Universul - Capitala, iulie 1946 (Anul 63, nr. 147-172)

1946-07-01 / nr. 147

I ­ ■:si;2,r%&\:^./..'-''. .*,• Vis împletit cu realitate... ROMANELE INIMII S TRENURI NOUI MODIFICĂRI IN MERSUL TRENURILOR DE CĂLĂTORI 1 Cu începere deja în iulie 1946, se înfiinţează trenuri noui şi se fac­enodificări la mersul trenurilor de trădători! Trenuri noii Rapidele 13 si 14 jtrendiatanţa Bucureşti Nord-Tt-i Trenul 13 va pleca din Bucureşti în ordi la ora 17,55 şi va sosi la Pit­­eşti la 20,47, in Craiova la 1,03, în T.-Severin la 4,29, la Caran­sebeş la 7,54, în Lugoj La 8,54, iar­in Timişoara la ora 10.­­ Trenul 14 va pleca din Timişoa­ra la ora 18,10 din Caransebeş la 20,33, din T.-Severin la 33,43, din Craiova la 3,25, din Piteşti la 7,49 , va sosi în Bucureşti-Nord la­­ora 10,20. I 'Odăiţă cu punerea la circulaţie B­or 13 şi 14, se fac urmă­odificări: urile rapide 11 şi 12 ee între Bucureţ­ti-Băile , circulând după mersu­­l mare. v'Trenul 11 va­­deda­cta Bucu­reşti Nord la om 6,30 şi va sper­ia Băile Herculane la ora 16,59. Trenul 12 va pleca din Băile SSerculane la ora 10,26 și va sosi in București Nord la ora 20,55. .. . O parte din vagoanele trenurilor S rapide 11 at 12 vor circula direct Stană la Sibiu, formând­u-se cu "fete pe distanţa P. Olt-Sibiu tre­burile rapide: 11 A cu plecare din Sp. Olt ora 12,03 şi cpeire in Căli­­m­ăneşti la ora 14,46, iar la Sibiu la ora 17 şi trenul 12 A care va jooteca din Sibiu la ora 10,50, din Călimăneşti la ora 13,10 şi va sosi I. P. Olt la ora 16,48.­­ — Trenurile auto-rapide M 15 lei M 16 circulă cu vagoane directe­­,numai până la T.­Severin, fără “Vagoane directe la şi dela Craiova.­­,,*La trenurile auto-rapide 15 şi 16 vor da 2 motoare directe per­şi dela Sibiu, circulând pe dis­­iţa P Olt-Sibiu la trenurile 15 A­ şi M 18 A. Trenurile auto-rapide M 15, M M 15 A şi M 16 A v pleca sosi astfel: * Trenul M­ 15 va pleca din Bucu­­reşti Nord la ora 15 si va sosi In Sf.­Severin la ora 21,40. Olt la ora 18,58, de la legătura tr. M. 15 şi va sosi in Călimăneşti la ora 20,51, iar in Sibiu la ora 22,35. Trenul M 16 A va pleca din Si­biu la ora 5,20, iar din Călim­ă­­neşti la ora 6,59 şi va sosi la P­­Olt la ora 8,44, de unde va circula la Bucureşti combinat cu tr. M. 15.­­ Tot pe data de 1 Iulie 1946 trenul rapid 41 Bucureşti-Satu Mare şi trenul rapid nr. 44 Satu- Mare-Bucureşti, se anulează şi se inlocuesc cu trenurile rapide 43 şi 42, care vor circula intre Bucu­reşti Nord-Satu Mare. Trenul 43 va pleca din Bucureşti Nord la ora 20,25 şi va sosi in Braşov la ora 1,58, în Cluj la ora 12,05, în Oradea la 18, iar în Satu , „ „ Hartaiarv Daro­i­ Mare la ora 21,55. Trenul 42 va pleca din Satu- Mare la ora 6,30, din Oradea la 11, din Clu­j la 16,40, din Braşov la 2,25 şi va sosi în Bucureşti Nord la ora 725. Trenurile de persoane 8001 şi 8002 dintre Bucureşti Nord-Galaţi, se anulează pe data de 1 Iulie şi se inlocuesc cu trenurile 8003 şi 8004 Trenul 8003 va pleca din Bucu­reşti Nord la ora 23 şi va sosi la Urziceni la 1,04, la Brăila la 4,32, iar in Galaţi la 6,15. Trenul 8004 va pleca din Galaţi la ora 22,30, din Brăila la 0,01, din Urziceni la 3,39 si va sosi in Bucu­reşti Nord la 5,50. — Tren automotor rapid M 42 dintre Ploeşti Nord-Bucureşti Nord se anulează şi se Întocmeşte cu tre­nul autorapid M 24, care va pleca din Ploeşti Nord la ora 4,25 şi va sosi în Bucureşti Nord la ora 5,55. — Trenul de persoane 6001 Bucureşti Nord-Iaşi va pleca din Bucureşti Nord la ora 5.50 la loc de 5.45.­­ Trenurile auto­ rapide M 25 şi M 26 dintre Bucureşti Nord-Sibiu, se anulează pe ziua de 2 Iulie 1946. ATrenul M 16 va pleca din T- sverin la ora 6,08 si va sosi in Pur­u­re­ști Nord la ora 12,30. . Trenul m. 16 A va pleca din P. CALENDAR DUMINICI 30 m­Sffi 19M Orth­ox: Soborul estor 12 Apoitali. Catolic: Marţial. Protestant: Sinodal Imst. Ebraic: 29 Siran 570«. PAZELE LUNII 30. Luni nouă. RADIO DUMINICA 30 IUNIE 1046 RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 7.30: RADIO JURNAL: Buletierul de ştiri te­mi» In limba ruşi. 7.50: Mutica dimineţii (discuri). RADIO ROMANIA 8.15: Emisiune in limba maubiari. RADIO BUCURESTI 8.15: Continuarea muticei de dim. (disc.). RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 8.45: Ora copiilor. ..Judecata din ploiur»" scenariu de Matei Shimbolsanu. 9.45: Transmisiunea slujbei religioase de la biserica Boteanu. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 13.00: Ora satului. 14.00: RADIO, JURNAL. 14.25: Radio manatil. 15.00: Orchestra Ionel Vlideaci, repe : Mia Braia si Felie Alexandru. 16.00: Muzica apelor (discuri). 17.00: Ora sindicali. 17.30: Actualităţi culturale sovietice. 18.00: Muzică uşoară (discuri). 19.00: Orchestra de salon radio dirijată ii RADIO ROMANIA 20.00: Jurnal pentru provincie. RADIO BUCUREŞTI 20.00: Jurnal pentru Capitali. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 20.10: Revista Presei. 20.15: Universitatea Radio: „Prin Bărăgan” de Profesor N. Mihlescu. 20.30: Rodica Niculescu, acordeon. 20.40: Ora femeii. 20.55: Oglinda silei. 21.00: Dorei Livianu, canto. 21.20: Cronica externă de Beorgo Ivaten. 21.35: Recital de canto : Hella Dimitru­, de la Opera Română : Canţonete napolitan». 22.00: RADIO JURNAL. 22.20: Buletinul de litri romina in limba rusă. 22.28: Cronica sportivă. 22.40: Musică. De la orele 14.30—15.30 RADM DACIA RO­MANA pe lungime de undă 32,4 m. emite pen­tru străinătate. TEATRE—GRĂDINI DE VARĂ MATINEE LA ORA 3.30 . COMEDIA: Dragostea se ’nvată. MUNCITORESC: O fată din popor. COLORADO: Târgul dragostei. MODERN: Al 8-lea păcat. TEATRUL ATENEU: Sonata Kreutser. TEATRUL NOSTRU: Reţeta terttric. GRADINA COLOS: (Calea Victoriei): La răs­cruce de vânturi. GRADINA GIOCONDA: Bal la Savoj. TEATRUL SAVOY: Femei din New-York. Í TEATRUL ARMATEI (Sala Alhambra): Cântec de dragoste. GRADINA VOLTA BUZESTI: Profesorul da Iran- I casă. Azi Duminecă 30 Iunie 1946, nr .6_19­­8 e valabil bonul No. 52, iar mame, ! GRADINA ASTORIA (Dudesti): Vrăjitoarea. Luni 1 Iulie. Va fi valabil bonul ! GRADINA IZBÂNDA: Comedianta. No. 53, pentru câte 300 grame CIR,TM”rUE* *‘^“11 ■“•«» *• H w BONUL DE PAINE Pâine. STRANDUL OBOR: Basm, plaje. CINEMATOGRAFE ARC: Domni,wra Bonaparte. SCALA: america in sunet gi imagini. CAPITOL (sală ş i grădină): Bilt ti nopţi. SELECT: Căii* destinului. TRIANON: Jevor fal in can* lt aas«. REGAL: Marii Malibren. CENTRAL: Dansul vieţii. EXCELSIOR: Ultimul sbor pi trau! francos ai Coiferinta dela Fans. TIVOLI: Eu am acu. LUXOR : Plutonul de enenjit. JEMINA: Băiat in fată. FANTASIO: Velga-Volga. A.R.P.A.: Viva Villa. VICTORIA : Ciad dragostee tiulorepte. BULEVARD PALAS: Lesdra­t în teroare. CASANDRA: Secretul lui Joe Smith. CURSO : Iubitul awmim. DALLES: Simţuri rătăcit«. OMNU : Avocat de divorţuri ş i revistă. NISSA : Sa întâmplat in Alger ţi revistă. TINERETULUI: lubric doi ochi albaştri CARTIER AIDA (Sală ţi Grădină) : 3 băieţi ţi • tai, jurnal ţi revistă. AMER------ ‘ “ • RICAN (Jali ţi Grădină) ! Neguţătorul !» sclave ţi revistă. ALIANŢA: O noapte la Londra li revistă. BARCELONA: Tuns, jurnal ţi complectare. DACIA: Anita de inapta ţi complectare Pat­­ ţi Patachon aventurieri. DIANA : At enter fie lui Haplea, jussiad ţi re­vistă. ELDORADO: Stăpânul junglei ţi revistă. FLORIDA: Expresul de noapte ţi revistă. GRADINA ŞI SAU GLORIA: Primăvara Mortală. ILEANA: Pat ţi Patachou aventuriera ţi revistă. LIA : întâlnire In noapte ţi jurnal. MARCONI : Mansarda ţi artiştii. MARNA : Fantoma vii ţi ravieră. MIORIŢA: Au fost cinci şi revistă. MILANO : Sergentul Ieric ţi trupă da reviste. MODEL: Şapte păcate ţi revistă. NEP.O: Şapte lele îndrăgostite ţi revistă. ODEON' (sslă ţi grădină. Romanţa Parisului ţi jurnal. FACHE: Paradisul femeilor ţi ravioli. RAHOVA: Neguţătorul de sclovi ţi revistă. ROMA : Fantoma tai ţi «viată. REX: Coloana V-a. RIGOLETTO: Dragoste de cavalerist oi revistă. SPLENDID : Agentei secret ţi traşi de reviste. TOMIS : Nebunii strici. UNIC- Valsul nemuritor ţi jurnal. VOLGA : Mai presus de toate. VENUS: Tura Zeiţa junglei. Complectare ţi­­ girul. VOLGA BUZEŞTI: Taren ţi revistă. EXPOZIŢII UNIVERSUL: Aurelia Ananescu, picturi. MINISTERUL INFORMAŢIILOR: Expoziţia „Muv­es la calea ferată” (fotografiii). DALLES: Salonul oficial. CĂMINUL ARTEI: RetrospactivA Luihiat. .. ... .+®­Produ€ţilie de sfârşit de an ale Conservatorului Muncitoresc Eri au început producţiile de sfârşit de an ale Conservatoru­lui muncitoresc. Producţiile vor continua şi în cursul zilei de azi, la Teatrul Muncitoresc, din str. Uranus. La ora 3 d. d. vor înfrunta ochii spectatorilor elevii şi ele­vele clasei de dramă şi comedie a d-rei Lucia Demetrius. Lămuriri pentru călătorii beneficiari INTRETARIFELE C.FR. de reduceri şi gratuităţi pe C. F. R. Direcţiunea generală O. P. R. a dat următoarele lămuriri pentru călătorii beneficiari de reduceri şi gratuităţi pe O. P. R In conformitate cu convenţia in­­­­cheia­tă între Calea Ferată şi mi­nisterul de finanţe cu începere dela 1 iullie 1946 toa­te călătoriile cu 50*/« sau 75"/o reducere şi gra­tuite ale beneficiarilor in contul Statului vor fi compensate din bugetul acestui minister cu dife­renţa până la tariful integral. Pentru a se putea calcula nu­mărul real al călătoriilor efectuate la contul ministerului de finanţe, înainte de plecare, beneficiarii de reduceri pe bază de cărţi de iden­titate tip C.P.R. la contul Statu­lui tşi vor procura de la casierul staţiei odată cu biletul de călă­torie şi un tichet special de carton denumit „Anexa de decontare” cu 50"'« sau 75’/o reducere. Călătorii cu permise gratuite sau cu abonamente gratuite vor trebui să-şi procure din staţia de ple­care „Anexa de decontare” gra­tuită. Costul anexelor de decontare este de 500 lei pentru d­ I. 300 lei pentru dl. n şti 200 lei pentru d. m. Vor cumpăra „Anexe de decon­tare” pentru călătorii gratuite . Decoraţii şi veteranii posesori de abonamente gratuite; decoraţii, ziariştii a marii mutilaţi de răz­boi posesori de permise de liberă comitaţie. Vor cumpăra .Anexe de decon­tare” pentru călătorii cu 50*/« re­ducere funcţionarii şi pensionarii publici, studenţii şi elevii posesori de cărţi de identitate cu 10% re­ducere; Moţii pe liniile din regiu­nea Moţilor prevăzute in tarif fără cărţi de identitate. Vor cumpăra „Anexe de decon­tare” pentru călătorii cu 75*/* re­ducere ofiţerii şi subofiţerii activi, pensionarii militari, decoraţi care beneficiază de 75W. reducere şi protejaţii I.O.V.R. posesori de cărţi de identitate cu 75•/• redu­cere; militarii în termen şi con­centraţii care călătoresc în interes personal cu bilete de voie şi bilet­ C.F.R. cu 75'/* reducere. Călătorii arătaţi mai sus găsiţi în tren cu bucbe cu reducere, de 50% sau 75% şi fără anexa de decantare respectivă emisă de ca­sier cu data călătoriei vor fi con­sideraţi in neregulă şi vor plăti conducătorului diferenţa pe zonă până la tariful integral cu supra­taxă. Deasemenea călătorii găsiţi în tren cu permise sau abonamente gratuite şi fără anexa de decon­tare vor plăti conductorului taxa integrală pe zonă cu suprataxă. In consecinţă cărţile de iden­titate cu reducere permisele şi a­­bonamentele gratuite nu sunt va­labile fără anexa de decontare pe care călătorii sunt obligaţi a o cere casierului In staţia de plecare. 1 v. A­GRICULTURA CANTITĂŢI DE CEREALE NECESARE PENTRU CONSUMUL GOSPODĂRESC de Ing. Agr. V. NIC­A Am socotit că acum, In preaj­ma recoltei, ar putea fi de foloa multora dintre agricultori câteva îmb­unări, care să le permită a-şi cree socoteala cantităţilor de ce­­reale necesare pe timp de un au­­propriei gospodării. Cunoscând cantităţile ce trebu­ise reţinute pentru nevoile gospo­dăriei e uşor de calculat apoi e­­ventualul disponibil pentru văn­­zare. Cunoaşterea consumului gospo­dăresc este necesar de asemenea în­­vedere stabilirii planului de cul­tură al gospodăriei pentru anul a­­gricol următor, plan care se pune îin aplicare de­­fapt imediat după Seceriş, prin ogoarele de vară care le fac şi semănăturile de toamnă.­­Care le urmează. Un calcul amănunţit al cantită­ţilor de cereale necesare unei gos­podării este greu de dat într’un scurt articol de ziar. De aceea voia I da cifre aproximative şi socoteli Sumare, care totuşi să poată servi l­entru orientală Din recoltai obţinută se obişnu­ieşte, cum e şi firesc, să se pună deoparte în primul rând necesarul pentru sămânţă. Cantitatea necesară pentru să­mânţă depinde de suprafaţa, care­­ se proectează a se semăna in­­ toamnă şi primăvara anului urmă­tor precum şi de metoda de semă­nat întrebuinţată. Astfel, pentru semănatul unui hectar cu grâu sau secară se socoteşte cantitatea de 160—200 kgr., pentru un hectar cu orz 140-160 kgr., cu ovăz 120-140 kgr., cu porumb 15-30 kgr. In al doilea rând se face soco­teala cantităţilor necesare pentru­­■rana oamenilor din gospodărie. . Intr’un regim alimentar conside­rat ca normal pentru conditiunile din ţara noastră, cerealele intră In raţia zilnică cu 60’/* din totalul caloriilor consumate. Ţinând sea­ma de scăzămintele obişnuite in timpul păstrării în magazie, de tărâţa care se scade cu prilejul măcinatului şi de prumul în natu­ră (10-12*­*), care se reţine la moa­ră, cantitatea totală de cereale pe un an pentru o persoană este de: 800 kgr. pentru adulţi, între 20- 60 ani. 250 kgr. pentru bătrâni, peste 60 ani. 275 kgr. pentru tineret, între 10- 20 ani. 210 kgr. pentru copil între 4-9 ani. 100 kgr. pentru copil sub 4 ani. Cantitatea de 300 kg. cereale o­­bişnuit se consumă In părţi egale, Pe jumătate grâu şi secară şi pe jumătate porumb. Dar aceasta va­riază foarte mult după obiceiul lo­cului, încât fiecare agricultor e in măsură să stabilească cât anume se consumă din fiecare din aceste cereale. Pentru stabilirea cantităţilor de cereale necesare pentru hrana a­­nimalelor din gospodărie, dăm mai jos cantităţile de cereale (orz, o­­văz şi porumb), ce trebuesc reţi­nute pentru diferite categorii de animale după specii şi vârstă: Cai peste 3 ani „ 300 kgr. Cai sub 3 ani­­ 200 „ Bovine peste 2 ani 250 „ Bovine între 1-2 ani 187 „ Bovine între 3 luni-1 an 125 „ Viţei sub 3 luni 62 „ Porci peste 1 an 400 „ Porci între 2-12 luni 40-400 „ Purcei sugaci până la 8-4o săp­tămâni Găini şi raţe adulte 25 „ Pui de găină şi raţă 2,5 ,, Gâşte şi curci adulte 50 H Boboci de gâscă şi pui de curcă 10 „ Câini adulţi 40 „ Căţei 20 In aceste cantităţi se cuprinde şi , zona dela grâu ce se dă obişnuit la păsări, dar nu se cuprind tâ­râţele provenite de la măcinişul grâului, secarei şi porumbului, precum şi turtele oleaginoase, u­­ruielile de mazăre şi soia, necesare pentru întregirea unei raţii, care se socotesc deosebit. Cantităţile arătate mai sus sunt socotite ca provizii la data recol­tării, ele cuprinzând şi scăzămin­­tele obişnuite. Cantităţile de orz, ovăz şi po­rumb ce se dau la animale se sta­bilesc, ştiind că la cai, bovine şi ovine se dă mai cu seamă orz şi ovăz, iar la porci, păsări şi câini se dă cu deosebire porumb. Se menţionează că la stabilirea cantităţilor de cereale necesare pentru animale s’a ţinut seamă de sistemul de exploatare extensiv obişnuit la noi în ţară şi de pro­­ducţia mijlocie ce se obţine dela animale. . Pentru exploatări intensive, cu producţiuni mari de lapte, lână, ouă, etc. cantităţile arătate nu sunt îndestulătoare şi trebuesc mărite, proporţional cu producţia ce se realizează. Dacă cantităţile de cereale dis­ponibile sunt insuficiente şi trebu­­esc făcute reduceri, prin substitui­rea grăunţelor cu nutreţuri volu­minoase (fân, coceni, sfeclă, etc.), acestea se vor putea face în pri­mul rând la ovine, apoi la bovine, şi eventual la cai. Reducerea can­tităţilor de cereale la porci şi pa­sări e mai bine să se facă prin micşorarea numărului de animale care se cresc. Adunând cantităţile găsite ca necesare pentru sămânţă, hrana oamenilor şi animalelor din fiecare cereală în parte şi scăzând suma astfel obişnuită din producţia rea­lizată, la care se adaugă eventua­lele rezerve din anii trecuţi, se stabileşte cantitatea disponibilă pentru vânzare. Totodată cunoscând nevoile con­sumului gospodăresc se poate face un plan de cultură intemeiat pe aceste nevoi, semnându-se supra­feţele necesare cu diferite cereale, într-o proporţie, care să acopere în primul rând trebuinţele de hra­nă a oamenilor şi animalelor din gospodărie. « Sfaturi petice pentru săptămâna in curs In câmp se prăşeşte porumbul 60 cm. legumele de toamnă, varza cu prăşitoarea mecanică dar nu se muşuroeşte în regiunile sece­toase. Se recomandă trei prăşi­le în regiuni secetoase şi două pra­­şile şi un muşuroit în regiunile umede. Mazărea reeditată se depozitea­ză în magazii să se usuce şi apoi se tratează cu sulfură de carbon, dând 1 kg. de lichid pentru 1000 kg. de mazăre uscată. ★ In livadă. In jurul pomilor plantaţi în această primăvară se va prăşi cât mai des pentru a distruge buruienile şi a menţine pământul în stare de afânare. Daca timpul se va mai menţi­ne secetos e nevoie ca odată pe săptămână să se ude aceşti pomi la rădăcină, dând câte 3—4 gă­leţi de apă la un pom, de fiecare dată. După ce se sbiceşte însă pămân­­tul în urma udatului, se prăşeşte dar nu prea adânc. Acest prăşit nu trebue întârziat. La pomii tineri, la care încă nu s’a terminat formarea coroa­nelor, se ciupesc lăstarii prea deşi sau aceia care cresc spre interio­rul coroanelor la 4-7 frunze. In vie se sapă şi se stropeşte viţa cu zeamă bordeiează de con­centraţie 0,750% atunci când se anunţă de Staţiunile de averti­zare din localitate. In şcoala de viţa cu zeamă bordeleză de con­­zeamă bordeleză de tărie mai mică (0,50%). * In pivniţă butoaiele se ţin pline încontinuu pentru a feri vinul de boale ,mai ales de floare şi oţeţire ♦ In grădina de legume se plan­tează la locul definitiv, pe biloa­­fte, trase cu raniţa la distanţa de albă şi varza roşie, guliile, cono­pida, ţelina Se seamănă ridichile de iarnă, negre de Ehrfurt pe locurile ră­mase goale după recoltarea mază­­rii, a spanacului, a salatei, a endivei, sau pe alte locuri libere. Se stropesc contra manei, cu zeamă bordeleză 1%, roşiile, ceapa de sămânţă, ardeii, vine­tele. Pentru a se lupta cu succes contra secetei, se udă către seară sau noaptea, ardeii, vinetele (ceapa de apă), prazul, varza de vară, iar la secetă mai prelun­gită şi roşiile, castraveţii, rădăci­­noasele. După fiecare udătură ori ploaie se prășește cu prășituri meca­nice ori cu sapa în cazul legu­melor plantate mai des. ★ UNIVERSUL • v^__ M . ŞTIRI AGRICOLE In conformitate cu dispoziţiunile Ministerului Agriculturii comuni­cate Prefecturilor de judeţ şi Ca­merelor Agricole, lucrările de re­formă agrară trebue definitivate şi titlurile de proprietate împăr­ţite până la data de 1 August c­t. Organele chemate să execute pe teren aceste dispoziţiuni sunt di­rect responsabile de Îndeplinirea la timp a acestor ordine. * Ministerul Agriculturii şi Dome­niilor a cumpărat un număr de 32 autocamioane, dintre care 30 sovietice, ce s-au şi repartizat sta­ţiunilor de maşini din ţară pentru a înlesni aprovizionarea şi trans­porturile în legătură cu activita­tea acestor staţiuni; *­­ * In M. O. Nr. 142 din 22 iunie ce a apărut decizia Comisariatului general al preţurilor prin care se stabileşte că plata treeratului grâului, secarei, orzului, orzoaicei, ovăzului, meiului, mazărei, rapiţei, lucernei şi trifoiului provenite din recolta anului 1946 se va face nu­mai la natură (prum sau vamă). ❖ In acela? Monitor a apărut şi preţul de cumpărare a spirtului rafinat şi fruncţional, livrat din fabricile de spirt industrial Preţul este de 3.242 lei litrul de alcool absolut pentru spirtul din melasă, lei 9.120 pe litrul alcool absolut pentru spirtul din cartofi şi lei 6.308 pe litrul alcool absolut pen­tru spirtul din orice materii prime la afară de melasă şi cartofi. In..M. O. Nr. 140 din 20 Iunie c., sunt fixate de Comisariatul gene­ral al preţurilor, preţul făinii in­tegrale extracţia 90*/1 la 1.036 lei kg. netto, loco moară inclusiv ta­xele şi impozitele, preţul grişului extracţia 1% la 1.500 lei kg. netto moară inclusiv taxe şi impozte şi I la 210 lei kg. netto moară târâţele de grâu, secară, orz sau mazăre. In M. O. Nr. 131 din 8 Iunie c., a apărut dispoziiţiunile Comisaria­tului general al preţurilor, prin care se fixează preţul găleţilor talvanizate, după capacitate, între 12.554 lei şi 20.085 lei bucata. *• Pentru asigurarea continuităţii şi bunului mers al serviciului, d. ministru al Agriculturii şi dome­niilor, Romulus Zăroni, hotărăşte prin D. M. Nr. 1849 din 20 iunie c. că mişcările de personal tehnic şi administrativ din serviciile exte­rioare aparţinând acestui depar­tament se vor face cu începere de la data apariţiei acestei deri­ziuni, o singură dată pe an după următoarele norme: In cursul luniei Aprilie se va face constatarea posturilor vacante; In luna Mai aceste posturi se vor publica în M. O., urmând ca toţi funcţionarii să ia cunoştinţă de posibilităţile existente pentru efectuarea transferării; In luna Iunie, cei interesaţi vor depune cererile sau propunerile de transferare la Direcţia personalu­lui din minister indicând şi postul vacant vizat. Comisia pentru numiri şi înain­tări va lua în discuţie toate cere­rile şi propunerile, urmând ca toate transferările să fie desăvâr­şite în cursul lunei iunie, a fie­cărui an. JSe exceptează de la normele a­­rătate mai sus transferările sau detaşările impuse de lege — adică cele făcute pe cale disciplinară sau în baza legii epuraţiei, care simt obligatorii in orice timp al anului. Detaşările sunt admise numai în interesul strict al serviciului, sai la cerere bine motivată și numa după epoca însămânţărilor și daci mutarea nu se poate satisface pt cale de transferare atât în inte­resul serviciului cât și la cerere Această operaţiune se va desăvârş în cursul lunei August a fiecă­rui an. ♦ SILOZURI TRANŞEE PENTRU NUTREŢ MURAT In exploataţiile nori agricole se pot construi cu succes silozuri­­tranşee în care se prepară şi se păstrează nutreţul murat. Datele necesare construirii silozu­rilor: Se socoteşte pentru o zi şi pe cap de animal următoarele cantităţi: Pentri bovine 14—20 kg. Pentru cai 5—7 kg. Pentru oi 3 kg. Pentru porci 4 kg. Cunoscând numărul animalelor din exploataţie şi numărul zilelor cât animalele sunt în stabulaţie, se poate calcula volumul silozului. Silozurile cele mai nimerite in regăuim­ cu apa­­rtat că la cel pu­ţin 4 metri adâncime, sunt cele subterane, aşa cum este arătat în schiţa alăturată. Dimensiunile potrivite sunt: 2,50 m. lăţime la fund; 3,75 m. lăţime la suprafaţa terenului (la gură) ; şi 2,50 m. adâncime în pământ. Lungimea este în funcţie de cantitatea de nutreţ necesară ex­­ploataţiei; în orice caz ea nu tre­bue să treacă de 30 m, pentru ca umplerea să fie lesnicioasă, avân­­du-se in vedere că tocătoarea se aşează la mijlocul silozului. Pereţii silozului au o înclinaţie destul de redusă pentru a nu îm­piedeca presarea nutreţului, care cere o condiţiune de prim ordin l ri*,­­ o păstrare buna. Pentru a împiedeca năruirea pereţilor este bine să se căptuşească pereţii cu Împletitură de nnele făcută pe pari de lemn de 8 cm. în diametru, aşezaţi la 0,25—0,40 m. distanţă Intre ei. Modul de construire se vede în desen. Pentru a feri silozul de apa ploilor se poate acoperi cu pale aşezate ca la acoperişul caselor. Silozul se va aşeza pe teren ri­dicat, tare şi cu Înclinaţie pentru a se scurge apele. Scoaterea nutreţului se face de la un «sap al silozului pentru a se evita risipa şi a asigura păstrarea lui până la urmă, când se ridică ultima cantitate: »m­eu* martori»" CRONICA SPORTURILOR Rezultatele tehnice ale concursului naţional hipic din Târgovişte TÂRGOVIŞTE 23 Iunie Iată rezultatele tehnice ale con­cursului naţional hipic ce s-a des­făşurat pe hipodromul şcoalei de cavalerie ,,Regele Ferdinand I”, din Târgovişte, în zilele de 22 şi 23 iunie a. c.: . Premiul „Lt.-col. Pleşoianu Veniamin” (probă de dresaj, cate­goria A): 1) lt-col. Zahei; 2) ma­ior Fotescu Valentin; 3) lt.-col Ne­dan; 4) maior Pavlescu Dan. II. Premiul „Căpitan Epure Ion” (obstacole, categoria precizie u­­șoară): 1) elev cap. Tatoiu Cor­nelius 2) elev cap. Cismaru Gh.; 3) elev cap. Grigorovici S. Hr. Premiul „Lt.-col. Diţescu Iosif” (obstacole, categorie uşoa­ră) : 1) cpt. Voinescu Eugen; 2) subit Mureşeanu Sever; 3) lt. Vâl­­cu Vasile; 4) maior Rădulescu Ni­­colae; 5) lt. Leafu Nicolae. IV. Premiul „Maior Stoian Con­stantin” (obstacole, vânătoare­a- I scară, handicap): 1) col. Murăreț N.; 2) maior Măinescu Mihail; 3)­­ Mavrodipeanu S.; 4) cpt. Voinescu Eugen; 5) cpt. Constantinescu S.; 6) maior Pureherea.; 7) P. Zwel­fer; 8) maior Pavlescu Dan; 9) maior Pureherea; 10) col. Adam Octavian. V. Premiul „Lt.-col. Răuţ Vale­­riu” (vânătoare grea, manşa I) : 1 şi 2) tt.-col Tudoran Toma; 3) maior Purcherea; manşa II 1 şi 2 (ex equo), lt.-col. Zahei şi căpitan Bârloiu; 3) ppt. Măinescu. VI. Premiul „Prot. Stoica Gh.” (vânătoare uşoară, manşa I): 1) maistrul D. Grigorescu; 2) prot. maj. şef Stan Const.; 3) plot. maj. , Onu G.; manşa II: 1) serg. maj.­­ Alexe J.; 2) serg. maj. Fortaroi C.­­ VH. Premiul Lt.-col. Dertogea Al. (vânătoare mijlocie, manşa I): 1) col. Iliescu-Z­ănoagă; 2) maior Pavlescu; 2) maior Pavlescu; 4) maior Purcherea; 5) cpt. Voinescu; 6) P. Zwölfer; manşa II: 1) lt. Vasiliu Nic.; 2) lt. Dimitriu P.; 3) maior Purcherea. VIII. Premiul „General G. Mo­­razzi” (cursă plată, 1.800 m. pen­tru cai ţărăneşti): 1) Vasile N. O­­prea; 2) Toader G.; 3) Morişcă Ion; 4) Nifon Spiridon. IX. Premiul „Cpt. Ionescu Eu­gen” (precizie uşoară): 1 şi 2 (ex equo) it.-col. Zahei şi maior Pa­vlescu; 3) lt. Popescu-Tighina; 4) maior Smarandache; 5) col. Ene­­scu-Zănoagă; 6) lt. leafu. X. Premiul „Col. Enescu Ion” (vânătoare uşoară-amazoane); 1) d-na Fotescu; 2) d-na Anicuţa Russescu; 3) d-na Teodorescu; 4) d-ra Răşcanu. 2CI Premiul :General Carp G.”: 1 şi­­2 (ex. equo) maior Purcherea şi cpt Bârloiu; 3) maior Pavlescu. XII". Premiul „Cpt. Savopol C.”: 1 şi 2 (ex equo) lt. leafu şi cpt Rădulescu C.; 3) cpt. Diimitriu Şerban; 4) cpt. Brânduş A.^ Echipa naţională hipică, sub conducerea d-lui lt.-col. Andrei a executat două caroussele şi probe­­ de înalt dresaj ! S-au distribuit premii de lei­­ 7.500.000. AST AN­ SE DESCHIDE ŞTRANDUL TEI Ştrandul sindical fost Tei-Florida situat pe malul lacului Tei (capu­l li­niei 17) şi rezervat exclusiv sindicali­ştilor se deschide astăzi 30 iunie. Inaugurarea oficială se va face Sâm­­­­bătă 6 Iulie, când va avea loc o chermeză sportivă, la ştrandul Obor. Liga de nataţie n un­­­ear it a organizat o serie de an­trenamente oficiale înaintea deschi­­­­derii bogatului program de înnot al I sezonului de vară. Matchul CFR-­­ I­NR de polo nu s’a mai disputat de­oarece echipa de polo şi înnot a CFR a plecat în turneu de propagandă la R. Vâlcea. La ştrandul Tineretului (Şos. Ki­­seleff) al Ministerului Educaţiei Na­ţionale se Inaugurează la 1 iulie a.c. deschiderea cursurilor gratuite de înnot pentru şcolari şi sindicalişti precum şi programul de activitate de vară al elevilor din Capitală. CAMPIONATELE REGIONALE DE ATLETISM Intru cât nu s’a primit nici o veste din partea atleţilor de la Dinamo Moscova, care urmau să facă un matic atletic cu cei mai buni repre­zentanţi ai Stadiului Român, Fede­raţia de atletism a hotărît disputa­rea pe stadionul A.n.e.f. a campio­natului regional de atletism juniori. Probele s-au început ieri cu 40 m. garduri, 100 m, 400 şi 150 m. plat, greutate, disc şi ştafetă 4xtop­m. Astăzi se dispută alergări: 200 m., 800 m., şi 3000 m., triplu salt, prăjina, suliţa, ciocanul şi ştafeta 800 X 900X 200X100 m. Se vor face hors-concours şi încer­cări de record . Dinu Cristea va în­cerca recordul orei şi 20.0000 m., Fe­licia Iovănescu săritura în înălţime şi Luisa Ernst la aruncarea discului. CAMPIONATUL FEMENIN DE SPADA AL F. R. SCRIMA Astăzi, cu începere de la o­ra 8,30 se dispută în sala Cercului Militar din Capitală campionatul de floretă fe­­menin şi apoi campionatul naţional de spadă, organizate de F.R. Scrimă. Intrarea prin Bd. Elisabeta este li­beră. REUNIUNEA DE BOX IN NOCTURNA DE LA VENUS Eri a avut loc în nocturnă pe a­­rena Venus a patra reuniune pugi­­listică organizată de „F. F. Box” Match-urile n’au corespuns în gene­ral așteptărilor. Rezultatele sunt ur­mătoarele : Amatori ! Vasile Negreanu învîngi la puncte pe Constantin Vasilache după un match dârz disputat. Profesioniști: Dumitru Marin (Ti­mişoara) învinge prin abandon în re­priza a V-a pe Gheorghe Florea. Ilie Piţu învinge la puncte pe Gheorghe Lungu, după un match dis­putat. Mateh-ul vedetă dintre­­ campioniii României la categoria grea Petru Pop şi Ilie Petrescu, n’a corespuns câtuş de puţin aşteptărilor, S Ilw Petrescu prezent­ându-se sub cruce critică. Petre Pop a învins la puncte CONCURSURILE DE TENNIS DE LA T. C. POLITEHNICA După cum am anunţat. Pe terenuri­ L­­e Tennis-clubului Politehnica (de lângă terenul Venus) se desfăşoară un interesant turneu deschis tuturor ’ jucătorilor de tennis din Capitală­­ cu excluderea celor dintâi 6 clasaţi Jocurile disputate până acum ai • desemnat pe concurenţii aenl finale­l­e lor la toate categoriile. I S’au remarcat în special d-nU: Bâzi , J Cantacuzino, Sturdza, Nonei Raco , I vttză, Veteranul, Szántó, Tanczo? - Tu­dor Ivan, Ungar, M. Viziru *• Doamne: Sonia Unanian, Teodorvsch­i și Marian As­ăzi se joacă semi-fina­lele cu cele mai Interesante dispute ( ŞI COMERŢUL CLANDESTIN (Urmare din pag. I-a­­ centuă el cu ifos­. Uite ! Vezi pa­chetul acesta ? Aici e toată pove­stea şi tot costul trenului. Şi îmi arătă un cartonaş ca de prăjituri. Când am plecat de acasă, nevasta mi-a recomandat; ia şi tu un kilo­­două de căpşuni, că-i va face plă­cere lui Tony şi va fi mai curant cu tine : la Sinaia or fi mai scump© şi nu atât de frumoase. Eu, ce mi-am zis ! Ajunge un kilo Am dat 16 mii lei şi cu costul celuilalt kilo de căpşuni am plătit integral biletul de tren Bucureşti—Sinaia, cl. II,­a, adică 15.400 lei. Aşa că, veri tu, se cheamă că nu mă costă trenul nimic. Şi începu să râdă în faţa nedu­meririi mele, iar când trenul se puse în mişcare, îmi mai aruncă vorbele rămase fără răspuns: — Vezi că mă pricep la trenuri mai bine decât tine. Un kgr. de căpşuni: Bucureşti-Sinaia. CU 30 CASTRAVEŢI DE LA ARAD LA BUCUREŞTI Cu gândurile împleticite mă în­dreptai spre peroanele de sosire, unde la 8.40 îşi făcu Intrarea per­sonalul de Arad. Printre sutele de călători recu­noscui pe omul meu. Avea cu el două paporniţe. Din câteva cuvinte ne înţelese­­răm. Pentru grupul nostru aducea într’o paporniţă mare: 4 găini şi 2 boboci de gâscă pentru 200 mii lei, 2 kgr. unt pentru 70 mii lei şi 200 ouă pentru 150 mii lei; toată marfa mai eftină ca în Bucureşti în cea­laltă piporniţă, alte alimente, în total aproape la un milion lei. Am adunat câte ceva, di.r. gos­podăria mea, mă lămuri d. cs să-mi fac şi eu nevoile până după strângerea recoltei.­­— Sigur, răspunsei eu, scăzând cheltuelile cu șederea în Capitală, cu trenul, masa și celelalte, tot ră­mâi cu ceva. — Cum, rămâi cu ceva? Rămân cu tot — îmi tăiă el vorba răspicat. In București, nu cheltueec nimic , doar cu tramvaiul. Mi-am adus de­­acasă de-ale gurii şi diseară. Ia 9 şi 5 mă întorc cu perechea acestui tren. — Dar plata trenului? '­­— E în desaga asta mică 60 cas­­traveţi, e dusul şi întorsul cu tre­nul. Pe so castraveţi frumoşi, iau 24—25 mii lei, faţă de 30—32 mii cât se vinde aici. Eu, dela Arad la Bucureşti, am plătit cl. II l­a 24.400 lei, adică 30 castraveţi. Rămăsei şi pe acest peron, mai buimăcit, ca pe celeb­ Când scriu aceste rânduri, întreb, ce co­mentarii să mai fac, c­e concluzii să trag ? Poate, atâta, doar. — Nu toţi cumpărăm uşor un kgr. de căpşuni, nici nu avem în ogradă 30 castraveţi, nici nu luăm 200-250 mii pe confecţionatul unei perechi de pantofi şi nici 250—300 mii pe al unei rochii; nici nu facem, toţi, afaceri pe picior­ , fără firmă înre­gistrată, fără taxe la stat şi nici nu cărăm şi aşezăm la pivniţă o mie kg. de lemne, pe preţul unui bilet de tren Buc. —Câmpina, de pildă. Mai sunt şi cetăţeni cari­­ indu­­esc după căpşuni, castraveţi,­ cireşi sau caise şi la aceştia mi se­­ îndreaptă gândul când ni se vestesc diferite sporuri tarifare.­­ ____________________C. FULGA ‘ Tragerea loteriei de Stat A câştigat 10.000.000 lei nr. : 47.124 A câştigat 2 000.000 lei nr.: 5.03.38 A câştigat 800.000 lei nr.: 13.244 A câştigat 600.000 lei nr. : 29.377 A câştigat 400 000 lei nr.: 4.961 Au câştigat câte 300.000 Iei numerele : 27.907 70.127 9.336 1.416 Au câştigat câte 200.000 lei numerele : 29.521 28-469 30.955 20.436 28.728 71.848 40.109 57.557 23.370 77.277 Au câștigat câte 160.000 lei * numerele : 54.974 16613 62.452 3.482 74.464 66.792 67.033 18.045 23.580 13 10.121 9.971 53.060 54-505 70.211 22.427 34.938 2.061 21.204 62.756 52-717 44.173 53.986 69.054 73.679 6.205 ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ Incendiul de la baia „Griviţa,. A ars parte din acoperiş şi mai multe camere de bae. — Pagubele se evaluiează la 30-40.000.000 lei Eri la ora 1 după amiază un incendiu a izbucnit la baia „Gri­­viţa”, situată la începutul străzii Sfinţii Voevozi, unde, de la coşul supra­încălzit al cazanului, a luat foc acoperişul,­­ flăcările propa­­gându-se şi la camerele de bac. Pompierii fiind înştiinţaţi, au sosit Îndată posturile : „Central”, „Sf. Gheorghe” şi „Bonaparte”, sub comanda d-lor: colonel Bucur, colonel adjutant Zahare­­acu şi maior Hagicole. După o muncă încordată de mai bine de două ore şi jumătate, pompierii au izbutit să stingă incendiul. A fost mistuit de flăcări aco­­perişul clădirii pe o suprafaţă de aproximativ 100 metri pătraţi, după cum au avut de suferit, de asemeni, şi mai multe camere de bac. Pagubele provocate de incen­diu, — după cum ni se comunică, — se evaluiaza la 30—40.000.000 lei._____ UN FURT DE 150 MILIOANE LA FABRICA ROMIT­AL DIN TIMIŞOARA ju­­­in­ Timişoara. * Iunie Conducerea fabrice! Romital din localitate s’a plâns poliţiei că în mai multe rânduri s’au furat măr­furi, vopsele şi culori de anilină, în valoare de zeci de milioane. Zilele trecute, personalul între­prinderii a constatat, după urmele găsite, că s’au furat mai multe bu­toaie cu vopsele. ’ Furtul s’a comis fără să se fi­­ spart uniei o uşe. S’a stabilit că hoţii i - au urcat într’un teiu bătrân din­­ faţa întreprinderii, iar din ramurile acestuia au construit un pod de cei pe unde au scos marfa, pe care au lăsat-o jos cu frânghiile. D. comisar Tătaru,­ având infor­maţii că la I. Bistriei, din colonia Kuntz, se găsesc butoaie cu vopsele, a făcut o descindere, găsind acolo vopselele furate de la firma Romi­tal. Bistriei a sfârşit prin a decla­ra că hoţii sunt Francisc Marghit şi Iuliu Kovács, cari au fost ares­taţi pe str. Ştefan cel mare, în momentul când vreiau să fugă cu un automobil la Oradea. Marfa fu­rată este în valoare de 150 milioa­ne lei. . Hoţii au recunoscut furturile .....................­­Milli_LiHILl­lSHSBfil Serbarea de sfârşit de an la liceul de fete Iulia Hasdeu Joi, 27 iunie, a avut loc la liceul de fete „Iulia Hajdeu” din Bucureşti serbarea de sfârşit de an, în prezen­ţa unui numeros public compus din părinţii elevelor, prieteni ai şcoalei şi organe ale ministerului educaţiei naţionale, în frunte cu d. ministru al educaţiei, Ştefan Voitec! Serbarea a început cu „Imnul Re­gal” şi cântecul „Buna aţi venit”, executate de corul şcoalei. A urmat cuvântarea d-nei Olga Rhea Silvia Popovi­ci , directoarea şcoalei, care a trecut în revistă toate problemele ridicate şi rezolvate cu bine la această şcoală, scoţând în re­lief mai ales succesul reformei gim­­niazului unic, care aci a dat rezultate strălucite. Dl. profesor universitar Alexandru Penescu, preşedintele comitetului şcolar al liceului, a vorbit despre munca şi contribuţia comitetului şco­lar, de la întemeierea liceului, din 1927 şi despre nevoile actuale ale li­ceului, exprimându-şi speranţa că d. ministru Ştefan Voitec, va ajuta şi îmn viitor liceul „Iulia Hajdeu”. S-a desfăşurat apoi programul ar­tistic, compus din coruri, recitări, dansuri, exerciţii de gimnastică şi jocuri naţionale, program organizat şi realizat, sub conducerea d-şoarelor profesoare Marinescu, Nistor L­ucre­­ţia, Nanu Lucia, Lucreţia Carandino, Dora Teşoiu, Sofia Bercea, Pascalov Eugenia şi Georgina Demetrescu, neobosita subdirectoare a şcoalei. Au declamat sau aui dansat deosebit de frumos, elevele :Zega Veronica, Ben­­guş Niculina, Pu­tuaete Ileana, Nicu­­lina, Maiteescu N., Chirchi Rodica şi Ivanov Ana. Publicul a răsplătit pe eleve cu apla­uze. In numele absolventelor clasei a 8-a, au vorbit elevele Florescu Tati­ana, Bardavela Alexandra, Niţă Ane­­deu­­­ta, Ivănescu Larisa şi Pascalov Lidia, care în cuvinte pline de simţire şi-au luat rămas bun de la d-la direr­oare, d­e la d-nele profesoare şi secretare ale şcoalei, făgăduind să aibe în so­cietate o conduită de care fostele lor educatoare să fie pe deplin mulţu­mite. La sfârşit a luat cuvântul de minis­tru ştefan Voitec, care a omagiat munca desfăşurată la acest liceu, fel­icltându-i şi mulţumind d-rei direc­toare Popovici, corpului didactic şi ad-tiv, comitetului şcolar şi eleve­lor, pentru frumoasa operă culturală înfăptuita cu atâta suflet in cel mai modest cartier şcolar al Capitalei. D. ministru Ştefan Voitec a făcut a­­poi un cald apel către şcolari şi corpul didactic, de a scoate politica din şcoală, de a se întoarce la învă­ţătură, de a ţine în mână cartea, nu bâta. A sfătuit pe părinţi şi pro­fesori să controleze în timpul vacan­ţei conduita elevelor. Ca o răsplată pentru modul impe­cabil cum s-a prezentat liceul „Iulia Hajdeu”, d. ministru Ştefan Voitea i-a dăruit suma de 120 milioane lei, din care două zeci milioane lei pen­tru cantina liceului. Donaţia d-lui ministru a fost primită cu fr­rtunoasa aplauze şi urale din partea întregii a­­sistenţe. Corul şcoalei a intonat pentru d ministru Ştefan Voitec „Mulţi ani trăiască”, după care s’a făcut dis­tribuirea premiilor, împărţite perso­nal de d. ministru. Apoi d. ministru Ştefan Voitec a vizitat cu deamănuntul, liceul rămâ­nând aci timp de cinci ore. La sfâr­şit d-sa şi-a exprimat deplina satis­facţie pentru modul excepţional cum a găsit încă odată liceul „Iulia Haj­ ■S CARTOFI „AU GRATIN” Luăm 1 kg. de cartofi noi, ceva mai mari, şi-i punem să fiarbă. Fierbem şi două ouă răscoapte. După ce s’au răcit, tăiem ouăle şi cartofii felii. Aşezăm jumătate din cartofi într’o tavă unsă cu puţin unt sau untură. Punem pe deasupra feliile de ou, pe urmă restul de cartofi. Luăm o jumătate litră de smân­tână punem o jumătate lingură de făină şi o jumătate pahar de lapte rece. Mestecăm bine, punem puţină sare şi piper, dacă avem, şi turnăm peste cartofi. Punem pe deasupra câteva vâr­furi de lingură de untură. Presărăm totul cu puţin caşca­­caval ras şi cu pesmet. Dăm la cuptor şi, după 25 de minute, scoatem şi servim. mancare de fasole grasa Luăm 1 kg, de fasole grasă, o curăţăm şi o spălăm; luăm şi trei cepe mari, tăiate felii şi le pu­nem la foc intr’o cratiţă cu 75 gr. de untdelemn. Lăsăm să se moaie puţin, apoi punem fasolea tăiată pe lung. Mestecăm şi turnăm trei pahare de apă. Nu uităm sare şi piper. Adăogăm trei roşii şi o legătu­ră de pătrunjel. Dăm la fiert Şi lăsăm mâncarea până scade. TARTA DE VIŞINE Facem un aluat obişnuit pentru tartă, şi îl aşezăm intr’o tăviţă, ale cărei margini se pot scoate. Luăm o jumătate kg. de vişine mai tari, le scoatem sâmburele şi le mestecăm cu câteva linguri de pesmet şi câteva linguri de zahăr Punem tava la cuptor iute. Observaţie. — Cine vrea, poate pune deasupra un albuş de ou bătut bine cu o lingură de zahăr.

Next