Universul - Capitala, iunie 1946 (Anul 63, nr. 123-146)
1946-06-02 / nr. 123
A Anul al 63-lea 6 PAG1H1 Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL» S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 200 LEI Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării OU. G-le P. T. T. Nr. 84.464/93*. CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA. TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*23 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 COOPERATIVELE DE PRODUCŢIE Subliniind deunăzi, tot la locul acesta, avântul luat de mişcarea cooperatistă la:* noi, în vremea din urmă, când numai în primele 3 luni ale anului în curs au fost autorizate a se constitui nu mai puţin de 1.488 de unităţi cooperative noui, cu un număr de aproape 300.000 de membri asociaţi şi cu un capital social de peste 6 miliarde lei, ne exprimam regretul că imensa majoritate a nouilor înjghebări cooperatiste (1.428 unităţi) şi-au limitat obiectul numai la operaţiuni de utilitate oarecum transitorie cum sunt cele pe care le îndeplinesc indeobşte cooperativele de consum, de a aprovizionare şi desfacere, în timp ce numărul unităţilor puse în serviciul producţiei şi al exploatărilor diverse, este cu totul neînsemnat: circa 37. Arătam, fireşte, că acest raport apare cu totul disproporţionat pentru o ţară în care munca agricolă şi îndeletnicirile meşteşugăreşti înglobează grosul populaţiei şi dacă ţinem seama de avantagiile pe care le oferă asocierea forţelor şi a mijloacelor de lucru faţă de posibilităţile reduse ale individului izolat. Şi faptul ne apare încă, şi mai greu de explicat, când ştim că şi constituirea şi funcţionarea acestor categorii de cooperative se bucură la noi de un regim special de înlesniri şi încurajeri în ce priveşte acordarea creditelor, repartizarea materiilor prime, preferinţa la licitaţii de lucrări şi furnituri la instituţiile şi întreprinderile de Stat, economate, Spitale, căminuri, etc. Eram, fireşte, dispuşi să atribuim cauzele acestui slab curent pentru desvoltarea cooperaţiei de producţie la noi, individualismului excesiv ,de care este încă animat românul nostru, orgoliului său de a munci, de a întreprinde şi conduce pe cont propriu, în fine, nedesăvârşitei lui educaţiuni în disciplinele asociaţiunii şi ale solidarităţii cooperatiste, când, o serie de fapte şi constatări relatate în editorialul „Gazetei Meşteşugarilor“ din 20 Mai 1946, a avut darul să ne influenţeze judecata, modificând esenţial datele problemei. Se arată aci că mulţi meseriaşi, conduşi de dorinţa arzătoare de a contribui cu posibilităţile lor modeste la uşurarea traiului populaţiei cu venituri plafonate şi în deosebi al foundarilor şi funcţionarilor şi având satisfacţia că susţin în felul acesta sforţările în acelaş sens ale Statului, au păşit la crearea unor cooperative de producţie. Normal era ca aceste cooperative să fie îmbrăţişate cu căldură de toate instituţiunile unde ele se prezintă ca să ia lucrări sau diverse furnituri. Realitatea însă este alta. Şi „Gazeta Meşteşugarilor“ o ilustrează cu exemple. Astfel, cooperativa croitorilor „Izbânda“, în ciuda ofertelor avantajoase depuse la diverse instituţii şi economate, ele i-au fost respinse sistematic. Ba, în unele locuri — cităm după menţionata gazetă — „i s’a cerut un comision de 20% pentru a căpăta lucrarea“. Şi pentru că n’a acceptat plata comisionului, lucrarea a fost dată unui... restaurator. Economatul unei mari întreprinderi metalurgice a încredinţat de asemenea executarea unor importante confecţiuni unui cârciumar, a cărui soţie a lucrat cândva croitorie de damă. In chipul acesta, samsarii şi afaceriştii trec înaintea instituţiilor cooperatiste de producţie, împotriva prescripţiunilor legale şi împotriva necesităţii şi datoriei de a încuraja asociaţiile cooperatiste de producţie, împotriva politicei şi recomandărilor oficiale, multe economate şi instituţii dau preferinţă — chiar la condiţiuni inferioare, nu numai egale — traficanţilor şi samsarilor, deşi sunt cooperative de producţie, care, prin modul cum îşi înţeleg rostul şi prin conştiinciozitatea pusă în executarea angajamentelor, au dreptul la mai multă încredere şi la mai multa încurajare. Se citează astfel exemplul cooperativei de încălţăminte „Sf Spiridon“, care a furnizat funcţionarilor de Stat zecide mii de perechi de încălţaminte, la preţuri incomparabil mai avantajoase decât preţurile pieţii. Cooperaţia de producţie — mai ales în mediul nostru orăşenesc— este abia la începutul desvoltării ei. Puţinele înjghebări care au luat naştere trebue să se bu- I cure de tot sprijinul şi de toatăîncurajarea noastră. Lucrând sub preţul întreprinzătorului individual, ele exercită un rol activ în temperarea cursurilor şi frânarea tendinţelor de speculă, aşa că desvoltarea şi înmulţirea lor ar ajuta şi fi" grăbi simţitor proces»! Ca normalizare a pieţii. Un bun început avem de înregistrat şi prin înfiinţarea de ateliere de croitorie, de cişmărie, de frizerie, etc., pe lângă unele mari întreprinderi industriale, aducându-se pe caleaaceasta apreciaibile înlesniri personalului şi familiilor respective în ce priveşte nevoile lor de reparaţiuni şi confecţionări în condiţiuni avantajoase, de preţ şi calitate. Cu vremea, aceste ateliere pot forma nitclesul lunar viitoare cooperative de producţie, bine utilate şi cu vadul gata făcut. Iată încă o direcţie utilă, în care trebue să canalizăm sforţările, încurajările şi bunăvoinţa noastră. Va fi încă una din acţiunile de interes general, la care ne îndeamnă greutăţile şi nevoile prezentului, dar şi datoria de a grăbi ceasul intrării noastre in normal s In şedinţa de Joi dimineaţă, d-nii acuzatori pulifei au desvoltat In faţa completului de sub preşedinţia d-lui jude-preşedinte Al. Creţu, rechizitoriile prin care s’au evidenţiat faptele săvârşite de cel cari, trecând pe teritoriul U.R.S.S. s’au dedat la schingiuiri şi acte abuzive. întâi şi-a desvoltat rechizitoriul de acuzator public Petre Grozdea, care a arătat întâi faptele generalului Iliescu şi a cerut, în baza actelor aflate la dosar, să i se aplice pedeapsa capitală. Aceiaşi pedeapsă a mai cerut şi pentru maiorul Cineraru şi proc. Gh. Grigoraş azi dispărut. A cerut severa sancţionare a lui Demetriade, Topilă, col. Iulian Popovici, Luca Popescu, maior Teodorescu sublt. Mircea Petrescu şi agenţii Neacşu, Gheorghiu şi Romanenco. Pentru acuzatul Pitrulescu a cerut să se acorde circumstanţe atenuante. Apoi, luând cuvântul, d. dr. Silviu Rapotescu îşi desvoltă rechizitoriul ocupându-se de vinile ce poartă acuzaţii Filip Aurel şi Stroe Vasile pentru care cere pedepsirea potrivit încadrării din actul de acuzare. Cere o aspră sancţionare a maiorului Florian Ion, a cpt. Cojocaru Gh. şi a lui Ion Iordăchescu fostul director al penitenciarului Bacău. Pentru plutonierul Dărânga a rugat să se ţină seama că el a încercat să acopere crimele cpt. Cojocaru. La sfârşit, d-sa a cerut achitarea pentru generalul Leonard Mociulski, care a furnizat probe de nevinovăţie suficiente. Şedinţa de dimineaţă s-a suspendat la ora 1.30. ŞEDINŢA DE JOI DUPĂ AMIAZA Desbaterile s’au reluat la ora 17.20, când s’a dat cuvântul apărării. Au vorbit d-nii: av. N. Constantinescu şi Ion Nestorescu pentru Ion Iordachescu; av. Crăciiun Iosif pentru locot. Firul eseu; d-ra av. Ciobanu pentru plot. Topilă Vasile; av. Andrei Dumitraşcu pentru Demetriad; av. Grigore Adrian ; tru maiorul Teodorescu și sub Mircea Petrescu ; av. Andrei Dumitrescu pentru generalul Mociulski; av. Livescu Petroniu pentru plot. Dărângă Ion; av. Al. Antofiloiu pentru cpt. Cojocaru Gh.; d-ra av. Lucreţia Avrigeanu pentru Stroe Vasile; av. Marinescu Mircea pentru It. Filip Aurel şi av. Demetriad pentru Ion Florian. Şedinţa a luat sfârşit la ora 21,30. ŞEDINŢA DE IERI DIMINEAŢA Bri dimineaţă şedinţa s-a deschis la ora 8,30. Apărarea şi-a desvoltat pledoariile în continuare. Au vorbit d-nii: av. Bârzeanu- Olt pentru maiorul Curelaru, cerând achitarea; d-na av. Cosăceanu și av. Gherovici pentru col. Iulian Popovici; av. Adrian Grigoropol pentru cpt. mag. Luca Popescu cerând să fie achitat de orice penalitate; av. Dumitrescu ,pentru generalul Iliescu, sperând că i se va face dreptate. Se dă apoi ultimul cuvânt acuzaţilor. Vorbesc, apărându-se, încercând să lămurească şi să acopere faptele pentru care sunt învinuiţi: g-ral Iliescu Mihail, maior Curelaru şi cpt. Luca Popescu Se dă cuvântul iu replică d-lui acuzator public Grozdea, care arată pentru ce a fost dat în judecată generalul Mihail Iliescu. Şedinţa s-a închis la ora 13,30. ŞEDINŢA DE IERI DUPĂ AMIAZA După amiază şedinţa se redeschide la ora 6,30 Vorbeşte la ultimul cuvânt: generalul Iliescu Mihail, cd. Iulian Popovici, maior Curelaru, Dsmetriade, plot. Topilă, cpt. Luca Popescu, maior C. Teodorescu subit. Petrescu Mircea, lt. Firulescu I, generalul Mociulski, lt. Strois Vasile, lt. Aurel Filip plot. Dărângă Ion, cpt. Cojocaru Gheorghe și maior Florian Ion REJUDECAREA LUI ION HARAGA La cererea acuzării boxa acuzaţilor este evacuată şi introdus acuzatul Ion Haraga, condamnat la 8 ani închisoare. D. acuzator public Grozdea a cerut achitarea întrucât acuzatul fusese condamnat pe baza unei singure depoziţii, dovedită complet neverosimilă. D-na av. Cosăceanu şi d. avocat Şerbănescu au pus aceleaşi concluzii. Curtea a intrat apoi în deliberare. TRIBUNALUL POPORULUI AZI NOAPTE S-A PRONUNŢAT SENTINŢA IN PROCESUL ULTIMULUI LOT SENTINŢA 1. Ivaşcu Ştefan (dispărut), muncă silnică pe viaţă. 2. Gheorghiu Vasile (dispărut), muncă silnică pe viaţă. 3. Ciachir Anton (dispărut), muncă silnică pe viaţă. 4. Romanenco Serghie (dispărut), muncă silnică pe viaţă. 5. Curelaru Ion (arestat), 15 ani temniţă grea. 6. Demetriade Gh. (arestat), 5 ani temniţă grea. 7. Dumitrescu C. Vasile (dispărut), 10 ani temniţă grea. 8. Alex. Sevciuc (dispărut), 10 ani temniţă grea. 9. Hacicov Leonida (dispărut), 10 ani temniţă grea. 10. Chirilov Boris (dispărut), 10 ani temniţă grea. 11. Dimitriev Igor (dispărut), 10 ani temniţă grea. 12. Topilă Vasile (arestat), achitat. 13. Luca Popescu (arestat), achitat. 14. Teodorescu Constantin (arestat), un an închisoare corecţională. 15. Petrescu Mircea (arestat), 10 ani temniţă grea. 16. Firulescu Iancu (arestat), achitat. 17. Grigoraş Gh. (dispărut), muncă silnică pe viaţă. 18. Mociulschi Leonard (arestat), achitat. 19. Stroia Vasile (arestat), 15 ani temniţă grea. 20. Aurel Filip (arestat), 15 ani temniţă grea. 21. Iulian Popovici, achitat. 22. Cojocaru Gh. (arestat), 20 ani muncă silnică. 23. Dărângă Ion (arestat), 10 ani temniță grea. 24. Iordăchescu Ion (arestat), achitat. 25. Florian Ion (arestat), aachitat. 26. Haraga Ion (arestat), achitat. 27. Iliescu Mihail (arestat), 20 ani detențiune grea. VIZITA D-LUI PRIM - MINISTRU LA ACADEMIA ROMANA Pri la orele 17, 30, d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri a făcut o vizită la Academia Română, în momentul când această instituţie, întrunită în sesiune generală, se afla în plină activitate a şedinţei sale. D. prim ministru a fost însoţit de d. Aurel Potop, subsecretar de stat la ministerul Educaţiei Naţionale La intrarea în incinta academiei, d-sa a fost primit cu aplauze de membrii prezenţi ai Academiei şi a fost întâmpinat de d. profesor Andrei Rădulescu, vicepreşedintele Academiei Române, care, în numele Academiei i-a exprimat mulţumiri pentru sprijinul dat acestei instituţii în mai multe ocării şi în special pentru exceptarea de la expropriere a domeniilor ei, precum şi la organizarea Consiliului naţional de cercetări ştiinţifice. D-sa, şi-a exprimat convingerea că d. prim ministru va continua să dea tot sprijinul Academiei, să-i asigure situaţia şi drepturile şi să-i înalţe cât mai mult prestigiul. Membrii Academiei, continuându-şi şedinţa, au luat în discuţi® raportul asupra bunurilor mobiliare ale instituţiei După încheerea acestor discuţ!) d. dir. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a mulţumit academicienilor pentru primirea călduroasă ce s’a făcut şi pentru cuvintele frumoase pe care vicepreşedintele Academiei le-a adresat D-sa consideră că acestea sunt adresate nu numai d-sale personal ci întregului guvern. După suspendarea şedinţei, prim ministru a vizitat expoziţia documentară organizată de Academia Română cu ocazia zilei de în Mai. După vizitarea expoziţiei, d-sa condus de d. Conservator al Bibliotecii, a revenit în sala de şedinţe unde s’a întreţinut îndelung cu d-nii membri ai Academiei, interesându-se de problemele acestei instituţiuni. D-sa şi-a exprimat dorinţa şi membrii Academiei Române au,promis tot sprijinul lor, pentru o colaborare rodnică intre guvern şi Academie, în vederea realizării marilor idealuri de progres ale țării. Vizita a luat sfârșit într’o atmosferă de caldă cordialitate. Congresul partidelor socialiste ale ţărilor dunărene Paris. 31 (Ofpress). — Cercurile social-democrate maghiare din Paris, afirmă că partidul social-democrat din Ungaria, va lua iniţiativa imediat, pentru convocarea la Budapesta, în cursul lunei Iulie, a unei Conferinţe a partidelor socialdemocrate a ţărilor dunărene, pentru a examina o serie de chestiuni de ordin technic şi economic. Partidul laburist britanic şi partidul socialist francez vor participa la acest Congres în calitate de observatori MARII CRIMINALI DE RĂZBOI AU RĂMAS DEFINITIV CONDAMNAT! Înalta Curte de Casaţie şi în secţiuni urate a respins recursurile în neconstituţiortaiiaî© declarate de: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Pantera, Constantin I. Vasiliu, Titus Dragoş, Gheorghe Dobre, Ion Marinescu, Traien Brăileanu, Gheorghe Alexeanu, Radu Lecca, Eugen Cristescu, Const. Petrovîcescu și Petre Tomescu. 0 DELEGATIA APĂRĂRII PATRIOTICE IN AUDIENŢĂ LA MAJESTATEA SA REGINA MAMĂ ELENA Miercuri 29 Mai a. c., d-na Traiana Col. Teclu din secretariatul comitetului central al Aparării Patriotice însoţită de d-nii avocat I. Staer şi dr. Eugen Cinca, membru în comitetul executiv al Apărării Patriotice, au fost primiţi în audienţă de M. S. Regina Mamă Elena, cu care prilej au expus M. Sale acţiunile pe care Apărarea Patriotică le întreprinde în sprijinul victimelor războiului. Majestatea Sa Regina Mamă Elena a ascultat cu deosebit interes cele eoepuse şi a promis înaltul Său sprijin operei de lecuire a rănilor răsboiului. OPINIA PUBLICĂ FAŢĂ DE GESTUL REGAL A avut un adânc răsunet în presă şi’n opinia publică gestul prin care M. S. Regele Mihai a decorat pe d. dr. Petru Groza, preşedintele de consiliu, cu cel mai înalt ordin, civil: colanul „Serviciului Credincios”. Ziarele s’au ocupat de caracterul personal al distincţiei, care pune în lumină o viaţă de muncă pentru binele obştesc — încununată de succese istorice. Dar s’au scos în evidenţă şi realizările guvernului prezidat de d. dr. Petru Groza, decoraţia fiind astfel un omagiu regal pentru opera săvîrşită. Intr’adevăr, actualul guvern a venit la putere în condiţiuni vitrege , după un război pierdut, izolaţi între vecini şi între ţările aliate, cu grele răspunderi faţă de comisia de control a armistiţiului. Guvernul actual a reuşit să îndeplinească clauzele armistiţiului. Le-a îndeplinit cu cinste şi cu sinceritate — ceia ce a determinat Uniunea Sovietică să ne uşureze îndatoririle, ba să ne dea şi ajutoare. România a reluat raporturile diplomatice cu Uniunea Sovietică, cu Marea Britanie şi cu Statele Unite ca şi cu vecinii ei — cu care a încheiat strinse acorduri economice. Sub guvernul de astăzi s’a obţinut — cum spune înaltul Decret de decorare — „reconsfinţirea graniţelor Transilvaniei întregite”. Au fost şi sunt încă mari lipsuri în ţară agravate de o secetă catastrofală. Nimeni nu le-a ascuns. Dar aceste lipsuri n’au mers la noi până la prăbuşirea economică şi la secerarea a sute de mii de vieţi omeneşti, ca aiuri. Alte ţări au intrat în haos. Noi am rămas dimpotrivă intr’un regim de ordine şi am izbutit chiar să intrăm în faza reconstrucţiei. înaltul Decret Regal recunoaşte că „guvernul a reuşit să uşureze greaua situaţie creată de urmările războiului şi să înceapă opera de reconstrucţie şi de refacere în toate domeniile vieţii economice, mobilizând forţele de producţie ale naţiunii” Trăim evenimentele şi — copleşiţi de nevoi — n’avem totdeauna perspectiva necesară şi nici elanul sufletesc, pentru aprecierea obiectivă a împrejurărilor. Ziua de mîine va acorda desigur realizărilor de astăzi justa lor importanţă. Presa şi opinia publică au subliniat faptul că opera de reconstrucţie s-a făcut în deplină armonie între guvern şi Coroană care, prin ordinul acordat primului ministru, a pecetluit deplinaînţelegere între factorii determi-nanţi în stat pentru realizareamaximului de bine obştesc. D. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri, fotografiat cu colanul Ordinului „Serviciul Credincios". DEGREVĂRILE FISCALE LA MĂRFURILE PENTRU ECONOMATE Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţă, că în urma reducerilor de impozite şi taxe acordate pe bază de Decret Lege, în curs de apariţie, întreprinderile industriale vor factura cu începere de la 1 Iunie 1946, economatelor de salariaţi publici şi particulari produsele de strictă necesitate, la următoarele preţuri: PENTRU ÎNCĂLŢĂMINTEA DE PIELE 11 Piele tăbăcite (box) cu lei 9628, per fus, în loc de lei 18.933, fus. 2) Talpa (canate) cu 20.100 lei, kgr., în loc de lei 25.038, kgr. 3) Bocanci muncitoreşti cu 100.000 lei perechea, în loc de lei 165.586 lei perechea. PENTRU ÎMBRĂCĂMINTEA DIN STOFE DE LANA TIP 1) Stofa costum 50% lână merinos, cu lei 34.867, metru în loc de 61.054 lei, metru. 2) Stofa costum 50% lână spancă, cu lei 31.545, metru în loc de 55.236 lei, metru. 3) Stofă rochie 50% lână merinos, cu 11.170 lei, metru în loc de lei 19.557 lei, metru. 4) Stofă rochie 50% lână spancă, cu 10.232 lei, metru în loc de 17.916 lei, metru. 5) Stofă rochie 50% lână merinos cu spancă, cu lei 11.510, m. în loc de lei 20.154, metru. 6) Postav Loden, lână țurcamă cu 38.837 lei, metru în loc de 68.007 lei, metru. PENTRU ARTICOLE ALIMENTARE 1) Zahărul tos, simplu, rafinat, cu 2495 lei, kgr. în loc de 4.080 lei, kgr. 2) Zahăr cubic simplu rafinat, cu 2689 lei, kgr. in loc de 4280 lei, kgr. 3) Zahăr tos, dublu rafinat, cu 2592 lei, kgr. în loc de 4180 lei per kgr. 4) Zahăr englezesc, cu 2689 lei, kgr. în loc de 4280 lei, kgr. 5) Ulei comestibil de floarea soarelui, cu 9357 lei, kgr. în loc de 11.220 lei, kgr. 6) Orez indigen descorticat cu 4740 lei, kgr. în loc de 5300 lei per kgr. Până la apariţia Decretului Lege respectiv şi a ordinului instructiv ce se va da, organele fiscale se vor conforma dispozițiunilor prezentului comunicat și nu vor dresa acte de contravenție pentru facturările făcute la aceste preturi. Intrepriderile sunt obligate, ca în cadrul programărilor Subsecretariatului Aprovizionării,, la cererea economatelor să livreze şi factureze la preţurile reduse menţionate în prezentul comunicat. In ceea ce priveşte situaţiurile creiate prin aplicarea preţurilor vechi până la apariţia preţurilor nouii, acestea se vor reglementa pe cale de Jurnal al Consiliului de Miniştri. VINDECAREA ULCERULUI DUODENAL Moscova, 31. (Rador). — După cum anunţă corespondentul agenţiei „Reuter", savanţii sovietici au reuşit să vindece ulcerul duodenal, prin injecţii directe cu un nou medicament. Noua metodă a fost experimentată asupra a 200 de pacienţi. Profesorul Serghed Zeitlin a anunţat într-o conferinţă a savanţilor că în urma a două sau trei injecţii cu noul medicament simptomele ulcerului dispar, pacienţii recăpătând pofta de mâncare. După un tratament de trei săptămâni, 40% din cazurile prezentate au fost complet vindecate. N*. 123 Duminică 2 Iunie 1946 PAGINI APARE SUB CONMICfcREA UNUI COMITET DG ^,vu DIRECȚIE COMEMORAREA ZILEI EROILOR IN CAPITALĂ Solemnitatea dela Mormântul Eroului Necunoscut’ La Altarul „Eroului Necunoscut“ din Parcul Carol, s’a făcut ori Joi 30 Mai a. c., orele 11, comemorarea „Zilei Eroilor“. Au luat parte la aceaistă solemnitate d-nii : general de corp de armată adjutant C. Nicolescu, şeful Casei Militare, reprezentantul M. S. Regelui Mihai I, Gh. Tătărescu, vicepreşedintele consiliului de miniştri şi ministrul afacerilor streine , Gh. Gheorghiu-Dej ministrul comunicaţiilor şi lucrărilor publice, Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne ; Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul justiţiei; Tudor Ionescu, ministrul minelor şi petrolului; Emil Haţieganu, ministru de stat; amiral Bărbuneanu, subsecretar de stat la marină; g-ral Dămăceanu, subsecretar de stat al Armatei de uscat; Aurel Potop, subsecretar de stat al educaţiei, Gh. Vântu, subsecretar de stat la interne. Comisia aliată de control a fost reprezentată astfel: din partea sovietică g-ral maior V. P. Vinogradov, şeful de stat major al Comisiei aliate de control, g-ral Buniaşin, col. Melokovski, col. Borkcov, col. Haichin, lt. col. Cusmin, maior Luchianoff Din partea misiunei militare a Marei Britanii, o delegaţie de ofiţeri din diferite arme: lt. col. Galpin, lt. cdor de marină Sarrailier, maior Miilor, maior Bell, cpt. Klinghart, cpt. Ackland, lt. av. Beval. Din partea misiunei militare a Statelor Unite, d-nii : cdor Thomas, maior Glaude şi cpt. Tabacovici. Deasemeni au fost de faţă numeroşi membri ai Corpului diplomatic d-nii: Jean Louis, Paul Boncour, reprezentantul politic al Franţei în România, L- Knauss, ministrul Cehoslovaciei şi Ladislau Hudiak, consilier de legaţie, Iakovlev, prim consilier al ambasadei sovietice şi Korj, consilier al ambasadei Sovietice, Sliva, însărcinatul cu afaceri al Poloniei şi Boczek, secretar de legaţie, Vancoff consilier al legaţiei bulgare şi Straşimir Mihalakert, ataşat militar al Bulgariei. Se mai aflau de faţă d-nii: g-ral C. Ionaşcu, şeful Marelui Stat Major al Armatei, g-ral I. Cretzulescu,, comandantul Corpului II teritorial, g-ral c-dor av. C. Argeşanu, comandantul aeronauticei regale, g-ral Victor Dombrovski, primarul general al Capitalei, g-ral ing. Marcu, secretar general al aerului, col. Petruc, prefectul poliţiei Capitalei, cavalerii Ordinului „Virtutea Militară“ şi „Mihai Viteazul“, şi un mare număr de ofiţeri, generali români şi sovietici, o delegaţie a „Apărării patriotice“ şi un® a „Confederaţiei generale a muncii“ un escadron de onoare cu muzică şi drapel din regimentul „Gardă Călare“ a dat onorurile. La altarul străjuit de patru ostaşi din „Escorta Regală“ în mare ţinută, s-au depus coroane din partea M. S- Regelui, a guvernului, a armatei roşii, misiunilor britanică şi americană, legaţiei Franţei, Apărării patriotice, Federaţiei democrate a femeilor din România şi Confederaţiei generale a muncii. S-a oficiat apoi un serviciu religios de către P.S.S. Veniamin Pocitan, vicarul Patriarhiei, înconjurat de un sobor de preoţi, răspunsurile fiind date de corul Bisericii Sf. Patriarhii După terminarea serviciului divin, se păstrează un minut de tăcere, trupa prezintă arma pentru onor, iar drapelul se înclină în faţa „Eroului Necunoscut” în timp ce fanfara intonează „Imnul Sacru”. A luat apoi cuvântul P.S.S- ’ Veniamin Pocitan, care a arătat, în cuvinte pătrunzătoare, sublimul sacrificiului făcut de sutele de mii de eroi, adevăraţii mucenici ai neamului, căzuţi, în luptele pentru libertate şi independenţă şi progresul ţării Româneşti. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL C. DAMACEANU D. g-ral C. Dămăceanu, ministru subsecretar de stat al armatei de uscat, a rostit apoi urmă- toarea cuvântare: „In numele armatei, am marea cinste de a aduce prinosul ei de profundă recunoştinţă, faţă de jertfa supremă, pe care fii acestui Neam au adus-o pe altarul sfânt al Ţării, spre binele şi independenţa ei şi a poporului nostru, întreaga armată, împreună cu tot poporul românesc, îşi va aminti totdeauna — cu adâncă smerenie — toţi cei cari, prin sacrificiul vieţii lor, au izbutit să învingă împrejurările, de atâtea ori tragice prin care a trecut Neamul nostru în decursul mult zbuciumatei sale Istorii. Acelaş gând de nemărginită recunoştinţă, îl îndreptăm către Eroii armatei sovietice cari s’au înfrăţit deapururi cu Eroii armatei noastre pe câmpul de luptă prin jertfa comună adusă pentru făurirea unei lumi mai bune şî salvarea noastră ca Stat şi Naţiune, înfrăţirea lor, prin moarte, este un îndreptar şi o poruncă pentru noi, cei rămaşi în viaţă“. Amintind de jertfele făcute de poporul român dealungul istoriei în luptele pentru libertatea şi Independenţa ţării, d- g-ral Dămăceanu spune: „Ele vor trebui să constitui un drept şi o garanţie că la nici în viitor firul existenţei noastre ca Stat şi Naţiune nu va putea fi întrerupt vreodată“. Ia apoi cuvântul d. prof. dr. Gh. Lupaşcu, vicepreşedintele comitetului central al Apărării patriotice, care a spus între altele : „In această zi, poporul român se înclină cu veneraţie şi recunoştinţă la mormântul croitacare au înscris pagini de glori în lupta pentru democraţie ş progres. Pilda rar luminoasă ne va călăuz întotdeauna, fiindu-ne un îndreptar şi un îndemn la luptă“. Solemnitatea a luat sfârşitl: orele 12, cu defilarea Escadronului de Onoare din reg. „Gard. Călare“. In timpul Slujbei religioase. SOLEMNITATEA DE LA MONUMENTUL EROULUI SOVIETIC La ora 11, la monumentul Eroilor sovietici căzuţi pentru eliberarea ţării de armatele hitleriste, au depus coroane de flori: Ambasada sovietică, prin domnii consilier Korj, şi secretar Feodorov, comisia interaliată de control din partea Armatei Roşii, Arlus secţia militară, Apărarea patriotică, Confederaţia g-rală a muncii, etc Din partea Ambasadei sovietice, a fost de faţă d. S. A. Dangulov, prim secretar de ambasadă. Deasemeni o delegaţie a Armatei române, în frunte cu d-nii generali Maltopol, Slătescu, Magheru, precum şi numeroşi ofiţeri sovietici şi români, reprezentanţi ai Apărării patriotice, Arlus şi Confederaţiei generale a muncii. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL MALTOPOL După ce delagaţiile au depus coroanele, a luat cuvântul d. g-ral Maltopol din partea secţiei militare a ARLUS-ului care a spus, în esenţă următoarele: „Ziua aceasta de pioasă reculegere ne îndeamnă ca, lăsând deoparte pentru o clipă grijile şi preocupările obişnuite, să ne amintim de cei ce şi-au jertfit fără şovăire viaţa lor pentru a da un temei mai bun vieţii noastre. Plini de recunoştinţă ne plecăm frunţile cu pietate în faţa vitejilor căzuţi pentru Ţară, pentru libertate, pentru binele omenirii. Nouă Românilor, momentul a- I cesta, care simbolizează eroismul , şi minunatul dezinteres al osta- I şului sovietic, ne este îndeosebi de scump. Acest monument înălţat pe pământul desrobit al ţării noastre, ne va aduce deapururi aminte cât de strâns se leagă destinele popoarelor noastre- Monumentul acesta să fie semnul concret al legământului pe care-l fac ostaşii români şi poporul român, ostaşii sovietici şi poporul sovietic, de a cinsti şi de a fi vrednici în veci de jertfei comune aduse pentru desrobire pentru pace, pentru libertate“. Asistenţa a păstrat apoi un moment de reculegere în memoria eroilor sovietici. IN NUMELE AMBASADEI SOVIETICE Vorbeşte apoi din partea Ambasadei sovietice, de prim secretar de ambasadă, S. A. Dangulov, care spune: „Viteaza armată română comemorează astăzi pe simplul solda sovietic, fiu al Patriei sale. Poporul român prieten, cinsteşte astăzi pe fiul său, ce şi-a dat viaţa pentru Patria sa. Şi astăzi, poporul român prieten, îşi apleacă drapelele sale în faţa monumentului soldaţii care au venit din Uniunea Sovietică, în această ţară ca prieteni jertfindu-se pentru ţara românească. In măreaţa colaborare , prietenie a acestor oameni simpli soldaţii sovietici şi soldaţii români, a fost dusă şi câştigaţi lupta comună. Această prietenie a fost întărită prin sângele vărsat, de fiii ambelor popoare căzuţi împreună. Aceşti oameni ar trecut braţ la braţ prin foca luptelor cele mai crâncene şi ar căzut pentru libertate şi pace Şi în această zi în care cinstim memoria lor, noi auzim glasul lor părinţii noştri, fraţii noştri, ne spun prin glasul acestor eroi şi apărăm ceea ce astăzi este una bun pentru popoarele noaste prietene şi în faţa acestui mare monument al simplului soldarus noi facem jurământ de a apăra această prietenie românosovietică. Trăiască prietenia dintre popoarele noastre! Trăiască măreaţa cauză a prieteniei româno-sovietice pentru care şi-au dat viaţa părinţii fraţii şi copiii noştri. Pioasa solemnitate a luat sfârşit la ora 1- noul ministru al Iugoslavia la Bucureşti a prezentat scrisorile de acreditare M. S. Regele Mihai I a primiteri dimineaţa, cu ceremonialul de rigoare, în audienţa solemnă pe d. dr. Dane Medakovici, noul ambasador al Iugoslaviei la Bucureşti, care şi a prezentat scrisorile de acreditare. D-nii prim ministru dr. Petu Groza şi Gh. Tătărescu, vicepreşedintele consiliului şi ministru de externe au participat această solemnitate. D. MEDAAOVICI Altă grevă in Statele Unite New-York, 31 (Rador). — Peste 75.000 de lucrători din 31 cU mine din industria carboniferi grea a Statelor Unite au înceta luând, aerând revizuirea salariilor. Negocierile făcute a Joi, când expira contractul vechi, nu au dus la nici un rezultat,