Universul - Capitala, iunie 1946 (Anul 63, nr. 123-146)

1946-06-02 / nr. 123

A Anul al 63-lea 6 PAG1H1 Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL» S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 200 LEI Taxa poştală plătită in numerar conform aprobării OU. G-le P. T. T. Nr. 84.464/93*. CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA. TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*23 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 COOPERATIVELE DE PRODUCŢIE Subliniind deunăzi, tot la lo­cul acesta, avântul lua­t de miş­carea cooperatistă la:* noi, în vre­mea din urmă, când nu­mai în primele 3 luni ale anului în curs au fost autorizate a se constitui nu mai puţin de 1.488 de unităţi cooperative noui, cu un număr de aproape 300.000 de membri asociaţi şi cu un capital social de peste 6 miliarde lei, ne ex­primam regretul că im­ensa majoritate a nouilor înjghebări cooperatiste (1.428 unităţi) şi-au limitat obiectul numai la ope­raţiuni de utilitate oarecum tran­sitorie cum sunt cele pe care le îndeplinesc in­deobşte cooperativele de consum, de a­ a­provizionare şi desfacere, în timp ce numărul unităţilor puse­­ în serviciul producţiei şi al ex­ploatărilor diverse, este cu to­tul neînsemnat: circa 37. Arătam, fireşte, că acest ra­port apare cu totul dispropor­ţionat pentru­ o ţară în care munca agricolă şi îndeletnici­rile meşteşugăreşti­­ înglobează grosul populaţiei şi dacă ţinem seama de avantagiile pe care le oferă asocierea forţelor şi a mij­loacelor de lucru faţă de posi­bilităţile reduse ale individului izolat. Şi faptul ne apare încă, şi mai greu d­e explicat, când ştim că şi constituirea şi funcţionarea acestor categorii de­­ cooperative se bucură la noi de un regim special de înlesniri şi încurajeri în ce priveşte acordarea credite­lor, repartizarea materiilor pri­me, preferinţa la licitaţii de lu­crări şi furnituri la instituţiile şi întreprinderile de Stat, econo­­mate, Spitale, căminuri, etc. Eram, fireşte, dispuşi să atri­buim cauzele acestui slab curent pentru d­esvoltarea cooperaţiei de producţie la noi, individualismu­lui excesiv ,de care este încă a­­nimat românul nostru, orgoliului său de a munci, de a întreprinde şi conduce pe cont propriu, în fine, nedesăvârşitei lui educa­­ţiuni în disciplinele asociaţiunii şi ale solidarităţii cooperatiste, când, o serie de fapte şi consta­tări relatate în editorialul „Ga­zetei Meşteşugarilor“ din 20 Mai 1946, a avut darul să ne influen­ţeze judecata, modificând esenţial datele problemei. Se arată aci că mulţi mese­riaşi, conduşi de dorinţa arzătoa­re de a contribui cu posibilită­ţile lor modeste la uşurarea traiu­lui populaţiei cu venituri plafo­nate şi în deosebi al found­­ari­lor şi funcţionarilor şi având sa­tisfacţia că susţin în felul acesta sforţările în acelaş sens ale Sta­tului, au­ păşit la crearea unor cooperative de producţie. Normal era ca aceste coopera­tive să fie îmbrăţişate cu căl­dură de toate instituţiunile unde ele se prezintă ca să ia lucrări sau diverse furnituri. Realitatea însă este alta. Şi „Gazeta Meşte­şugarilor“ o ilustrează cu exem­ple. Astfel, cooperativa croitori­lor „Izbânda“, în ciuda ofertelor avantajoase depuse la diverse in­stituţii şi economate, ele i-au fost respinse sistematic. Ba, în unele locuri — cităm după menţionata gazetă — „i s’a cerut un comi­sion de 20% pentru a căpăta lu­crarea“. Şi pentru că n’a accep­tat plata comisionului, lucrarea a fost dată unui... restaurator. Economatul unei mari între­prinderi metalurgice a încredin­ţat de asemenea executarea unor importante confecţiuni unui câr­­ciumar, a cărui soţie a lucrat cândva croitorie de damă. In chipul acesta, samsarii şi a­­faceriştii trec înaintea instituţii­lor cooperatiste de producţie, îm­potriva prescripţiunilor legale şi împotriva necesităţii şi datoriei de a încuraja asociaţiile coopera­tiste de producţie, împotriva po­liticei şi recomandărilor oficiale, multe economate şi instituţii dau preferinţă — chiar la condiţiuni inferioare, nu numai egale — traficanţilor şi samsarilor, deşi sunt cooperative de producţie, care, prin modul cum îşi în­ţeleg rostul şi prin conştiincio­zitatea pusă în executarea an­gajamentelor, au dreptul la mai multă încredere şi la mai multa încurajare. Se citează astfel e­­­­xemplul cooperativei de încălţă­minte „Sf Spiridon“, care a fur­nizat funcţionarilor de Stat zeci­­de mii de perechi de încălţamin­­­­te, la preţuri incomparabil mai­­ avantajoase decât preţurile pieţii. Cooperaţia de producţie — mai ales în mediul nostru orăşenesc— este abia la începutul desvoltă­­­­rii ei. Puţinele înjghebări care­­ au luat naştere trebue să se bu- I cure de tot sprijinul şi de toată­­încurajarea noastră. Lucrând sub preţul întreprinzătorului indivi­dual, ele exercită un rol activ în temperarea cursurilor şi frâ­narea tendinţelor de speculă, aşa că desvoltarea şi înmulţirea lor ar ajuta şi fi" grăbi simţitor pro­ces»! Ca normalizare a pieţii. Un bun început avem de în­registrat şi prin înfiinţarea de a­­teliere de croitorie, de cişmărie, de frizerie, etc., pe lângă unele mari întreprinderi industriale, a­­ducându-se pe calea­­aceasta a­­preciaibile înlesniri personalului şi familiilor respective în ce pri­veşte nevoile lor de reparaţiuni şi confecţionări în condiţiuni a­­vantajoase, de preţ şi calitate. Cu vremea, aceste ateliere pot forma nitclesul lunar viitoare cooperative de producţie, bine utilate şi cu vadul gata făcut. Iată încă o direcţie utilă, în care trebue să canalizăm sforţă­rile, încurajările şi bunăvoinţa noastră. Va fi încă una din acţiunile de interes general, la care ne în­deamnă greutăţile şi nevoile pre­­zentului, dar şi datoria de a grăbi ceasul intrării noastre in normal s In şedinţa de Joi dimineaţă, d-nii acuzatori pulifei au desvoltat In faţa completului de sub preşe­dinţia d-lui jude-preşedinte Al. Creţu, rechizitoriile prin care s’au evidenţiat faptele săvârşite de cel cari, trecând pe teritoriul U.R.S.S. s’au dedat la schingiuiri şi acte abuzive. întâi şi-a desvoltat rechizitoriul de acuzator public Petre Grozdea, care a arătat întâi faptele gene­ralului Iliescu şi a cerut, în baza actelor aflate la dosar, să i se a­­plice pedeapsa capitală. Aceiaşi pedeapsă a mai cerut şi pentru maiorul Cineraru şi proc. Gh. Grigoraş azi dispărut. A cerut severa sancţionare a lui Demetria­­de, Topilă, col. Iulian Popovici, Luca Popescu, maior Teodorescu sublt. Mircea Petrescu şi agenţii Neacşu, Gheorghiu şi Romanenco. Pentru acuzatul Pitrulescu a ce­rut să se acorde circumstanţe a­­tenuante. Apoi, luând cuvântul, d. dr. Sil­viu Rapotescu îşi desvoltă rechizi­toriul ocupându-se de vinile ce poartă acuzaţii Filip Aurel şi Stroe Vasile pentru care cere pedepsirea potrivit încadrării din actul de a­­cuzare. Cere o aspră sancţionare a maiorului Florian Ion, a cpt. Co­jocaru Gh. şi a lui Ion Iordăches­­cu fostul director al penitencia­rului Bacău. Pentru plutonierul Dărânga a rugat să se ţină seama că el a încercat să acopere crimele cpt. Cojocaru. La sfârşit, d-sa a cerut achita­rea pentru generalul Leonard Mo­­ciulski, care a furnizat probe de nevinovăţie suficiente. Şedinţa de dimineaţă s-a sus­pendat la ora 1.30. ŞEDINŢA DE JOI DUPĂ AMIAZA Desbaterile s’au reluat la ora 17.20, când s’a dat cuvântul apă­rării. Au vorbit d-nii: av. N. Constan­­tinescu şi Ion Nestorescu pentru Ion Iordachescu; av. Crăciiun Iosif pentru locot. Firul eseu; d-ra av. Ciobanu pentru plot. Topilă Va­sile; av. Andrei Dumitraşcu pen­tru Demetriad; av. Grigore Adrian ; tru maiorul Teodorescu și sub­ Mircea Petrescu ; av. Andrei Dumitrescu pentru generalul Mo­­ciulski; av. Livescu Petroniu pen­tru plot. Dărângă Ion; av. Al. An­­tofiloiu pentru cpt. Cojocaru Gh.; d-ra av. Lucreţia Avrigeanu pentru Stroe Vasile; av. Marinescu Mir­­cea pentru It. Filip Aurel şi av. Demetriad pentru Ion Florian. Şedinţa a luat sfârşit la ora 21,30. ŞEDINŢA DE IERI DIMINEAŢA Bri dimineaţă şedinţa s-a des­chis la ora 8,30. Apărarea şi-a desvoltat pledoa­riile în continuare. Au vorbit d-nii: av. Bârzeanu- Olt pentru maiorul Curelaru, ce­rând achitarea; d-na av. Cosăcea­­nu și av. Gherovici pentru col. Iulian Popovici; av. Adrian Gri­­goropol pentru cpt. mag. Luca Po­pescu cerând să fie achitat de ori­ce penalitate; av. Dumitrescu ,pen­tru generalul Iliescu, sperând că i se va face dreptate. Se dă apoi ultimul cuvânt acu­zaţilor. Vorbesc, apărându-se, în­cercând să lămurească şi să aco­pere faptele pentru care sunt în­vinuiţi: g-ral Iliescu Mihail, maior Curelaru şi cpt. Luca Popescu Se dă cuvântul iu replică d-lui acuzator public Grozdea, care a­­rată pentru ce a fost dat în ju­decată generalul Mihail Iliescu. Şedinţa s-a închis la ora 13,30. ŞEDINŢA DE IERI DUPĂ AMIAZA După amiază şedinţa se redes­chide la ora 6,30 Vorbeşte la ultimul cuvânt: ge­neralul Iliescu Mihail, cd. Iulian Popovici, maior Curelaru, Dsme­­triade, plot. Topilă, cpt­. Luca Po­pescu, maior C. Teodorescu subit. Petrescu Mircea, lt. Firul­escu I, generalul Mociulski, lt. Strois Va­­sile, lt. Aurel Filip plot. Dărângă I­on, cpt. Cojocaru Gheorghe și maior Florian Ion REJUDECAREA LUI ION HARAGA La cererea acuzării boxa acuza­ţilor este evacuată şi introdus a­­cuzatul Ion Haraga, condamnat la 8 ani închisoare. D. acuzator public Grozdea a cerut achitarea întrucât acuzatul fusese condamnat pe baza unei singure depoziţii, dovedită complet neverosimilă. D-na av. Cosăceanu şi d. avocat Şerbănescu au pus aceleaşi con­cluzii. Curtea a intrat apoi în delibe­rare. TRIBUNALUL POPORULUI AZI NOAPTE S-A PRONUNŢAT SENTINŢA IN PROCESUL ULTIM­ULUI LOT SENTINŢA 1. Ivaşcu Ştefan (dispărut), muncă silnică pe viaţă. 2. Gheorghiu Vasile (dispă­rut), muncă silnică pe viaţă. 3. Ciachir Anton (dispărut), muncă silnică pe viaţă. 4. Romanenco Serghie (dis­părut), muncă silnică pe viaţă. 5. Curelaru Ion (arestat), 15 ani temniţă grea. 6. Demetriade Gh. (arestat), 5 ani temniţă grea. 7. Dumitrescu C. Vasile (dis­părut), 10 ani temniţă grea. 8. Alex. Sevciuc (dispărut), 10 ani temniţă grea. 9. Hacicov Leonida (dispărut), 10 ani temniţă grea. 10. Chirilov Boris (dispărut), 10 ani temniţă grea. 11. Dimitriev Igor (dispărut), 10 ani temniţă grea. 12. Topilă Vasile (arestat), achitat. 13. Luca Popescu (arestat), achitat. 14. Teodorescu Constantin (arestat), un an închisoare co­­recţională. 15. Petrescu Mircea (arestat), 10 ani temniţă grea. 16. Firulescu Iancu (arestat), achitat. 17. Grigoraş Gh. (dispărut), muncă silnică pe viaţă. 18. Mociulschi Leonard (ares­tat), achitat. 19. Stroia Vasile (arestat), 15 ani temniţă grea. 20. Aurel Filip (arestat), 15 ani temniţă grea. 21. Iulian Popovici, achitat. 22. Cojocaru Gh. (arestat), 20 ani muncă silnică. 23. Dărângă Ion (arestat), 10 ani temniță grea. 24. Iordăchescu Ion (arestat), achitat. 25. Florian Ion (arestat), a­­achitat. 26. Haraga Ion (arestat), a­­chitat. 27. Iliescu Mihail (arestat), 20 ani detențiune grea. VIZITA D-LUI PRIM - MINISTRU LA ACADEMIA ROMANA Pri la­ orele 17, 30, d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri a făcut o vizită la Aca­demia Română, în momentul când această instituţie, întrunită în se­siune generală, se afla în plină ac­tivitate a şedinţei sale. D. prim ministru a fost însoţit de d. Aurel Potop, subsecretar de stat la ministerul Educaţiei Naţionale La intrarea în incinta a­cademiei, d-sa a fost primit cu aplauze de membrii prezenţi ai Academiei şi a fost întâmpinat de d. profesor An­drei Rădulescu, vicepreşedintele A­­cademiei Române, care, în numele Academiei i-a exprimat mulţumiri pentru sprijinul dat acestei insti­tuţii în mai multe ocării şi în spe­cial pentru exceptarea de la expro­priere a domeniilor ei, precum şi la organizarea Consiliului naţional de cercetări ştiinţifice. D-sa, şi-a exprimat convingerea că d. prim ministru va continua să dea tot sprijinul Academiei, să-i asigure situaţia şi drepturile şi să-i înalţe cât mai mult prestigiul. Membrii Academiei, continuân­­­du-şi şedinţa, au luat în discuţi® raportul asupra bunurilor mobi­liare ale instituţiei După încheerea acestor discuţ!) d. dir. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, a mulţumit academicienilor pentru primirea călduroasă ce­­ s’a făcut şi pentru cuvintele frumoase pe care vice­preşedintele Academiei­­ le-a adre­sat D-sa consideră că acestea sunt adresate nu numai d-sale personal ci întregului guvern. După suspendarea şedinţei,­­ prim ministru a vizitat expoziţia documentară organizată de Acade­mia Română cu ocazia zilei de în Mai. După vizitarea expoziţiei, d-sa condus de d. Conservator al Biblio­tecii, a revenit în sala de şedinţe unde s’a întreţinut îndelung cu d-nii membri ai Academiei, inte­resându-se de problemele acestei instituţiuni. D-sa şi-a exprimat dorinţa şi membrii Academiei Române au,pro­mis tot sprijinul lor, pentru o co­laborare rodnică intre guvern şi Academie, în vederea realizării marilor idealuri de progres ale țării. Vizita a luat sfârșit într’o atmos­feră de caldă cordialitate. Congresul partidelor socia­liste ale ţărilor dunărene Paris. 31 (Ofpress). — Cercurile social-democrate maghiare din Pa­ris, afirmă că partidul social-de­mocrat din Ungaria, va lua iniţia­tiva imediat, pentru convocarea la Budapesta, în cursul lunei Iulie, a unei Conferinţe a partidelor social­­democrate a ţărilor dunărene, pen­tru a examina o serie de chestiuni de ordin technic şi economic. Partidul laburist britanic şi par­tidul socialist francez vor parti­cipa la acest Congres în calitate de observatori MARII CRIMINALI DE RĂZBOI AU RĂMAS DEFINITIV CONDAMNAT! Înalta Curte de Casaţie şi­­ în secţiuni urate a respins recursurile în ne­­consti­tuţi­o­rta­iiaî© de­cl­arate de: Ion Antonescu, Mihai Anton­escu, Constantin Pan­­tera, Constantin I. Vasiliu, Titus Dragoş, Gheorghe Do­­bre, Ion Marinescu, Traien Brăileanu, Gheorghe Ale­­xeanu, Radu Lecca, Eugen Cristescu, Const. Petrovî­­cescu și Petre Tomescu. 0 DELEGATI­A APĂRĂRII PATRIOTICE IN AUDIENŢĂ LA MAJESTAT­EA SA REGINA MAMĂ ELENA Miercuri 29 Mai a. c., d-na Traiana Col. Teclu din secreta­riatul comitetului central al A­­parării Patriotice însoţită de d-nii avocat I. Staer şi dr. Eu­gen Cinca, membru în comite­tul executiv al Apărării Patrio­tice, au fost primiţi în audienţă de M. S. Regina Mamă Elena, cu care prilej au expus M. Sale acţiunile pe care Apărarea Pa­triotică le întreprinde în spriji­nul victimelor războiului. Majestatea Sa Regina Mamă Elena a ascultat cu deosebit in­teres cele eoepuse şi a promis înaltul Său sprijin operei de lecuire a rănilor răsboiului. OPINIA PUBLICĂ FAŢĂ DE GESTUL REGAL A avut un adânc răsunet în presă şi’n opinia publică gestul prin care M. S. Regele Mihai a decorat pe d. dr. Petru Groza, preşedintele de consiliu, cu cel mai înalt ordin, civil: colanul „Serviciului Credincios”. Ziarele s’au ocupat de caracte­rul personal al distincţiei, care pune în lumină o viaţă de mun­că pentru binele obştesc — încu­nunată de succese istorice. Dar s’au scos în evidenţă şi realizările guvernului prezidat de d. dr. Petru Groza, decoraţia fiind astfel un omagiu regal pen­tru opera săvîrşită. Intr’adevăr, actualul guvern a venit la putere în condiţiuni vi­trege , după un război pierdut, izolaţi între vecini şi între ţările aliate, cu grele răspunderi faţă de comisia de control a armistiţiului. Guvernul actual a reuşit să în­deplinească clauzele armistiţiului. Le-a îndeplinit cu cinste şi cu sinceritate — ceia ce a determinat Uniunea Sovietică să ne uşureze îndatoririle, ba să ne dea şi aju­toare. România a reluat raporturile diplomatice cu Uniunea Sovietică, cu Marea Britanie şi cu Statele Unite ca şi cu vecinii ei — cu care a încheiat strinse acorduri eco­nomice. Sub guvernul de astăzi s’a ob­ţinut — cum spune înaltul De­cret de decorare — „reconsfinţi­­rea graniţelor Transilvaniei în­tregite”. Au fost şi sunt încă mari lip­suri în ţară agravate de o secetă catastrofală. Nimeni nu le-a as­cuns. Dar aceste lipsuri n’au mers la noi până la prăbuşirea economică şi la secerarea a sute de mii de vieţi omeneşti, ca aiuri. Alte ţări au intrat în haos. Noi am rămas dimpotrivă intr’un re­gim de ordine şi am izbutit chiar să intrăm în faza reconstrucţiei. înaltul Decret Regal recunoaşte că „guvernul a reuşit să uşureze greaua situaţie creată de urmările războiului şi să înceapă opera de reconstrucţie şi de refacere în toate domeniile vieţii economice, mobilizând forţele de producţie ale naţiunii” Trăim evenimentele şi — co­pleşiţi de nevoi — n’avem tot­deauna perspectiva necesară şi nici elanul sufletesc, pentru a­­precierea obiectivă a împrejură­rilor. Ziua de mîine va acorda desi­gur realizărilor de astăzi justa lor importanţă. Presa şi opinia publică au sub­liniat faptul că opera de recon­strucţie s-a făcut în deplină ar­monie între guvern şi Coroană care, prin ordinul acordat primu­­l­­ui ministru, a pecetluit deplina­­înţelegere între factorii determi-­­­nanţi în stat pentru realizarea­­maximului de bine obştesc. D. Dr. PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Mi­niştri, fotografiat cu colanul Or­dinului „Serviciul Credincios". DEGREVĂRILE FISCALE LA MĂRFURILE PENTRU ECONOMATE Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţă, că în u­rma reduceri­lor de impozite şi taxe acordate pe bază de Decret Lege, în curs de apariţie, întreprinderile in­dustriale vor factura cu începere de la 1 Iunie 1946, econ­omatelor de salariaţi publici şi particulari produsele de strictă necesitate, la următoarele preţuri: PENTRU ÎNCĂLŢĂMINTEA DE PIELE 11 Piele tăbăcite (box) cu lei 9628, per fus, în loc de lei 18.933, fus. 2) Talpa (canate) cu 20.100 lei, kgr., în loc de lei 25.038, kgr. 3) Bocanci muncitoreşti cu 100.000 lei perechea, în loc de lei 165.586 lei perechea. PENTRU ÎMBRĂCĂMINTEA DIN STOFE DE LANA TIP 1) Stofa costum 50% lână me­rinos, cu lei 34.867, metru în loc de 61.054 lei, metru. 2) Stofa costum 50% lână spancă, cu lei 31.545, metru în loc de 55.236 lei, metru. 3) Stofă rochie 50% lână meri­nos, cu 11.170 lei, metru în loc de lei 19.557 lei, metru. 4) Stofă rochie 50% lână spancă, cu 10.232 lei, metru în loc de 17.916 lei, metru. 5) Stofă rochie 50% lână me­rinos cu spancă, cu lei 11.510, m. în loc de lei 20.154, metru. 6) Postav Loden, lână țurcamă cu 38.837 lei, metru în loc de 68.007 lei, metru. PENTRU ARTICOLE ALI­MENTARE 1) Zahărul tos, simplu, rafinat, cu 2495 lei, kgr. în loc de 4.080 lei, kgr. 2) Zahăr cubic simplu rafinat, cu 2689 lei, kgr. in loc de 4280 lei, kgr. 3) Zahăr tos, dublu rafinat, cu 2592 lei, kgr. în loc de 4180 lei per kgr. 4) Zahăr englezesc, cu 2689 lei, kgr. în loc de 4280 lei, kgr. 5) Ulei comestibil de floarea soarelui, cu 9357 lei, kgr. în loc de 11.220 lei, kgr. 6) Orez indigen descorticat cu 4740 lei, kgr. în loc de 5300 lei per kgr. Până la apariţia Decretului Lege respectiv şi a ordinului in­structiv ce se va da, organele fiscale se vor conforma dispozi­­țiunilor prezentului comunicat și nu vor dresa acte de contraven­ție pentru facturările făcute la aceste preturi. Intrepriderile sunt obligate, ca în cadrul programărilor Sub­secretariatului Aprovizionării,, la cererea economatelor să livreze şi factureze la preţurile reduse menţionate în prezentul comu­nicat. In ceea ce priveşte situaţiurile creiate prin aplicarea preţurilor vechi până la apariţia preţurilor nouii, acestea se vor reglementa pe cale de Jurnal al Consiliului de Miniştri. VINDECAREA ULCERULUI DUODENAL Moscova, 31. (Rador). — După cum anunţă­ corespondentul a­­genţiei „Reuter", savanţii sovie­tici au reuşit să vindece ulcerul duodenal, prin injecţii directe cu un nou medicament. Noua metodă a fost experi­­­­mentată asupra a 200 de pa­cienţi. Profesorul Serghed Zeitlin a anunţat într-o conferinţă a sa­vanţilor că în urma a două sau trei injecţii cu noul medicament simptomele ulcerului dispar, pa­cienţii recăpătând pofta de mân­care. După un tratament de trei săptămâni, 40% din cazurile pre­zentate au­ fost complet vinde­cate. N*. 123 Duminică 2 Iunie 194­­6 PAGINI APARE SUB CONMICfc­­REA UNUI COMITET DG ^,vu DIRECȚIE COMEMORAREA ZILEI EROILOR IN CAPITALĂ Solemnitatea dela Mormântul Eroului Necunoscut’ La Altarul „Eroului Necunos­cut“ din Parcul Carol, s’a făcut ori Joi 30 Mai a. c., orele 11, co­memorarea „Zilei Eroilor“. Au luat parte la aceaistă solem­nitate d-nii : general de corp de armată adjutant C. Nicolescu, şe­ful Casei Militare, reprezentantul M. S. Regelui Mihai I, Gh. Tătă­­rescu, vice­preşedintele consiliului de miniştri şi ministrul afaceri­lor streine , Gh. Gheorghiu-Dej ministrul comunicaţiilor şi lucră­rilor publice, Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne ; Lu­­creţiu Pătrăşcanu, ministrul jus­tiţiei; Tudor Ionescu, ministrul minelor şi petrolului; Emil Haţie­­ganu, ministru de stat; amiral Bărbuneanu, subsecretar de stat la marină; g-ral Dămăceanu, sub­secretar de stat al Armatei de uscat; Aurel Potop, subsecretar de stat al educaţiei, Gh. Vântu, sub­secretar de stat la interne. Comisia aliată de control a fost reprezentată astfel: din partea sovietică g-ral maior V. P. Vino­gradov, şeful de stat major al Comisiei aliate de control, g-ral Buniaşin, col. Melokovski, col. Borkcov, col. Haichin, lt. col. Cus­­min, maior Luchianoff­ Din par­tea misiunei militare a Marei Britanii, o delegaţie de ofiţeri din diferite arme: lt. col. Galpin, lt. c­dor de marină Sarrail­ier, maior Miilor, maior Bell, cpt. Klinghart, cpt. Ackland, lt. av. Beval. Din partea misiunei militare a State­lor Unite, d-nii : c­dor Thomas, maior Glaude şi cpt. Tabacovici. Deasemeni au fost de faţă nu­meroşi membri ai Corpului diplo­matic d-nii: Jean Louis, Paul Boncour, reprezentantul politic al Franţei în România, L- Knauss, ministrul Cehoslovaciei şi Ladis­­lau Hudiak, consilier de legaţie, Iakovlev, prim consilier al amba­sadei sovietice şi Korj, consilier al ambasadei Sovietice, Sliva, însărcinatul cu afaceri al Poloniei şi Boczek, secretar de legaţie, Vancoff consili­er al legaţiei bul­gare şi Straşimir Mi­halakert, ataşat militar al Bulgariei. Se mai aflau de faţă d-nii: g-ral C. Ionaşcu, şeful Marelui Stat Major al Armatei, g-ral I. Cretzulescu,, comandantul Corpu­lui II teritorial, g-ral c-dor av. C. Argeşanu, comandantul aero­nauticei regale, g-ral Victor Dombrovski, primarul general al Capitalei, g-ral ing. Marcu, se­cretar general al aerului, col. Pe­­truc, prefectul poliţiei Capitalei, cavalerii Ordinului „Virtutea Mi­litară“ şi „Mihai Viteazul“, şi un mare număr de ofiţeri, generali români şi sovietici, o delegaţie a „Apărării patriotice“ şi un® a „Confederaţiei generale a muncii“ un escadron de onoare cu muzică şi drapel din regimentul „Gardă Călare“ a dat onorurile. La altarul străjuit de patru ostaşi din „Escorta Regală“ în mare ţinută, s-au depus coroane din partea M. S- Regelui, a gu­vernului, a armatei roşii, misiu­nilor britanică şi americană, le­gaţiei Franţei, Apărării patriotice, Federaţiei democrate a femeilor din România şi Confederaţiei ge­nerale a muncii. S-a oficiat apoi un serviciu re­ligios de către P.S.S. Veniamin Pocitan, vicarul Patriarhiei, în­conjurat de un sobor de preoţi, răspunsurile fiind date de corul Bisericii Sf. Patriarhii După terminarea serviciului di­vin, se păstrează un minut de tă­cere, trupa prezintă arma pentru onor, iar drapelul se înclină în faţa „Eroului Necunoscut” în timp ce fanfara intonează „Imnul Sacru”. A luat apoi cuvântul P.S.S- ’ Veniamin Pocitan, care a arătat, în cuvinte pătrunzătoare, subli­mul sacrificiului făcut de sutele de mii de eroi, adevăraţii muce­nici ai neamului, căzuţi, în lupte­le pentru libertate şi indepen­denţă şi progresul ţării Româ­neşti.­­ CUVÂNTAREA D-LUI GENE­RAL C. DAMACEANU D. g-ral C. Dămăceanu, minis­tru subsecretar de stat al arma­tei de uscat, a rostit apoi urmă-­­ toarea cuvântare: „In numele armatei, am ma­rea cinste de a aduce prinosul ei de profundă recunoştinţă, faţă de jertfa supremă, pe care fii acestui Neam au adus-o pe altarul sfânt al Ţării, spre bi­nele şi independenţa ei şi a po­porului nostru, întreaga armată, împreună cu tot poporul românesc, îşi va aminti totdeauna — cu adâncă smerenie — toţi cei cari, prin sacrificiul vieţii lor, au izbutit să învingă împrejurările, de atâ­tea ori tragice prin care a trecut Neamul nostru în decursul mult zbuciumatei sale Istorii. Acelaş gând de nemărginită recunoş­tinţă, îl îndreptăm către Eroii armatei sovietice cari s’au în­frăţit deapururi cu Eroii arma­tei noastre pe câmpul de luptă prin jertfa comună adusă pentru făurirea unei lumi mai bune şî salvarea noastră ca Stat şi Na­ţiune, înfrăţirea lor, prin moarte, este un îndreptar şi o poruncă pentru noi, cei rămaşi în viaţă“. Amintind de jertfele făcute de poporul român dealungul istoriei în luptele pentru libertatea şi Independenţa ţării, d- g-ral Dă­măceanu spune: „Ele vor trebui să constitui un drept şi o garanţie că la nici în viitor firul existenţei noastre ca Stat şi Naţiune nu v­a putea fi întrerupt vreodată“. Ia apoi cuvântul d. prof. dr. Gh. Lupaşcu, vicepreşedintele comitetului central al Apărării patriotice, care a spus între al­tele : „In această zi, poporul român se înclină cu veneraţie şi recu­­noştinţă la mormântul croita­­care au înscris pagini de glori în lupta pentru democraţie ş progres. Pilda rar luminoasă ne va călăuz întotdeauna, fiindu-ne un îndrep­tar şi un îndemn la luptă“. Solemnitatea a luat sfârşit­­l: orele 12, cu defilarea Escadro­nului de Onoare din reg. „Gard. Călare“. In timpul Slujbei religioase. SOLEMNITATEA DE LA MONUMENTUL EROULUI SOVIETIC La ora 11, la monumentul E­­roilor sovietici căzuţi pentru eli­berarea ţării de armatele hitle­­riste, au depus coroane de flori: Ambasada sovietică, prin domnii consilier Korj, şi secretar Feodo­­rov, comisia interaliată de control din partea Armatei Roşii, Arlus secţia militară, Apărarea patrio­tică, Confederaţia g-rală a mun­cii, etc­ Din partea Ambasadei sovie­tice, a fost de faţă d. S. A. Dan­­gulov, prim secretar de ambasa­dă. Deasemeni o delegaţie a Ar­matei române, în frunte cu d-nii generali Maltopol, Slătescu, Ma­­gheru, precum şi numeroşi ofiţeri sovietici şi români, reprezentanţi ai Apărării patriotice, Arlus şi Confederaţiei generale a muncii. CUVÂNTAREA D-LUI GENE­RAL MALTOPOL După ce delagaţiile au depus coroanele, a luat cuvântul d. g-ral Maltopol din partea secţiei mili­tare a ARLUS-ului care a spus, în esenţă următoarele: „Ziua aceasta de pioasă recule­gere ne îndeamnă ca, lăsând de­oparte pentru o clipă grijile şi preocupările obişnuite, să ne a­­mintim de cei ce şi-au jertfit fără şovăire viaţa lor pentru a da un temei mai bun vieţii noa­stre. Plini de recunoştinţă ne ple­căm frunţile cu pietate în faţa vitejilor căzuţi pentru Ţară, pen­tru libertate, pentru binele ome­nirii. Nouă Românilor, momentul a- I cesta, care simbolizează eroismul , şi minunatul dezinteres al osta- I şului sovietic, ne este îndeosebi de scump. Acest monument înăl­ţat pe pământul desrobit al ţării­­ noastre, ne va aduce deapururi aminte cât de strâns se leagă des­tinele popoarelor noastre- Monumentul acesta să fie sem­­nul concret al legământului pe care-l fac ostaşii români şi po­porul român, ostaşii sovietici şi poporul sovietic, de a cinsti şi de a fi vrednici în veci de jertfei comune aduse pentru desrobire pentru pace, pentru libertate“. Asistenţa a păstrat apoi un mo­ment de reculegere în memoria eroilor sovietici. IN NUMELE AMBASADEI SOVIETICE Vorbeşte apoi din partea Amba­sadei sovietice, de prim secretar de ambasadă, S. A. Dangulov, care spune: „Viteaza armată română come­morează astăzi pe simplul solda sovietic, fiu al Patriei sale. Po­­porul român prieten, cinsteşte as­tăzi pe fiul său, ce şi-a dat viaţa pentru Patria sa. Şi astăzi, poporul român prie­ten, îşi apleacă drapelele­ sale în faţa monumentului soldaţii­ care au venit din Uniunea Sovie­­tică, în această ţară ca prieteni jertfindu-se pentru ţara româ­nească. In măreaţa colaborare , prietenie a acestor oameni simpli soldaţii sovietici şi soldaţii ro­mâni, a fost dusă şi câştigaţi lupta comună. Această prietenie a fost întărită prin sângele văr­sat, de fiii ambelor popoare că­zuţi împreună. Aceşti oameni ar trecut braţ la braţ prin fo­ca luptelor cele mai crâncene şi a­r căzut pentru libertate şi pace­ Şi în această zi în care cinstim­ memoria lor, noi auzim glasul lor părinţii noştri, fraţii noştri, ne spun prin glasul acestor eroi şi apărăm ceea ce astăzi este una bun pentru popoarele noaste prietene şi în faţa acestui mare monument al simplului solda­­­rus noi facem jurământ de a apăra această prietenie româno­­sovietică. Trăiască prietenia dintre po­poarele noastre! Trăiască măreaţa cauză a prie­teniei româno-sovietice pentru care şi-au dat viaţa părinţii fraţii şi copiii noştri. Pioasa solemnitate a luat sfâr­şit la ora 1- noul ministru al Iugoslavia la Bucureşti a prezentat scrisorile de acreditare M. S. Regele Mihai I a pri­mit­eri dimineaţa, cu ceremo­nialul de rigoare, în audienţa solemnă pe d. dr. Dane Meda­­kovici, noul ambasador al Iugos­laviei la Bucureşti, care şi a prezentat scrisorile de acredi­tare. D-nii prim ministru dr. Petu Groza şi Gh. Tătărescu, vice­preşedintele consiliului şi minis­tru de externe au participat­­ această solemnitate. D. MEDAAOVICI Altă grevă in Statele Unite New-York, 31 (Rador). — Pes­te 75.000 de lucrători din 31 cU mine din industria carboniferi grea a Statelor Unite au înceta luând, aerând revizuirea sala­riilor­. Negocierile făcute a Joi, când expira contractul vechi, nu au dus la nici un rezultat,

Next