Universul - Provincie, martie 1946 (Anul 63, nr. 49-75)
1946-03-03 / nr. 50
% PENTRU ABONAŢII NOŞTRI Scumpirea hârtiei şi a celorlalte materii prime au dus şi la o scumpire a ziarelor, implicit a abonamentelor. Ne-am văzut nevoiţi să sporim abonamentul ziarului la 10.000 lei pe trei luni pentru provincie Pentru a uşura cetitorilor noştri plata abonamentelor, am deschis un cont special la C. E. C. Cont C. E. C. Nr. 7999 Plata prin C. E. C. este lesnicioasă şi gratuită. Plătiţi, deci, abonamentele la ziarul „UNIVERSUL” prin cont C. E. C. 7999, fără nici un fel de taxă. VIAŢA POLITICA Democraţia română are o memorie bună ocupându-se de recentele manifestări huliganice de la facultatea de agronomie, unde a fost devastată vitrina Arlus, „Graiul Nou”, Ziarul Direcţiunii Politice a Grupului de Trupe ale Armatei Roşii, publică în numărul său de eri, sub titlul de mai sus şi sub semnătura d-lui D. Volturisn, un articol care are următoarea încheere: „Noi nu socotim responsabili de toate aceste acte murdare, de toate calomniile antisovietice, de şoaptele şi svonurie puse în circulaţie numai pe cei care în mod direct le săvârşesc. Responsabili sunt în bloc toţi acei care, prin întreaga lor activitate, prin manifestările lor zi de zi, oral sau în presă, le susţin şi le încurajează, le cultivă cu o stăruinţă îndărătnică. Noi ştim că poporul român democratic cunoaşte tot atât de bine ca şi noi pe aceşti vinovaţi de propaganda şi manifestările antisovietice. Comemorarea lui 24 Februarie ne-a arătat că el nu-i uită. Şi această bună memorie, pe care democraţia românească a dobândit-o în lupta ei grea Şi sângeroasă contra reacţiunii e pentru noi o chezăşie Că svârcolirile duşmanilor prieteniei sovieto-române nu vor putea împiedica desvoltarea și consolidarea ei spre binele ambelor noastre țări". Houii protesta împotriva distrugerii vitrinei ARLUS dela facultatea de agronomie Comitetul Cercurilor sudenţeali ARLUS a votat o moţiune prin care protestează cu toată energia împotriva actelor îndreptate contra culturii dela facultatea de agronoomie. Moţiunea se inchee astfel : „Cercurile studenţeşti ARLUS, create pentru îmbogăţirea patrimoniului cultural al tineretului universitar român, prin cunoaşterea realizărilor din U.R. S S., nu pot îngădui manifestări cu caracter emi cultural, care smintesc de atmosfera de Întuneric, ce a fost răspândită în mod voit în ultimii douăzeci de ani. • Cerem insistent, ca duşmanii Uniunii Sovietice să fie descoperiţi şi sancţionaţi în mod exemplar”. UN RĂSPUNS Al STUDENŢIEI DEMOCRATE DELA AGRONOM!! Studenţimea democrată dela facultatea de Agronomie, răspunzând printr’un comunicat pe care-l primim la redacţie, afumaţiunilo făcute de societatea studenţilor agronomi, publicate în ziarul .Dreptatea”, precizează. „Vitrina, Arlus-ului nu putea fi devastată decât de acei cari în trecut au propagat ura împotriva, poporului sovietic şi a realizărilor lui, iar astăzi, consecvenţi, ş® manifestă pe linia aceleiaşi atitudini. In timp ce întreaga presă democrată s’a făcut ecoul protestelor atudenţimii democrate dela facultatea de agronomie, singur ziarul .Dreptatea”, prin precizarea înserată, se demască. Şi demascarea e cu atât mai evidentă cu cât încearcă o grosolană manevră încearcă să arunce vina vandalismului huliganic asupra studenţilor democraţi, cari singuri „ar fi sustras în mod elegant fotografiile, ca apoi tot ei să acuze” Procedeul e prea „istoric” ca să mai fie nevoie de comentarii!”. NOUL STATUT AL SALARIAŢILOR PUBLICI ’ „Scânteia", oficiosul partidului comunist român, ocupându-se în numărul său de ori de noul statut al salariaţilor publici, care care va fi în curând supus discuţiei masselor funcţionăreşti şi guvernului, scrie următoarele: Anteproiectul noului statut n’a mai fost elaborat cu scopul de e îngrădi drepturile salariaţilor, ci de a le apăra. El este opera lor înşişi, care a devenit posibilă datorită existenţei organizaţiilor lor profesionale libere şi aurite. Din analiza lui rezultă că principalele deziderate ale funcţionarilor vor fi, în sfârşit recunoscute ca îndreptăţite. Anteproectul asigură în primul rând stabilitatea în serviciu. Prin aceasta se pune capăt situaţiei când un salariat putea fi concediat în orice moment dacă superiorul lui avea chef. Soluţiijuste şi-au găsit şi alte deziderate în legătură cu propunerile pentru avansări, cu concediile, ocrotirea familiei, etc. Pe aceiaşi linie a grijei faţă de salariaţi se plasează şi statornicirea drepturilor politice pentru funcţionari. In trecut salariaţii erau, cel mult, buni să voteze cu guvernul. Anteproectul noului statut prevede că ei se vor bucura de toate drepturile politice. Vor putea nu numai să aleagă ci şi să fie aleşi, ca primari, deputaţi. ‘m AUDIENŢE ! LA PRIMUL MINISTRU 11. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, a primit pe d-nii: ministru Mihail Ralea, general Dombrovski, primarul general al Capitalei, colonel Massini, directorul general al Operei Române, Spiru, administratorul Operei, arh. I. Creangă şi arh. Pompeiu. S’a luat în discuţie problema construirii palatului Operei. D. prim ministru a primit apoi pe d-nii Emil Petrovici, rectorul Universităţii din Cluj, şi prof. Stanciu Stoian, preşedintele I. N. C. D. O. P.-ului. Tot în cursul zilei de ieri, d. dr. Petru Groza a lucrat cu d-nii: Bucur Schiopu, comisar general al preţurilor, Al. Alexandrini, subsecretar de stat la finanţe şi general Pârvulescu, subsecretar de stat la aprovizionare. O ÎNTÂMPINARE Primim o întâmpinare semnată de d-nii prof. univ. D. Pompei, fost preşedinte al Adunării Deputaţilor, prof. D. Munteanu- Râmnic, fost ministru, prof. univ. P. Sergescu, fost deputat, ing. Mircea N. Iorga, fost secretar general şi prof I. Rădulescu, fost senator, întâmpinare prin care semnatarii declară că n’au aderat la acţiunea întreprinsă de d. dr. Topa. DELA PARTIDUL ŢĂRĂNESC DEMOCRAT Un comitet studenţesc, alcătuit din d-nii: Tantu, Şercanu Valentin, Tabuşi Emil, Ion Solari, Ivan Dumitru şi C. Purcăreanu, s’a prezentat d-lui prof. D. R. Ioaniţescu, declarându-se de acord cu programul partidului care se bazează pe pătura ţărănească şi muncitorimea orăşenească., S’a procedat la repartiţia pe sectoare a studenţilor aderenţi. DE VORBĂ CU DRA MIA GROZA DESPRE FEDERAŢIA DEMOCRATĂ A FEMEILOR DIN ROMÂNIA (Urmare «în pag. I-a) de preţ ale omului sunt independenţa şi libertatea“. Apoi, cu un gest spontan, d-ra Mia Groza mă ia de mână: — „Vino să-ţi arăt ceva !” îmi arată un dulap, cu sertare pline de cărţi şi manuscrise. — „Vezi, ■aici sunt cărţile pe cari le-a studiat tata ani de zile, când, scârbit de politica reacţionară a guvernelor trecute, s’a retras aici la Deva. In mie şi nopţi a studiat fără odihnă, căutând adevărul. Când şi-a dat seama că este în posesia adevăratei ştiinţe politice, şi-a reluat lupta. Ştii, desigur, că ce avut de suferit din cauza vederilor lui politice a fost închis. Am trăit atunci zile grele cu toţii. — Acum, când vei căpăta dreptul de vot, ai să devii poate colaboratoarea tatălui d-tale pe arena politică? întreb eu. — „Eu am fost întotdeauna colaboratoarea tatei, spune d-ra Mia Groza. Sunt secretara lui“, adăugă ea cu mândrie. — Da, ştiu că ai însoţit pe tatăl d-tale şi în călătoria în U. R. S. S. îmi închipui ce călătorie frumoasă a fost! — „A fost foarte frumos spru pe d-ra Mia Groza cu însufleţire. Sunt fericită că am putut vizita această ţară minunată. Totul e acolo deosebit: oamenii, oraşele, pământul — totul. E o lume nouă de care nu-ţi poţi face idee dacă nu o vezi“. , L « femeile *2VSSS?’ -ro* In loc de răspuns d-’ra Mia Groza deschide un mare album cu fotografii din U. R. S. S. — Vezi, femeia asta e o mare savantă, la un institut de cercetări ştiinţifice din Moscova; asta, cu figura mongolă, e membră în Sovietul Suprem; cea de colo, e inginer constructor de maşini şi aceea în uniforma militară e general de divizie, fostă partizană în război pentru Apărarea Patriei. Iar tânăra asta elegantă şi frumoasă e regisor. Femeia regisor ! Apoi închizând albumul: — Dacă femeile sovietice ca şi cele din Franţa, Anglia, America, Iugoslavia au putut să ajungă la conducerea ţării, au putut să creeze valori nepieritoare pentru patria lor şi omenirea întreagă, de ce n’am putea şi noi, femeile din România, să luptăm şi să muncim cu acelaş succes pentru patria şi poporul nostru? Vom cere şi noi drepturi politice guvernului şi sunt convinsă că le vom obţine. Şi după o scurtă pauză: — Cred că dacă toate organizaţiile feminine din ţară se vor federaliza şi vor porni împreună la muncă constructivă, vom reuşi şi noi femeile din România să ne ridicăm la aceeaş treaptă de conştiinţă cetăţenească la care s-au ridicat femeile din ţările democrate cele mai avansate, contribuind la propăşirea patriei noastre şi la pacea între Naziştii au masacrat milioane de oameni pentru a introduce „Noua Ordine“ Nürnberg, 28 (Rador). — La deschiderea şedinţei de joi dimineaţa a procesului criminalilor de război germani, Hera, avocatul lui von Ribbentrop, cere tribunalului să examineze din nou cererea făcută de clientul său privitoare la convocarea d-lui Churchill ca martor. Preşedintele tribunalului declară că se va examina din nou această cerere şi dă apoi cuvântul procurorului american Jackson, care vorbeşte despre crimele săvârşite de organizaţia hitleristă. Procurorul american arată că organizaţia fascistă germană a masacrat mai multe milioane de oameni pentru a introduce „noua ordine”. „Nu este de ajuns să pedepsim aceşti 20 de mizerabili”, — a declarat procurorul Jackson, — „trebue ca toţi membrii să fie traşi la răspundere pentru crimele săvârşite de organizaţia hitleristă”. După ce reaminteşte că in Mai 1924, Republica Weimar a dat o sentinţă prin care partidul naţional-socialist era considerat o „organizaţie criminală”, procurorul american a declarat: „Cel care face parte dintr’o ormie ” care întrebuinţează mijloace l egale este răspunzător de toate actele ilegale săvârşite de ceilalţi membri”. Vorbind despre Schacht, procurorul Jackson a declarat: „La fiecare întrunire publică, Schaxht îmbrăcat într’o uniformă strălucitoare, împodobită cu o sumedenie de decoraţii, ocupa întotdeauna loc în primul rând, pentru a da filmului de propagandă un caracter mai artistic. El părea cel mai nevinovat, însă de fapt er e cel care acoperea toate operaţiunile frauduloase ale lui Hit. Ier”. „Dacă nu condamnăm cât mai repede şi cât mai sever întreaga organizaţie hitleristă, a încheiat procurorul american poporul german nu va fi niciodată convins de gravitatea crimelor săvârşite de el împotriva umanităţii şi va fi în stare să adere din nou la organizaţii amănătoare”. Preşedintele Lawrence dă apoi cuvinte procurorului britanic care declară: „Organizaţia hitleristă a fost o organizaţie criminală. Partidul nazist a fost inima conspiraţiei plănuite de acei cari se află stăzi pe banca acuzaţilor”. Procurorul britanic refuză să admită că membrii organizaţiei SS nu erau toţi la curent cu ceea ce se petrecea în organizaţie. Acelaş lucru este valabil şi pentru membrii Gestapoului. „Goering, Frick şi Kaltenbrunner, a subliniat Sir Maxwell, au fost membri ai Gestapoului. Ii acuzăm de toate crimele săvârşite sub conducerea lor”. La orele 12.45, şedinţa a fost suspendată până la orele 14. Azi încep conversaţie pentru evacuarea trupelor franco-engleze din Levant Paris, 28 (Rador). —■ In cercurile în general bine informaţi se afirmă că conversaţiile militare în vederea redactării planurilor comune I pentru evacuarea trupelor franceze şi britanice din Siria şi Liban vor începe la Quai d’Orsay în ziua de 1 Marte.Se adaugă că Franţa va fi gata să înceapă evacuarea trupelor friceze din Liban la sfârşitul lunii Martie♦ Paris 28 (Rador). — Generalul Pillear, comandantul forţelor britanice din Levant şi generalul Stone, fostul comandant al trupelor britanice din Egipt, au sosit la Paris pentru a începe negocieri asupra problemelor tehnice puse de planurile în legătură cu retragerea trupelor britanice şi frdrtneze din Levant. Deasemena, la Paris a sosit d. Frangie, ministrul de externe al Libanului, care a condus delegaţia libaneză la O.N.U. Sirienii nu au acceptat până acum invitaţia făcută de guvernul francez de a trimite un reprezentant la Paris. Alte rezultate ale alegerilor i Argentina Londra, 28 (Rador). .— Se anunţă din Buenos Aires că, după rezultatele cunoscute până acum ale alegerilor pentru prezidenţia republicii, d. dr. Jose Tamborini (Uniunea democrată) conduce cu 3:2 faţă de adversarul său, colonelul Peron (Partidul muncitoresc). D. Tamborini a totalizat 9000 de voturi, iar colonelul Peron 6000. Stadiul negocierilor polono-cehoslovace Praga 28 (Rador). — Corespondentul Agenţiei franceze de presă transmite: „ Un buletin publicat de guvernull cehoslovac în legătură cu negocierile polono-cehoslovace, care pot fi socotite aproape rupte, deoarece cei mai mulţi din delegaţia poloneză au plecat, afirmă că polonezii au susţinut în cererile lor un principiu pur etnic, fără să ţină seamă de factorii economici fundamentali. Buletinul mai spune că până acum conversaţiile au avut un caracter pur informativ. In chestiunea Teschen, cehoslovacii sunt de părere că problema acestei regiuni a fost definitiv reglementată în 1940 şi că singurele frontiere, valabile sunt cele dinainte de Muenchen. Părerea cercurilor guvernamentale cehoslovace este că totuşi se va ajunge la o soluţie. Dealtfel, acesta este şi părerea cercurilor poloneze, d. Rzymowski, ministrul de externe al Poloniei, a declarat că „va fi fixată o frontieră justă şi definitivă, care nu va separa, ci va fi două naţiuni". Se speră că delegaţia poloneză se va înapoia în curând pentru reluarea conversaţiilor. ----------------------- 5S Condamnarea unor regalişti greci Atena, 28 .Rador). — Evanghelos Manganas, şeful bandei organizaţiei regaliste, „X”, ai cărei membri au dat atacul de luna trecută împotriva oraşului Kala-dintre care zece au fost arestaţi după rebeliune, au fost condamnaţi la închisoare de la 11 ani până la închisoare pe viață. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE # Majestatea Sa Regele a primiteri dimineaţă la orele 11,30 in audienţă, pe d. prof. P. Constantinescu-Iaşi. Ministrul Propagandei-D Ministru ConstantinescuIaşi a supus Majestăţii Sale, spre semnare, Legea pentru schimbarea numelui departamentului în acela de Minister al Informaţiilor şi pentru reorganizarea sa. (AgerPres). MS Regele a primit ieri, în audienţă de lucru, pe d-nii miniştri Lucaţiu Pătrăşcanu şi ing. Petre Bejan. Aseară a avut loc un consiliu de miniştri sub prezidenţia d-lui prim - ministru dr. Petru Groza. S-au discutat chestiuni cu caracter economic. • D. ministru al afacerilor Interne Teohari Georgescu a plecat în provincie. D-sa se va opri la Tg. Jiu și la Lugoj, unde va face o serie de inspecti. • Comisia interministerială pentru aploarea reformei agrare a plecat aseară în Ardeal. (Agerpres). I. D. Richard Franasovici, ministrul României la Londra a fost primit ori de Al. S. R. Principesa Elisabeta. D. R. Franasovici a avut întrevederi cu d. Rougetel, fostul reprezentant diplomatic al Marei Britanii la Bucureşti şi cu d. vice-mareşal al Aerului Stevenson de la Misiunea Britanică. (Agerpres). 6 Șeful suprem al Bisericii Artueae din Foimiadria — Armenia Sovietică — a numit pe I.P.S.S. episcopul Suren Torosian ca șef al Eparhiei Armenane Grigoriene din România, în locul rămas vacant încă din 1942, în urma decesului I. P. S. S. Arhiepiscopului Husik, înaltul prelat este aşteptat să sosească din Armenia Sovietică, pentru a-şi lua postul în primire cu înalta aprobare a Guvernului Român. ţAgerpresIliţ e EXTERNE • Comunicatul medical asupra sanităţii Regelui Cristian anunţă că temperaura a scăzut şi pulsul este bun. In general,, starea sănătăţii Suveranului se îmbunătăţeşte. (Rador). • Mareşalul Tolbukin, preşedintele comisiei aliate de control din Bulgaria, a fost proclamat cetăţean de onoare al oraşului Sofia, In cursul unei mari solemnităţi organizat In onoarea sa de d. Kimon Cheorefeliff, președintele consiliului de miniștri. (Rador). FOST MINISTRU UNGAR CONDAMNAT LA MOARTE Budapesta, 28 (Rador). Agenţia TASS transmite: Postul de radio Budapesta anunţă că fostul ministru de justiţie Budinski Laslo, care a făcut parte din guvernul Szalassy, a fost condamnat la moarte prin spânzurătoare. --------0*0-------- Arestarea fostei secretare a lui Hitler Paris 28 (Prin T.F.F.). — Bin Frankfurt pe Main se anunţă că în satul Inzel de lângă Berchtesgarden a fost arestată d-ra Fiem fosta secretară a lui Hitler. La ea s’au găsit numeroase documente ale unor nazişti marcanţi. UNIVERSAAL_____ Semnarea unui tratat de amiciţie şi asistenţă reciprocă intre K. R. S. S. si Mongolia Moscova, 28 t ’'ador). — Agen- i nistru al Republicai populare ția TASS conită : Mongolia, pe de altă parte. In timpul dela W —27 Februa- j Convorbirile s’au terminat prin rie au avut loc la Moscova con- senararea, în ziua de 27 Februarorbiri între d-nii Stalin, prerie, a tratatului de amiciţie şi aşedintele Consiliului comisarilor sistenţă reciprocă între Uniunea poporului Uniini Sovietice şi Republicilor Sovietice Socialiste Molotov, comisar al poporului , şi Republica populară Mongolia, pentru afacerile străine ale U-I In acelaș timp s’a semnat priunei Sovietice pe deoparte și I convenție relativă la colaborarea mareşalul Cioibalsan, primul mi- * economică și culturală. D. Spaak însărcinat „să examineze postitatea formării guvernului belgian“ Bruxelles, 28 (Rador). — Regentul Belgiei, Principele Charles, a încredinţat fostului ministru de externe, socialist şi actual preşedinte al Adunării Generale a OMfU-lui, Spaak, „sarcina de a examina posibilităţile formării unui nou guvern belgian', după cum s’a declarat aci joi seara. Joi după amiază s’a anunţat că partidul socialist belgian a respins propunerea partidului creştin social de a forma un guvern de coaliţie, dat fiind că programul acestuia din urmă nu permite participarea comuniștilor. FIXAREA GRANIŢEI ITALO-IUGOSLAVE Londra, 3 (Rador). — în legătură cu fixarea frontierei italoiugoslave ficiul informaţiilor din ministerul afacerilor străine britanic a transmis joi seara următorul comunicat: In conforitati cu deciziile miniştrilor de externe din Septembrie, adjuncţii din consiliul miniştrilor de externe au desemnat o comisie de experţi care să pregătească un raport şi să facă recomandări cu privire la fixarea graniţei dintre Italia şi Iugoslavia, care graniţă va fi în primul rând o linie etnică lăsând un minimum de populaţie sub stăpânire străină. Indeplinindu-şi sarcina sa, comisia de experţi va lua în seamă nu numai compunerea etnică a regiunilor ce urmează a fi cercetate, dar şi caracteristicele lor speciale, economice şi geografice. Adjune ’ţii au dat instrucţii comisiei Să studieze docurentele privitoare la graniţă, care au fost prezentate consiliului miniştrilor de externe de către guvernele Iugoslaviei şi Italiei, precum şi punctele de vedere ce au fost prezentate de alte guvern ale Naţiunilor Unite, în conformitate cu invitaţiile ce le-au fost făcute de către Consiliul miniştrilor de externe. Adjuncţii au mai dat instrucţiuni comsiei să plece imediat în regiunea respectivă, spre a studia atât compunerea etică a populaţiei, cât şi cartaristicile economice şi geografice ale regiunei. După terminarea cercetărilor ei la faţa locului, comisia se va înapoia la Londra, unde va pregăti un raport final şi recomandările sale ce urmează a fi prezentate consiliului miniştrilor de externe. Comisia de experţi va sosi în curând Trisst şi se va compune din reprezentanţi francezi, sovietici, britanici şi nordamerican. „Uniunea avocaţilor egipteni“ face răspunzători pe englezi de tulburările din Cairo Moscova, 28 (Rador). — Agenţia „Tass” comunică: „Uniunea avocaţilor egipteni” a publicat o declaraţie relativă la incidentele petrecute în ziua de 25 Februarie, când s-au tras focuri de armă împotriva participanţilor la o manifestaţie paşnică prin care cereau retragerea trupelor engleze din Egipt. Declaraţia „Uniunei avocaţilor egipteni“ arată că răspunderea pentru evenimentele de la 21 Februarie cade asupra guvernului englez, care a adoptat o atitudine ,incompatibilă cu justiţia şi cu drepturile democraţiei. De aceia, „Uniunea avocaţilor egipteni“ protestează în mod energic împotriva acţiunilor repetate de agresiune din partea trupelor şi cetăţenilor englezi împotriva egiptenilor. Totdeodată se cere guvernului egiptean să adopte o atitudine fermă pentru a salvgarda demnitatea ţarei şi drepturile sale. în sfârşit, ,,Uniunea avocaţilor egipteni“ cere să se protesteze împotriva poziţiei guvernului englez şi a acţiunilor sale. Toate aceste hotărîri vor fi aduse la cunoştinţa guvernelor egiptean şi englez. -------•-------- Soarta monarhiei italiene va fi hotărâtă prin referendum Londra, 28 .(Ofpress). — Soarta monarhie italiene va fi hotărîtă printr’un plebiscit care va avea loc în timpul alegerilor generale, proectate pentru luna Mai. Această hotărîre a fost adoptată ieri de către Consiliul de miniștri italian. „CE AM VĂZUT IN U. R. S. S. Declaraţiile d-lui col. Egizio Massini, directorul Operei Române Eri. la prânz, reprezentanţii ziarelor din Capitală, au fost convocaţi la direcţia Operei Române unde d. colonel Egizio Massini, directorul primei Instituţii muzicale din ţara noastră a făcut o seamă de declaraţii asupra celor văzute în U.R.S.S. Se Ştie că, d. col. Massini, a fost în Rusia unde a stat patru săptămâni, împreună cu delegaţii ARLUS-ului şi s-a reîntors, zilele trecute, aducând cu sine un bogat material artistic, atât informativ cât şi de aplicat pe teren. D-sa a început prin a spune că, Miercuri 6 Martie a c, în cadrul unei solemnităţi, Opera va intra în posesia efectivă a terenului din Piaţa Brătanu, unde i se va înălţa viitorul palat propriu După planurile şi indicaţiile arhitecţilor sovietici pe cari i-a consultat, palatul nu va avea mai mult de 2000 locuri, pentru ca astfel, toţi spectatorii să se poată bucura de vizibilitate şi acustică perfectă şi va fi înzestrată cu utilajul scenic cel mai modern. TEATRE ŞI ARTIŞTI Impresionantă i s’a părut d-lui Massini, Opera Mare din Moscova şi studio-ul ei care au un personal artistic de 1680 bărbaţi şi femei. Conduse de compozitorul Pazowski şi de administratorul Leontâev, aceste două instituţii muzicale moscovite pot fi date ca model pentru disciplina angajaţilor cât şi pentru nivelul de înaltă valoare artistică al spectacolelor Teatrele în U.R.S.S. fiind toate ale statului, artiştii se bucură de o salarizare corespunzătoare necesităţilorlor, cel mai mare salariu nedepăşind suma de 11.000 ruble lunar. Dar interesant este sistemul pensiilor cam de cele mai multe ori, întrec salariile lunare din timpul activităţii artiştilor. Prin urmare la bază au un principiu mai plin de umanitate, de grijă pentru pensionarii cari la alte ţări (ca şi la noi) sunt lăsaţi să-şi târâe zilele de azi pe mâine. CE SE JOACA In general teatrele muzicale din U.R.S.S. joacă operele clasice ruseşti, cele internaţionale fiind lăsate in rezervă din cauza vechilor montări. Numai studioul operei mai cântă: „Tosca”, „Traviata”, „Bărbierul din Sevilla”, ca documentare. La Moscova sunt 5 opere, iar la una din ele, de şase luni se studiază ,,Boris Gudunov” a cărei premieră va fi abia in Mai a. c. Preţurile de intrare sunt mici (cel mai scump loc la Opera Mare nu trece de 25 ruble) şi in felul acesta, publicul din oraşele U.R. S.S. este foarte mare frecventator de teatru şi totodată cunoaşte, apreciază spectacolele intr’o măsură demnă chiar de invidiat. D. Massini a mai dat apoi o serie de preţioase amănunte asupra vieţii sociale din U.R.S.S., asupra vieţii particulare a artiştilor, asupra regişorilor şi cântăreţilor celebri cari activează in cele două capitale: Moscova şi Leningrad, cât şi asupra a ceea ce înseamnă şcoala baletuluii rusesc, cea mai veche şi mai bună din lume. încheind, d-sa a evocat felul mai mult decât prietenesc, frăţesc, în care au fost primiţi delegaţii artei româneşti de către colegii din U.R.S.S. fiind copleşiţi, pur şi simplu, pretutindeni, de atenţii şi amabilităţi, cam , natural, se răsfrâng asupra poporului nostru întreg, persoanele fiind numai pretexte. C. R. Vizita la Roma a fostului rege al Iugoslaviei Moscova, 28 (Ofpress). — Ziarul „Ostaşul Sovietic” reproduce următoarea comunicare din Roma a agenţiei TASS După cum comunică ziarul „Unita”, fostul rege al Iugoslaviei Petru Karakiorgheviei ,se află de o săptămână la Roma. Fostul rege, potrivit infor maţiilor pe care le deţine ziarul, s’a întâlnit cu generalul Mihai I loviri şi cu o serie de alţi monar- Ihişti iugoslavi. Aceste întâlniri, adaogă ziarul, sunt în legătură cu accentuarea activităţii anti- iugoslave a bandelor de cetnici I din Italia, I i 2 p Ministrul ungar al culturi invitat la serbările româno- maghiare de la Bucureşti Asocaţia româno-maghiară ne informează că d. dr. Keresztury Deja, ministrul culturii din guvernul de la Budapesta, este invitatul guvernului român, cu ocazia serbărilor româno - maghiare, care vor avea loc la Bucureşti în zilele de 14, 15 şi 16 Martie a. c., cu care ocazie vor veni din Ungaria numeroase personalităţi ale vieţii artistice şi culturale.La aceste serbări va da concursul baletul Operei din Budapesta. Serbările se vor desfăşura în sala cinematografului Aro şi în saloanele Cercului Militar.’ Implinindu-se 6 luni de la moartea scumpei noastre Angela Ştefania Birnberg SYLVETTE îndureraţii: Avocat Monica I. Birnberg soţ, Ica şi Gheorghe Cojocaru părinţi, Ana, Antoinetta, Nutri, Petrica şi Vasile Cicerone fraţi şi întreaga familie anunţă parastasul de 6 luni ce are loc Sâmbătă 2 Martie orele 12, biserica Domniţa Bălaşa. ____ 38 îndureraţii: Pepi, fiică, Sandu şi Silvia Trotuş, fiu şi noră şi familiile înrudite, aduc la cunoştinţă încetarea din viaţă a scumpei lor SEMNE -----Ci în vârstă de 58 ani după o lungă şi grea suferinţă Incinerarea va avea loc azi 1 Martie 1946 ora 16.30 la Crematoriul „Cenuşa”. Rugăm să nu se facă vizite de condoleanţe. Cristache Ispas frate, mulţumeşte rudelor, colegelor şi colegilor de birou şi cunoscuţilor care au luat parte la înmormântarea iubitei sale surori ELENA ISPAS Căsătorită Balinca Ucisă de automobil de un criminal al vitezei şi roagă pe cei ce au iubit* a lua parte Duminică 3 Martie D4C ora 10 la parastasul de şase săptămâni la Biserica Regina Elisabeta din spatele Cimitirului Sf. Vineri precum şi la Cimitir fig. 9 bis. wmuammmiW'k'r ■r .■ S’au scurs doi ani dela înoartea bunului meu soţ HUGO MRAZ.EK Rog pe toţi cei cari l-au iubit să ia parte la parastasul care va avea loc Sâmbătă 2 Martie, ora 1“ dim. în biserica „Mavrodolu’“ din Piteşti. ____________ ____ . 5 îndureraţii: soţie, părinţi şi frăţiori anunţă împlinirea a doi ani de la moartea scumpului Ion SUBLOCOTENENT AVIATOR PETRE ŞTEFAN Parastasul va avea loc la biserica Şuteşti c.Lung Muscel. Doctor Aurel Olaru şi Doamna aduc la cunoştinţă oficierea parastasului de 6 luni pentru unchiul lor Dr. GHEORGHE OLARIU care va avea loc Sâmbătă 2 Martie, ora 12 la biserica Boteanu. 7 Maria şi Teodor Tatos cu Sandu şi Mircea, fiică şi ginere, Grigore fiu, anunţă rudele şi prietenii, parastasul de 40 zile al bunei şi iubitei lor mamă Elise E. Bogdan Lazarovici care va avea Ioc Duminică 3 Martie 1946, orele 11,30 a.m. la biserica Popa Chiţu, Anişoara Anastasiu, tot mai adânc îndurerată aminteşte rudelor şi cunoştinţelor că au trecut paim ani de chinuitoare suferinţă de când scumpa şi preţuita ei soră AMUONETTA GHEORGHIU a închis ochii pentru totdeauna. Parastasul pentru sufletul ei bun se va oficia la biserica Sf. Apostoli. Sâmbătă 2 Martie orele 10,30 D-na Florica Ionescu şi fiul anunţă: parastasul de 6 luni au mult regretatului lor soţ şi tată STAN IONESCU Profesor Universitar care se va oficia Sâmbătă 2 Martie ora 10 dim. la biserica ,Sf. Gheorghe” (Plevnei). O îndurerată mamă şi soră anunţă parastasul de 7 ani al scumpei lor ELENA MTESCU PĂPUŞĂ care va avea loc Sâmbătă 2 Martie orele 10:30 la biserica Mavrogheni ____ 4 Cu aceeaş durere: Dumitru şi Chiriachiţa părinţi. Nina soţie. Sergiu copilaşul Iul drag. Lenuţa, Costel soră şi cumnat, Anişoara dr. Şutu, soră şi cumnat. Ionel Mitu, frate şi cumnată, anunţă rudele şi prietenii că se împlineşte 1 an de când dragul lot Fr. T. R. Georgescu Gheorghe>GEO 23 an] s’a jertfit ţării. Cruda moarte te-a răpit din mijlocul nostru, de lângă puişorul lui tătutu rămas numai de 2 anişori, de lângă măicuţa ta scumpă din a cărei grădină dragă mai răpise deacum o floare, lăsându-se în, besna desnădejdiei. Sufletele noastre te vor păstra însă până la revederea din lumea ta. Dormi în pace suflet bun. Slujba parastasului se va oficia Sâmbătă 2 Martie 1946 în biserica Sft. Nicolae, Tabaci-Cuza Vodă orele 10 dimineaţa. Cei ce nu l-au uitat sunt rugaţi să ia parte. S D-na şi Dr. Alexandru Costache cu Gaby şi Petrişor anunţă parastasul de 6 luni al scumpei şi neuitatei lor Dr. M.CNA CINSTESCU Parastasul se va oficia Sâmbătă 2 Martie ora 10 a. m. la biserica Sfete din calea Victoriei. 21 Cu profundă durere Alexandru Brăiloiu cu Barbu, anunţă parastasul de 40 de zile al scumpului adoratului şi bunul lor soţ şi părinte loan C. Brăiloiu în ziua de 2 Martie ora 11:30 la biserica Floreascai(Calea Dorobanţi). Familiile Andreescu-Munteanu şi nepoţi anunţă cu aceeaşi durere parastasul de doi ani al scumuu lui lor cumnat şi unchi care le-a fost ca părinte NICULAE IONESCU fost consilier sect. Verde Sâmbătă 2 Martie biserica Sf Vineri. Masa la azil. 17 ■ B• apwwww——9H Cu nemărginită durere dom Ana V. Predescu roagă rudele şi prietenii a lua parte la parastasul de un an de la încetarea din viaţă a scumpului şi neuitatului meu soţ VICTOR PREDESCU Preşedintele Sindicatului Vladimirescu al oltenilor vânzători ambulanţi Parastasul se va oficia la biserica Sf. Dumitru din Calea Colentina in ziua de 2 Martie 1946. 18 îndureraţi, Florica Stoica cu fetiţa sa Adriana şi familiile Steiescu, Chiţulescu, Piti şi sprânceană anunţă parastasul de 9 zile al scumpului lor soţ, tată şi cumnat STAN STOICA înv. gr. I decedat la 19 Febr. 1946, înmormântat In com Dridu-II... Iov. Parastasul are loc In 2 Martie a. c.te 14 îndurerate familiile: Petre şi Şerban Droc, C. Floriţă, Bucur Saman, Şincu şi C. Vârcolici, anunţă parastasul de un an de la moartea scumpului lor frate, cumnat şi unchi Constantin Coman Droc care se va oficia Sâmbătă 2 Martie 1946 orele 10 dim. la biserica ,,Sf-la Treime” Tei şi cimitirul sf. Vineri. »■ «SF Vasile Theodoru avocat, anunţă că a trecut un an de la încetarea din viaţă a iubitei sale soţii LTLI THEODORU Serviciul religios pentru pomenirea ei va avea loc Duminică 3 Martie 1946 ora 12 la Crematoriul „Cenuşa” şi Pâinea Zilnică. 47 Mama mamă, N. Niculescu-Buzău tată, anunţă cu aceeaşi durere parastasul de 6 ani al scumpului lor fiu TICU pentru ziua de Sâmbătă 2 Marie ora 10 dim. la biserica Mavrogheni, Int. Lt. Colonel Delcea Gh anunţă rudele şi prietenii că în ? Martie ora 10,39 se va oficia la cimitirul Ghencea militar parastasul de 9 luni de la pierderea prea iubitei sale soţii Ştefania Int Lt. Cel. Delcea Rugaţi-vă pentru sufletul său. Doamna Maria Alimăneştianu cu fiicele anunţă că parastasul de 3 ani al regretatului lor soţ şi tată INGINER Vasile Afimănesfiami se va oficia Sâmbătă 2 Martie orele 11 in biserica Albă. 25 Cu aceeaş durere soţia şi fiica anunţă parastasul de un al neuitatului lor GRIGORE BUZDUGAN Profesor-Focşani care va avea loc Sâmbătă 2 Martie ora I la Crematoriul „Cenuşa”. 11 mm -------------------------- — Dl. L. M. Metaxa cu fir care anunţă parastasul de trei ani al neuitatei lor soţie şi mamă Polixenia-Mary Metaxa la biserica. Visarion, Sâmbătă 2 Martie, ora 11. 3 • Laura soţie anunţă rudelor şi prietenilor pomenirea de 6 luni a sufletului drept şi bun al celui ce ■ fost LOCOTENENT ACTIV Vasilescu Mircea, Victor Student inginer pentru Sâmbătă 2 Martie ora 11 la biserica Elefterie şi a cimitirul Sf. Vineri. Implinindu-se nouă luni de la moartea scumpei şi bunei noastre mame ECATERINA ZAMFIRESCU Institutoare, pensionară Parastasul va avea loc Sâmbătă 1 Martie 1946 la biserica Albă-Postăvari strada Bateriilor şi Pâinea Zilnici. Cu aceeaşi nemărginită durere Constantin, Olympia şi Eugenia fu cunoscut rudelor şi colegilor ca s’au scurs şase luni de sfâşietoare lacrimi şi de crudă despărţire de a crea ce Ie-a fost mai scumpi decât lumina ochilor, de VIRGINICA NICOLAU NELLY fostă în corpul de balet al Operei Române Parastasul pentru sufletul ei bun şi curat va avea loc Sâmbătă 2 Martie ora 10 dim. la biserica Cuţitul de Argint. 32 A trecut l*/10411 de zadarnică aşteptare de când a căzut un brad tânăr, pentru Ardealul milenar EROUL Paiuş David Locotenent rezervă Funcţionar S.T.B Tanţi soţie, Şerbanei fiu, roagă familia, prietenii, camarazii a lua parte la parastas Sâmbătă 2 Martie ora U biserica Dichiu.r 31 Cu sufletul zdrobit de durere Vetuţa soţie, anunţă parastasul de 40 zile al soţului meu la St. Cataloi la ziua de 2 Martie 1946. CONSTANTIN RÂPEANU Şef St. Cataloi Cei care l-au cunoscut şi iubit sunt rugaţi să ia parte. 33 Emilia Grosu cu nemărginită durere aduce la cunoştinţa rudelor şi prietenilor parastasul de 40 zile al regretatului său soţ IONEL GROSU Platon. Maj. jandarmi ucis mişeleşte la datorie. Serviciul religios se oficiă la 1 Martie 1946 în biserica Drăgăneşti- Prahova. 388 D-na Elena Georgescu, Eugenia şi Mihail Constantinescu anunţă că s’a scurs un an de jalnică durere dela moartea celui mai bun şi drag soţ, tată şi socru ALEXANDRU A. GEORGESCU-VOGA ucis mişeleşte în seara zilei de 1 Martie 1945. Slujba religioasă se va oficia sâmbătă 2 Martie ora 10:30 la biserica Albă-Postăvari, la cimitirul Sf. Vineri şi Pâinea Zilnică. 9 mmroa’szweelrc.Karrrtefrgsa' jbwb——gin Familiile: puiu Dumitrescu, Mioara Dimitriu, Alexandru Negrea şi I.D.1L loaniţescu cu nemărginită durere anunţă parastasul de 9 luni al scumpei lor VIRGINIA Genera.! C. DIMITRESCU (MAICA GICA) care va avea loc Sâmbătă 2 Martie ora 11 la biserica Sft. constantin.IS» Olimpia, Iile Cuciureanu părinţi, Ariadna, Aurelian Verenca soră, cumnat, cu mare durere anunţă parastasul de un an al EROULUI LOCOT. REZ. RADU CUCIUREANU Student Reg. 11/16 Artilerie căzut in luptele din Cehoslovacia la 4 Martie 1945. Parastasul se va oficia în ziua de 2 Martie 1946, în Mănăstirea din Sinaia. 3 HBHMUMinuBanBMBams. m . Adânc îndureraţi Elena soţie, ■Hi Nicu fiu, Maria şi Dr. Letea, ■ Elena şi dr. Badea Buzău, Caliope şi Toma Bodeanu, Milica şi av. Al. Bodeanu, Marie,ca şi dr. Eug. Bodeanu, fii, fiice, gineri, nurori, Elena Constantinescu şi Apetasteria de surori. Împreună cu familiile înrudite anunţă pierderea mpului lor ALEXANDRU BODEANU in etate de 68 ani decedat la 27 Februarie 1946 la Buzău. înmormântarea va avea loc azi, 1 Martie la cimitirul Dumbrava din Buzău. '■«*■ Îs miîik+ Sdrobiţi de durere părinţi: Petre şi Constanţa şi soţia Ecaterina (Tita) şi familiile înrudite, anunţă cu durere încetarea din viaţă a scumpului lor fiu şi soţ STELLAN PINCU In etate de 25 ani Student înmormântarea va avea loc Sâmbătă 2 Martie a. c. orele 14,30 la cimitirul Sf. Vineri, în a cărui capelă se află depus, 37 ♦ îndureraţii. fizica soţie, Eufrosina mamă, soră, fraţi, cumnaţi, cumnate şi familiile înrudite, cu nespusă durere anunţă pierderea prea iubitului lor Constantin F. Mateescu Pensionar C.A.M. la 27 Februarie, după o grea suferinţă: înmormântarea astăzi Vineri 1 Martie Orele 16 la cimitirul Sf. Vineri, unde corpul se află depus _______________ 28 ♦ Cu Inima frântă de durere şi In veci neconsolaţii: ştelart soţ, Lucia şi ştefania fiice, Ion şi Cristina părinţi, Gheorghe, Ton şi Laurean fraţi, anunţăm moartea fulgerătoare a scumpei şi prea iubitei noastre August» Meier Dr. Gale» (născută BAIA) decedată în urma unui accident nenorocit de maşină in ziua de 19 Ianuarie 1946. Parastasul fie şase săptămâni se va celebra în ziua de 2 Martie 1946 în biserica Dichiu din Capitală. 50 îndureraţi în veci, soţ, fiu şi mamă pentru pierderea prea de timpuriu a mult iubitei şi dragei lor SOFIA CHRISSOGHELOS care s’a stins din viaţă la 28 Februarie 1946. Înmormântarea va avea Ioc Sâmbătă ,2 Martie orele 15 la cimitirul Bellu în a cărui capelă corpul neînsufleţit este depus. 38 + Victor Protopopescu soţ Virginia, şi Nicu Ioaniu fiică şi ginere. Magistrat George Protopopescu fiu, cu adâncă durere anunţă moartea scumpei lor MARIA PROTOPOPESCU înmormântarea va avea loc azi Vineri 1 Martie ora 3 p.m. la droitul Bellu. 16 ♦ îndureraţii Paula şi Ovidiu Brâţescu fiică şi ginere, cu familiile ştefănescu Col Drăgnicescu, Georgescu, dr Florescu, Repanovici, Teodorescu dr. Trufaşu, Naumescu, anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor ELEFTERIA IONESCU Înmormântarea Sâmbătă 2 Martie la cimitirul Reînvierea. Slujba religioasă se va oficia la orele 14 în biserica Precupeţii Vechi, __________________ « ♦ Cassa Autonomii a Monopolurilor Regatului României, aduce la cunoştinţă cu mult regret Încetarea din viaţă a fostului ei colaborator Corwin-'**' f.. Miraseu Pensionar înmormântarea va avea loc -n ziua de Vineri 1 Martie 1946 la orele 16 la cimitirul Sf. Vineri în capela căruia se găseşte depus corpul neînsufleţit. 15 . -V -+ t"