Universul - Capitala, iunie 1946 (Anul 63, nr. 123-146)

1946-06-10 / nr. 130

Anul al 63«lea 6­­ PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL** S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 200 LEI Taxi poștală plătită la numerar conform »pronurt Dir. G-le F. T. T. Nr. 24.4M/93S. Mr. 130 Luni 10 Iunie 1946 6 PAGINI CELE DIN URMA $T?RI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-23 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE DIRECŢIE AGITAŢIILE STUDENŢEŞTI Se Încearcă din nou agitarea­ studenţimii. La Cluj, la Timişoa­ra, la Bucureşti, instigatori, cari saut, poate, ei înşişi studenţi, dar Îndărătul cărora se disting foarte vizibil umbrele adevăraţilor mâ­nuitori, se străduiesc să distragă tineretul universitar de la preocu­pările sale studioase şi să-l mâne in stradă (tocmai acum în preaj­ma examenelor), pentru a clama anumite lozinci, necesare unor a­­numite manevre politice. Faptul în sine este de ajuns de condam­nabil, deoarece este imoral să ex­ploatezi entuziasmul şi avântul tinerilor pentru scopuri străine de interesele lor, dar el se agravează şi de împrejurarea că, de astădată, lipsa de scrupule este împinsă până la nesocotirea celor mai esenţiale interese de Stat. Intr’a­­devăr, studenţimea este zilnic în­demnată — din fericire fără prea multă eficacitate în u­ltima vreme — să se dedea la manifestaţii şo­vine împotriva populaţiei ungu­reşti, într’un moment în, care re­vizionismul maghiar pledează în faţa forurilor şi opiniei publice internaţionale teza tendenţioasă a imposibilităţii unei convieţuiri paşnice a naţionalităţilor în Tran­silvania. Nu este prima oară când naţio­nalismul „integral”, exclusivist, şovin, se dovedeşte o unealtă oarbă în slujba celor mai înverşunaţi duşmani ai naţiunii. Faimoşii „ca­­melots du Roi” ai lui Leon Dau­det şi Maurras s’au arătat a fi, în realitate, cameloţii lui Hitler care a îngenunchiat Franţa şi i-a răpit Alsacia-Lorena şi am văzut noi înşine pe legionari militând îm­potriva tratatelor cari ne-au în­tregit graniţele. Exemplele în a­­ceastă privinţă abundă şi, aproape nu se poate cita caz, când o miş­care şovină să fi fost altceva de­cât o diversiune sau o provocare, abil stimulată şi regisată de inte­resaţi de dincolo de frontiere. Sunt, printre studenţi, tineri de bună credinţă cari cred, fiindcă aşa li s’a spus, că Ungurii s’au­ dedat şi ei la manifestaţii anti-­­ româneşti şi că, în consecinţă, ai, noştri trebue să ridice mănuşa şi­­ să „răspundă”. Să admitem că faptul ar fi exact... In cazul a­­cesta însă, Ungurii cari s’au dedat la asemenea manifestaţii, au fost elemente reacţionare, revizioniste, care aveau tot interesul s’o facă. Mai mult decât atât, este evident, că acei Unguri cari au făcut acest lucru, n’au urmărit alt scop decât să provoace „riposta” şovinilor români. De ce ? Foarte simplu : pentru că fiecare lozincă antiun­­gurească strigată la Bucureşti, fiecare geam spart la Cluj, fie­care Ungur molestat la Timişoara, înseamnă un argument în favoa­rea tezei revizioniste care se stră­­duie zadarnic, de atâta vreme, să dovedească ceea ce inconştienţii de la noi le facilitează cu atâta com­plezenţă şi anume că regimul ro­mânesc nu asigură populaţiei ma­ghiare libertate şi securitate. Avem noi interesul să ne pretăm la o asemenea manevră ? Iată de ce agitaţiile studenţeşti din vremea din urmă — agitaţii artificiale şi, dealtfel, izolate — trebuie să dea de gândit tuturor celor cu dragoste de ţară. Instau­rarea regimului democratic iar Ro­mânia şi Ungaria a creat premi­­zele unei îndelungate şi solide prietenii între cele două popoare vecine precum şi a lichidării de­finitive a revizionismului horthyst. Nu­­este admisibil ca o mână de politicieni miopi şi de inconştienţi să poată compromite aceste pers­pective şi să contribuie la readu­cerea mereu în discuţie a graniţei noastre de Vest, recunoscută în a­­tâtea rânduri de Marile Puteri. In vremuri obişnuite, şovinis­mul este o stare de spirit obscu­rantistă, retrogradă, o orbire, ce trebuieşte vindecată, pe îndelete, prin mai multă cultură şi mai a­­dâncă judecată. In vremurile prin care trecem însă, şovinismul este stupid fiindcă nu este atâta în­dreptat împotriva altor popoare cât împotriva intereselor propriu­lui nostru popor. Cine strigă as­tăzi „Jos Ungurii!” nu este in realitate — oricât nu şi-ar da sea­ma de acest lucru — decât o unealtă a reacţionarilor revizio­nişti care îl manevrează din cu­lise. Avem toată încrederea că stu­denţimea română, în totalitatea ei, îşi va da seama de rolul lipsit de glorie pe care li-l rezervă regi­­sori­i din umbră şi că acei cari s’au lăsat o clipă antrenaţi, vor face repede cale întoarsă pentru a asigura triumful adevăratului spirit democratic și al adevăratu­lui patriotism. TUDOR ANDREESCU CAPITALA SE REFACE 219 blocuri in construcţie.­—Investiţii de peste 200 de miliarde lei Bucureştii se refac... S’a aşezat lumea la lucru... Cam greoi, ce e drept şi cam ■târziu, dar astăzi suntem în mă­sură să constatăm că în sectorul acesta a început să se lucreze. După bombardamentele aeriene din 1944, de pe urma cărora au suferit cartiere întregi, mai cu seamă in sectorul roşu, criza de locuinţe fiind mare, s’a crezut că anul 1945 se va porni la­­lucru pe scară întinsă, la care, bine­înţe­les, statul avea să vină cu pu­ternice mijloace. Dar statul a­­vânid de suportat atâta de pe ur­ma războiului, n’a putut trece la fapte. Iniţiativa particulară însă a fost la datorie. Cu mijloace in­­sufciente însă, puse la îndemâ­nă tot de către stat, prin împru­muturi. Dar prea puţin s’a cons­truit din nou, totul, în general, limitându-se la reparaţiuni mai mult sau mai puţin grele. Acum, de bine, de rău, iniţia­tiva particulară, cu mijloace fi­nanciare puternice, a pornit o adevărată campanie de construc­ţii. Şi se pare că ,într-o oarecare măsură, această iniţiativă va fi intensificată în cursul verii. Pentru toamnă, statul va porni şi el la lucru Desigur că atunci se va simţi o mare înviorare in acest sector al reconstrucţiilor. In aruuil 1945 s’au construit a­­bia 14 blocuri în valoare de 10.902.269.117 lei. Insă este ex­plicabilă această reţinere,, fiind­că anul 1945 a însemnat o pe­rioadă de adaptare la nouile con­diţii de aşezare socială, inerentă unei perioade imediat postbelice, mai ales după un război ca acela pe care l-am trecut. Şi nu uităm că anul 1945 a fost anul încetă­rii, războiului şi că nu se putea imediat porni la fapte. Astăzi însă se lucrează. Aproape nu e stradă în care să nu se înalţe un bloc cu 5—6 etaje. In centru mai ales, case­le vechi, lipsite de confort, fac loc blod­ausurilor, construite în stil geometric, nedecorativ, so­bru ca şi viaţa in care cu toţii ne mişcăm azi. Prefaceri furtu­noase peste tot. Cocioabe şi bor­­cee, prilejuri de zâzanie printre moştenitori, se prăbuşesc peste noapte, sub lovituri de târnăcop, ca peste o săptămână, să se înal­ţe scheletul unui bloc. Antrepri­zele se întrec par­că în a ridica blocuri cât mai înalte, mai as­pectuoase, mai ademenitoare şi astfel, Bucureştii cresc... cresc mereu în înălţime. In centru, pe str. Câmpineanu, colţ cu Ştirbey Vodă, în câteva săptămâni va fi gata de locuit un bloc cu 14 e­­taje. E atât de înalt, că spre a-l privi în toată înălţimea lui, tre­­bue să te depărtezi 2-300 de me­tri. Şi nu e singurul. Şi-acum, iată unde şi cât se construeşte în Capitală, în sect. 1 Galben, se contruesc 68 blo­­curi, în valoare de 104 miliarde; în sect. II Negru, 60 de blocuri, in valoare de 72 miliarde lei; în sectorul III Albastru, 50 de blocuri, în valoare de 31 de mi­liarde iei; iar în sect. IV Verde, 41 de blocuri, în valoare de 56 de miliarde iei, deci construcţii în valoare de peste 200 de mili­arde. Multe din ele sunt aproape gata, iar altele, abea sub săpă­turi. Un fapt îmbucurător se ob­servă pe piaţa materialelor de construcţie: scad preţurile. • No­ trebue să ascundem că Bu­cureştii suferă de o criză de lo­cuinţe, mai accentuată ca ori­când, fie prin suprapopularea o­­raşului, fie din cauza miilor de­­ case distruse de război. De aceea,­­ la iniţiativa particulară, nu tre­­bue să lipsească ajutorul statu­lui, prin uşurări de tot soiul. * Poate puţini ştiu că taxele pentru autorizaţii de construcţii au fost majorate de 40 de ori, a­­jungând ca pentru un bloc mai măricel să se plătească numai taxe de autorizaţie 50 de mili­oane lei. , De asemenea, nouile construcţii nu mai sunt scutite de impozi­tul pe clădiri timp de zece ani. * Dar, cu toată această campa­nie a refacerei Capitalei, pro­blema crizei de locuinţe rămâne nerezolvată. Inter-adevăr, se con­­strueşte astăzi, se înalţă blocuri uriaşe, se angajează zeci şi sute de miliarde în nouile construc­ţii,­­ toate acestea nu pentru u­­şurarea, populaţiei nevoiaşe, pen­tru salariaţi, pensionari, etc., pentru miile de refugiaţi cari, cu toate străduinţele comisiei de rechiziţii, nu-şi găsesc de­cât un mizer adăpost. Nouile construcţii nu sunt de închiriat, ci de vânzare. De la pu­nerea primei cărămizi s-au şi ne­gociat eventualele apartamente. Şi cine poate să se apropie de aceste apartamente? Capitaliştii, oamenii de afaceri, cari jonglea­ză cu sutele de milioane, şi cari­­şi pot permite luxul să-şi cum­pere apartamente în blocurile noui. In genere, chiriaşii salariaţi, de la libera tranzacţie care abia dacă pot suporta chiriile de as­tăzi, cei cari au avut şansa să-şi găsească adăpost în vreo cocioa­bă de la periferia oraşului, rămân tot în suferinţă, tot fără locu­inţă ! De­sigur, că Guvernul studia­ză tocmai această latură a pro­blemei locuinţelor şi nu ne în­doim că — deşi sarcini grele a­­pasă asupra bugetului statului — va găsi soluţia pe care o aş­teaptă lumea chiriaşilor nevoiaşi. MIHAIL GHIMICI Pe strada Brezoianu... Pe str. Câmpineanu colţ cu Ştirbei Vodă CÂND SE ÎNCHID ŞCOLILE PRIMARE Şcolile primare particulare din Bucureşti care nu au avut cursurile întrerupte, îşi închid cursurile pe ziua de 10 Iunie. Şcolile primare de Stat din Bucureşti care şi-au deschis cursurile la 15 Sept. şi nu le-au întrerupt, se închid la 10 Iunie. Celelalte şcoli primare care, din motive determinate, au avut cumurile întrerupte, se închid la 28 iunie. DESCOPERIREA UNEI ORGANIZAŢII TERORISTE Membrii organizaţi­ei au fost arestaţi COMUNICAT Ministerul de interne comu­nică: Organele de siguranţă şi po­liţie ale Statului au descoperit existenţa, pe teritoriul ţării, a unor organizaţii teroriste, care purtau denumirile de: M.N.R.; Haiducii lui Avram Iancu; Di­vizia Sumanelor Negre; Glasul Sângelui; Grupul diversionist „Elena Basarabeanu”, legate între ele şi dirijate de un co­mandament central. Pe baza unor minuţioase ve­rificări şi documentări, guver­nul a hotărît să treacă la ares­tarea elementelor principale din aceste organizaţiuni. Operaţiunile au început în ziua de 27 Mai şi sunt în curs de executare. Au fost arestaţi până in pre­zent: General c. a. rez. Aldea Au­rel; Alexandrescu N., avocat; Basarabeanu Elena, fostă se­cretară a lui Ion Antonescu; Kintescu Gh., fost subdirector general al S. S. I. pe timpul guvernări Rădescu; Capră An­gliei, moşier; lt.-■col, rez. Con­­stantinescu Victor; lt. Coifan Virgil; Creţoiu Magda, fostă speakeriţă la Radio; Callega N., industriaş; căpitan Cochinos Mircea; Domocoş Ion, indus­triaş; Teodorciuc Octav, avo­cat; Moroianu Ilarie, avocat; general brig. Moşiu; Olteanu Gabriel, fost comandant al ba­talionului „Iuliu Maniu”, con­damnat la 25 ani muncă sil­nică; Olteanu Elvira, nepoata lui Gavrilă Olteanu, funcţio­nară la Reprezentanţa ameri­cană; Poleacu Nicolae zis Mol­­doveanu Nicolae, fost coman­dant legionar; Popp Corneliu, avocat; lt.-col. rez. Plesnilă Eugen; Stenuţă Dumitru zis Oprea Dumitru zis Mitruş, căp. paraşutist Tanţu Mihai, dezer­tor şi alţii. Sunt puşi în urmărire: Roşca­ Mălin, ziarist emirat; Manicatide Teodor, funcţionar la Reprezentanţa Americană; Horaţiu Comaniciu, avocat; Sachi Bălan Iuliu, inginer şi alţii. Cercetările continuă. PIAŢA CAPITALEI PE ZIUA DE ERI Gospodinele şi toţi cei cari au colindat în cursul zilei de eri pie­ţele de zarzavat ale Capitalei au fost martorii — şi beneficiarii — unui adevărat miracol. Faţa ace­stor pieţe era cu totul schimbată. Marfă frumoasă, variată şi în cantităţi considerabile, ca în cele mai bune timpuri normale. Ta­rabele şi coşurile precupeţilor supra­încărcate cu produsele se­zonului, iar pe platforma pieţe­lor munţi întregi de mazăre verde, ceapă, fasole, ridichi. Sur­priza cea mare a fost însă cifra preţurilor. S’au vândut Sâmbătă dimineaţa: mazărea la 250 lei kg. (dela 1800—2000 lei în ajun şi 700—800 lei, kg. în seara de Viţ­­eri), fasolea ţucără la­ 200­0 lei kg. şi cea verde la 3500-4000 (de­la 6000, respectiv 8000 în ajun)­, ridichile albe mari la 250 lei le­gătura (dela 400, 500 şi 600 în îrn ajun) ş. a. m. d. Scăderea a­­ceasta de preţuri se datoreşte in­tervenţiei energice a autorităţilor, care au vărsat pe piaţă cantităţi masive de zazavaturi şi legumi­­noage aduse direct dela producă­tori. Publicul s’a bucurat, fireşte, şi a cumpărat mai mult ca de obicei, dar nici precupeţii nu s’au întristat prea mult, deşi ţineau să te informeze de pierderile în­registrate la diferenţa dintre preţul lor de aprovizionare şi cel la care erau nevoiţi să vândă. Şi nu s-au întristat prea tare, întâi, pentru că se molipsiseră şi ei, se vede, de buna dispoziţie a publi­cului cumpărător şi, în al doilea rând, pentru că — e locul să spunem — şi-au putut scoate pa­guba cu vârf şi îndesat din vân­zarea la preţuri mai urcate, a seriilor noui de trufandale, roşii, conopidă, dovlecei, castraveţi, ca­rate,­ ciuperci, fasole fideluţă, etc. Impresionaţi de animaţia târ­gului, toţi stau declarat, până la urmă, mulţumiţi­­ de această schimbare la faţă, în care erau dispuşi să vadă, în definitiv, semnele întoarcerii la belşugul şi ieftinătatea din alte vremuri. Când va fi proclamată Republica italiană Roma, 8 (Rador). — Ceremonia oficială a proclamării Republicei, pe cari unii o prevedeau pentru Sâmbătă seara, nu vă avea loc probabil decât Luni sau Marţi. Intr’adevăr, numai 18 din­ cele 31 de secţii ale Curţii de Casaţie au trimis până Sâmbătă ministe­rului de interne procesele verbale necesare pentru proclamarea re­zultatelor referendumului. La ceremonia proclamării r­epu­­blicii vor lua parte 15 ambasadori şi 25 de miniştri şi însărcinaţi cu afaceri. Ţările care au acreditat reprezen­tanţi diplomatici pe lângă locote­nentul general al Regatului vor aştepta numirea primului preşe­dinte al nouei Republici pentru ca ambasadorii şi miniştri­lor să a­­dreseze noui scrisori de acreditare pe lângă preşedintele republicii. ★ Roma 8 (Rador). — Proclama­rea oficială a rezultatelor refe­rendumului va avea loc Dumini­că dimineaţa la ora 11 (ora lo­cală). Procesele-verbale ale secţiunii Curţii de Casaţie de la Catanzaro, singurele cari nu sosiseră încă l. Roma, au fost primite Sâmbă­tă seara cu avionul. Ziua de Luni va fi socotită săr­bătoare naţională. CINE VA FI PREŞEDINTE Roma, 8 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei Reuter transmite: S’ar putea ■ ca primul preşe­dinte al Republicii Italiene să fie un monarhist, ca un semn de conciliere faţă de cei 11 milioane alegători cari au votat pentru monarhie. Trei bătrâni oameni de stat, simpatizanţi ai monarhiei, ar pu­tea fi candidaţi pentru postul de preşedinte al republicii. Este vorba de d-nii Victor­ Enmnuel Orlando, în vârstă de 86 ani, Francesco Nitti, econo­mist şi istoric strălucit, şi d'­ Iva­­noe Bonomi. ÎNTRUNIREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI Roma 8 (Rador). — Consiliul de miniştri italian s’a întrunit Miercuri în şedinţă, pentru a dis­cuta situaţiunea politică, după cum a anunţat postul de radio i­­talian. Se anunţă că, printr’o hotărâre a consiliului de miniştri ziua următoare celei în care s’au pro­clamat rezultatele definitive, ale referendum­ului va fi conside­­rltă sărbătoare naţională. Pe de altă parte, se află că proclamarea rezultatelor referen­­dum-ului va fi făcută în cursul apţii de către curtea de casaţie, însărcinată cu proclamarea ofi­­cală a republicii. In cursul aceleiaşi şedinţe, con­siliul de miniştri ar fi studiat proectul de lege pentru o largă amnistie. ★ Roma 8 (Rador). — Pentru Du­minică dimineaţa a fost convocat un consiliu de miniştri pentru a hotarâ între altele noua denumire a statului italian. Imediat după proclamarea re­­publicei, d. Gasperi, primul mi­stru, va adresa o proclamaţie poporului italian. LINIŞTE IN ITALIA DE NORD Şl CENTRALA l­ondra 8 (Rador). — După cum anunţă postul de­­radio Roma, d­­­omită, ministrul de interne al Italiei, a comunicat Sâmbătă seara că atmosfera încordată de la Napoli, unde au fost arun- ate chiar grenade, a în­cetat. Şi Palermo, a spus el, a luat sfâr­şit agitaţia provocată de reuşita viblr­eei cu prilejul referendu­mului. ..Pretutindeni domneşte linişte în Italia de nord şi centrală şi nu este necesar să se ia măsuri deosebite“, a adăugat el. * Roma 8 (Rador). — Regele Um­berto al II-lea a părăsit Palatul Quirinale, plecând la Castelul său de vânătoare de la Porziano l­ângă Roma. 833 de morţi şi 349 răniţi in cutremurul din Turcia Ankara, 8, (Rador). — După o statistică parţială, cutremurul I din regiunea Mus a provocat­­ moartea a 833 persoane. Au fost rănite 349 persoane. In urma sguduirilor sistatice, au fost distruse 1.991 case. Autorităţile *1 Semiluna. Kosie au trimis la locul sinistrului e­­chipamentul medical şi ajutoare­le necesare. In cursul zilei de Sâmbătă, vor pleca spre regiunea Mus cu avionul miniştrii lucrărilor publi­ce şi higienii, însoţiţi de medici şi ingineri. l. wwtr PREGĂTIRILE ELECTORALE DIN ROMANIA COMENTATE DE PRESA SOVIETICA Moscova 8 (Rador). — Agenţia­­ românească să considere rezulta- folosesc de participarea lor In­gupern în scopurile strâmte ale partidelor „istorice“, iar nu în in­teresul poporului român. Dînd in­formaţii eronate, ei urmăresc să creeze în străinătate impresia că în ţară există „dezordini“ şi „de­zorganizare“ şi să provoace astfel o intervenţie străină în afacerile interne ale României. Liberalii d-lui Brătianu,­­ reprezentanţi ai capitalului financiar din Ro­mânia, proprietari de mari între­prinderi, încearcă prin toate mij­loacele, în mod organizat, să stingherească activitatea economi­că, făcând să nu reuşească finan­ţarea industriei şi refacerea ţării. Pe toate căile ei contribue la sporirea speculei, îndreptarea României pe calea democraţiei progresiste se loveşte de rezistenţa disperată a tuturor forţelor reacţiunei româneşti. Ea se face în condiţiunile cele mai grele din punct de vedere politic şi economic. Dar masele populare din România au putut deja să se convingă de rezultatele sale bine­făcătoare din propria lor expe­rienţă. Unirea forţelor democratice, care a fost realizată, termină ziarul, va contribui, în mod in­contestabil, la victoria tinerei democraţii româneşti în apro­piatele alegeri şi la completa sa afirmare in viaţa publică a ţării. rasa comunica: Ziarul „Izvestia” publică un ar­ticol in care relevă faptul că pre­gătirile pentru alegerile parlamen­tare sunt în plină desfăşurare­ în România. In ultimele zile, continuă ziarul, se remarcă o mare activitate des­făşurată de toate partidele, organi­zaţiile şi grupările politice. Dacă se ţine seamă de ştirile provenind din România, guvernul prezidat de d. dr. Petru Groza ia toate măsurile pentru a asigura condiţiile necesare unei largi şi li­bere exprimări a voinţei maselor populare. Pentru poporul român, actualele alegeri au o importanţă mult mai mare decât o au de obi­­ceiu simplele alegeri pentru Parla­ment, Populaţia României va tre­bui să hotărască nu numai ches­tiunea alegere! cutăruia sau cută­­ruia deputat, ci aceea a căilor ul­terioare ale propăşirii ţării. Diferitele evenimente, cari s’au produs in ultimul timp în Româ­nia, confirmă noua victorie do­bândită de democraţie. Cea mai mare victorie este înfăptuirea u­­nităţii tuturor forţelor progresiste din ţară, in scopul de a se prezen­ta în alegeri cu o listă comună şi cu un program comun. Principalele partide politice, reprezentând cele mai largi straturi ale poporului, — pe lucrători, ţărani şi intelectuali, burghezia mică şi mijlocie, — se prezintă într’un front larg şi unic în viitoarele alegeri, având inten­ţia formală de a continua opera de transformare democratică a ţării. Creerea blocului electoral al par­tidelor democratice a fost aprobată în unanimitate de largile masse ale lucrătorilor din România. Par­tidele „istorice” ale d-lui Maniu şi Brătianu au primit cu totul altfel creearea blocului electoral al par­tidelor democratice, făcând toate sforţările pentru a împiedeca fu­zionarea taberei democratice. Ei au recurs la toate manoperile în scopul de a fărâmiţă forţele demo­craţiei, de a împiedeca creearea blocului electoral unic, nutrind speranţa că astfel ei vor putea să ajungă din nou la putere. Aceste sforţări tindeau în primul rând la Îndepărtarea partidului social-de­mocrat din frontul democratic co­mun. D-nii Maniu­ţi Brătianu, cari au grupat în jurul lor toată reac­­ţiunea românească, începând cu membrii „Gărzii de Fier” şi mer­gând până la gruparea d-lui Pe­trescu, în lupta in contra demo­craţiei progresiste care s’a afirmat în ţară, îşi ascund in mod ipocrit activitatea lor anti-populară, sub o frazeologie democratică. PROCESUL CRIMINALILOR DE RĂZBOI In ultimele săptămâni, procese­le principalilor criminali de răz­boi din România au reţinut aten­ţiunea cercurilor publice româ­neşti. Enorma importanţă a aces­tui proces constă în faptul că el a dat prilej să se demaşte adevă­rata fizionomie a şefilor partide­lor naţional-ţăr­ănist şi naţional­­liberal a d-lor Maniu şi Brătianu. Procesul a dovedit că relaţiile cele mai strânse existau între condu­cătorii de frunte ai partidelor „is­torice“ şi Antonescu şi clica sa. Este deci firesc ca toată presa rrr-mr-1 ffiTmiHTUT ■v'irTBrrf’iiWTmfTTwiiBmnrriBiMmw tul procesului ca o mare înfrân­gere a reacţiunei şi, în primul rând a părintelui ei spiritual, d. Iuliu Maniu. Procesul a mai dovedit dease­­meni că activitatea actuală a par­tidelor „istorice“ este continua­rea firească şi logică a atitudinei lor antipopulare din trecut. Poli­tica antisovietică tradiţională a d-lor Maniu şi Brătianu, dovedi­tă la proces, inspiră şi astăzi încă întreaga activitate a partidelor „istorice“. Este adevărat însă că această activitate se face la adă­postul unor declaraţii răsunătoare cu privire la „prietenia tradiţio­nală cu URSS“. Dar aceste de­claraţii nu pot să înşele pe nimeni. Partizanii d-lor Maniu şi­ Brătianu nu vor să risce să inter­vină făţiş în contra noilor legă­turi amicale cu URSS-ul, cari s-au stabilit în România, mărgi­nindu-se să ducă o campanie de ură şi de calomnie împotriva­­fruntaşilor români cari sunt par­tizani convinşi ai amiciţiei cu URSS-ul. Este locul să se amintească fap­tul că chiar din prima zi clica d-lor Maniu şi Brătianu a violat clauzele conferinţei de la Mosco­va a miniştrilor de externe, rela­tive la colaborarea reală a repre­zentanţilor lor cu guvernul. Mi­niştrii din partidul d-lui Maniu, d. Haţieganu şi din partidul d-lui Brătianu,­­­d. Romniceanu, se CONST. GRAUR Implinindu-se şase oră de la moartea lui Const. Graur, priete­nii şi admiratorii acestui mare gazetar — se vor întâlni astăzi la ora 12 la crematoriul „Cenuşa” pentru comemorarea luptătorului care, cu talent şi cu neşovăelnică convingere, şi-a închinat viaţa democraţiei. Ultimele lui zile au fost poso­morite. El a văzut crescând zi cu zi va­lul reacţiunii. Pe subt ferestrele ziarelor „Adevărul” şi „Diminea­ţa” Const. Graur a văzut trecând cetele legionare care­ huiduiau şi aruncau cu pietre în geamuri. Ziarele lui erau arse pe stradă. Iar lucrătorii care le apărau, au fost răniţi — şi chiar ucişi. El a fost silit să părăsească po­ziţia la luptă. Alţii au încercat — după expresia lui — ,,să sal­veze ceia ce se mai putea salva”. La sfârşitul anului 1937, guver­nul Goga a suprimat însă ziarele democratice din Sărindar. Au urmat etapele fascizării. Ideile democratice au fost­ în­­nâbuşite de urletele fiarei eşite din caverne. Const. Graur s’a stins în mijlo­cul vacarmului legionar. Ochii lui s’au închis peste un tablou degradant, pe care l-au dus în lu­mea ceialaltă. Astfe­l luptătorul pentru demo­craţie şi pentru toate idele gene­roase s’a prăbuşit la pământ, îm­­mormântat sub ruinele visurilor sale. Acei cari au avut norocul să trăiască zilele de triumf ale de­mocraţiei— au datoria ca acum, strânşi în jurul pumnului de ce­nuşă rămas după un pasionat su­­flet de înaintaş, să-i exprime re­cunoştinţa generaţiilor actuale pentru contribuţia lui la realiza­rea­ aceloraşi idealuri. Solemnitatea fluierară de astăzi nui priveşte numai familia şi pe prieteni, ci pe toţi cetăţenii la un joc, şi pe fiecare în parte — fiind­că pomenim pe un gazetar-cetă­­ţean, de care totdeauna este ne-­­voe şi mai cu seamă în clipa ho­tărâtoare de faţă. M. SEVASTOS GRAŢIERI, REDUCERI ŞI COMUTĂRI DE PEDEPSE In „Monitorul Oficial” de erî a apărut decretul regal prin care s’a acordat numeroase graţieri, reduceri şi comutări de pedepse, pronunţate de instanţele judecă­toreşti.__________ REGULAMENTUL DE FUNCŢIONARE A CHEIULUI CENTRAL ELECTORAL AL BLOCULUI PARTIDELOR DEMOCRATE In şedinţa de Vineri, 7 iunie, a Comitetului Central Electoral a fost adoptat în unanimitate regu­lamentul de funcţionare din care dăm părţile esenţiale . Comitetul Central Electoral are ca scop realizarea comandamentu­lui unic pe întreaga perioadă a a­­legerilor. El este compus din re­prezentanţii celor 6 partide, care alcătuesc Blocul partidelor­ demo­­crate (Partidul naţional-liberal, Frontul Plugarilor, partidul so­cial-democrat, partidul comunist român, partidul naţional-popular şi partidul naţional-ţărănesc) „pre­cum şi câte un reprezentant al Confederaţiei generale a muncii şi o reprezentantă a Federaţiei de­mocrate a femeilor române . Organizaţiile de mai sus vor desemna şi câte un supleant pen­tru a înlocui la nevoie pe repre­zentantul lor, atât în Comitetul Central Electoral cât şi în sec­ţiuni. Comitetul Central Electoral lu­crează pe baza directivelor Con­siliului Politic al Blocului parti­delor democrate şi pe baza hotă­rârilor luate în şedinţele sale în fiecare judeţ, sector sau co­mună, se vor constitui după ace­leaşi criterii, comitete electorale judeţene, sau comunale, cari vor lucra după sistemul de lucru al Comitetului Central Electoral şi sub directivele şi controlul lui. Comitetul Central Electoral cu­prinde următoarele şase secţiuni : electorală, propagandă, admini­strativă, economică, financiară şi transporturi. Fiecare secţiune se compune din delegaţi ai partidelor din Blocul partidelor democrate precum şi un reprezentant (supleant) al Confederaţiei generale a muncii şi o reprezentantă a Federaţiei fe­meilor democrate. Secţiunea Electorală este însăr­cinată să discute proectul legii e­­lector­ale, să verifice candidaturile pe întreaga ţară, să dea instruc­ţiunile privitoare, la procedura e­­lectorală în cadrul Blocului par­tidelor democrate şi să centrali­zeze informaţiunile necesare. Secţiunea Propagandă şi Presă este însărcinată cu organizarea propagandei pe baza platformei­­porgram a Blocului partidelor de­program a Blocului partidelor democrate şi cu combaterea pro­pagandei adversarilor, organiza­rea întrunirilor, difuzarea poziţiei Blocului partidelor democrate prin toate mijloacele de propa­gandă ca: manifeste, broşuri, a­­fişaj, placarde, decorări, radio, cinematograf. Secţiunea Administrativă, se o­cupă cu probleme administra­tive. Secţiunea Financiară va strânge fondurile necesare campaniei e­­lectorale şi va repartiza sumele, controlând gestiunea financiară a operaţiunilor blocului în legătură cu alegerile parlamentare. Repartizarea cheltuielilor­­se va face conform proporţiei de repre­zentare pe listele Blocului parti­delor democrate. Secţiunea Economică se va o­­cupa cu studiul şi rezolvarea pro­blemelor economice. Secţiunea Transporturilor este însărcinată cu organizarea trans­porturilor candidaţilor, a trimişi­lor conducerilor, partidelor, a de­legaţiilor, cu transportul mate­rialelor de propagandă şi presă. Va procura din timp parcul de camioane şi turisme necesare de­plasărilor. Parcul auto va avea la dispo­ziţie utilajul necesar pentru repa­raţiuni, înlocuiri de piese, com­bustibil ,personal, etc. Fiecare secţiune va lucra sub preşedinţia unui membru al Co­mitetului Central Electoral.­­Pe lângă Comitetul Central Electoral se constitue un secreta­riat general, pentru coordonarea şi urmărirea întregei activităţi. Secretariatul conduce Biroul de Presă care este format din repre­zentanţii ziarelor partidelor Blo­cului Democrat şi este în perma­nent­ contact cu întreaga presă. Secretariatul general are un Bi­rou de Reclamaţiuni şi Informa-­ ţiuni pentru informaţiunile nece­sare şi primirea reclamaţiunilor, în scopul unei bune desfăşurări a campaniei electorale. Măsurile propuse de Comitetul Central Electoral şi acceptate de Consiliul Politic vor fi sprijinite în mod obligatoriu de toate par­tidele Blocului partidelor demo­crate, pentru a se asigura succe­sul în alegeri. Secţiunile respective, Biroul de presă, Biroul de informaţiuni şi reclamaţiuni şi întregul aparat se socotesc mobilizate în tot cursul campaniei electorale, primind di­rective de la Comitetul Central Electoral. Comitetul Central Electoral se va întruni de două ori pe săptă­mână,­ sau mai des când nevoia o va cere, în vederea propunerii planului de activitate, analizării mersului şi rezultatelor activi­tăţii, precum şi pentru a hotărî nouile directive. Şedinţele Comitetului Central Electoral vor fi precedate de cele ale secţiunilor, care vor supune secretariatului stadiul lucrărilor lor, precum şi propunerile, cari urmează a fi rezolvate de Comi­tetul Central Electoral. Comitetul Central Electoral împreună cu secţiunile se va întruni de două ori pe lună sau ori de câte ori va fi nevoie. Participarea lor la şe­dinţe trebue să se facă cu cea mai mare exactitate. Reprezentanţii partidelor vor putea fi înlocuiţi, în cazuri excep­ţionale, prin supleanţii lor. în cazul în care nu se cade de acord asupra unei probleme, în cadrul Comitetul Central Electo­ral, chestiunea în discuţie va fi supusă Consiliului politic al Blo­cului partidelor democrate, care va decide în ultimă instanţă. Iniţiativa, fie colectivă, fie per­sonală, trebuie stimulată, iar pro­punerile aduse la cunoştinţe Co­mitetului central electoral, devin valabile numai după aprobarea a­­cestuia. Pe lângă Comitetul central elec­toral se înfiinţează o comisiune a tineretului democrat compusă din reprezentanţii­­tuturor organizaţii­lor democratice de tineret. Tineretul va primi directive din partea Comitetului central elector­­al prin secretariatul general.­­

Next