Universul - Provincie, iunie 1946 (Anul 63, nr. 122-145)
1946-06-10 / nr. 129
Anul al 63-lea C 3 PAGINI20 LEI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. RL înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov conform anun Sării Dir. Gle P. T. T. Nr. 24-464/933. CELE OIH URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 rPNTPal A TETPVAkiiA a ffinom m. 9 «n t». ____________ ______ Discuţiile din Camera Comunelor asupra situaţiei internaţionale au încheiat seria declaraţilor menite să precizeze punctele de vedere ale aliaţilor asupra diferitelor probleme rămase nesoluţionate şi care au creiat, din această pricină, o atmosferă apăsătoare în relaţiile dintre Marile Puteri. După d-nii Molotov şi Byrnes, a vorbit şi d. Devin, aş® că opinia publică mondială se găseşte, astăzi, în faţa unor date precise. Cunoscând punctele de vedere şi argumentele guvernelor celor trei mari aliaţi, ea va putea judeca şi aprecia desfăşurarea ulterioară a evenimentelor în lumina realităţii lor. Nu vom căuta să intrăm în analiza declaraţiilor făcute de cei trei miniştri de externe, întrucât considerăm prematură orice judecată atâta timp cât situaţia este încă în plină evoluţie iar cei trei miniştri de externe se vor reîntâlni în curând la Paris pentru a se revizui punctele de vedere şi a găsi, poate, soluţiunile împăciuitoare. Totuşi din datele ce le cunoaştem astăzi asupra diferitelor probleme în discuţie, se pot trage următoarele concluziuni: 1. Niciuna din cele trei Mari Puteri şi, desigur, trebue adăugată la această Constatare şi Franţa, nu considera situaţia cu pesimism şi fiecare dintre ele îşi păstrează neştirbite încrederea în desfăşurarea ulterioară a evenimentelor şi speranţa în înţelegerea posibilă între ele. Pesimismul fiind înlăturat ca nejustificat, calea spre înţelegere rămâne deschisă şi ea „va putea fi străbătută cu atât mai uşor cu cât fiecare dintre cei trei miniştri de externe recunoaşte virgreaua şi atât de necesara operă de reconstrucţie şi de pacificarea totală pe care o aşteaptă cu ne- I răbdare toate popoarele. 2. Toate Marile Puteri sunt convinse de imperativul politicii de realităţi. Nu trebue să se mai cadă în greşala făptuită după I primul război mondial, când , la temelia nouei organizaţii monj diale s’a alezat iluzia în loc de ! realitate şi când s’a încercat clă- direa edificiului mondial pe compartimente izolate, în loc să i se dea, dela început, soliditatea unui tot arhitectural unitar , politic, economic şi social. Al doi! Iea război mondial, încă din ■ timpul desfăşurării lui ascen- I dente, a scos la iveală realităţi , care s’au conturat şi precizat şi , mai mult odată cu înfrângerea barbariei naziste şi a ipocriziei fasciste care au încercat să falsifice armonia socială transformând-o în supunere terorizată, să înlocuiască libertatea de gândire prin uniformizare silită iar colaborarea între popoare, care este scopul suprem al vieţii internaţionale, s’o transforme în sclavia unora faţă de dominaţiunea altora. Realităţile au înfrânt aceste stavile şi ele îşi afirmă astăzi puterea constructivivă. Realităţile morale ca şi cele materiale. Charta Atlanticului, Organizaţia Naţiunilor Unite, Acordul dela Moscova, Conferinţele dela Londra şi dela Paris, ca şi ultimele declaraţiuni ale miniştrilor de externe ai Marii lor Puteri sunt, pe planul poli- ticii internaţionale, dovezi ale aj castei unanime dorinţe, de a se ţine seama de realităţi şi de a I nu se clădi decât pe realitate. 4. In fine, o a patra concluzie i care trebue înregistrată este că I niciodată în decursul istoriei, conducătorii politicii imternaţionale n’au avut prilejul de a se bucura în opera lor constructivă de sprijinul efectiv ale unei stări de spirit mai prielnice decât acea care uneşte azi, în aspiraţiile lor, aproape toate popoarele lumii. într’adevăr, în sânul tuturor unităţilor naţionale sunt covârşitoare majorităţi hotărâte să sprijine sforţările sincere pentru o pace reală şi temeinică, într’un cadru de libertate şi de democraţie, care să dea colaborării, între popoare un potenţial efectiv şi permanent. Revoluţia morală care s’a petrecut în omenire, ca o consecinţă firească a unui război care a aţinit culmile oroarei şi ale distrugerii, a răscolit atât de profund sufletul şi conştiinţa popoarelor, încât ele şi-au dat seama că numai prin solidaritatea între ele şi prin aşezarea temeinică a unei ideologii democratice se poate cuceri acel drept la viaţă şi la bună stare, fără de care nimic nu poate dăinui şi fără de care prăbuşirea în haos este inevitabilă. Această unitate sufletească, izvorîtă din dureri şi sacrificii, nu poate fi desconsiderată şi înţelepciunea conducătorilor politici ai popoarelor nu poate neglija un atât de puternic sprijin în sforţările lor constructive. Din potrivă, ei trebue să tragă din acest potenţial moral pe care îl oferă unitatea de gândire şi de simţire a popoarelor doritoare de pace şi de libertate, maximum de foloase pentru toată lumea. Fiindcă ar fi o tristă ironie a soartei acestei lumi atât de încercată, dacă, parafrazând o celebră vorbă, am fi nevoiţi să constatăm că: „tout va pour le pis dans le meineut des mondes possibles”. I. F. SĂRBĂTORIREA D-LUI GENERAL VINOGRADOV Toastul d-lui prim-ministru dr. Petru Groza ri la orele 21, a avut loc sărbătorirea, printr-o agapă, a d-lui General Vinogradov, Şeful de Stat Major al Comisiei Aliate de Control, care a funcţionat în acest înalt poet de răspundere timp de 20 luni şi care aclam ert chemat la o funcţiune înaltă în conducerea Statului Sovietic. . La această manifestaţie prieteneasca au luat parte d-nii dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri; Gh. Tătărescu, vice-preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Străine; general col. I. Z. Suisaikov, locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control; S. I. Kavtaradize, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al U. R. S. S. cu d-na; General Adj. P. Nicolescu, şeful Casei militare a Maiestăţii Sale Regelui precum şi numeroşi membri ai guvernului, ofiţeri generali, şi înalţi demnitari. Cu acest prilej, d. dr. Petru Groza, Preşedintele Consiliului a luat cuvântul, rostind următoarele : Doamnelor, Domnilor, Iubiţi Prieteni, Ne-am adunat în această seară pentru a ne lua adio de la unul din prietenii noştri. Asupra noastră planează în aceste clipe sentimentul de adânc regret, sentimentul duios al tuturor despărţirilor. Şi, ca la toate despărţirile, primează în gând amintirea întâlnirii dintâi. În anul 1944, toamna, după marea prăbuşire şi întoarcerea frontului, cu toate convulsiunile unui război cu un front întors, apăsa asupra tuturor sufletelor din această ţară grea îngrijorare. La un moment dat a străbătut până şi sub ruinele cetăţii Deva, într’un colţişor din Ardeal, un nume, primul nume al întâiului prieten sovietic pe care i l-am cunoscut: generalul Vinogradov (aplauze). Şi încă nu-l cunoşteam când am înregistrat, din anumite fapte şi măsuri ale dumnealui, din postul de comandant pe care-l ocupa, am desprins multă umanitate. Acest nume s’a constituit într’o noţiune, a generosului, a cavalerului. Desfăşurarea lucrurilor a vrut ca în scurt timp, încă în aceiaş toamnă 1944, la un moment dat în funcţiune oficială şi eu, să mă întâlnesc faţă în faţă cu Generalul Vinogradov. Am privit în ochii lui şi am înţeles tot ceea ce înregistrasem anterior din partea d-sale. In frământările noastre grele din acea toamnă 1944, când războiul era încă în toiu, de nenumărate ori stând faţă în faţă la masa de lucru, în contactul nosto oficial, am prins tărie şi nade’de că totul va fi bine. Multe Hneri s’au alinat şi multe sarcini s’au uşurat pe urma înţelegerii adânci din partea d-sale faţă de necazurile unui popor treci printr’o mare tragedie în vremuri când se scriu pagini în istoria acestui neam, timp îndelungat relativ în astfel de vmuri grele, dirf toamna 1944 şi până azi, el a rămas mereu acelaş A trăit cu noi în casa mare a neamului nostru, în ţara noastră, a participat la durerile, 1® suferinţele, la sarcinile noastre, dar a participat şi la bucuriile noastre mari, la zilele de bucurie pe care le-am trăit, ziua marş a Victoriei, ziua reluării raporturilor diplomatice cu Sovietele, zilele altor mari succese ale noastre. A vărsat lacrimi alături de noi şi a avut bucurii alături de noi. El lasă ,în sufletele noastre, în această ţară, un sentiment adevărat şi adânc de recunoştinţă. Lasă multă căldură, prietenească căldură şi dragostea noastră, alături de urările noastre pentru un viitor mai frumos al lui, îl vor urmări şi-l urmăresc în drumul spre patria lui. Ştim că Patria lui sovietică l-a pus la posturi de comandă, că pe umerii săi vor apăsa alte îndatoriri, alte sarcini, dar în preocupările lui îl rugăm din când în când să se gândească şi la noi, să-şi reamintească timpul de muncă, de prietenie, petrecut împreună (aplauze). Eu sunt stăpânit de convingerea că trăind zile de mari împliniri nu îndepărtate, vom putea avea pe prietenul nostru General Vinogradov în mijlocul nostru, ca oaspe invitat la marea serbare, la marea sărbătoare a păcii definitive care se va sălăşlui asupra acestei Europe şi asupra Globului. La despărţirea noastră avem un sentiment de dublu regret şi cum n’am curajul să vorbesc exclusiv în numele meu personal rog şi pe iubiţii mei colegi din guvern să stea alături de mine, trecând regretul nostru şi asupra faptului că doamna General Vinogradov ne părăseşte (aplauze). Noi suntem oameni sinceri şi ne desvăluim sufletul aşa cum este şi n’am fi complecţi dacă n’am fi mărturisit şi acest adânc regret, de a vedea plecând din mijlocul nostru admirabila femeie, minunata prietenă şi minunata soţie a Generalului Vinogradov. O rugăm să păstreze în amintirile dumneaei numai ceea ce a fost plăcut din tot ceea ce a trăit în această ţară. Eu am văzut-o într-o clipă cu două lacrimi în gene şi-mi venea să-i trimit pentru aceste două lacrimi, un buchet de flori. Dar am văzut-o şi râzând şi o asigur că nu i se va mai da ocazia să verse lacrimi când vom mai fi împreună, când va vedea desfăşurarea evenimentelor, fiindcă noi mergem spre o consolidare a prieteniei acestor două popoare şi spre mari succese (aplauze). O rog să ne păstreze amintirea, să ne păstreze aceiaş dragoste pe care noi ol păstrăm cu toţii în sufletele noastre. Şi acum, cu permisiunea dvs., să-mi îngăduiţi să vă comunic, din însărcinarea şi în numele M. S. Regelui ,hotărîrea Maiestăţii Sale de a depora pe d. general Vinogradov cu marele cordon al „Copranei României” (aplauze). Aceasta din partea Majestăţii Sale, pentru a documenta cu înalt cuvânt realele servicii aduse ţării noastre de către d. General Vinogradov (aplauze). Ii urez să poarte această decoraţie mulţi ani înainte sănătos şi privind-o să-şi reamintească prietenia noastră şi să-şi reînoiască mereu hotărîrea de a adânci această prietenie, întocmai cum suntem noi hotărîţi s’o adâncim înainte (aplauze). Rog pe d. vicepreşedinte al Consiliului şi ministru de externe Tătărescu să binevoiască a înmâna acest înalt Ordin d-lui general Vinogradov. Şi acum drept încheiere, îmi permiteţi să vă rog să ridicaţi alături de mine sus paharul, în sănătatea doamnei şi domnului General Vinogradov. (Aplauze prelungite ,urale. D. G. Tătărescu prinde decoraţia pe pieptul d-lui general Vinogradov, în ovaţiile asistenţei). CIILEMELE D-LUI DR. PETRU GROZA LA MOARTEA LUI KALININ ! D. dr. Petru Groza, Preşedin- tele Consiliului de Miniştri a tri■mis următoarele telegrame: doamnei M. I. Kalinin ,domnului Nicolai Mihailovici Svernik, Preşedintele Prezidumului Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi Generalissi- mului Iosif Vissirionovici Stalin, cu ocazia încetării din viaţă a lui I M. I. Kalinin, fostul Preşedinte al Prezidiumului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Doamnei M. I. KALININ Moscova Cu inima îndurerată de moartea ilustrului Dvs. soţ pe care am avut onoarea să-l cunosc personal şi care a fost un cald prieten al României democratice. Vă rog în numele meu şi al Guvernului Român să primiţi expresiunea profundelor noastre condoleanţe. I Dr. PETRU GROZA Preşedinte al Consiliului de Miniştri Excelenţei Sale Domnului N NTCOLAE MIHAILOVICI SVERNIK Preşedintele Prezidiumului Sovietului Suprem al T.R.S.S. Moscova ! In numele meu, în numele Guvernului şi poporului Român, Vă rog să primiţi expresiunea profundei noastre dureri pentru moartea Ilustrului şi veneratului predecesor al Excelenţei Voastre Mihail Ivanovici Kalinin a cărui viaţă de luptă pentru dreptate şi democraţie va fi un strălucit exemplu pentru generaţiunile viitoare ale popoarelor noastre înfrăţite. , Dr. PETRU GROZA Preşedinte al Consiliului de Miniştri Excelenţei Sale Generalissimului IOSIF VISSARIONOVICI STALIN Moscova Guvernul şi poporul român, adânc întristaţi de moartea lui Mihail Ivanovici Kalinin iau parte cu tot sufletul la marea durere a Guvernului Excelenţei Voastre şi a popoarelor sovietice. Dr. PETRU GROZA A şaptea sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S. Moscova, 7 (Rador). — Agenţia „Tass” comunică: Prezidium-ul Sovietului Suprem al RSFSR-ului a decis să convoace în ziua de 21 Iunie 1946, la Moscova, cea de a 7-a sesiune a Sovietului Suprem al Republicei Socialiste Federate Sovietice a Rusiei. Fapte precise arată că o bandă de speculanţi acaparează alimentele şi în deosebi zarzavaturile, le dau în cantităţi mici revănzătorilor şi spre a obţine menţinerea preţurilor mari, aruncă la gunoi, sau lasă să se strice cantităţi imense de astfel de mărfuri. Când s’a acordat libertatea comerţului pentru această ramură alimentară, am arătat spiritul de înţelegere al tuturor celor cu venituri fixe — salariaţi publici şi particulari, pensionari, etc., şi am cerut reprezentanţilor autorizaţi ai comerţului să determine ei înşişi un auto-control, spre a dovedi că sunt la înălţimea libertăţii acordată de oficialitate. Acaparatorii au socotit libertatea comerţului drept o înlăturare a oricărui frâu aplicat lăcomiei lor nesăţioasă, fapt ca retervenţie a autorităţilor. Să se înlesnească imediat producătorilor să-şi desfacă liberi mărfurile în pieţele publice, spre i se lăsa deschisă calea concurenţii, dată fiind abundenţa recoltei de legume, zarzavaturi, fructe, etc. Nici o păsuire nu trebue acordată speculanţilor şi acaparatorilor cari uzează de toate mijloacele — de la cântare false până la dosirea şi aruncarea mărfurilor — în sălbateca lor sete de îmbogăţire pe seama masselor consumatoare Numai o intervenţie permanentă, continuă, a oficialităţii, poate apăra mulţimea consumatoare de rapacitatea şi îndrăsneala celor cari aruncă la gunoi alimentele. SLUJBAŞI ŞI PENSIONARI Situaţia pensionarilor este haotică, după regimurile care-i administrează — unul mai încurcat decât altul. Ele au comune numai nedreptatea şi spiritul de şicană. De altfel această stare de lucruri îşi are originea în situaţia funcţionarilor. De-abia acum începe să se pună ordine în acest domeniu. S’au realizat statutele unor regii autonome şi instituţii de stat aparte. S’a pus la punct statutul funcţionarilor comunali din întreaga ţară şi este acum pe cale de desăvârşire statutul funcţionarilor publici, asupra căruia urmează să-şi spună cuvântul şi Ministerul de Finanţe cât priveşte cuantumul sporului de salarii. Când va fi limpede situaţia funcţionarilor, limpede va fi şi cea a pensionarilor. Până în ziua aceia va domni debandada, pentru înlăturarea căreia e bine să notăm toate nonsensurile şi absurdităţile — în speranţa că legiuitorul le va evita în noile rândueli pe cale de realizare. Astăzi pensionarii sunt împărţiţi în fel de fel de categorii. Unele categorii primesc pensia la timp, altele — cu mari întârzieri Unii pensionari se bucură de sporul dat funcţionarilor. Alţii n’au primit pensia mărită nici pe April şi nici măcar pe Mai (Departamentele şi instituţiile î?, justifică întârzierea prin complicaţia operaţiilor de recalculare a pensiilor. „ Nu-i posibil oare se renunţăm la fobia recalculării ei şi să mărim pensia după un anumit coeficient aplicat la salarul netto sau brut?) Când se va introduce ordini în domeniul pensiilor, — nu von mai întâlni de pildă pensionar al barourilor, care primesc.. 36.000 lei pe lună. In April 1 s’a dat într’adevăr pensia dublă. Dar în Mai s’a revenit vechea sumă. ’ Am întrebat: care-i pricina? Ni s’a răspuns: cotizaţiile sínt prea I mici (1200 lei, anual). De ce nu şi I măresc cotizaţiile? Sínt doar avocaţi care cîştigă zeci de milioane pe lună. Şi — ca să nu fie uni împovăraţi — s’ar putea crea ma multe categorii de cotizanţi. Ir chipul acesta avocaţii ar primi o pensie din care să poată trăi. Nu departe de avocaţi stau medicii. In haosul regimului pensiilor, doctorii sunt unii dintre cei mai nedreptăţiţi pensionari — unii foşti funcţionari administrativi sau medici de dispensării care n’au făcut clientelă. Intr’adevăr, faţă de micile salarii, medicii erau obligaţi — pentru a-şi asigura minimul venit necesar existenţei — să ocupe două-trei posturi, la care li se făceau reţineri de 10 la suta pentru pensie. Legea cumulului, cu toate mdificările, permite medicilor sa ocupe două posturi, de la care li se fac reţineri pentru pensie, dar nu li se dă pensie decît pentru o singură funcţiune. Noua lege a pensiilor din 1943 dă dreptul profesorilor universitari şi şefi de Clinică — să primească o pensie dela catedră şi una dela spital. De ce se recunoaşte numai universitarilor acest drept, şi nu tuturor medicilor? Doar tuturor li s’au făcut reţineri dela toate posturile. Doctorii cer, şi cu bună dreptate, ca — deoarece au dreptul să ocupe două posturi — să poată încasa şi două pensii (care nu-s decât restituirea ratelor de asigurare plătite lunar de slujbaş). Iar cit priveşte reţinerile de la un eventual al treilea serviciu — ele să fie restituite pensionarului, fiind un bun al său. De asemeni pensionarii cer să li se restitue şi reţinerii!*, de 5 la sută pentru „institutul de asigurare al funcţionarilor şi pensionarilor publici” — institut despre care am auzit de-abia cu această ocazie... Recunoaşterea acestor drepturi ar urma să aibă efect retroactiv, toţi pensionarii în aceiaşi situaţie legală trebuind să se bucure şi de aceleaşi drepturi băneşti. Am citat cîteva cazuri eloc- I vente. Sperăm că reformatorul va ţinea seamă de ele, ca şi de ceilelalte cazuri expuse de noi într’o lungă serie de articole şi de reportaţii, precum şi de cazu’ zile care aşteaptă să le vină rîndul la tipar... toate puţind fi adunate şi sistematizate de o comisie formată din specialişti în materie de pensii, i “căci o largă reformă a pensiilor nu poate întîrzia. I M. SEVASTOS Nr. 129 Luni to Iunie 1946 4V PAGINI APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE . POLITICA DE REALITĂȚI LA CATAFALCUL LUI M. L KALININ Generalisimul Stalin făcând de gardă la catafalcul lui Kalinin LUNI 10 IUNIE, nuSE LUCREAZĂ trinisterul muncii face cunoscu că Luni, 10 Iunie, magazinele, întreprinderile comerciale și industriale, vor fi închise. In această zi fiind sărbătoare legală, măcelăriile, mezelăriile lăptăriile, brutăriile, pescăriile prăvăliile de zarzavat, fruicte, vânzări de ouă şi păsări şi instalaţiunile de băi publice vor fi închise toată ziua. Atelierele de frizerie şi coafură din întreaga ţară sunt autorizate conform prevederilor legale să lucreze până la orele 13, cu obligaţia pentru patroni de a plăti lucrătorilor, peste salariu, sportul legal sau convenţional în vigoare.n ziua de Marţi 11 Iunie, atelierele de frizerie şi coafură se vor deschide la orele 13. m INMIZMAU UW» SPECULANŢI lAZI VA FI PROCLAMATĂ REPUBLICA ITALIANĂ S Roma, 7 (Rador). — Postul de radioRoma a anunţat joi că republica italiană va fi proclamată în cursul zilei de Sâmbătă. Proclamaţia pentru detro-' j narea regelui Umberto va fii citită de preşedintele Curţii de casaţie, la Roma. Drapelul italian va rămâne acelaşi, în afară de armele regale din mijlocul, lui, care vor fi scoase. ❖ Roma, 7 (Rador). — partidul comunist italian a anunţat că la serbările pentru proclamarea Re- publicei va fi reprezentat prin şe ,fii locali ai partidului, aleşi în recentele alegeri. DECLARAŢIILE SEfULUI PARTIDULUI DEMOCRATIC ITALIAN Londra 7 (Rador). — Vorbind ! Vineri seara la postul de radio Roma, d. Enzo Selvaggi, şeful partidului democratic italian (monarhist), a declarat: ,Proclamarea republicii a fost prematură, rezultatele reverendului sunt discutabile”. Acest partid a obţinut aproxi- mativ 500.000 voturi în alegeri, adică 6,7 la sută. Postul de radio Roma a mai anunţat deasemeni Vineri seara că d. Leone Catani, şeful parti- dului liberal italian şi ministru al lucrărilor publice, a avut Vi- , neri o întrevedere cu d. de Gas• peri, primul ministru, pentru a ridica un punct legal în legătură c u procedură numărării voturi- • ; lor la referendum. D. de Gasperi, — după cum a- : daugă postul de radio, — ar fi răspuns că această chestiune , este de competenţa Curţii Su- t •preme. 1 ] Purtătorii de cuvânt a şaptea partide italiene au luat cuvântul Vineri seara la postul de radio Roma pentru a îndemna pe partizanii lor să păstreze ordinea. VERIFICAREA REZULTATELOR ALEGERILOR ROMA 7 (Rador)— Sentinţele 1 urmau să se dea Vineri de căt diferitele tribunale au fost alânate deoarece judecătorii au sosit să folosească formula: „In urnele Regelui”.. S’au făcut mari sforţări pentru acelerarea lucrărilor Curţii Sureme, care verifică rezultatele a■gerilor. Vineri au sosit la Roma trei aioane încărcate cu rapoarte electrale. Curtea Supremă a angajat încă Sfl funcţionari care au lucrat în it cursul nopţii. DEMONSTRAŢTI MONARHI TE LA ROMA ŞI NEAPOIE Londra 7 (Rador). — Intr’o teogramă din Roma, ziarul londoez „Daily Express’’ anunţă că eliţia italiană, în automobile, a nprăştiat 1.000 de demonstranţi ioniarhişti care se strânseseră ei noaptea în faţa Palatului egal unde Regele Umberto mai amâne până Sâmbătă. Se crede că Regele va face un iel la popor să rămână unit şi poi va pleca în Portugalia, Napoli, 7 (Rador). — Incidente monarhiste s’au produs din nou în cursul zilei de Vineri. Sunt doi morţi şi mai mulţi răniţi. PENTRU MENŢINEREA LINIŞTII ROMA 7 (Rador). — Corespondentul Agenţiei REUTER transmite: Un comunicat din partea ministrului Casei Regale a anunţat că Regele Umberto roagă populaţia să se abţină de la orice demonstraţii ce ar putea tulbura ordinea In comunicat se spune că „svonurile alarmante ce au fost răspândite pentru a crea neliniște" sunt lipsite de orice temei. In unul din aceste svonuri se spunea că aliații ar urma să Intervină pentru a cere un al doilea referendum.♦ 3* ROMA 7 (Rador). — Postul de radio Roma a răspândit Vineri seara un comunicat al ministerului de interne prin care se atrage atenţia asupra acţiunilor anumitor elemente ce răspândesc ştiri falsa pentru a tulbura ordinea publică In comunicat se precizează că au fost luate nasuri severe pentru a stăvili acţiunea celor ce caută să împrăștie panică. FAMILIA REGALĂ SE STABILEȘTE IN PORTUGALIA Lisabona, 7 (Rador). — Cercurile bine informate declară că regele Umberto de Savoila, a cărui sosire în Portugalia este aşteptată pentru sfârşitul săptămânii, ,va fi oaspetele marchizului Cadaval, la proprietatea „Bela Vista“ pe care acesta o posedă în imediata apropiere a oraşului Lisabona. Fostul suveran al Italiei va pleca cu avionul în Portugalia imediat după proclamarea oficială a republicii, pentru a ateriza probabil pe aerodromul militar din apropierea localităţii Sintra, de unde va pleca apoi imediat la proprietatea marchizului Cadaval. El va fi urmat de către regina Maria Jose şi de cei patru copii ai lor, aşteptaţi să sosească la Li viitoare, pe bordul crucişătorului „Duca Begli Abruzzi“. Marchizul Cadaval face parte dintr-o mare familie, a aristocraţiei portugheze, înrudită cu casa de Savoia. Se crede că familia regală Italiană se va instala provizoriu la „Bela Vista“, după care va locui în vila „Chetee“. * Londra, 7 (Rador). — Regele Umberto al Italiei, care şi-a luat rămas bun Vineri de la vizitatorii veniţi la palatul Quirinal din Roma, va pleca în Portugalia, împreună cu familia sa, locuind probabil în palatul ducal din Cintra, la 30 de km. de Lisabona, după cum anunţă un corespondent al agenţiei „Reuter“. Regina şi cei patru, copii se află în drum spre Portugalia, pe bordul unui crucişător. CUM AU PRIMIT FEMEILE DREPTUL DE VOT De vorbă cu d-na Gabriela Bernachi, secretara FD. F. R. Femeile din România au avut de înregistrat, în luna care a trecut două evenimente care marchează o dată importantă în viaţa lor şi anume: platforma-program al Blocului partidelor democrate — câteva articole dia program le privesc direct — şi apariţia anteproectului de lege electorală al d-lui ministru Lucreţiu Pătrăşcanu, care le acordă dreptul de vot şi de a fi alese. Cum privesc femeile noastre aceste evenimente menite să le schimbe viaţa din temelii? Ce poziţie a luat Federaţia Democrată a Femeilor din România faţă de ele ? O vizită la Federaţie era singura cale de a afla răspunsul la aceste întrebări. Inm-’t adievăr. La Federaţie este o vie activitate. D-na Gabriela Bernack, secretara Federaţiei e cufundată in lectura unui text bătut la maşină. — Faceţi proiectul pentru programul cu care vă veţi prezenta în alegeri ? o întreb. A fost făcut, răspunde d-na. Bernacki. Eu îl citeam numai. Şi apoi nu este un program, fiindcă Federaţia nu se prezintă în alegeri ca un partid cu programul de guvernare respectiv. Ceea ce cuprinde, hai să-i spunem „programul” nostru, sunt numai o serie de precizări în legătură cu articolele, privind pe femei, din platformaprogram a Blocului democratic, sau mai exact arată cum înţeleg femeile, la rândul lor, să lupte pentru a ajuta la transpunerea in domeniul practic, în viaţa cotidiană, a articolelor din platformă care privesc pe femei. — Susţineţi în alegeri blocul ? — Da. Şi este firesc Dela 6 Martie 1945 încoace, chiar fără legi scrise, situaţia femeii din România s’a schimbat fundamental, ele putând lua parte efectivă la treburile publice. In administraţiile comunale şi in posturi de mare răspundere astăzi sunt foarte multe femei Deasemenaa în magistratură. Tar in ceeace priveşte vechea revendicare femenonă „sa- I— Cum şţi primit acordarea lariu egal la muncă egală”, ea a , dreptului de vot ? fost aplicată în mod absolut de — N’a fost o surpriză pentru guvernul Groza. I noi, încă dela venirea sa la cârma Este firesc, repet, judecând după țării, guvernul Groza ne promitealizăriie de până acum, să acar- | sese acest drept Și, judecând după dăm guvernului Groza toată nu- i felul cum acest guvern şi-a întrecrederea noastră şi să fim gata plinit programul de guvernare ca sâ-i acordăm, în viitor, nu numai care s’a prezentat ţării la 6 Martie, n’aveam nici un motiv să ne ndoim. - As ’ Şi nu ne-am înşelat. Guvernul Groza ne-a dat dreptul de vot şi de a fi alese. Partidele reacţionare s’au temut totdeauna să dea mişcării feminine un caracter de masă, fiindcă ştiau că in sufletul femeii se reflectă mai adânc nedreptatea. Şi cum îşi intruneau puterea pe nedreptate nu puteau îngădui femeilor să-şi spună cuvântul. De data aceasta însă şi-l vor spune. Şi fără îndoială va ascultat. — Credeţi într’adevăr ? — Nu numai atât, dar sunt sigură că crearea unei lumi libere, sănătoase, morale, nu va fi posibilă fără aportul femeilor. Pentru aceasta se cere însă ca emamciparea politică a femeilor să treacă din domeniul principiilor în acela al vieţii cotidiene şi să re efectă acea reţea de creşe, leagăne ,grădiniţe, realizări sociale care pumanele, vor permite femei de a fi nu sclava, ci păzitoarea căminului său şi de a participa ci toate puterile inteligenţii şi inimii ei la renaşterea ţării şi acest® condiţii care să-i permită îndeplinească sitât rolul său de mamă cât şi misiunea ei soc’ală, programul Blocului i le pune la îndemână. — Federaţia va pune multe candidaturi în alegeri ? — Nu s’a fixat încă nimic in această privinţă. Fără ’ndo’ig, vom pune atâtea cât va fi nevoie ca să fim reprezentate din plin în parlament şi mai ales ca să ne putem susţinea revendicările, când va fi cazul, încrederea ei şi întregul nostru sprijin. Şi aceasta nu numai pentru că sprijină revendicările feminine, ci pentru că atât până acum, cât şi în programul său de viitor, Blocul partidelor democrate îmbrăţişează toate problemele ţării. Şi noi, femeile, am învăţat să nu mai despărţim securitatea şi bunăstarea noastră şi a căminului nostru de bunăstarea şi securitatea ţării întregi Şi dorim să participăm efectiv la redresarea şi înflorirea ei. ANCA BOGDAN J D-na GABRIELA BERNACKI