Universul - Provincie, iunie 1946 (Anul 63, nr. 122-145)

1946-06-10 / nr. 129

Anul al 63-lea C 3 PAGINI2­0 LEI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. RL înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov conform anu­n Sării Dir. G­le P. T. T. Nr. 24-464/933. CELE OIH URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 rPNTPal A TETPVAkii­A a ffinom m. 9 «n t». ____________ ______ Discuţiile din Camera Comu­nelor asupra situaţiei internaţio­­nal­e au încheiat seria declara­ţilor menite să precizeze punc­tele de vedere ale aliaţilor asu­pra diferitelor probleme rămase nesoluţionate şi care au creiat, din această pricină, o atmosferă apăsătoare în relaţiile dintre Marile Puteri. După d-nii Molo­tov şi Byrnes, a vorbit şi d. De­vin, aş® că opinia publică mon­dială se găseşte, astăzi, în faţa unor date precise. Cunoscând punctele de vedere şi argumen­tele guvernelor celor trei mari aliaţi, ea va putea judeca şi a­­precia desfăşurarea ulterioară a evenimentelor în lumina realită­ţii l­or. Nu vom căuta să intrăm în analiza declaraţiilor făcute de cei trei miniştri de externe, întru­cât considerăm prematură orice judecată atâta timp cât situaţia este încă în plină evoluţie iar cei trei miniştri de externe se vor reîntâlni în curând la Paris pen­tru a se revizui punctele de ve­dere şi a găsi, poate, soluţiunile împăciuitoare. Totuşi din datele ce le cunoaştem astăzi asupra diferitelor probleme în discuţie, se pot trage următoarele conclu­­ziuni: 1. Niciuna din cele trei Mari Puteri şi, desigur, trebue adău­gată la această Constatare şi Franţa, nu consid­era situaţia cu pesimism şi fiecare dintre ele îşi păstrează neştirbite încrede­rea în desfăşurarea ulterioară a evenimentelor şi speranţa în în­ţelegerea posibilă între ele. Pesi­­m­ismul fiind înlăturat ca nejus­­tificat, calea spre înţelegere ră­mâne deschisă şi ea „va putea fi străbătută cu atât mai uşor cu cât fiecare dintre cei trei mi­niştri de externe recunoaşte vir­greaua şi atât de necesara operă de reconstrucţie şi de pacificare­a totală pe care o aşteaptă cu ne- I răbdare toate popoarele. 2. Toate Marile Puteri sunt­­ convinse de imperativul politicii­­ de realităţi. Nu trebue să se mai­­ cadă în greşala făptuită după I primul război mondial, când , la temelia nouei organizaţii mon­­j diale s’a alezat iluzia în loc de ! realitate şi când s’a încercat clă-­­ dir­ea edificiului mondial pe­­ compartimente izolate, în loc să i­­ se dea, dela început, solidita­­t­­ea unui tot arhitectural unitar , politic, economic şi social. Al doi­­! Iea război mondial, încă din ■ timpul desfăşurării lui ascen- I dente, a scos la iveală realităţi , care s’au conturat şi precizat şi , mai mult odată cu înfrângerea barbariei naziste şi a ipocriziei fasciste care au încercat să fal­­­­sifice armonia socială transfor­mând-o în supunere terorizată, să înlocuiască libertatea de gân­­­­dire prin uniformizare silită iar colaborarea între popoare, care­­ este scopul suprem al vieţii in­ternaţionale, s’o transforme în sclavia unora faţă de domina­­ţiunea altora. Realităţile au în­frânt aceste stavile şi ele îşi a­­­­firmă astăzi puterea constructiv­i­vă. Realităţile morale ca şi cele­­ materiale. Charta Atlanticului, Organizaţia Naţiunilor Unite, A­­cordul dela Moscova, Conferin­­ţ­ele dela Londra şi dela Paris, ca şi ultimele declaraţiuni ale miniştrilor de externe ai Mari­­i lor Puteri sunt, pe planul poli- t­icii internaţionale, dovezi ale a­­j castei unanime dorinţe, de a se­­ ţine seama de realităţi şi de a I nu se clădi decât pe realitate.­­ 4. In fine, o a patra concluzie i care trebue înregistrată este că I niciodată în decursul istoriei, conducătorii politicii imternaţio­nale n’au avut prilejul de a se bucura în opera lor constructivă de sprijinul efectiv ale unei stări de spirit mai prielnice decât a­­cea care uneşte azi, în aspiraţiile lor, aproape toate popoarele lu­mii. într’adevăr, în sânul tuturor unităţilor naţionale sunt covâr­şitoare majorităţi hotărâte să sprijine sforţările sincere pentru o pace reală şi temeinică, într’un cadru de libertate şi de demo­craţie, care să dea colaborării, între popoare un potenţial efec­tiv şi permanent. Revoluţia mo­rală care s’a petrecut în omeni­re, ca o consecinţă firească a unui război care a aţinit culmile oroarei şi ale distru­gerii, a răscolit atât de pro­fund sufletul şi conştiinţa popoa­relor, încât ele şi-au dat seama că numai prin solidaritatea în­tre ele şi prin aşezarea temeini­că a unei ideologii­ democratice se poate cuceri acel drept la via­ţă şi la bună stare, fără de care nimic nu poate dăinui şi fără de care prăbuşirea în haos este ine­vitabilă. Această unitate sufle­tească, izvorîtă din dureri şi sa­crificii, nu poate fi desconside­rată şi înţelepciunea conducăto­rilor politici ai popoarelor nu poate neglija un atât de puter­nic sprijin în sforţările lor con­structive. Din potrivă, ei trebue să tragă din acest potenţial mo­ral pe care îl oferă unitatea de gândire şi de simţire a popoare­lor doritoare de pace şi de liber­tate, maximum de foloase pentru toată lumea. Fiindcă ar fi o tristă ironie a soartei acestei lumi atât de în­cercată, dacă, parafrazând o ce­lebră vorbă, am fi nevoiţi să constatăm că: „tout va pour le pis dans le meineut des mondes possibles”. I. F. SĂRBĂTORIREA D-LUI GENERAL VINOGRADOV Toastul d-lui prim-ministru dr. Petru Groza­ ­ri la orele 21, a avut loc săr­bătorirea, printr-o agapă, a d-lui General Vinogradov, Şeful de Stat Major al Comisiei Aliate de Control, care a funcţionat în acest înalt poet de răspundere timp de 20 luni şi care aclam e­rt chemat la o funcţiune înal­tă în conducerea Statului Sovie­tic. . La această manifestaţie prie­teneasca au luat parte d-nii dr. Petru Groza, preşedintele Consi­liului de Miniştri; Gh. Tătărescu, vice-preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru al Afaceri­lor Străine; general col. I. Z. Sui­­saikov, locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control; S. I. Kavtaradize, ambasador extraor­dinar şi plenipotenţiar al U. R. S. S. cu d-na; General Adj. P. Nicolescu, şeful Casei militare a Maiestăţii Sale Regelui precum şi numeroşi membri ai­ guvernu­lui, ofiţeri generali, şi înalţi demnitari. Cu acest prilej, d. dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului a luat cuvântul, rostind următoa­rele : Doamnelor, Domnilor, Iubiţi Prieteni, Ne-am adunat în această seară pentru a ne lua adio de la unul din prietenii noştri. Asupra noa­stră planează în aceste clipe sen­timentul de adânc regret, senti­mentul duios al tuturor despăr­ţirilor. Şi, ca la toate despărţi­rile, primează în gând amintirea întâlnirii dintâi. În anul 1944, toamna,­­ după marea prăbuşire şi întoarcerea frontului, cu toate convulsiunile unui război cu un front întors, apăsa asupra tuturor sufletelor din această ţară grea îngrijorare. La un moment dat a străbătut până şi sub ruinele cetăţii De­va, într’un colţişor din Ardeal, un nume, primul nume al întâ­iului prieten sovietic pe care i l-am cunoscut: generalul Vino­gradov (aplauze). Şi încă nu-l cunoşteam când am înregistrat, din anumite fap­te şi măsuri ale dumnealui, din postul de comandant pe care-l ocupa, am desprins multă umani­tate. Acest nume s’a constituit în­­tr’o noţiune, a generosului, a ca­valerului. Desfăşurarea lucrurilor a vrut ca în scurt timp, încă în aceiaş toamnă 1944, la un moment dat în funcţiune oficială şi eu, să mă întâlnesc faţă în faţă cu Ge­neralul Vinogradov. Am privit în ochii lui şi am înţeles tot ceea ce înregistrasem anterior din partea d-sale. In frământările noastre grele din acea toamnă 1944, când răz­boiul era încă în toiu, de nenu­mărate ori stând faţă în faţă la masa de lucru, în contactul nos­t­o oficial, am prins tărie şi na­de’de că totul va fi bine. Multe Hn­eri s’au alinat şi multe sar­­cini s’au uşurat pe urma înţele­gerii adânci din partea d-sale faţă de necazurile unui popor tre­ci printr’o mare tragedie în vremuri când se scriu pagini în istoria acestui neam, timp îndelungat relativ în astfel de v­muri grele, dirf toamna 1944 şi până azi, el a rămas mereu ace­­laş A trăit cu noi în casa mare a neamului nostru, în ţara noa­stră, a participat la durerile, 1® suferinţele, la sarcinile noastre, dar a participat şi la bucuriile noastre mari, la zilele de bucurie pe care le-am trăit, ziua marş a Victoriei, ziua reluării raporturi­lor diplomatice cu Sovietele, zi­lele altor mari succese ale noastre. A vărsat lacrimi alături de noi şi a avut bucurii alături de noi. El lasă ,în sufletele noastre, în a­­ceastă ţară, un sentiment adevă­rat şi adânc de recunoştinţă. Lasă multă căldură, prietenească căl­dură şi dragostea noastră, ală­turi de urările noastre pentru un viitor mai frumos al­ lui, îl vor urmări şi-l urmăresc în drumul spre patria lui. Ştim că Patria lui sovietică l-a pus la posturi de comandă, că pe umerii săi vor apăsa alte în­datoriri, alte sarcini, dar în pre­ocupările lui îl rugăm din când în când să se gândească şi la noi, să-şi reamintească timpul de muncă, de prietenie, petrecut îm­preună (aplauze). Eu sunt stăpânit de convinge­rea că trăind zile de mari împli­niri nu îndepărtate, vom putea avea pe prietenul nostru General Vinogradov în mijlocul nostru, ca oaspe invitat la marea ser­bare, la marea sărbătoare a păcii definitive care se va sălăşlui asu­pra acestei Europe şi asupra Glo­bului. La despărţirea noastră avem un sentiment de dublu regret şi cum n’am curajul să vorbesc ex­clusiv în numele meu personal rog şi pe iubiţii mei colegi din guvern să stea alături de mine, trecând regretul nostru şi asu­pra faptului că doamna General Vinogradov ne părăseşte (a­­plauze). Noi suntem oameni sin­ceri şi ne desvăluim sufletul aşa cum este şi n’am fi complecţi dacă n’am fi mărturisit şi acest adânc regret, de a vedea plecând din mijlocul nostru admirabila femeie, minunata prietenă şi mi­nunata soţie a Generalului Vino­gradov. O rugăm să păstreze în amintirile dumneaei numai ceea ce a fost plăcut din tot ceea ce a trăit în această ţară. Eu am văzut-o într-o clipă cu două lacrimi în gene şi-mi venea să-i trimit pen­tru aceste două lacrimi, un bu­chet de flori. Dar am văzut-o şi râzând şi o asigur că nu i se va mai da ocazia să verse lacrimi când vom mai fi împreună, când va vedea desfăşurarea evenimen­telor, fiindcă noi mergem spre o consolidare a prieteniei acestor două popoare şi spre mari suc­cese (aplauze). O­ rog să ne păs­treze amintirea, să ne păstreze aceiaş dragoste pe care noi ol păstrăm cu toţii în sufletele­­ noastre. Şi acum, cu permisiunea dvs.,­­ să-mi îngăduiţi să vă comunic,­­ din însărcinarea şi în numele M. S. Regelui ,hotărîrea Maies­tăţii Sale de a depora pe d. gene­ral Vinogradov cu marele cordon al „Copranei României” (aplauze). Aceasta din partea Majestăţii Sale, pentru a documenta cu înalt cuvânt realele servicii aduse ţării noastre de către d. General Vinogradov (aplauze). Ii urez să poarte această deco­raţie mulţi ani înainte sănătos şi­­ privind-o să-şi reamintească prietenia noastră şi să-şi reînoia­­­­scă mereu hotărîrea de a adânci această prietenie, întocmai cum suntem noi hotărîţi s’o adâncim înainte (aplauze). Rog pe d. vice­preşedinte al Consiliului şi mi­nistru de externe Tătărescu să binevoiască a înmâna acest înalt Ordin d-lui general Vinogradov. Şi acum drept încheiere, îmi permiteţi să vă­ rog să ridicaţi alături de mine sus paharul, în sănătatea doamnei şi domnului General Vinogradov. (Aplauze prelungite ,urale. D. G. Tătăre­scu prinde decoraţia pe pieptul d-lui general Vinogradov, în ova­ţiile asistenţei). CIILEMELE D-LUI DR. PETRU GROZA LA MOARTEA LUI KALININ ! D. dr. Petru Groza, Preşedin-­­ tele Consiliului de Miniştri a tri­­■­mis următoarele telegrame: doam­­nei M. I. Kalinin ,domnului Nico­­­­lai Mihailovici Svernik, Preşedin­tele Prezidumului Sovietului Su­prem al U.R.S.S. şi Generalissi-­­ mului Iosif Vissirionovici Stalin,­­ cu ocazia încetării din viaţă a lui I M. I. Kalinin, fostul Preşedinte­­ al Prezidiumului Sovietului Su­­­prem al U.R.S.S. Doamnei M. I. KALININ Moscova Cu inima îndurerată de moar­tea ilustrului Dvs. soţ pe care am­­ avut onoarea să-l cunosc perso­nal şi care a fost un cald prieten al României democratice. Vă rog în numele meu şi al Guvernului Român să primiţi expresiunea profundelor noastre condoleanţe. I Dr. PETRU GROZA Preşedinte al Consiliului de Miniştri Excelenţei Sale Domnului N NTCOLAE MIHAILOVICI SVERNIK Preşedintele Prezidiumului­­ Sovietului Suprem al T­.R.S.S. Moscova ! In numele meu, în numele Gu­vernului şi poporului Român, Vă rog să primiţi expresiunea pro­fundei noastre dureri pentru moartea Ilustrului şi veneratu­lui predecesor al Excelenţei Voa­stre Mihail Ivanovici Kalinin a cărui viaţă de luptă pentru drep­tate şi democraţie va fi un stră­lucit exemplu pentru generaţiu­­nile viitoare ale popoarelor noas­tre înfrăţite. , Dr. PETRU GROZA Preşedinte al Consiliului de Miniştri Excelenţei Sale Generalissimului IOSIF VISSARIONOVICI STALIN Moscova Guvernul şi poporul român, adânc întristaţi de moartea lui Mihail Ivanovici Kalinin iau parte cu tot sufletul la marea du­rere a Guvernului Excelenţei Voastre şi a popoarelor sovietice. Dr. PETRU GROZA A şaptea sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. Moscova, 7 (Rador). — Agenţia „Tass” comunică: Prezidium-ul Sovietului Su­prem al RSFSR-ului a decis să convoace în ziua de 21 Iunie 1946, la Moscov­a, cea de a 7-a sesiune a Sovietului Suprem al Republi­­cei Socialiste Federate Sovietice a Rusiei.­­ Fapte precise arată că o bandă de speculanţi acaparează alimen­tele şi în deosebi zarzavaturile, le dau în cantităţi mici revănză­­torilor şi spre a obţine menţine­rea preţurilor mari, aruncă la gunoi, sau lasă să se strice can­tităţi imense de astfel de măr­furi. Când s’a acordat libertatea co­merţului pentru această ramură alimentară, am arătat spiritul de înţelegere al tuturor celor cu ve­nituri fixe — salariaţi publici şi particulari, pensionari, etc., şi am cerut reprezentanţilor autori­zaţi ai comerţului să determine ei înşişi un auto-control, spre a dovedi că sunt la înălţimea li­bertăţii acordată de oficialitate. Acaparatorii au socotit liber­tatea comerţului drept o înlătu­rare a oricărui frâu aplicat lăco­miei lor nesăţioasă, fapt ca re­tervenţie a autorităţilor. Să se înlesnească imediat pro­ducătorilor să-şi desfacă liberi mărfurile în pieţele publice, spre i se lăsa deschisă calea concu­renţii, dată fiind abundenţa re­coltei de legume, zarzavaturi, fructe, etc. Nici o păsuire nu trebue acor­dată speculanţilor şi acaparato­rilor cari uzează de toate mijloa­cele — de la cântare false până la dosirea şi aruncarea mărfuri­lor — în sălbateca lor sete de îmbogăţire pe seama masselor consumatoare Numai o intervenţie perma­nentă, continuă, a oficialităţii, poate apăra mulţimea consuma­toare de rapacitatea şi îndrăs­­neala celor cari aruncă la gunoi alimentele. SLUJBAŞI ŞI PENSIONARI Situaţia pensionarilor este hao­tică, după regimurile care-i admi­nistrează — unul mai încurcat decât altul. Ele au comune nu­mai nedreptatea şi spiritul de şi­cană. De altfel această stare de lu­cruri îşi are originea în situaţia funcţionarilor. De-abia acum începe să se pu­nă ordine în acest domeniu. S’au realizat statutele unor regii au­tonome şi instituţii de stat apar­te. S’a pus la punct statutul funcţionarilor comunali din în­treaga ţară şi este acum pe cale de desăvârşire statutul funcţio­narilor publici, asupra căruia urmează să-şi spună cuvântul şi Ministerul de Finanţe cât prive­şte cuantumul sporului de sala­rii. Când va fi limpede situaţia funcţionarilor, limpede va fi şi cea a pensionarilor. Până în ziua aceia va domni debandada, pentru înlăturarea căreia e bine să notăm toate nonsensurile şi absurdităţile — în speranţa că legiuitorul le va evita în noile rândueli pe cale de realizare. Astăzi pensionarii sunt împăr­ţiţi în fel­ de­ fel de categorii. U­­nele categorii primesc pensia la timp, altele — cu mari întârzieri Unii pensionari se bucură de sporul dat funcţionarilor. Alţii n’au primit pensia mărită nici pe April­ şi nici măcar pe Mai (Departamentele şi instituţiile î?, justifică întârzierea prin compli­caţia operaţiilor de recalculare a pensiilor. „ Nu-i posibil oare se renunţăm la­ fobia recalculării ei şi să mărim pensia după un a­­numit coeficient aplicat la sala­rul netto sau brut?) Când se va introduce ordini în domeniul pensiilor, — nu von mai­ întâlni de pildă pensionar al barourilor, care primesc.. 36.000 lei pe lună. In April 1 s’a dat într’adevăr pensia du­blă. Dar în Mai s’a revenit­­ vechea sumă. ’ Am întrebat: care-i pricina? N­i s’a răspuns: cotizaţiile sínt prea I mici (1200 lei, anual). De ce nu şi I măresc cotizaţiile? Sínt doar avo­caţi care cîştigă zeci de milioane pe lună. Şi — ca să nu fie uni împovăraţi — s’ar putea crea ma multe categorii de cotizanţi. Ir chipul acesta avocaţii ar primi o pensie din care să poată trăi. Nu departe de avocaţi stau me­dicii. In haosul regimului pensiilor, doctorii sunt unii dintre cei mai nedreptăţiţi pensionari — unii foşti funcţionari administrativi sau medici de dispensării care n’au făcut clientelă. Intr’adevăr, faţă de micile sa­larii, medicii erau obligaţi — pentru a-şi asigura minimul ve­nit necesar existenţei — să o­­cupe două-trei posturi, la care li se făceau reţineri de 10 la suta pentru pensie.­­ Legea cumulului, cu toate m­­­­dificările, permite medicilor sa ocupe două posturi, de la care li se fac reţineri pentru pensie, dar nu li se dă pensie decît pentru o singură funcţiune. Noua lege a pensiilor din 1943 dă dreptul profesorilor universi­tari şi şefi de Clinică — să pri­mească o pensie dela catedră şi una dela spital. De ce se recu­noaşte numai universitarilor a­­cest drept, şi nu tuturor medi­cilor? Doar tuturor li s’au­ făcut reţineri dela toate posturile. Doctorii cer, şi cu bună drep­tate, ca — deoarece au dreptul să ocupe două posturi — să poa­tă încasa şi două pensii (care nu-s decât restituirea ratelor de asigurare plătite lunar de sluj­baş). Iar cit priveşte reţinerile de la un eventual al treilea ser­viciu — ele să fie restituite pen­sionarului, fiind un bun al său. De­ asemeni pensionarii cer să li se restitue şi reţinerii!*, de 5 la sută pentru „institutul de asigu­rare al funcţionarilor şi pensio­narilor publici” — institut despre care­ am auzit de-abia cu această­­ ocazie...­­ Recunoaşterea acestor drepturi ar urma să aibă­­ efect retroactiv, toţi pensionarii în aceiaşi situa­ţie legală trebuind să se bucure şi de aceleaşi drepturi băneşti.­­ Am citat cîteva cazuri eloc- I vente. Sperăm că reformatorul va ţinea seamă de ele, ca şi de ce­­ilelalte cazuri expuse de noi în­tr’o lungă serie de articole şi de­­ reportaţii,­­ precum şi de cazu­­’ zile care aşteaptă să le vină rîn­­dul la tipar... toate puţind fi a­­dunate şi sistematizate de o co­misie formată din specialişti în materie de pensii, i “căci o largă reformă a pensii­lor nu poate întîrzia. I M. SEVASTOS Nr. 129 Luni to Iunie 1946 4­­V PAGINI APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE­­ DIRECȚIE . POLITICA DE REALITĂȚI­­ LA CATAFALCUL LUI M. L KALININ Generalisimul Stalin făcând de gardă la catafalcul lui Kalinin LUNI 10 IUNIE, nuS­E LUCREAZĂ trinisterul muncii face cunoscu că Luni, 10 Iunie, magazinele, în­treprinderile comerciale și indus­triale, vor fi închise. In această zi fiind sărbătoare legală, măcelăriile, mezelăriile lăptăriile, brutăriile, pescăriile prăvăliile de zarzavat, fruicte, vânzări de ouă şi păsări şi insta­­laţiunile de băi publice vor fi închise toată ziua. Atelierele de frizerie şi coafură­­ din întreaga ţară sunt autorizate conform prevederilor legale să lucreze până la orele 13, cu obli­­­­gaţia pentru patroni de a plăti­­ lucrătorilor, peste salariu, spo­­rtul legal sau convenţional în vi­goare.­­­­n ziua de Marţi 11 Iunie, ate­lierele de frizerie şi coafură se­­ vor deschide la orele 13. m INMIZMAU UW» SPECULANŢI lAZI VA FI PROCLAMATĂ REPUBLICA ITALIANĂ S Roma, 7 (Rador). — Pos­tul de radio­­Roma a anunţat j­­oi că republica italiană va­ fi proclamată în cursul zilei­­ de Sâmbătă. Proclamaţia pentru detro-' j narea regelui Umberto va fii citită de preşedintele Curţii de casaţie, la Roma. Drapelul italian va rămâ­ne acelaşi, în afară de ar­­­­mele regale din mijlocul, lui, care vor fi scoase. ❖ Roma, 7 (Rador). — partidul comunist italian a anunţat că la serbările pentru proclamarea Re-­­ publicei va fi reprezentat prin şe­ ,­fii locali ai partidului, aleşi în recentele alegeri. DECLARAŢIILE SEfULUI PARTIDULUI DEMOCRATIC IT­ALIAN Londra 7 (Rador). — Vorbind ! Vineri seara la postul de radio­­ Roma, d. Enzo Selvaggi, şeful partidului democratic italian­­ (monarhist), a declarat: ,Proclamarea republicii a fost prematură, rezultatele reveren­dului sunt discutabile”. Acest partid a obţinut aproxi-­­ mativ 500.000 voturi în alegeri, adică 6,7 la sută. Postul de radio Roma a mai­­­­ anunţat deasemeni Vineri seara­­ că d. Leone Catani, şeful parti-­­ dului liberal italian şi ministru­­ al lucrărilor publice, a avut Vi- , neri o întrevedere cu d. de Gas•­­ peri, primul ministru, pentru a­­ ridica un punct legal în legătură c u procedură numărării voturi- • ; lor la referendum. D. de Gasperi, — după cum a- :­­ daugă postul de radio, — ar fi­­ răspuns că această chestiune ,­­ este de competenţa Curţii Su- t •­preme. 1 ] Purtătorii de cuvânt a şapte­a partide italiene au luat cuvântul Vineri seara la postul de radio­­ Roma pentru a îndemna pe par­tizanii lor să păstreze ordinea.­­ VERIFICAREA REZULTATE­LOR ALEGERILOR ROMA 7 (Rador)­­— Sentinţele 1 urmau să se dea Vineri de că­­t diferitele tribunale au fost a­­lânate deoarece judecătorii au so­­sit să folosească formula: „In urnele Regelui”.. S’au făcut mari sforţări pentru acelerarea lucrărilor Curţii Su­­reme, care verifică rezultatele a­­■gerilor. Vineri au sosit la Roma trei a­­ioane încărcate cu rapoarte elec­­trale. Curtea Supremă a angajat încă Sfl funcţionari care au lucrat în it cursul nopţii. DEMONSTRAŢTI MONARHI TE LA ROMA ŞI NEAPOIE Londra 7 (Rador). — Intr’o te­­ogramă din Roma, ziarul londo­­ez „Daily Express’’ anunţă că eliţia italiană, în automobile, a nprăştiat 1.000 de demonstranţi ioniarhişti care se strânseseră ei noaptea în faţa Palatului egal unde Regele Umberto mai amâne până Sâmbătă. Se crede că Regele va face un iel la popor să rămână unit şi poi va pleca în Portugalia, Napoli, 7 (Rador). — Incidente monarhiste s’au produs din nou în cursul zilei de Vineri. Sunt doi morţi şi mai mulţi răniţi. PENTRU MENŢINEREA LINIŞTII ROMA 7 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei REUTER transmi­te: Un comunicat din partea minis­trului Casei Regale a anunţat că Regele Umberto roagă populaţia să se abţină de la orice demonstra­ţii ce ar putea tulbura ordinea In comunicat se spune că „svo­­nurile alarmante ce au fost răs­pândite pentru a crea neliniște" sunt lipsite de orice temei. In unul din aceste svonuri se spunea că aliații ar urma să In­tervină pentru a cere un al doilea referendum.♦ 3* ROMA 7 (Rador). — Postul de radio Roma a răspândit Vineri seara un comunicat al ministerului de interne prin care se atrage a­­tenţia asupra acţiunilor anumitor elemente ce răspândesc ştiri falsa pentru a tulbura ordinea publică In comunicat se precizează că au fost luate nasuri severe pentru a stăvili acţiunea celor ce caută să împrăștie panică. FAMILIA REGALĂ SE STA­BILEȘTE IN PORTUGALIA Lisabona, 7 (Rador). — Cercu­rile bine informate declară că regele Umberto de Savoila, a că­rui sosire în Portugalia este aşteptată pentru sfârşitul săptă­mânii, ,va fi oaspetele marchizu­lui Cadaval, la proprietatea „Bela Vista“ pe care acesta o posedă în imediata apropiere a oraşului Li­sabona. Fostul suveran al Italiei va pleca cu avionul în Portugalia imediat după proclamarea oficia­lă a republicii, pentru a ateriza probabil pe aerodromul militar din apropierea localităţii Sintra, de unde va pleca apoi imediat la proprietatea marchizului Cada­val. El va fi urmat de către regina Maria Jose şi de cei patru copii a­i lor, aşteptaţi să sosească la Li­ viitoare, pe bordul crucişătorului „Duca Begli Abruzzi“. Marchizul Cadaval face parte dintr-o mare familie, a aristocra­ţiei portugheze, înrudită cu casa de Savoia. Se crede că familia regală Ita­liană se va instala provizoriu la „Bela Vista“, după care va locui în vila „Chetee“. * Londra, 7 (Rador). — Regele Umberto al Italiei, care şi-a luat rămas bun Vineri de la vizitatorii veniţi la palatul Quirinal din Roma, va pleca în Portugalia, împreună cu familia sa, locuind probabil în palatul ducal din Cintra, la 30 de km. de Lisabona, după cum anunţă un corespon­dent al agenţiei „Reuter“. Regina şi cei patru, copii se află în drum spre Portugalia, pe bordul unui crucişător. CUM AU PRIMIT FEMEILE DREPTUL DE VOT De vorbă cu d-na Gabriela Bernachi, secretara F­D. F. R. Femeile din România au avut de înregistrat, în luna care a tre­cut două evenimente care mar­­­chează o dată importantă în viaţa lor şi anume: platforma-program a­l Blocului partidelor democrate — câteva articole dia­ program le pri­vesc direct — şi apariţia antepro­­ectului de lege electorală al d-lui ministru Lucreţiu Pătrăşcanu, care le acordă dreptul de vot şi­ de a fi alese. Cum privesc femeile noastre a­ceste evenimente menite să le schim­be viaţa din temelii? Ce poziţie a luat Federaţia Democrată a Fe­meilor din România faţă de ele ? O vizită la Federaţie era singura cale de a afla răspunsul la aceste întrebări. Inm-’t adievăr. La Federaţie este o vie activitate. D-na Gabriela Ber­­nack, secretara Federaţiei e cu­fundată in lectura unui text bătut la maşină. — Faceţi proiectul pentru pro­gramul cu care vă veţi prezenta în alegeri ? o întreb. A fost făcut, răspunde d-na. Bernacki. Eu îl citeam numai. Şi apoi nu este un program, fiindcă Federaţia nu se prezintă în alegeri ca un partid cu programul de gu­vernare respectiv. Ceea ce cuprin­de, hai să-i spunem „programul” nostru, sunt numai o serie de pre­cizări în legătură cu articolele, privind pe femei, din platforma­­program a Blocului democratic, sau mai exact arată cum înţeleg femeile, la rândul lor, să lupte pentru a ajuta la transpunerea in domeniul practic, în viaţa coti­diană, a articolelor din platformă care privesc pe femei. — Susţineţi­ în alegeri blocul ? — Da. Şi este firesc Dela 6 Martie 1945 încoace, chiar fără legi scrise, situaţia femeii din Ro­mânia s’a schimbat fundamental, ele putând lua parte efectivă la treburile publice. In administra­ţiile comunale şi in posturi de mare răspundere astăzi sunt foarte multe femei Deasem­en­aa în ma­­gistratură. Tar in ceeace priveşte vechea revendicare femenonă „sa- I— Cum şţi primit acordarea lariu egal la muncă egală”, ea a , dreptului de vot ? fost aplicată în mod absolut de — N’a fost o surpriză pentru guvernul Groza. I noi, încă dela venirea sa la cârma Este firesc, repet, judecând după­­ țării, guvernul Groza ne promi­­tealizăriie de până acum, să acar- | sese acest drept Și, judecând după dăm guvernului Groza toată nu- i felul cum acest guvern şi-a între­­crederea noastră şi să fim gata­­ plinit programul de guvernare ca sâ-i acordăm, în viitor, nu numai care s’a prezentat ţării la 6 Mar­tie, n’aveam nici un motiv să ne ndoim. - As ’ Şi nu ne-am înşelat. Guvernul Groza ne-a dat dreptul de vot şi de a fi alese. Partidele reacţiona­re s’au temut totdeauna să dea miş­cării feminine un caracter de masă, fiindcă ştiau că in sufletul femeii se reflectă mai adânc ne­dreptatea. Şi cum îşi intrune­au puterea pe nedreptate nu puteau îngădui femeilor să-şi spună cu­vântul. De data aceasta însă şi-l vor spune. Şi fără îndoială va­­ ascultat. — Credeţi într’adevăr ? — Nu numai atât, dar sun­t si­gură că crearea unei lumi libere, sănătoase, morale, nu va fi posi­bilă fără aportul femeilor. Pentru aceasta se cere însă ca emamci­­parea politică a femeilor să treacă din domeniul principiilor în ac­ela al vieţii cotidiene şi să re efectă acea reţea de creşe, leagăne ,gră­diniţe, realizări sociale care pu­man­ele, vor permite feme­i de a fi nu sclava, ci păzitoarea căm­­i­­nului său şi de a participa ci toate puterile inteligenţii şi inimii ei la renaşterea ţării şi acest® condiţii care să-i permită îndeplinească sitât rolul său de mamă cât şi misiunea ei soc’ală, programul Blocului i le pune la îndemână. — Federaţia va­ pune multe can­didaturi în alegeri ? — Nu s’a fixat încă nimic in această privinţă. Fără ’ndo’­ig, vom pune atâtea cât va fi nevoie ca să fim reprezentate din plin în parlament şi mai ales ca să ne putem susţinea revendicările, când va fi cazul, încrederea ei şi întregul nostru sprijin. Şi aceasta nu numai pen­­tru că sprijină revendicările femi­nine, ci pentru că atât până acum, cât şi în programul său de viitor, Blocul partidelor democrate îm­brăţişează toate problemele ţării. Şi noi, femeile, am învăţat să nu mai despărţim securitatea şi bună­starea noastră şi a căminului nos­tru de bunăstarea şi securitatea ţării întregi Şi dorim să partici­păm efectiv la redresarea şi în­florirea ei. ANCA BOGDAN J D-na GABRIELA BERNACKI

Next