Universul - Provincie, iunie 1946 (Anul 63, nr. 122-145)

1946-06-01 / nr. 122

Araul al 63-lea 4 PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVErSUL11 S.A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov ZIUA EROILOR JERTFELE PILDUITOARE Evocând memoria tuturor a­­celor cari au căzut pe câmpiile de luptă, a tuturor acelor cari şi-au dat viaţa la chemarea da­toriei, a acelor vieţi tinere ră­puse de cruntul seceriş al răz­boiului, nu le putem cinsti mai elocvent Jertfa, decât reînoind, şi in această zi de sărbătoare a eroilor, legământul de a face ca nobilul şi generosul lor sacrifi­ciu să fie o pildă pentru viito­rime. Del­a Începuturile existenţei noastre naţionale şi până la consolidarea României moder­ne, spiritul de jertfă al luptă­torilor din şirul generaţiilor ce s’aiu perindat în cursul fră­mântatei noastre Istorii, a for­mat permanenta noastră afir­mare şi apărare In mijlocul adversităţii vremurilor. Cinstirea memoriei celor ce s'au Jertfit Pentru neamul şi ţara lor, face parte din opera educativă destinată celor cari vor avea sarcina să ducă mai departe, cu aceeaş tărie, desti­nele poporului şi apărarea li­bertăţii lui. Dar ca temeinică să fie această operă educativă, cei d­­i azi trebue să arate că au i­nţel­es simbolul adevărat al jertfelor celor cari nu mai sunt. In primul rând, colectivitatea are datoria imperioasă de a da toată atenţia familiilor luptă­torilor, înlăturând toate grijile materiale şi dând orfanilor de război posibilitatea de a-şi face un drum sănătos în viaţă, Sta­tul socotindu-se părinte adop­tiv al tuturor acelor cari au pierdut în război sprijinul fi­resc. Invalizii, văduvele, orfanii de război au un drept categoric la recunoştinţa colectivă şi nu e o proslăvire mai înaltă a memo­riei celor căzuţi decât grija permanentă pentru urmaşii lor! Paralel cu această datorie, colectivitatea trebue să dea urmare sensului adevărat al jertfelor şi prin legiuiri largi să statornicească era de drep­tate şi de lumină pentru toţi, de încurajare şi răsplătire a muncii şi a meritelor fiecăruia, înlăturând orice tendinţă de exploatare şi de asuprire. În această zi, în care Biserica serbează ,,Înălţarea Domnului”, instinctiv ochii muritorilor se îndreaptă către Cer şi gându­rile pământenilor întruchipea­ză, aevea, laolaltă pe toţi cei cari nu mai sunt, pe toţi cei în­frăţiţi în nefiinţă, plugari şi târgoveţi, muncitori ori cărtu­rari, pe toţi cei ale căror jertfe ne-au dat unirea, independen­ţa, reîntregirea, nivelând dru­mul spre lumea nouă a drep­tăţii sociale?... Nimic nu se aude de dincolo de viaţă. Dar­­rtfele vorbesc şi glasul Ier trei fie ascultat. Sâng­ele care a curs, vieţile cari s’au stins, suferinţele în­durate tr­bue să fie principiul unităţii celor rămaşi, al unirii, al solidarităţii tuturor catego­riilor s­­ale, spre a clădi o lume ma­i bună pentru toţi, o , lume în care rarele binefăcă­toare ale progresului să încăl­zească toate sforţările şi toată truda oamenilor muncii. Unirea a fost chezăşia exis­tenţei şi continuităţii noastre naţionale. Unirea să fie cheea înfăptuirii năzuinţelor spre pa­­cinică şi liberă propăşire a no­rodului întreg. Aşa vom cinsti memoria ce­lor ce s’au jertfit şi către cari, cu pietate şi gratitudine, se în­dreaptă gândurile tuturor... E DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA* BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23.25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 CUVÂNTUL D-LU­I MINISTRU DE RĂZBOI CU OCAZIA „ZILEI EROILOR“ SLAVĂ EROILOR! Eroismul este iubirea cea mai desăvârşită manifestată in cea mai sublimă şi mai uriaşă faptă, pe care omul o poate săvârşi în lumea aceasta, dăruindu-se inte­gral pentru binele şi fericirea altora Eroii au In sufletul lor o Înaltă credinţă şi idealul poporului pen­tru împlinirea căruia nu precupe­ţesc nimic. In lupta uriaşe pentru apărarea drepturilor poporului nostru, sân­gele românesc a curs din plin. Jertfa lor supremă ne obligă să-i cinstim şi să le preamărim deapururea faptele lor glorioase. Prin acest cult al Eroilor, ca şi prin respectul nelimitat acordat amintirii lor, ne înălţăm pe noi înşine şi facem totodată ca ei să trăiască mereu. Toate popoarele cultivă cu evlavie şi dragoste pomenirea eroilor, pentru ca generaţiile care vin să se inspire pentru binele lor din isvorul veşnic de Jertfă şi înălţare spirituală. Invalizilor, orfanilor, mamelor şi văduvelor le închinăm astăzi acelaşi gând de totdeauna de dra­goste şi de duioşie. Aducem astăzi la înălţarea Domnului întregul nostru prinos de închinare şi recunoştinţă Eroi­lor cari sunt pietrele de reazim ale destinului nostru. Totodată aducem un cald o­­magiu de veneraţie şi recunoştin­ţă şi bravilor eroi sovietici cari s’au jertfit pe pământul Ţării Ro­mâneşti pentru eliberarea ţării noastre şi triumful dreptăţii şi al binelui obştesc. Ne închinăm cu evlavie în faţa tuturor acestor martiri, ţinând a­­prinsă în permanenţă candela de recunoştinţă şi veneraţie a între­gului popor, care trăeşte prin seva tradiţiei şi Cultul Eroilor. General de C. A. C. VASILIU RÂŞC­ONTI ÎNGUSTAREA liniilor din Moldova LA EPART­AMENTUL EUROPEAN Lămuririle d-lui ing. Ion S. Bernachi, dire­ctorul general c. f. r. După cum am enunţat din timp la 1 Iunie Umbră în vigoare noul mers al trenurilor, valabi pentru întreaga ţară, Inclusiv toată Mol­dova. Amânarea cu 10 zie a apli­cării noului mere — ce ere sortit pentru 20 Mai — se datoreşte în­gustării liniilor din Moldova ce aveau epartament lărgit şi aduce­rea astfel a Întregii reţele de cele ferată la acelaş top european Am arătat, cu alt prilej, că lăr­girea liniei Dorneşti-Paşcani-Mără­­şeştiPloeşti a fost necesară, In ttemul războiului de eliberare a ţării, pentru transportul rapid al trupelor sovietice, a armamentului, ecupament-ului şi hranei acestea armate in lupta de grabnică ur­mărire şi definitivă distrugere a hoardelor hitleriste. După înfrân­gerea totală a acestora, tocă dete 8 Oct. 1945 — la conferinţa sovie­­tică­ română de la Moscova — se hotărâse readucerea acestor Unii la ecartamantul european, întrucât amânM^ideciz^ ridică nedumeriri, ba chiar şi suspiciuni din partea unor ateratişti, ce Ie aruncau fie pol-ţiel efr., fie eltor interese străine, am găsit nimerit că ne adresăm d-lui Ung. Ion C. Bernacidi, directând general­ul căilor ferate române, rugându-l să ne dea relaţii asupra acestei­ în­târzieri a modului cum s’a efec­tuat ajustarea liniilor la ecarta­­mentul european, precum nu a im­portanţei acestui act feroviar. D-aa ne-a făcut o largă expu­nere cu date certe şi amănunte preţioase, pe can regretăm că apa­tiul restrâns al ziarului nostru ne obligă să le rezumăm în acest ca­dra limitei Vom căutai, totuşi, să am cât mai aproape de lămuririle es El a’au dat. DE CE S'A INTARZIAT REFA­CEREA LINIEI DORNEŞTI -­­ PAŞCAN - PLOEŞTI Sntârgerea aducerii acestei linii la ecartamenteil european se dato­­reşte numai unor Împrejurări de ordin strict tehnic si O­9 o serie de alte lucrări pregătitoare, ne spune de director general, lucrări ce nu erau cunoscute de opinia publică. Astfel, în baza convenţiei de ar­mistiţiu şi a acordului economic Intre U.R.S.S. şi România, pe a­­ceastă notă se expediau mărfuri; unele din ele aduse din centrele de producţie in vagoane rom­âneşti trebuiau transbordate In vagoane sorb­etica, această operaţie se făcea în o serie de staţii dealungul liniei din Moldova, unde aveau acces cele două feluri de garnituri. Bine­înţeles, acest trafic nu putea fi hntrerupt şi nici stingherit de lu­crări de transformare. De aceea, în prealabil trebuiau construite stăţii speciale de transbordare, care să înlocuiască din plin ca­pacitatea multelor staţii Înşirate pe itete respectivă. Statute 4a transbordate. — 8*00 «etet ded trei stato­­to tramix», cate cu o capacitate totală de XAOO vagoane zilnic, cu amenajări speciale în centrele: Galaţi, Sopoto­ri Domeşti-Rădăuţi. Aceste staţii cu căii duble, ecartament sovietic şi ecartament european, cu cheiuri speciale, magazii, etc. pot opera, fiecare din ele, z­nic, în medie o mie de vagoane transbordate câte 200 de fiecare linie. Lucrările au fost grele, mai ales la Galaţii, unde terenul împiedica operaţiile meca­nizate. S’au construit 37 km. linii »pui 100 ramificaţii, 1.200 m. li­­n­ări de cheiuri, 1.500 m. p. clă­diri, 1 km. trasee de telegraf, te­­gergn ti lfigrf­ri* B tm, «shluri «to­ter­ne, 71 telefoane instalate, 109 piese pentru asigurarea acelor, etc. Ct iducta de petrei până la Reni » fo­t a doua lucrare pregătitoare, întrucât România, din­ cauza dis­trugerilor războiului a socotit, a subproducţiei, nu putea trimite So­vietelor, conform convenţiilor măr­furile contractate: cereale, anima­le, produse industriale stb. (ba ni se aducea din U.R.3.S. cereale pentru a ne scăpa de foamete), eram nevoiţi să transportăm mai mul­t petrol pe această linie lăr­gită, transporturi Îngreuiate şi ele din cauza lipsei de vagoane ca­zane Ori nici acest trafic nu pu­tea fi întrerupt Şi atunci a tre­buit să se execute in prealabil con­ducta de petrol ia Reni in lungi­me de peste 100 km. Şi această lucrare, ca şl & staţiilor de trans­bordară, s’a efectuat lama In con­­diţii grele, dar s’au executat toate bioe şl rapid. OPERAŢIUNEA DE ÎNGUSTAREA LINILOR Odată terminate lucrările pregă­titoare s’a putut trece la operaţia de aducerea liniilor la ecartamen­­­tul european. Nu a fost deci vorba nici de amânarea lucrărilor şi nici de vreo intrări«­« a lor, el numai de pregătirea tehnică necesară, ca operaţia să se săvârşească în cele mai bune condiţiuni. Initr’adevăr precizează d. direc­tor general ing. Bernackl, lucrul ştiut de astădată de toată lumea, realizările au Întrecut toate aştep­tările şi Cu mult sub timpul pro­gramat. Transformarea liniei Vic­­şami-Paşcani a Început la 13 Mai şi s-a terminat la 15 Mai (în 30 ore de lucru, in loc de 80 cât fu­sese programat) Linia Ploeşti-Paş­­cani-Iaşi de la 20—23 Mai (in 25 ore de lucru in loc de 70 ora cât fusese programat). Ce înseamnă această impresionantă lucrare in­­trun timp atât de redus, vom a­­fecta în numărul viitor, când vom purtea datele arătate de condu­cătorii căilor ferate. A contribuit la acest neobișnuit record participarea în masă a lo­cuitorilor din toate straturile so­cietăţii cari benevol au lucrat cu o însufleţire neobişnuită şi necu­noscută in ţara noastră până a­­cum. Die 9.200 participanţi la lu­crări, 6.700 erau tocalnici cari nu fuseseră mobilizaţi cu jandarmii sau alte mijloace de constrângere şi care au alergat cu entusiasm remarcabil şi spirit cu o solidaritate cetăţenească, să pună umăr şi su­flet la opera Întreprin­să de actuala guvernare. Este un emoţionant şi pilduitor gest spontan al populaţiei care, preţuind valoarea bunelor în­făptuirii administrative, nu numai că le primeşte bucuros dar parti­cipă, la ele, aducând prisosul mun­cii la aşezarea Instituţiilor publice pe temeiuri gospodăreşti şi de ob­ştească folosinţă. ÎNSEMNĂTATEA ACESTEI LUCRĂRI Prin aducerea întregii reţele de căi ferate la epartamentul euro­­aparatul circulator al ţării a totala activitate normală, până in cele mai îndepărtate puncte ale organismului­ ei, dând viaţă deplină economiei naţionale. In locul greutăţilor inerente trans­porturilor, prin varietatea ecarta­­mentului de până acum, s’a putut întocmi un program de transpor­turi lesnicios, care să îngădui* scurgerii din Moldova a bogăţiilor ei în: lemne, cărbuni, plete, hârtia, minereuri de mangan, var, etc. spiro ţinuturile care au nevoia de ele şi educarea in Moldova a produselor de care esra­ lipsit*. Prin Intrarea acestei provincii la circuitul normal, situaţia econo­mică a ţării va înviora şi un nou puls de viaţă, va grăbi opera de reconstrucţie. NOIME TREMUR! PENTRU MOLDOVA În acest scop, ne informează d. dirajtar gunaral Bernacki, în amă­nunţita d-sa de expunere la 1 Iunie se vor pune in circulaţie pe noua Unire îngustată: 1) pentru călători pe distanţa Bucureşti-Paşcani-Dăr­­măneşti-vatra Doinei un auto­­ra­poid, un rapid cu aburi şi două trenuri de persoane, bine­înţeles cu corespondenţele lor pe Uniile de ramificaţie; 2) pentru mărfuri: o pereche de trenuri rapide de co­fetărie şi 8 perechi de trenuri de marfă, cu un total de 800 vagoane pe sol, putându-se transporta stinta, 6.000 tone mărfuri, în loc de 1.000 tone, cât se putea transporta pe Mnte largă. Este natural, că avem dreptul să ne aşteptăm, în urma imbunătă­­ţirii în asemenea condiţii a trans­porturilor intre Moldova el restul ţării, ca şi a plusului de vagoane ce aşteaptă In staţii încărcări, de mărfuri, pe tot Întinsul reţetei c. t. r., la o redresare economică, dacă aceste realizări se conjugă cu o crescândă producţie In toate dome­niile agricole şi industriale. O. FULQA „CONDUCĂTORUL" $i CONSDTUTIA înalta curte de casaţie a res­pins recursul „Conducătorului". El poate să doarmă deci liniştit. Tribun­alul­­poporului l-a judecat cu respectarea tuturor legilor, instanţa a fost bine constituită, iar pedeapsa — bine aplicată. Dar a rămas încă un recurs care a fost desbătut eri de secţiu­nile unite ale curţii de casaţie, — şi anume : neconstituţional­it­at­ea. Ion Antonescu şi-a amintit de constituţie. Curios ! Exista într’a­­devăr în România o constituţie înaintată, care a suferit mai mul­te modificări — din ce în ce mai puţin înaintate. In Septembrie 1940 Ion Anto­nescu — nemulţumit de această constituţie — o suprimă printr-o lovitură de stat. Puterile: legislativă, judecăto­rească şi executivă se concentra­seră în mâna tiranului, care îşi a­­nunţa astfel capriciile : „Noi Ion Antonescu, conducătorul Româ­niei" (Pentru complecta­rea tragi­comediei, trebue să notăm că şi soţia tiranului decreta­t în nu­mele Consiliului de Patronaj, asi­milat cu un departament: „Noi, Maria Antonescu..."). Şi iată că, după patru ani de suprimare a constituţiei, „Condu­cătorul" s’a trezit într-o bună zi, din delirul de grandomanie, în „sate ’-ui palatului — deşteptân­­du-se cu totul în închisoarea din Uniunea sovietică şi revenind complet la realitate la faţa tribu­nalului popular. După sentinţă, Ion Antonescu —care între timp aflase de pune­rea în vigoare a unor prevederi din constituţie — face recurs în casaţie pentru a se cerceta dacă, cu ocazia procesului său, au fost respectate (sau nu) principiile constituţion­ale. Casaţia în secţii unite se va pronunţa şi asupra acestui recurs. „Conducătorul" speră să fie salvat de constituţie, după ce no­rocul l-a salvat la ziua de 23 Au­gust, 1 . Această zi a fost data cea mai primejdioasă din viaţa „Condu­cătorului". La prăbuşirea lui, nu exista nici o constituţia Mulţi­mea putea să-l linşece — fără ca Ion Antonescu să aibă dreptul a ridica vre-o obiecţie de neconsti­­tuţionalitate. Dar poporul român n*a recurs la acest act care nu-i stă în fire, ci a lăsat ca judecătorii popor­­ui să-şi spună cuvântul. In faţa lor, „Conducătorul" şi-a adus aminte şi de legi, şi de Gen. artituţie­. Ce frumos ar fi fost dacă Ion Antonescu, în Septembrie 1940, ar fi respectat constituţia ! Astăzi „Conducătorul" ar fi a­­vut autoritatea morală să facă recurs în casaţie pentru neconsti­tuţionali­tate. Dar aşa... El se prezintă în faţe casaţiei cu foi rupte de constituţie, pline de noroiul cizmelor lui.­­Acesta-i temeiul constituţional al recursului său. Li înalte el Îngăduinţă, Justiţia ţării nu va plăti „Conducătoru­lui" cu aceiaşi măsură — ei îl judecă după toate legile călcate de dânsul în picioare. lar ultima h­otărire se va da după prevederile constituţionale, care pedepsesc pe cei ce le calcă — tocmai pentru asigurarea in­tereselor superioare ale statului M. SEVARTOS APĂRAREA PATRIOTICĂ A CONVOCAT SM­EETING PENTRU VINERI Apărarea Patriotică a lansat următorul apel către cetăţenii Capitalei: „Tribunalul Poporului a dat o sentinţă dreaptă trădătorului An­tonescu şi elicei sale, vinovaţi de toate suferinţele şi nenorocirile pe cari le-am îndurat în timpul dictaturii lor sângeroase. „împotriva voinţii poporului, reacţionarii cari i-au sprijinit în timpul războiului, urmăresc acum să-l scape de pedeapsa meritată. „Cetăţeni, veniţi cu toţii la ma­rele meeting din Piaţa Universi­tăţii, Vineri 81 Mai ,■­, ore B d. m. „Onoare® Patriei noastre trebue să fie salvată. „Niciodată nu trebuie să se mai repete în ţara noastră dezastrul şi nenorocirea aduse de Antonescu şi clica lui. „Sentinţa Tribunalului Poporu­lui trebuie executată. „Moarte principalilor criminali de război ! Apărarea Patriotică" Mormântul Eroului Necunoscut ANTEPROECTUL LEGII ELECTORALE D­eclaraţiile d-lui ministru Lucreţiu Pătrăşcaniu Referimdu-la­te entepnoocrcul legii electorale — al cărui text îl dăm mai jos — d. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul Justiţiei, a făcut presei orioătoehrete decla­raţii :­­Anteproectul legi electorale alcătuit din două decrete, care fac însă un singur tot — tinde sâ reformeze in întregime re­gimul electoral astfel cum l-a­m cunoscut ţara noastră in trecut. La baza anteproectului pe care-1 dăm astăzi publicităţii, stau In­terne studii şi un bogat mate- rHal, prelucrat timp de câteva luni la ministerul de justiţie.­­ Am căutat un acest anteproect de reformă electorală, să urmez, de la început până la sfârşit, o linie consecventă, aplicând cele ,mai largi şi democratice prin­cipii în materie electorală. Ideile , călăuzitoare ale anteproectului I le-am expus, dealtfel, trucă din octombrie anul trecut, în cadrul conferinţei pe ţară a partidului comunist, precum şi în diverse declaraţii făcute presei române şi străine. Desfiinţarea senatului, lărgi­rea dreptului de vot la femei şi tineret, aplicarea proporţiona­­lităţii — te citez doar pildă a principiilor călăuzitoare în alcă­tuirea acestui anteproect. Textul pe care vi-l înmânez a fost pus astăzi la dispoziţia tu­turor reprezentanţilor autorizaţi ai partidelor şi organizaţiilor politice. Am socotit necesar ca antepro­­ectul legii electorale, dată fiind importanţa deosebită a materiei pe care o reglementează, să fie pus fi în discuţie publică, pe ca­lea presei. Dan, nu numai orga­nizaţiile politice fi reprezentan­ţii lor, dar fiecare cetăţean are putinţă de a-şi spune cuvântul, da a critica fi de a face sugestii în vederea redactării definitive a acestui proect. Aceste sugestii, critici şi propuneri vor fi luate în cercetare şi, la redactarea proectului definitiv, vor fi luate în considerare. Aşteptăm, deci, şi dorim chiar o cât mai largă discuţie a legii, menită să asigure posibilitatea adevăratei manifestări populare şi reale reprezentări a voinţei masselor, nu creearea viitorului organ legislativ al ţării noastre" se stabileşte prin legea privitoare la alegerile pentru Adunarea Deputaţilor, în raport cu numărul populaţiei, constatat prin ulti­mele statistici oficiale. Pentru un număr de 40.000 locuitori din numărul total al populaţiei din judeţ, se alege un deputat Restul din numărul populaţiei, care depăşeşte 20.000 locuitori, dă dreptul la încă un mandat. Iar tracţiunile mai mici se neglijează. ART. 21. — Alegerile se vor face sub controlul membrilor corpului judecătoresc. ART. 22. — Adunarea Deputaţilor verifică, la începutul legis­laturii, titlurile membrilor săi şi judecă contestaţiile ce se ridică în această privinţă. In acest scop, Adunarea Deputaţilor se consideră constituită cu deputaţii proclamaţi aleşi de biurourile electorale. Alegerea poate fi invalidată numai cu două treimi din numărul membrilor prezenţi. Deputaţii nu pot lua parte la votul privitor la validarea propriei lor alegeri. , „ CAPITOLUL IV. 1i Diapositiani finala ART. 23. — Membrii Adunării Deputaţilor sunt aleşi pentru 4 ani. ART. 24. — Dizolvarea Adunării Deputaţilor, înainte de terme­nul arătat la articolul precedent, se va putea hotărî şi de majori­tatea absolută a membrilor săi. In acest caz, hotărârea de dizolvare va cuprinde convocarea Corpului Electoral, cel mai târziu în termen de 60 zile dela data dizolvării, precum şi convocarea Adunării, cel mai târziu în termen de 30 zile dela data alegerilor. ART. 25. — Nici unul dintre membrii Adunării Deputaţilor nu poate fi urmărit sau prigonit pentru opiniunile şi voturile expri­mate în cursul exerciţiului mandatului său. Nici un membru al Adunării Deputaţilor nu poate să fie urmărit sau arestat în timpul sesiunii, decât cu autorizarea Adunării afară de cazul de flagrant delict­­ . Dacă a fost arestat sau urmărit în timpul când sesiunea era în­chisă, urmărirea sau arestarea trebue supusă Adunării Deputaţilor îndată după deschiderea sesiunii. , Deţinerea sau urmărirea unui membru al Adunării Deputaţilor este suspendată în tot timpul sesiunii, dacă Adunarea o cere. ART. 26. —Mandatul membrilor Adunării Deputaţilor se pierde dacă cel ales: a) lipseşte dela lucrările Adunării, fără motive, legitime, în tot cursul unei sesiuni ordinare, finales'* ma* vreuna din condiţiunile cerute pentru : Constatarea pierderii mandatului, în cazurile arătate mai sus, se face de Adunarea Deputaţilor. AJST. 21\ ~Dacă în timpul exerciţiului mandatului, cel ales este numit într o funcţiune publică, pe care o primeşte, el este pus de drept în concediu, fără salariu, până la expirarea mandatului . Nu­şte caz de incompatibilitate între calitatea de membru al Adunării Deputaţilor şi cea de ministru sau subsecretar de Stat ART. 28. — Adunarea Deputaţilor determină prin regulament modul cum ea îşi exercită atribuţiunile. ART. 29. —Diurnele membrilor Adunării Deputaţilor se stabilesc prin lege. . .^®irea Privitoare la alegerile pentru Adunarea Depu­taţilor determină procedura alegerilor, modul de­ repartiţie a man­datelor pe baza reprezentării proporţionale, precum şi cazurile de : 1."a’ *«« £ “»"îi î PROECT DE DECRET-LEGE PRIVITOR LA ALEGERILE PENTRU ADUNAREA DEPUTAŢILOR CAPITOLUL I ,f 'i: Dispoziţiuni generale 'r”!~ . A^,T' J- “ Alegerea deputaţilor se face de cetăţenii români în vârstă de cel puţin 19 ani împliniţi. ART. 2. — Pot fi aleşi deputaţi cetăţenii români în vârstă de cel puţin 23 ani împliniţi şi având domiciliul în România (Continuare in pag. 2-a) D. ministru L. PĂTRĂŞCANU. PROECT DE DECRET PENTRU ORGANIZAREA REPREZENTANŢEI NAŢIONALE CAPITOLUL 1 Dispoziţiuni generate l " ART. I. — Reprezentanţa Naţională este em­anaţtiîntea naţiunii, cu delegaţie de a exercita puterea legiuitoare. Membrii Reprezentanţei Naţionale constituesc un singur corp legiuitor: Adunarea Deputaţilor. El se desemnează prin vot de corpul electoral. ART. 2. — Puterea legiuitoare se exercită colectiv de Rege şi Reprezentanţa Naţională. ART. 3. — Iniţiativa legilor aparţine Regelui, membrilor Adună­rii Deputaţilor, precum şi fiecărui ministru, cu autorizarea Con­siliului de Miniştri. ART. 4. — Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii regale, decât după ce s’a discutat şi votat liber, cu majoritate, de Aduna­rea Deputaţilor. Interpretarea cu caracter obligatoriu şi general a legilor se face mimai de puterea legiuitoare. ART. 5. — Legile sancţionate şi promulgate de Rege, vor fi în­vestite cu marele sigiliu al Statului şi vor fi publicate în Moni­torul Oficial, prin îngrijirea Ministerului Justiţiei, care păstrează şi originalul lor. Ministrul Justiţiei este păstrătorul marelui sigiliu al Statului. Legile devin obligatorii în a cincea zi de la publicare, afară de cazul când ele prevăd un alt termen. ..­..­CAPITOLUL n. 1 .Adunarea Deputaţilor ART. 6. — Adunarea Deputaţilor se întruneşte, fără convocare, în fiecare an la 15 octombrie, dacă Regele nu a convocat-o mai înainte pentru această dată. Regele deschide sesiunea parlamentară printr’un mesaj, la care Adunarea Deputaţilor va prezenta răspunsul său. Durata fiecărei sesiuni ordinare este de opt luni, în care se cu­prind şi vacanţele. Regele pronunţă închiderea sesiunii, ART. 7. — Regele poate convoca Adunarea Deputaţilor în se­siune extraordinară, din proprie Iniţiativă sau la propunerea Opo­­su­lul de Miniştri. ART. 8. — La începutul fiecărei legislaturi şi a fiecărei sesiuni ordinare, Adunarea Deputaţilor alege dintre membrii săi pe preşe­dintele, vice-preş­edinţii şi membrii biuroului ART. 9. — Şedinţele Adunării Deputaţilor sunt publice. Adunarea Deputaţilor poate declara şedinţe secrete, cu votul unei pătrimi din numărul membrilor prezenţi. ART. 10. — Adunarea Deputaţilor ţine şedinţă cu ce puţin ju­mătate plus unul din numărul membrilor săi. Adunarea Deputaţilor ia hotărîri cu majoritate de voturi, afară de cazurile când prin Constituţie se cere un număr superior de voturi. Voturile se dau prin giu grai sau prin scrutin secret. La desbaterile Adunării Deputaţilor este necesară prezenţa cel puţin a unui ministru. ART. 11. — Un proect de lege nu poate fi adoptat decât după ce s’a votat articol cu articol. Membrii Adunării Deputaţilor au dreptul de a propune amenda­mente la legi. „­­ Miniştrii, cari nu sunt membri ai Adunării Deputaţilor, pot lua parte la desbaterea legilor, fără a avea însă şi dreptul de a vota. ART. 12. — Adunarea Deputaţilor are dreptul de anchetă în orice chestiune de interes general. ART. 18. — Deputaţii au dreptul de a adresa miniştrilor Inter­pelări, la care aceştia sunt obligaţi a răspunde în termenul prevăr­zut de regulament. ART. 14. — Ori­cine are dreptul să adreseze petiţiuni Adunării Deputaţilor prin mijlocirea biuroului sau a unuia dintre mem­brii săi Adunarea Deputaţilor are dreptul să trimită miniştrilor petiţiu­­nile ce-i sunt adresate. Miniştrii sunt datori să dea explicaţiuni asupra cuprinderii lor, ori de câte ori Adunarea Deputaţilor o cere. ART. 15. — Adunarea Deputaţilor are dreptul exclusiv de a exer­cita propria sa poliţie, prin preşedintele ei, care, singur, după încuviinţarea Adunării Deputaţilor, poate da ordin gardei de serviciu.­­ Nici o putere armată nu se poate pune la Uşile sau în jurul Adu­nării Deputaţilor fără învoirea ei. . L. CAPITOLUL III ( Alegerea membrilor Adunării Deputaţilor. ) ART. 16. — Alegerea deputaţilor se face de cetăţenii români în vârstă de cel puţin 19 ani împliniţi. Pot fi aleşi deputaţi cetăţenii români în vârstă de cel puţin 33 ani împliniţi şi având domiciliul în România. ART. 17. — Femeile au drept de vot şi pot fi alese în Adunarea Deputaţilor, în aceleaşi condiţiuni ca şi bărbaţii. ART. 18. — Militarii activi sau chemaţi temporar sub arme, precum şi funcţionarii publici au dreptul de a vota şi pot fi aleşi in Adunarea Deputaţilor. Ei vor fi puşi în concediu, fără salariu, pe tot timpul alegerilor, din momentul depunerii candidaturii, iar în cazul când au fost aleşi, concediul va fi prelungit până la data expirării mandatului. ART. 19. — Alegerea deputaţilor se face pe circumscripţii elec­torale şi pe scrutin de listă, prin vot universal, egal, direct şi secret, pe baza reprezentării proporţionale. ART. 20. — Fiecare judeţ constitue o circumscripţiune electorală. Numărul deputaţilor pentru fiecare circumscripţiune electorală 122 Sâmbătă 1 Iunie 1946 4 - PAGINI APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE DIRECȚIE PLECAREA D-LUI FRANASOVICI­ ­ , „ Părăsit ța»,­­ Londra, a plecat cu avionul di-K să”. Di­­rect la Paris, unde va rămâne ggJgTVSrtljS!l •Ml " DEGREVĂRI FISCALE PROPUSE DE C.AU­ COMUNICAT Confederaţia Generală a Muncii, conntinuând acţiunea întreprinsă pentru mărirea puterii de cumpă­rare a salariilor, a hotărât să in­tervină printr’o delegaţie specială În Ministerul de Finanţe, care va cere degrevarea preţurilor la stofe şi bocanci, pe lângă degrevările obţinute la celelalte articole tex­tile. Prin aceste degrevări putere de cumpărare a salariilor se va mări fără ca să aducă la o nouă majo­rare a salariilor, majorare care ar avea efect un nou val de scumpete, mult dorit de reacţionari. Delegaţia C. G. M. va Propune următoarele degrevări la articolele repartizate salariaţilor prin Econo­­mate. Stofe I Calitatea l-a defta iei OT.OoO mtr. preț ofic. la led St.nOo m Calitatea Il-a dela led b5.296 mtr. preț offic. la led 32.000 m. Calitatea Il­-a d­ela Iei 18 557 mtr. preț ofic. la lei 12.000 m. Calitatea IV-a dela led 18.184 mtr. preţ oficial la lei 11.500 m. Calitatea V-a dela lei 17.900 mtr. preţ ofic. la led 10.500 m. Stofe palton dela lei 68.0­10 mtr. preţ ofic. la lei 40.000 m '• Bocanci dela lei Î63.000 perechea preţ ofic. la led ÎOO.OOO per. i’ Deasemenea Confederaţia va irrt terveid ca alimentele raţionalizata să fie degrevate de impozitdri, in­directe şi să fie furnizate deSEco­­nomate fără nici o, sarcină fscală. Ini ce priveşte alimentele libere în comerţ. C.­­3. M îndrur­ează Sindicatele ca să ceară întreprin­derilor ca aceste alimente să fie furnizate de Economate la preţurile cu care se vând de producător. In consecinţă Sindicatele vor în­druma Comitetele de întreprindere ca aceastea să pună în vedere între­prinderilor respective că urmează să procure alimentele libere in co­merţ direct de la producător, cu­noscând că salariaţii nu vor plăti decât preţurile cu care ele sunt vândute de producător. COMITETUL EXECUTIV AL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN ROMANIA SITUAŢIA PLOILOR Ministerul agriculturii ne anun­ţă că a plouat în Crişana, Mara­mureş, Bucovina, în judeţele din graiului „Scala”, când se va vorbi subcarpatice. A plouat mai puţin în Banat, Sud-Estul Munteniei, regiunea Cluj. Urmează Estul Moldovei, iar în jud. Borohoi, Botoşani, Ilfov, Ialomiţa, Tulcea şi Constanţa, a plouat cel mai puţin. Ploile din zilele 20 - 26 Mai au­ căzut în cea mai mare parte a ţării. ARESTAREA UUI MARE CRIMINAL DE RĂZBOI NAZIST Loridra, 29 (Radar). — Postul de radio Frankfurt anunţă că Oswald Pohl, fost şef al secţiei economice a SS-ului care, după Martin Bonnann, a fost unul din cei mai mari criminali de război căutaţi de la terminarea ostilită­ţilor, a fost arestat de autorită­ţile britanice lângă Breman. Pobl va fi dus la Nuernberg sub un nume fals. Când a fost arestat, el a încer­cat întâi să-şi tăgf. .iuiască iden­titatea, apoi a încercat să înghi­tă conţinutul a două fiole cu travă pe care le ţinuse uscat într’un buzunar al hainei. Ac­stea erau la fel cu cele folos de Himmler când s’a sinucis. Ca șef al departamentului conomic al SS-ului, Pohl es răspunzător pentru felul cum a fost administrate taberele concentrate. Pohl va fi dus la Nuerenlr pentru a fi interogat de tra­natul international de acolo

Next