi Ape­­ta­steria de surori. Împreună cu fa­miliile înrudite anunţă pierderea mpului lor ALEXANDRU BODEANU in etate de 68 ani decedat la 27 Februarie 1946 la Bu­zău. înmormântarea va avea loc azi, 1 Martie la cimitirul Dumbrava din Buzău. '■«*■ Îs miîik+ Sdrobiţi de durere părinţi: Petre şi Constanţa şi soţia E­­caterina (Tita) şi familiile în­rudite, anunţă cu durere în­cetarea din viaţă a scumpului lor fiu şi soţ STELLAN PINCU In etate de 25 ani Student înmormântarea va avea loc Sâm­bătă 2 Martie a. c. orele 14,30 la ci­mitirul Sf. Vineri, în a cărui capelă se află depus, 37 ♦ îndureraţii. fizica soţie, Eu­­frosina mamă, soră, fraţi, cumnaţi, cumnate şi familiile înrudite, cu nespusă durere anunţă pierderea prea iubitului lor Constantin F. Mateescu Pensionar C.A.M. la 27 Februarie, după o grea sufe­rinţă: înmormântarea astăzi Vineri 1 Martie Orele 16 la cimitirul Sf. Vineri, unde corpul se află depus _______________ 28 ♦ Cu Inima frântă de durere şi In veci neconsolaţii: ştel­art soţ, Lucia şi ştefania fiice, Ion şi Cristina părinţi, Gheor­ghe, Ton şi Laurean fraţi, anunţăm moartea fulgerătoare a scumpei şi prea iubitei noastre August» Meier Dr. Gale» (născută BAIA) decedată în urma unui accident ne­norocit de maşină in z­iua de 19 Ia­nuarie 1946. Parastasul fie şase săptămâni se va celebra în ziua de 2 Martie 1946 în biserica Dichiu din Capitală. 50 îndureraţi în veci, soţ, fiu şi mamă pentru pierderea prea de timpuriu a mult iubitei şi dragei lor SOFIA CHRISSOGHELOS care s’a stins din viaţă la 28 Februa­rie 1946. Înmormântarea va avea Ioc Sâm­bătă ,2 Martie orele 15 la cimitirul Bellu în a cărui capelă corpul neîn­sufleţit este depus. 38­ + Victor Protopopescu soţ Vir­ginia, şi Nicu Ioaniu fiică şi ginere. Magistrat George Pro­topopescu fiu, cu adâncă du­rere anunţă moartea scumpei lor MARIA PROTOPOPESCU înmormântarea va avea loc azi Vineri 1 Martie ora 3 p.m. la d­roi­­tul Bellu. 16 ♦ îndureraţii Paula şi Ovidiu Brâţescu fiică şi ginere, cu familiile ştefănescu Col Dră­­gnicescu, Georgescu, dr Flo­­rescu, Repanovici, Teodorescu dr. Trufaşu, Naumescu, anunţă înceta­rea din viaţă a scumpei lor ELEFTERIA IONESCU Înmormântarea Sâmbătă 2 Martie la cimitirul Reînvierea. Slujba religioasă se va oficia la orele 14 în biserica Precupeţii Vechi, __________________ « ♦ Cassa Autonomii a Monopolu­rilor Regatului României, a­­duce la cunoştinţă cu mult re­­gret Încetarea din viaţă a fo­stului ei colaborator Corwin-'**' f.. Mir­aseu Pensionar înmormântarea va avea loc -n ziua de Vineri 1 Martie 1946 la orele 16 la cimitirul Sf. Vineri în capela că­ruia se găseşte depus corpul neînsu­fleţit. 15 . ­ -V -+ t"

Next