Universul - Provincie, iunie 1946 (Anul 63, nr. 122-145)

1946-06-01 / nr. 122

UNIVERSUL PROECT DE DECRET PENTRU ORGANIZAREA REPREZENTANTEI NATIONAL (Urmare din pagina II a) ART. 3- — Femeile au drept de vot si pot fi alese in Adunarea Deputaţilor, în aceleaşi condiţiuni ca şi bărbaţii. ART. 4. — Militari activi sau chemaţi temporar sub arme, pre­cum şi funcţionarii publici, au dreptul de a vota şi pot fi aleşi în Adunarea Deputaţilor. Ei vor fi puşi în concediu, fără salariu, pe tot timpul alege­rilor, din momentul depunerii candidaturii, iar în cazul când au fost aleşi, concediul va fi prelungit până la data expirării man­datului. ART. 5. — Sunt incapabili de a fi alegători sau aleşi cei puşi sub interdicţie sau consiliu judiciar, precum şi cei puşi sub curatelă potrivit legii XX­ 1877, precum şi acei declaraţi în stare de faliment şi cari nu sunt reabilitaţi. ART. 6. — Sunt nedemni de a fi alegători sau aleşi: a) cei condamnaţi pentru crime sau pentru vreuna din urmă­toarele infracțiuni prevăzute de codul penal: art 230—241 inclu­siv, 313, 314, 353—354, 401—403 inclusiv, 419—422 inclusiv, 425, 447, 456—458 inclusiv, 482, 491, 494, pct. 1—6 inclusiv, 495—496, 499,­ 624—531 inclusiv, 535—536, 539—540 și 549—555 inclusiv. Nedemnitatea prevăzută mai sus Încetează după 10 ani de la exe­cutarea pedepsei; b) cei condamnaţi ca fiind vinovaţi de dezastrul ţării sau de cri­me de război; c) cei condamnaţi pentru delicte electorale prevăzute de această lege, pe timpul pentru cât au fost condamnaţi; d) cei condamnaţi la pierderea drepturilor politice, pe timpul prevăzut în hotărîrea judecătorească ; e) cei cari au îndeplinit funcţiunea de Ministru, Subsecretar de Stat, Secretar General de Minister sau Prefect In timpul de la 6 Septemvrie 1940 până la 23 August 1944; f) cei cari au făcut parte din fostul grup etnic german, constituit prin legea din 21 Noemvrie 1940­­ , g) cei epuraţi pe timp nelimitat, în temeiul legilor de purificare. Prin excepţie, păstrează dreptul de a vota şi de a fi aleşi în Adu­narea Deputaţilor cetăţenii cari au fost condamnaţi ; 1) pentru delicte comise in timpul minorităţii; 2) pentru opiniuni sau acţiuni cu caracter democratic precum şi cei condamnaţi de instanţele ungare sau germane pentru infrac­ţiuni politice, chiar dacă acestea au fost calificate altfel. ART. 7. — Alegerea se face pe circumscripţii electorale prin vot universal, egal, direct şi secret, pe scrutin de listă şi pe baza repre­zentării proporţionale. Nimeni nu are dreptul de a căuta să descopere secretul votului, nici pe cale judiciară şi nici prin anchetă parlamentară sau de altă natură. ART. 8. — Fiecare Judeţ constitue o circumscripţie electorală. Numărul deputaţilor ce urmează să fie aleşi în fiecare circums­cripţie electorală este cel prevăzut In tabloul anexă, care face parte integrantă din prezenta lege. 'i cAprrowjt n Registrul electoral fl certificatele de alegător ."V. ţ.­iecţiunea * _______________ | Registrul electoral, '"''U ’­' ART. 9. — Cetăţenii români cu drept de vot vor fi înscrişi in re­gistrul electoral al comunei unde domiciliază. ART. 10. — Registrele electorale sunt permanenta.­­ Ele se vor întocmi în ordine alfabetică, cu arătarea numelui, pre­ numelui şi a anului naşterii alegătorului. Aceste registre vor fi revizuite in fiecare an. In cursul lunii Martie, întocmirea şi revizuirea registrelor electorale se face de magis­traţii judecătoriilor, în limita competenţei lor teritoriale şi în asis­tenţa primarului comunei respective sau a înlocuitorului său. Ministerul Justiţiei va putea delega şi alţi magistraţi pentru în­tocmirea sau revizuirea registrelor electorale, după necesitate. ART. 11. — In cursul lunii Februarie a fiecărui an, instanţele ju­decătoreşti, serviciile de cazier judiciar şi ofiţerii de stare dverfi vor întocmi tablouri cuprinzând, respectiv, pe cei aflaţi in cazurile de Incapacitate, nedemnitate sau cari au încetat din viaţă in ulti­mul an, tablouri pe cari le vor comunica primăriilor ultimului do­miciliu al celor în cauză. ART. 12. — întocmirea sau revizuirea registrelor electorale sa face la primăria comunei respective, din oficiu sau la cererea celor îndreptăţiţi. Locuitorii vor fi încunoştiinţaţi, prin afişare la primărie şi prin once alte mijloace posibile, despre «Rele In care se Întocmeşte sau se revizueşte registrul electoral ART 13. — Copie de pe registrul «lectora! întocmit M va afişa fl Va rămâne afişată timp de 10 zile la uşa primăriei, In caz de revi­zuire se va afişa numai tabloul celor cari urmează să fie adăugiţi ori înlăturaţi. ' Afişarea se va constata prin proces-verbal încheiat de magistra­tul care a întocmit sau revizuit registrul electoral, iar durata afi­șării se va constata prin proces verbal încheiat de primar, la expi­rarea termenului. . , , ART. 14. — In termen de 10 zile de la expirarea termenului de afișare,­ orice alegător poate face cerere de înscriere în registru sau contestaţie In contra înscrierilor făcute ori e omisiunilor şi erorilor. Cererile de înscriere sau contestaţiile se vor introduce la judecă­toria respectivă şi se vor judeca in termen de ce mult 10 zile dela expirarea termenului prevăzut de alineatul precedent. In contra hotăririlor date în această privință, partea interesată poate face recurs în termen de 5 zile dela pronunțare- Recursul se judecă de tribunal și nu este suspensiv de executare. In caz de casare, se va opera rectificarea în registrul electoral, chiar după rămânerea definitivă a acestuia. • ART. 15. — După expirarea termenelor prevăzute la articolul precedent registrele electorale rămân definitive şi se vor şnurul, parafa şi sigila. . Ele se vor păstra la judecătoria respectivă şi vor fi ţinute la dis­poziţia celor interesaţi, putându-se publica şi in broşuri. SECŢIUNEA II . Certificatele de alegător. "IT "ART. 16. — După rămânerea definitivă a registrelor electorale, se vor elibera cetăţenilor cu drept de vot certificate de alegător, cu­prinzând datele necesare pentru identificarea alegătorului şi a cir­cumscripţiei electorale unde are drept, de vot, precum şi numărul sub care este înscris în registrul electoral. Certificatele de alegător se vor întocmi de Judecătorii pe formu­lare tipărite după modelul hotărit de Ministerul Justiţiei. Ele se vor înmâna alegătorilor de magistraţii judecătoriilor, în limita competenţei teritoriale, sau de alţi magistraţi delegaţi de Ministerul­ Justiţiei. Eliberarea certificatelor de alegător se va face în localul primă­riilor respective, în zilele anume fixate de şeful judecătoriei şi aduse la cunoştinţa locuitorilor prin orice mijloace locale de publicitate. In celelalte zile, eliberarea certificatelor de alegător se va face la sediul judecătoriei până în preziua alegerilor. Certificatele de alegător sunt permanente. Ele sunt nule de drept dacă titularul respectiv a fost radiat din registrul electoral cu oca­zia revizuirii anuale. ART. 17.­­­ In caz de pierdere a certificatului de alegător, cel Îndreptăţit poate obţine eliberarea unui duplicat de la judecătoria respectivă. SECȚIUNEA III Schimbarea domiciliului electoral 'Tr ' [ Art. 18. — Alegătorii își vor putea strămuta domiciliul electoral până cel mai târziu cu zece zile înainte de data fixată pentru alegeri. Strămutarea domiciliului se face prin declaraţie adresată, în fer­­bierul prevăzut mai sus, direct sau prin carte poştală, recomanda­tă­ judecătoriei unde se păstrează registrul electoral în care se află înscris, precum şi prin cerere de înscriere în registrul electoral adresată, în acelaş termen, judecătoriei în circumscripţia căreia se stabileşte noul domiciliu. Strămutarea domiciliului electoral se va opera în registrul elec­toral, în mod provizoriu, până la revizuire și se va menționa pe cer­tificatul de alegător, de șeful judecătoriei în circumscripția căreia a’a operat strămutarea. CAPITOLUL III. 1^" Procedura pregătitoare a alegerilor * SECȚIUNEA I , ~10­"~î Birourile electorala. ! ART. 19. — După convocarea Corpului Electoral, se constitue de îndată, în fiecare circumscripţie electorală, un birou electoral, care funcţionează la sediul tribunalului şi se compune dintr’un magis­trat, numit, de Ministerul Justiţiei, ca preşedinte, şi doi membri de­legaţi, unul de Prefectul judeţului şi al doilea de primarul oraşului de reşedinţă al tribunalului, având fiecare câte un supleant desem­nat în acelaş mod. In judeţele cu mai mul­te tribunale, se constitue un singur birou electoral, care va funcţiona în sediul Tribunalului din capitala ju­deţului. ART. 20. — Atribuţiunile biroului electoral sunt: a) face publicaţiile şi afişările date în atribuţiunea sa prin pre­zenta lege ; b) primeşte declaraţiimile de candidaturi ; c) îngrijeşte de fixarea secţiunilor de votare şi desemnare* loca­lurilor de votare, repartizând comunei* şi sectoarele din comune in vederea votării; (t) îngrijeşte de imprimarea şi­ distribuire* buletinelor *da vot la­­uimile de votare . Reicită poliţia alegerilor în cuprinsul circumscripţiei elec­­ şi judecă contestaţiile la operaţiunile electorale; I x rezultatele alegerilor dela secţiunile de votare şi L 'a deputaţilor pentru circumscripţia electorală ■L'*/ alte atriibuţiuni prevăzute de prezenta lege. ‘ .­­total decide cu majoritate, fără arătarea El formează trei opiniuni, deosebite, pă­.jdisivă* : ^ j'ilor f3 a supleaiyjttcc, »triSuJlunile birou­^ ____________- . .... O . u­rlW . ■ Iul vor fi îndeplinte de preşedinte. Când preşedintele este asistat numai de unul dintre membrii biroului, părerea sa este precum­pănitoare, în caz de divergenţă­secţiunea II Comisiunea electorală centrală. ART. 22. — Pe lângă Ministerul Justiţiei funcţionează Comisiu­­nea electorală centrală, compusă din : primul preşedinte sau un preşedinte dela înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care este şi preşedintele Comisiunii; un consilier dela înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , un consilier dela Consiliul Legislativ şi doi membri dela Curtea de Apel Bucureşti. Fiecare membru al Comisiei electorale centrale va avea câte un supleant. Numirea membrilor şi a supleanţilor acestei Comisiuni se face prin decizia Ministrului Justiției. Directorul Afacerilor Judiciare din Ministerul Justiției va înde­plini oficiul de secretar al Comisiunii. ART. 23. — Această omisiune se va constitui în cel mult 15 zile dela publicarea prezentei legi şi este permanentă, însă va func­ţiona numai în timpul pentru care va fi convocată de Ministrul Justiţiei prin decizie. Membrii Comisiunii nu pot fi înlocuiţi în timpul de la convoca­rea corpului electoral şi până la data constituirii Adunării Depu­taţilor. ART. 24. — Atribuţiunile Comisiunii electorale centrale sunt: a) întocmeşte tabloul semnelor electorale distinctive ale listelor de candidaţi; aceste semne vor putea reprezenta o figură geomo­­metrică sau imagina unui obiect, pe un spaţiu de un centimetru pătrat; tabloul se va publica în Monitorul. Oficial cu cel puţin o lună înainte de data fixată pentru alegeri ; le hotărăşte asupra cererilor de atribuire a semnelor electorale; atribuirea acestora este definitivă şi permanentă atât timp cât fi­gurează pe tablou; c) judecă contestaţiile în contra operaţiunilor electorale ale bi­rourilor electorale; d) verifică repartiţia mandatelor făcute de birourile electorale; e) avizează asupra tuturor chestiunilor referitoare la aplicarea dispoziţiunilor prezentei legi. Comisiunea decide cu majoritate, fără arătarea opiniilor separate, secţiunea m "T "Declararea candidaturilor. ART. 25. "— Declaraţiunile de candidatură se fac pe liste, cari trebue să cuprindă un număr de candidaţi egali cu al deputaţilor ce urmează a fi aleşi în circumscripţiunea respectivă; declaraţiu­­nile se depun, în dublu exemplar, la biroul electoral, cu începere din a doua zi dela publicarea convocării Corpului electoral şi cel mai târziu cu 10 zile înainte de data fixată pentru alegere, până la ora 18 a ultimei zile. Biroul electoral primeşte declaraţiunile de candidatură, ce pro­nunţă de îndată asupra valabilităţii lor, făcând această constatare de unul dintre exemplarele declaraţiunii respective, care se res­tituie propunătorilor sau candidaţilor. Declaraţiile de candidatură valabile se înregistrează în ordinea depunerii iar şi primesc numărul de ordine corespunzător înre­gistrării. ART. 26. *— Declaraţiunile de candidatură trebuesc propuse de cel puţin 20 alegători din circumscripţia electorală respectivă şi trebuesc însoţite sau urmate de declaraţia de acceptare din partea candidaţilor propuşi, în termenul prevăzut pentru facerea declara­­ţiunilor de candidatură.­­ Când propunătorii sau candidaţii nu se prezintă personal, sem­năturile lor vor trebui să fie legalizate de Instanţele judecătoreşti competente sau de notarii publici. ART. 27. — Odată cu declaraţiunea de candidatură se va depune suma fixată de biroul electoral pentru imprimarea buletinelor de vot precum şi certificatul de atribuire a semnului electoral , folo­sirea semnului electoral este facultativă. ART. 28. — Retragerea acceptării candidaturii sau decesul can­didatului după acceptare nu are loc­ o înrâurire asupra declara­­ţiunii de candidatură, care rămâne valabilă cu ceilalţi candidaţi de pe acea listă; tot astfel, retragerea semnăturii propunătorilor nu influenţează valabilitatea dec­la­raţiunii. înlocuirea candidaturilor se poate face numai­ cu consimţământul tuturor propunătorilor şi candidaţilor aceleiaşi liste şi numai la termenul prevăzut pentru depunera ei. ART. 29. — Nimeni nu poate candida la mai mult de trei cir­cumscripţii electorale şi numai pe listele aceleiaşi grupări politice. Abaterea de la dispoziţiunile de mai sus atrage nulitatea can­didaturii contravenientului pe toate listele, acestea rămânând însă valabile numai cu ceilalţi candidaţi propuşi. Nulitatea va putea fi constatată fie de biroul electoral respectiv, fie de comisiunea electorală centrală, fie de Adunarea Deputaţilor, în cursul operaţiunilor de validare a alegerilor. ART 80- — După expirarea termenului pentru depunerea can­didaturilor, preşedinţii birourilor electorale vor încheia procese­­verbale în care vor arăta listele de candidaţi în ordinea înregis­trării, numerele de ordine şi semnele distinctive, listele cu declaraţiunile de candidaturi, cu numărul lor de or­dine şi cu semnul distinctiv, se afişează prin îngrijirea preşedinte­lui biroului electoral, la sediul acestuia şi se comunică de îndată co­misiunii electorale centrale. Comisiunea electorală centrală va comunica birourilor electorale, în două zile după expirarea termenului pentru depunerea candi­daturilor, modificările ce urmează a fi aduse listelor de candidaţi, la cazurile prevăzute de art. 29. Birourile electorale vor opera aceste modificări şi vor afişa de îndată listele astfel modificate la sediul respectiv, încheind pro­­ces verbal AP/p. gl. i_ Dacă s’a depus numai o singură listă de candidaţi, biroul electoral va constate aceasta prin proces verbal şi va înş­tiinţa pe alegători prin organele administrative că votarea nu mai are loc, iar în ziua următoare celei fixate pentru alegeri, va pro­clama aleşi pe candidaţii propuşi. Art. 32. - Şefii grupărilor politice, candidaţii şi alegătorii pro­punători ai listei pot face contestaţie împotriva respingerii listei de candidaţi sau a neregularităţii atribuirii numerelor de ordine ale listelor. Contestaţiile se adresează Comisiunii electorale centrale fie di­rect, fie prin biroul electoral. . . .... Comisiunea electorală centrală judecă de urgenţa contestaţiile, comunicând hotărârea sa cu cel puţin 5 zile Înainte de data fixată pentru alegeri. . . . Hotărârea Comisiunii electorale centrele este executorie. •„ L 1 SECTIUNEA IV if Organizarea secţiunilor de votare. ART. 33. — Pentru efectuarea alegerilor, circumscripţiile electo­rale judeţene se împart în secţiuni de votare corespunzătoare circumscripţiilor judecătoriilor. . , _. Dacă numărul alegătorilor din aceste secţiuni de votare este ur mare, biroul electoral va putea înfiinţa noul secţiuni de votare, grupând după necesitate comunele sau cartierele din oraşe, astfel ca numărul votanţilor la o secţiune să nu depăşească 3000 alegători socotiţi după registrul electoral. Pentru alegătorii aflaţi sub arme, dacă numărul acestora este mai mare de 500 într-o circumscripţie electorală, biroul electoral va putea înfiinţa una sau mai multe secţiuni de votare în cazarmele respective. Dacă numărul lor este mai mic de 500, ei se vor re­partiza, cu liste speciale, la una sau mai multe secţiuni de votare din acea circumscripţie electorală. Organizarea secţiunilor de votare, cu tratarea localului de vot, se va aduce la cunoştinţa alegătorilor prin publicaţiuni, cu 10 zile înainte de data fixată pentru alegeri.. .... ART. 34. — Secţiunile de votare vor fi prezidate de magistraţi. Repartizarea magistraţilor la secţiunile de votare se va face de bi­roul electoral dintre magistraţii judecătoriilor şi ai tribunalului­­precum şi dintre magistraţii delegaţi de Ministerul Justiţiei, chiar şi de la Curţile de Apel, dacă se va găsi necesar. Preşedintele secţiunii de votare care, în ziua alegerii, lipseşte sau nu poate continua prezidarea operaţiunilor electorale va fi în­locuit de biroul electoral cu un alt magistrat. SECŢIUNEA V Buletinele de vot. ART. 35. — Buletinele de vot se vor imprima prin îngrijirea birourilor electorale, la tipografii particulare ori la imprimeriile Statului. „­­ ART. 36. - Buletinul de vot va avea forma unei coli de hârtie in patru pagini. Dimensiunile se stabilesc de biroul electoral, ţinând seamă de numărul listelor de candidaţi şi de spaţiul de care este nevoie pentru imprimarea lor. In nici un caz buletinul de vot nu poate depăşi formatul unei coli de hârtie de dimensiuni obişnuite. Hârtia pentru buletinul de vot va fi de culoare albă şi suficient de groasă pentru ca să nu se distingă pe verso numele imprimat şi votul dat. Pe paginile 1, 2 şi 3 se vor imprima patrulatere în număr sufi­cient pentru a cuprinde toate listele de candidaţi. Pagina 4 va rămâne albă pentru sigiliul de control. Patrulaterele se vor imprima paralel între ele pe două coloane pe aceeaşi pagină. Fiecare patrulater va avea mărimea potrivită pentru a cuprinde numărul candidaţilor ce urmează a fi aleşi la circumscripţiunea electorală respectivă. Patrulaterul va purta în unghiul din stânga un număr de ordine, începând dela primul patrulater din pagina întâia şi continuând dela stâncă la dreapta, astfel ca pe fiecare pagină patrulaterele din stânga să cuprindă numerele fără soţ, iar cele din’* dreapta pe cele cu soţ. In patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele candidaţilor, în ordinea înregistrării lor. In unghiul din dreapta al patrulaterului se va imprima semnul distinctiv al listei, dacă a fost ales. Numele candidaţilor de pe listă se va imprima în ordinea ară­tată in declaraţiile de candidatură. ART. 37. — Buletinele de vot se vor imprima cu aceleaşi carac­tere şi cu aceeaşi cerneală pentru toate listele, in atâtea exemplare câţi alegători sunt în circumscripţia electorală, cu un supliment de zteţ­rs sută. .. ___________________ ? v.­i.. ••• ‘ ■ Ele vor fi predate preşedintelui biroului electoral cel mult în trei zile de la comanda lor şi vor fi distribuite preşedinţilor secţiu­nilor de votare cu cel puţin o zi înainte de data alegerilor. Câte două exemplare din aceste buletine,,­vizate şi semnate de preşedintele biroului electoral, se vor afişa cu o zi înainte de ale­gere, la sediul tribunalului şi al fiecărei judecătorii din circum­scripţie La cererea candidaţilor biroul electoral le va elibera pentru fie­care listă de candidaţi şi pentru fiecare secţiune de votare câte două buletine de vot, vizate şi anulate. CAPITOLUL IV Procedura alegerilor. SECŢIUNEA I Pregătirea operaţiunilor de votare. ART. 38. — Fiecare local de votare trebue să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare. Cabinele şi urnele trebuesc aşezate în aceeaşi încăpere în care se află biroul preşedintelui. Cabinele se vor construi de primării, care vor procura şi urnele precum şi rechizitele necesare. secţiunea II Constituirea biroului secţiunii de votare ART. 39. — In ziua fixată pentru alegeri, la ora 7 dimineaţa, preşedintele secţiunii de votare, însoţit de un grefier sau un func­­­­ţionar din grefă, se prezintă la localul de vot şi procedează­ la constituirea biroului secţiunii de votare cu doi membri, desemnaţi ■ prin tragere la sorţi sau prin bună înţelegere dintre­­delegaţii can­didaţilor prezenţi în localul de vot. După constituire, biroul secţiunii de votare, în plenul său, cer­cetează cabinele de votare, fixează posturi de pază în localul de vot şi în­­jurul său, cu trupe militare puse la dispoziţie după cere­rea sa, aplică ştampila de control la un număr de buletine nece­sare pentru începerea votării, verifică urnele, pe care le sigilează şi ia orice măsuri ca să asigure bunul mers al operaţiunilor de votare. Secţiunea I Delegaţii şi asistenţa. ART. 40.— Candidaţii fiecărei liste pot desemna Cel mult doi­­de­legaţi şi doi asistenţi la secţiunea de votare. Aceştia reprezintă pe candidaţi în cursul operaţiunilor electorale şi au dreptul de a su­praveghea lucrările secţiunii de votare. Numele lor trebue să fie comunicat biroului electoral. Cu cel pu­­puţin trei zile înainte de alegeri. *­­ SECŢIUNEA IV Poliţia alegerilor. " ART.­­41. •— Preşedintele secţiunii de votare are singur poliţia alegerilor. Puterile lui în această privinţă se întind şi în afara localului de votare, în curtea localului, la intrările în curte, în jurul loca­lului de vot, precum şi pe străzi şi pieţe până la o distanţă de 500 metri, în comunele rurale şi la comunele urbane nereşedinţe de judeţ, dreptul de poliţie se întinde pe cuprinsul întregii comune. Nimeni, în afară de candidaţi, delegaţi şi asistenţi, nu poate sta­ţiona în Zona de votare sau în localul de vot, mai mult decât tim­pul necesar pentru votare. Biroul electoral va elibera candidaţilor cărţi de intrare valabile pentru toate secţiunile de votare, iar delegaţilor şi asistenţilor, nu­mai pentru secţiunea la care au fost desemnaţi. Pentru menţinerea ordinul, preşedintele secţiunii de votare va avea la dispoziţie trupe militare suficiente, repartizate prin în­grijirea biroului electoral. ....­­ . SECŢIUNEA V Procedura votării. ART. 42. — Operaţiunile de votare vor începe la ora B şi vor continua până la ora 20. In cazul când la ora 20 sunt alegători prezenţi cari nu au votat, votarea va continua fără întrerupere, până ce toţi alegătorii pre­zenţi vor vota. In nici un caz, votarea nu va putea trece peste ora 20 a dimineţei zilei următoare, când scrutinul va fi închis. ART. 43. — Alegătorii vor vota în judeţul unde îşi au domici­liul electoral şi numai la secţiunea de votare unde au fost repar­tizaţi. Ei vor fi introduşi în sala de vot un serii corespunzătoare nu­mărului cabinelor. Fiecare va prezenta certificatul de alegător preşedintelui, care Îi va încredinţa un buletin de vot şi ştampila pentru votare.­­ Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ştampila care poartă menţiunea „Votat" înlăuntrul patrulaterului care cu­prinde lista pe care o votează. După ce au votat, vor Împături buletinul la patru, astfel ca pa­gina albă care poartă sigiliul de control, să rămână în afară, şi-l vor preda preşedintelui, care, după ce se va convinge de existenţa­­sigiliului de control, îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Impăturitul greşit al buletinului nu atrage nulitatea votului dacă secretul votului este respectat. Dacă buletinul se va deschide din eroarea preşedintelui, se va da alegătorului un nou buletin, făcându-se menţiune despre acea­sta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. ştampila încredinţată pentru votare se va restitui preşedintelui odată cu buletinul. Preşedintele va putea face să înceteze staţionarea anormală şi prelungită a unui alegător în cabina de votare. Preşedintele va viza cu parafa sau sigiliul său, certificatele de alegător ale celor care au votat. ART. 4.4. — Preşedinţii, membrii şi funcţionarii birourilor sec­ţiunilor de votare, delegaţii şi asistenţii precum şi militarii însăr­cinaţi cu menţinerea ordinei vor vota, pe baza certificatelor de a­­legător ce posedă, la secţiunea la care funcţionează. Candidaţii au dreptul să voteze la oricare din secţiunile de vo­tare din circumscripţia electorală în care candidează, chiar dacă certificatul de alegător este eliberat de altă circumscripţie elec­torală. ART. 43. — Candidaţii, delegaţii şi asistenţii şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. In acest caz, identitatea se va stabili de preşedinte, prin orice mijloace. Dacă contestaţia este întemeiată, preşedintele va opri dela vo­tare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într’un proces­­verbal şi va înainta autorităţilor poliţieneşti pe contravenient, pen­tru trimiterea lui în judecată. ART. 46. — Alegătorul care nu va prezenta preşedintelui sec­ţiunii de votare buletinul şi ştampila încredinţată pentru a vota, se va pune sub strictă supraveghere spre a nu comunica cu nimeni până la terminarea alegerii. ART. 47. — Suspendarea votării, se va hotărî de preşedintele sec­ţiunii de votare, după apreciere, fără a putea depăşi o oră în cursul zilei şi două ore în cursul nopţii. Suspendările trebuesc anunţate prin afişare la uşa localului de vot, cu o oră înainte. In timpul suspendării, Urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului vor rămâne sub paza permanentă, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare toţi în ace­laş timp. Secţiunea vi Despuierea scrutinului.1 ART. 48. — La ora 20, în aceeaşi zi, sau după terminarea vo­tării în cazul prevăzut de art. 42 alin. 2, preşedintele secţiunii de votare va dispune închiderea scrutinului, după care va proceda la despuierea lui în prezenţa candidaţilor şi a delegaţilor şi asistenţilor cari se vor afla în sala de votare. El va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, numărul listei care a fost votată şi va arăta buletinul de vot celor prezenţi. Sunt nule buletinele cari nu poartă pe ele sigiliul de control al preşedintelui secţiei de votare, acelea prezentate deschise, buleti­nele îndoite cu listele în afară, acele cari conţin semne, cuvinte sau ştergeri de nume din liste precum şi acele cari vor avea ştampila de vot aplicată pe mai multe liste sau în aşa mod încât să nu se poate identifica lista votată. Buletinele cari nu poartă sigiliul de control şi cele prezentate deschise ori îndoite cu listele în afară, se vor declara nule de pre­şedintele secţiunii de votare chiar la prezentarea lor şi nu se vor mai introduce în urnă; ele se vor păstra la dosarul alegerii. Ace­ste voturi se socotesc ca neexprimate şi nu intră în calculul votu­rilor. In celelalte cazuri, nulitatea se declară de biroul secţiei de vo­tare în timpul despuierii scrutinului; aceste buletine intră în cal­culul voturilor exprimate. Buletinele contestate, pe care biroul secţiei de votare le va con­sidera valabile, vor fi atribuite listelor respective, păstrându-se însă buletinele pentru dosarul alegerii, cu menţiunea contestaţiei făcute. Rezultatul se va constata în­­două tablouri, unul ţinut de unul dintre membrii biroului şi altul de unul dintre delegaţi sau asis­tenţi, desemnat prin tragere la sorţi sau prin bună înţelegere. In aceste tablouri se vor înscrie: numărul total al votanţilor, nu­mărul voturilor nule, listele de candidaţi în ordinea înscrisă pe bu­letine şi numărul voturilor întrunite de fiecare listă. ART. 49. — După despuierea scrutinului, preşedintele secţiunii de votare va încheia un proces verbal în dublu exemplar, consta­tând operaţiunile de votare şi de despuierea scrutinului, cu arăta­rea numărului de voturi întrunite de fiecare listă. Procesul-verbal se va semna de preşedinte, de membrii biroului şi de grefier. Unul din exemplare se va trimite judecătoriei în circumscripţia căreia se află secţiunea de votare. Lipsa semnăturilor membrilor biroului nu influenţează asupra valabilităţii procesului verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedecat semnarea. ART. 60. — In tot timpul operaţiunilor de votare şi de despuiere a scrutinului, candidaţii, delegaţii, asistenţii şi alegătorii pot face contestaţiuni, cu privire la aceste operaţiuni. Contestaţiile se vor formula în scris şi se vor prezenta preşedinte­lui secţiunii de votare. ART. 51. — Dosarul cuprinzând listele care constată rezultatele, procesul-verbal şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale secţiunii, precum şi buletinele nule şi cele contestate, se vor înainta de preşedintele secţiunii de votare, în cel mult 24 ore de la Incheierea PW-ului Wrigl ftg SECŢIUNEA I Centralizarea rezultatelor. ART. 52. — După primirea rezultatului de la toate secţiunile de votare şi după soluţionarea contestaţiilor primite, biroul electoral va proceda la totalizarea rezultatelor din circumscripţia electorală respectivă; se va întocmi un tablou pe trei coloane, în care se va înscrie numărul total al voturilor exprimate, numărul voturilor obţinute de fiecare listă şi numărul voturilor nule.­­ secţiunea n Repartiţia mandatelor. ART. 53. — Repartizarea mandatelor de deputat se va face pe fiecare circumscripţie electorală, de biroul electoral după urmă­toarele norme: Numărul voturilor obţinute de fiecare listă, se va împărţi suc­cesiv cu numerele 1, 2, 3, 4 etc. făcându-se atâtea împărţiri câte mandate sunt de repartizat; dintre câturile astfel obţinute, se vor înscrie în ordinea mărimii iar un număr egal cu cel al mandatelor ce urmează a fi repartizate; cel mai mic dintre aceste caturi va servi drept coeficient electoral. Fiecărei liste se va atribui atâtea mandate de câte ori coeficient­­ul electoral se cuprinde în numărul voturilor obţinute. In cazul când în acest mod nu s’au repartizat toate mandatele din cauză că resturile împărţirilor sunt inferioare coeficientului electoral, mandatele rămase se vor repartiza între listele care au resturi de voturi, atribuindu-li-se câte imul, în ordinea mărimii acestor resturi, în caz de egalitate între resturi, repartizarea se va face prin tragere­ la sorţi. Dacă nici în acest mod n’au fost repartizate toate mandatele, cele rămase se vor atribui câte unul, în ordine, listelor cari au întrunit cel mai mare număr de voturi. Atribuirea mandatelor candidaţilor de pe fiecare listă se va face în ordinea înscrierii lor pe listă. Ceilalţi candidaţi se proclamă supleanţii listelor respective. Dacă este de ales un singur, deputat mandatul se va atribui listei care a obţinut majoritatea relativă, iar în caz de paritate între două sau mai multe liste, atribuirea mandatului se va face prin tragere la sorţi. ^ SECŢIUNEA iii r Proclamarea aleşilor. Ti ART. 54. — Biroul electoral va încheia un proces verbal consta­tator al tuturor operaţiunilor de centralizare a voturilor şi de re­partiţie a mandatelor, prin care va proclama pe cei aleşi. Acest proces-verbal, dimpreună cu dosarul alegerilor, se vor înainta Comisiunii electorale centrale, care le va trimite Adunării Deputaţilor cu avizul său în privinţa proclamării aleşilor şi a even­tualelor contestaţii.­­ CAPITOLUL VI 1 ■1­ 11 Validarea alegerilor. W' ART. 55. — Operaţiunile fiecărei alegeri sunt supuse verificării şi validării Adunării Deputaţilor. Dacă Adunarea Deputaţilor constată erori de calcul, le va recti­fica şi va atribui mandatele candidaţilor îndreptăţiţi. După validare, rezultatul alegerilor se va publica în Monitorul Oficial. ART. 56. — Deputatul ales în mai multe circumscripţii electorale este obligat a opta pentru circumscripţia ce v este a reprezenta, in termen de 10 zile de la validarea alegerile Dacă nu va face opţiune în acest termen, Adunarea Deputaţilor va decide circum­­scripţiunea pe care urmează să o reprezinte Locurile rămase vacante se atribue, de preşedintele Adunării Deputaţilor, candidaţilor supleanţi de pe listele respective. ART. 57. — Pentru locurile rămase vacante în caz de invalidare, moarte, demisiune, sau din altă cauză, corpul electoral al circum­scripţiei respective se va convoca de drept în a 60-a zi după ziua declarării vacanţei. Dacă vacanţa s’a produs în cursul ultimei sesiuni a legislaturii, ea nu se mai completează. , ,, , CAPITOLUL VII 7 Sancţiuni.­­­­ ART. 58. — Se vor pedepsi cu închisoare corecţională dela una lună până la un an şi amendă de la 100.000—500.000 lei: a) funcţionarii publici de orice categorie, care vor neglija a în­deplini oricare din îndatoririle impuse prin această lege; b) acei care obţin sau încearcă să obţină certificate de alegători sub un nume fals, sau în virtutea unor drepturi pe care nu le au, p­recum şi acei care vor fi ascuns vreo incapacitate sau nedemni-t­ate din cele prevăzute de legea de faţă; c) magistraţii sau oricare alt funcţionar cere va elibera certifi­cate de alegatori vreunei persoane care nu este înscrisă în regis­trele electorale, sau va fi omis cu rea credinţă ori va refuza să eli­bereze asemenea certificate celor înscrişi în registrele electorale; d) acei care vor obţine sau vor încerca să obţină certificate de alegători în alte circumscripţii decât acelea în care au domiciliul; e) acei care vor vota sau vor încerca să voteze în două sau mai multe secţiuni sau circumscripţiuni electorale;­­f) acei care se vor prezenta cu certificatele altor alegători şi vor vota sau vor încerca să voteze; g) preşedinţii şi membrii birourilor secţiunilor de votare care, fără motiv legal, nu se vor prezenta pentru începerea operaţiunilor elec­torale la ora fixată de lege sau nu vor îndeplini atribuţiunile lor cu privire la aceste operaţiuni; h) preşedinţii şi membrii birourilor şi ai secţiunilor de votare care vor proceda la alegeri într’un alt local decât cel destinat pen­tru aceasta; i) preşedinţii şi membrii birourilor şi ai secţiunilor de votare care refuza de a semna actele alegerii sau nu încheie rezultatul; .1) acei care vor intra cu armă în sala alegerilor sau în curte* de V°* 'n a^ar^ militarii însărcinaţi cu paza. ART. 59. Se vor pedepsi cu închisoare corecţională dela 6 luni la 2 ani şi cu amendă dela 500.000—2.000.000 lei: a) tipografii cari refuză să imprime buletinele de vot înaintea altor lucrări sau cari nu predau buletinele imprimate în termenul 10§cu­ . b) acela care însărcinat fiind a primi, a număra sau a despuia buletinele, va fi sustras, adăugat sau alterat buletinele de vot sau va ceti alte nume sau liste decât cele votate; c) acei care prin violenţă vor influenţa votul unui alegător sau îl vor obliga să se abţină de la vot; d) acei care prin ultraj sau violenţă asupra membrilor biroului electoral sau a secţiunii de votare vor face să întârzie sau să îm­piedece operaţiunile electorale. ART. 60. — Răpirea sau dosirea urnei ori a dosarelor sau actelor privitoare la alegeri se va pedepsi cu închisoare dela 2 ani la 5 ani şi cu amendă dela 500.000—1.000.000 lei, cum şi cu pierderea dreptului de a fi ales sau alegător pe termen de 5 ani. AUT 61. — Complicii, tăinuitorii, instigatorii şi favorizatorii la Infracţiunile prevăzute de această lege se pedepsesc ca şi autorii principali. ART. 62. — Infracţiunile prvăzute de această lege sunt de com­petenţa judecătoriei. "CAPITOLUL VIII. 01~ Dispoziţiuni finale şi tranzitorii, “ ART. 63. *— Domiciliul electoral al cetăţenilor, pe timpul cât s£ află sub arme, este în localitatea unde îşi are sediul, permanent sau temporar, unitatea militară sau serviciul în care sunt încadraţi, chiar dacă sunt înscrişi în registrul electoral al comunei unde do­miciliază. Ei vor fi înscrişi din oficiu în lista electorală a unităţi sau serviciului respectiv.. Listele electorale militare, ţinute la cu­rent, se vor preda biroului electoral al circumscripţiei în care uni­­tatea militară sau serviciul respectiv își are sediul, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data fixată pentru alegeri. Personalul C. F. R., plutitor sau aeronavigant, va vota la secţia de votare în cuprinsul căreia se va afla în timpul alegerilor, fără a mai fi nevoe de strămutarea domiciliului electoral. ART. 64. — In ziua alegerilor, toţi salariaţii publici sau particu­lari vor fi de drept în concediu cu plată, iar acolo unde serviciul — prin natura lui­­— nu poate fi întrerupt, se vor acorda permi­siuni prin rotaţie.­­ ART. 65. — In caz de împiedicare generală, alegerile se amână de drept până la o nouă convocare, care nu va putea depăşi trei luni de la încetarea cazului de forţă majoră. In cazul când într’una sau mai multe circumscripţii electorale, nu se vor putea ţine alegeri, din cauză de forţă majoră, operaţiunea votării­ se amână de drept în ziua corespunzătoare din săptămâna următoare. Dacă împiedecarea s-a produs la una sau mai multe secţiuni de votare din aceeaşi circumscripţie electorală, operaţiu­nea votării se amână numai pentru acele secţiuni, iar proclamarea rezultatului alegerilor în circumscripţie se va face după efectuarea completă a alegerilor. Dacă alegerile nu vor putea avea loc nici în ziua prevăzută la alineatul precedent, Adunarea Deputaţilor se va constitui numai cu membrii proclamaţi aleşi, iar în circumscripţiile unde nu s’au putut face alegeri, se vor face alegeri parţiale, în cea de a 60-a zi dela data validării alegerilor. ART. 66. — Toate termenele prevăzute de această lege se so­cotesc pe zile libere, cu excepția termenului prevăzut de art. 57. Când termenul va expira într’o Dumineci, sau in zi de săr­bătoare legală, instanţele judecătoreşti şi birourile electorale vor fi la dispoziţia cetăţenilor până la ora 18 din acea zi. ART. 67. — Cererile şi actele prevăzute de prezenta lege sunt scutite de orice taxe sau timbre. ART. 68. — Cheltuelile necesare pentru întocmirea registrelor electorale, imprimarea certificatelor de alegător şi a publicaţiu­­nilor de orice fel făcute în baza acestei legi, cum şi plata dau-­ne- lor magistraţilor şi funcţionarilor, sunt în sarcina Preşedinţiei Con­siliului de Miniştri. ART. 69. — Registrele electorale se vor întocmi în termen de o lună dela publicarea prezentei legi, iar înscrierea în aceste registre se va putea face, pentru primele alegeri, până în preziua acestora, ch­iar după rămânerea definitivă a registrelor. ART 70. — Votarea se va face, la primele alegeri, pe baza în­scrierii în registrele electorale și a buletinelor de înscriere 1* bi­roul populaţiei, cari vor servi pentru identificare, în locul certifi­catelor de alegător. , ART. 71. — Legea electorală din 26 Martie 1926, precum şi dispo­­siţiunile contrarii prezentei legi, sunt şi rămân abrogate. 1 *frr CAPITOLUL V Repartiţia mandatelor şi proclamarea aleşilor. ’

Next