Universul - Provincie, iulie 1946 (Anul 63, nr. 146-171)
1946-07-01 / nr. 146
REZOLVAREA PRACTICĂ A PROBLEMELOR CURENTE Mai curând decât era de aşteptat, experienţa a confirmat practic raţiune® şi utilitatea înfiinţării secţiunii economice de pe langă Comitetul central electoral al Blocului partidelor democratice. In contact nemijlocit cu nevoile tuturor claselor sociale şi ale tuturor categoriilor profesionale şi urmărind pe teren aplicarea diferitelor măsuri de ordin legislativ sau administrativ, acest organ de esenţă populară, prin excelenţă utilitarist, identifică pas cu pas punctele nevralgice ivite în funcţionarea organismului nostru economic, notează lipsurile şi imperfecţiunile, pentru a trage concluzii şi a formula soluţiile practice cele mai indicate în vederea îndreptării răului. Aşa se explică rezultatele pozitive îmbucurătoare, cu care s’au soldat, — într’un timp record — activitatea acestui organ şi in deosebi intervenţiile sale fructuoase pe lângă forurile de resort pentru rezolvarea imediată a problemelor strâns legate de nevoile şi interesele moaşelor populare. Secţiunea economică a BJP.D. a avut până acum o participare activă şi un rol hotăritor mai cu seamă în rezolvarea problemei valorificării cerealelor, a scăderii taxelor şi impozitelor la mărfurile distribuite prin economate şi cooperative, a desfiinţării taxelor şi controlului la bariere şi intensificării efortului de aprovizionare a oraşelor. E adevărat că multe din problemele de mai sus fac parte din programul cuprins în platforma de guvernământ a Blocului partidelor democratice. Dar de la simpla enunţare principială — deci abstractă — secţiunea economică a înţeles să treacă la studiul datelor pe teren şi la încadrarea lor în realităţile şi posibilităţile economice prezente, formulând soluţiile adecvate şi obţinând, adoptarea lor oficială, ca şi intrarea imediat în vigoare. Astfel, în ultima şedinţă a secţiunii economice, luându-se act de întocmirea deciziei ministeriale relativă la scăderea taxelor la mărfurile destinate economatelor şi cooperativelor, s-a propus ca, în vederea aplicării prompte a acestei decizii şi pentru ca salariaţii şi membrii cooperativelor să se bucure cu un ceas mai devreme de avantajul preţurilor reduse, ministerul de finanţe în colaborare cu Comisariatul general şi preţurilor să dea o nouă decizie pentru fixarea preţurilor scăzute, rămânând ca toate taxele plătite in plus de fabricanţi şi fuinisori să fie deduse din ceea ce el urmează să plătească la livrările viitoare. O altă măsură interesantă propusă de secţiunea economică a P.D. în ultima ei şedinţă, a fost aceea de a se alcătui comision de pieţe, prezidate de un delegat al primăriei şi formate din delegaţi ai angrosiştilor, detailiştilor, USIC-ului, cooperativei „Victoria” şi Federaţiei democrate a femeilor române, cu însărcinarea de a supraveghea, funcţionarea târgului alimentar intern şi în deosebi formarea preţurilor, având grija ca, ţinându-se seama de preţul real de cost, la care se va adăuga şi beneficiul legal, preţul curent de vânzare să nu depăşească limitele raţionale. In chipul acesta, se asigură populaţiei posibilitatea de a se aproviziona în condiţiuni normale, cu excluderea manevrelor speculaţi- ’ ve, iar negustorilor un beneficiu , just, aşa cum se cuvine unui comerţ onest. Faţă de lipsa de în-ţelegere şi bunăvoinţă arătată de unii negustori, faţă de invazia şi lăcomia fără frân a intermediarilor, cari găsesc sprijin şi încurajare în toleranţa şi carenţa disciplinei civice a noastră, a tuturor, măsura unui control permanent al pieţelor şi al formării preţurilor este perfect îndreptăţită, iar aplicarea ei nepărtintoare va avea desigur ca efect asanarea comerţului intern şi normalizarea lui la preţuri reale. Dovada seriozităţii şi energiei cu care înţelege să-şi îndeplinească greaua ei misiune această secţie a B.P.D, se poate vedea şi din hotărârea de a convoca la Bucureşti, pe data de 8 iulie, pe delegaţii comisiilor economice de pe lângă comitetele judeţene electorale, în scopul extinderii şi coordonării activităţii de până acum în cuprinsul întregei ţări. Publicul, care, şi până acum, a urmărit cu interes sforţările şi iniţiativele secţiunii economice bucureştene, va fi bucuros să înregistreze pe viitor rezultate din ce în ce mai palpabile şi nu va lipsi, desigur, de a da tot sprijinul unei acţiuni închinate exclusiv binelui şi folosului său. De altfel, recolta favorabilă, care asigură cu prisosinţă nevoile târgului intern, oferă cei mai bună auguri în desfăşurarea acestei practice şi oportune acej ţării. ■■■nMHannMBBBnHnMannannn PROGRAMUL GUVERNULUI FRANCEZ Constituanta franceză cu 517 voturi pentru şi 4 contra, adică cu aproape unanimitatea votanţilor, a acordat încrederea noului guvern prezidat de d. Georges Bidauit. Acest masiv vot de încredere, dar in urma expunerii făcute de d. Bidauit, este nu numai o dovadă a înţelegerii stabilite între Cele trei mari partide care conduc azi politica Franţei, ci şi o dovadă a hotăririi lor de a menţine această unitate şi colaborare intre ele. De altfel d. Bidauit a ţinut să sublinieze, în expunerea sa, „necesitatea prelungirii şi Întăririi armistiţiului între partidele politice". In momentele istorice de azi, în această vreme când Franţa are nevoe, mai mult ca oricând, de linişte internă atât pentru refacerea ei cât şi pentru îndeplinirea misiunii ei internaţionale, acest „armistiţiu“ politic intern apare într’adevăr ca o condiţie esenţială a reuşitei. D. Georges Bidauit, încă din vremea rezistenţei căreia i s’a devotat cu tot elanul, era condus de necesitatea unităţii naţionale în opera de redresare a Franţei şi, după victorie, in diferitele sale discursuri, a afirmat fără echivocuri această nestrămutată convingere. Pe temeiul acesteiconvingeri, d-sa a reușit să reconstitue guvernul în structura tripartită, adică în forma , pe care poporul francez a indicat-o prin repetatele lui ■ voturi. Expunerea făcută de d. Georges Bidauit cu prilejul prezentării noului guvern anunţă mai mult principiile care vor călăuzi activitatea lui şi asupra cărora cele trei mari partide au căzut de acord. „Vom menţine moneta, vom menţine progresele sociale dobândite, autoritatea de stat şi ordinea publică. Vom menţine o politică externă conformă cu nevoile securităţii noastre; vom menţine amiciţiile şi alianţele noastre cu marile popoare care au fost alături de noi în luptă şi în victorie; vom menţine ţelurile nemuritoare ale poporului francez; vom menţine gândirea, justiţia şi raţiunea; vom menţine cu aceiaşi voinţă de libertate a conştiinţei şi de bună înţelegere între cetăţeni, prin care se defineşte climatul moral al ţării pe care suntem datori să o servim şi să o restaurăm în toată gloria ei“. Desigur aceste principii fundamentale, care îmbrăţişează toate domeniile de activitate franceză, corespund unui vast program pentru a cărui îndeplinire va fi nevoe de timp şi care nu intră, în totalitatea lui, în cadrul misiunii actualei Camere Constituente. De altfel d. Georges Bidauit a şi spus că „guvernul îşi propune, mai presus de orice, să creeze condiţiile în care Adunarea îşi va putea îndeplini misiunea sa esenţială, anume aceea de a da Franţei o Constituţie". Dacă totuşi şeful guvernului francez, de acord cu toţi colegii săi din guvern, a anunţat in faţa ţării principiile călăuzitoare ale politicii franceze, este fiindcă aceste principii au un caracter de permanenţă în viaţa politică a Franţei, pentru că ele corespund idealurilor ei, fiindcă ele exprimă esenţa aspiraţiilor întregului popor şi fiindcă sunt conforme cu evoluţia socială şi politică prin care trec astăzi toate naţiunile civilizate. In politica externă, d. Bidauit a arătat că Franţa înţelege să o conformeze nevoilor securităţii fost recunoscut necesar de copii. In această formulă se cuprind vederile exprimate până acum şi cunoscut în ce priveşte Germania, ca şi cele privitoare la rectificarea de frontiera italo-franceză. Franţa, după ce în decurs de un sfert de veac a fost de două ori invadată de forţele agresive germane, nu mai poate face o altă politică externă decât aceea a securităţii ei. Cu alte cuvinte, o politică de prevedere şi de suficiente şi reale garanţii împotriva repetării vreunei noi agresiuni. D. Georges Bidault a precizat că Franţa înţelege să facă această politică de securitate alături de marii ei aliaţi. „Vom menţine — a spus d-sa — amiciţiile şi alianţele noastre cu marile popoare care au fost alături de noi în luptă şi în victorie". In aceste Unii generale, politica externă franceză se dovedeşte conformă cu principiul de solidaritate între marile naţiuni care au doborit nazismul, principiu care a dus la victorie şi care aducătorii politici ai acestor mari naţiuni. Pe plan, general d. Georges Parault a formulat următoarele obligaţiuni pe care şi le ia, guvernul francez, sau mai bine zis Franţa: „Vom menţine ţelurile nemuritoare ale poporului francez; vom menţine găndirea, justiţia şi raţiunea". Ţelurile nemuritoare ale poporului francez sunt azi ţelurile întregii lumi: libertate, egalitate, fraternitate. Ţelurile nemuritoare ale poporului francez sunt temeiurile morale ale vieţii noi către care aspiră toate popoarele: respectul drepturilor omului, respectul drepturilor naţiunilor, respectul libertăţii. Desfăşurată în acest climat moral, politica generală franceză va servi, desigur — după cum a spus d. Georges Bidault — Franţa şi o va restaura în toată gloria ei, dar ea va servi şi cauza, umaniităţii şi va fi, astfel, mai departe, Pe linia tradiţiei ei. TF. za MEU! D-Lui PHISTRU DR. PETRU GROZA Felicitările Confederaţiei generale a muncii Cu prilejul zilei onomastice a d-lui dr. Petru Groza, Cominia, a trimes d-lui prim ministru următoarea telegramă de felicitare: Confederaţia Generală a Muncii la numele celor un milion şi jumătate de muncitori manuali şi intelectuali organizaţi in sindicate, vă transmite cele mai bune urări cu prilejul zilei onomastice. Clasa muncitoare, unită şi însufleţit de cel mai cald patriotism, îşi încordează forţele pentru a vă sprijini in opera de reconstrucţie şi democratizare a ţării. In scopul asigurării condiţiilor vitale pentru propăşirea sa materială şi culturală, muncitorimea va lupta cu toată hotârîrea pentru victoria forţelor democratice unite, în alegerile parlamentare. La mulţi ani, spre binele poporului român, D. Dr. PETRU GROZA totul executiv al Confederaţiei Generale a Muncii din Roma ŞEDINA COMISIEI IMNiISTERIALE PENTRU REFORMA ELECTORALA Ieri Vineri 28. c., la orele 17 a avut loc la ministerul de Justiţie, sub preşedinţia d-lui ministru al justiţiei, Lucreţiu Pătrăşcanu, continuarea lucrărilor comisiei interministeriale pentru discutarea şi redactarea legii electorale. Au luat, parte d-nii: Mihail Ralea., g-ral Vasili* Răşcanu, Anton AlexandrescM, Mihail Râmniceanui, prof. P. Constan fi- i nescu-Iaşi, dr. Em. Haţieganu ing. Tudor Tonescu şi Ob. Vântu, fiecare reprezentând un partid sau o grupare politică. S’a discutat articolele, epuizându-se întreg conţinutul legii. Şedinţa a luat sfârşit la orele 20. Proiectele de legi privind reforma electorală vor căpăta în mersul zilei de azi forma definitivă şi vor fi aduse la cunoştinţa reprezentanţilor grupărilor politice. Proectele vor fi supuse discuţiei şi votării primului consiliu de miniştri, când vor căpăta forma definitivă. DIRIJAREA, LIMITAREA ŞI CONTROLUL PRODUCŢIEI PETROLIFERE ŞI MINIERE In Monitorul Oficial de ori a apărut decretul-lege prin care se înfiinţează un corp special de inspecţiuni şi control pe lângă ministerul minelor şi petrolului. Competenţa acestui corp special este de a controla şi a constata aplicarea dispoziţiunilor cu privire la dirijarea, limitarea şi controlul producţiei miniere, petrolifere, energiei şi în general tuturor combustibililor, de orice fel,sau tuturor produselor sau mărfurilor ce ar servi în orice stadiu la obţinerea de energie sau combustibil, ce face parte din sfera de activitate a ministerului minelor și petrolului. Manifestaţii pe străzile Hamburgului Londra, 28 (Rador). — „Gottstrate England“ (Dumnezeu să pedepsească Anglia), strigau ieri manifestanţii pe străzile oraşului Hamburg, pentru a protesta împotriva apropiatei expulzări a 20.000 germani din casele lor, în care va fi instalat personalul comisiunii britanice de control. O delegaţie de locuitori ceruse să fie primită de şeful guvernului militar, dar în timpul audienţei s-au produs în stradă numeroase incidente şi manifestaţia a luat înfăţişarea unei revolte, sub influenţa câtorva agitatori. A intervenit poliţia militară, care a împrăştiat mulţimea. Părerea autorităţilor este că ţelurile politice ale instigatorilor sunt evidente şi este de temut că sub influenţa acestor instigatori locuitorii paşnici ai oraşului vor fi târâţi în această mişcare de revoltă. Comentând aceste evenimente, presa britanică subliniază faptul că pentru întâia oară de la ocupaţie, germanii cântă în public imnurile naziste şi mai ale® „Horst Wessel“. Ziarele adaugă că sentimentul antibritanic se manifestă din ce în ce mai făţiş în Zona britanică de ocupaţie şi că germanii folo- siţi de administraţia britanică se plâng că viaţa lor este in pri- j mejdie. „Campania antibritanică a declarat un purtător de cuvânt militar , a atins un grad primejdios şi ameninţă să pericliteze funcţionarea normală a serviciilor administrative”. CONDAMNĂRI LA MARTE IN GERMANIA Dachau, 28 (Rador) — Tribunalul american care funcţionează la Dachau a pronunţat două condamnări la moarte prin spânzurătoare împotriva lui Franz Staudinger şi a lui Max Hermann, pentru asasinarea a doi aviatori americani. Discuţii in jurul raţionalii pâinii in Anglia Londra, 28 (Rador)). — Hotărârea de a se raţiona pâinea in Anglia, deşi aşteptată, a deslănţuit o furtună în presa opoziţionistă. „Daily Telegraph“ spune că această măsură va fi primită cu o indignare mai degrabă decât cu supunere. „Daily Mail“ declară că e de presupus că hotărirea a fost, luată din consideraţiuni politice. Se adaugă că guvernul nu a dat Parlamentului cifre statistice justificând această măsură şi nici alte amănunte pentru formarea unei opinii juste. Trafic de aur şi devize descoperit la Paris Paris, 28 (Rador). — Brigada financiară şi poliţia judiciară au reuşit să descopere un important trafic de aur şi devize în care se găseşte amestecat şi directorul unei bănci pariziene. Au fost găsite mai multe pachete de titluri străine şi lire sterline în valoare de mai multe milioane de franci. Unul din codirectorii băncii „Fahre” a fost arestat imediat. Unul din asociaţii săi a declarat că banca a făcut trafic cu devize de la 1 iunie care s-a ridicat la valoarea de 50 de milioane de franci. Golgetăiile care au durat trei zile au permis confiscarea unei cantități de piese de aur și devize în valoare de 15 milioane franci. Tritatul Poporului şi-a încetat activitatea Tribunalul Poporului şi-a încetat ieri activitatea. Potrivit dispoziţiunilor legale, toate procesele criminalilor de război trec în competenţa Curţilor criminale, de pe lângă Curţile de apel. Recursurile criminalilor de război vor fi judecate, însă, tot de Tribunalul Poporului. La 4 iulie, va începe judecarea re- cursului foştilor miniştri antonescieni N. Mareş, D. Popescu şi I C. Buşiţă. Ieri s’a dat pronunţarea în ultimul proces al criminalilor de războiu. Lui Danilov Mihail i s’a respins acţiunea de revizuire a procesului astfel că a rămas condamnat la vechea pedeapsă. Sofian Ignat a fost condamnat la 15 ani muncă silnică; Ştefan Tomescu la 5 ani temniţă grea; D. Dumitrescu la 3 ani temniţă grea şi Sărbu Alexandru la 2 ani închisoare corecţională. D. DE NICOLA A FOST ALES PREŞEDINTE PROVIZORIU AL REPUBLICII ITALIENE Roma, 28 (Rador). — D. Enrico de Nicola, avocat de seamă din Napoli, în vârstă de 69 ani şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor a fost ales şef provizoriu al statului italian. In cursul după amiezii de Vineri, conducătorii partidelor democrat-creştin, socialist şi comunist căzuseră de acord, în cursul unei reuniuni, să recomande pe d de Nicola pentru acest post. D. de Nicola se bucură de foarte mari simpatii în oraşul Napoli, în care s-a născut. El a fost un strălucit preşedinte al Camerei Deputaţilor, după primul război mondial, şi are numeroase simpatii în toate partidele. La locuitorii din sudul Italiei, influenţa sa va fi deosebit de preţioasă în câştigarea sudului, precumpănitor monarhist, pentru noua republică D. de Nicola are o deosebită prestanţă, o privire pătrunzătoare şi un nas acvilin. Se socoteşte că el va da o deosebită demnitate postului de preşedinte. Aplauze nesfârşite şi strigăte de „Trăiască republica !” au salutat comunicarea că d. de Nicola a fost ales de la prima votare. Un număr redus de voturi au fost acordate d-lui Facchinetti, iar candidata partidului „Tromo qua'unque”, d-na Ottavia Penna, a obţinut 32 voturi. Roma, 28 (Rador). — D Enrico ’ de Nicola se afla la Napoli, oraşul său natal. Vineri, în mo- mentul când a fost ales şef al statului italian, preşedintele republicii italiene. îndată ce va sosi la Roma, noul preşedinte al republicii va priimi demisia formală a guvernului, lităţile, tot pe d. de Gaspari, cu formarea noului guvern. Membrii casei regale au declarat că s’au făcut preparative pentru amenajarea apartamentelor pe care preşedintele le va ocupa în palatul Quirinale. S’ar putea însă ca preşedintele de Nicola, care este celibatar, să-şi aleagă reşedinţa în palatul Consulta, fost sediul ministerului de externe italian, şi care se află peste drum de palatul Quirinale. PERSONALITATEA NOULUI PREŞEDINTE Roma, 28 (Rador). — D. Enrico de Nicola s’a născut la Napoli, în 1878. Deputat la 30 ani în circumscripţia Afragola, de lângă Napoli, el a fost,numit de Girolitti, în 1913, în postul de subsecretar de stat la colonii şi apoi în postul de subsecretar de stat în ministerul de finanţe de către Orlando, în 1919. Scurt timp după aceea, a fost numit preşedinte al comisiei pentru reforma administrativă a statului şi la un scurt interval preşedinte al Camerei Deputaţilor. In patru rânduri a refuzat propunerea de a forma guvernul? Reales preşedinte al Camerei, a demisionat în 1923 pentru că nu voia să depună jurământul cerut de fascism. După asasinarea lui Matteoti, s-a retras definitiv din viaţa politică. Cu toate acestea, Regele îl numeşte senator în 1929. In 1943, după căderea oraşului Napoli, părăseşte studiile juridice şi la stăruinţele sale, în 1944, Regele Victor Emanuel al II-lea încredințează puterile Sale Principelui Umberto, ca Locotenent al Regatului. DEMONSTRATE ANTIBRITAICE LA BAGDAD Bagdad, 28 (Radar). — Corespondentul agenţiei „Reuter" transmite: Poliţia a tras un aer pentru a împrăştia o mulţime de peste 3.000 lucrători şi studenţi, care a manifestat pe diferite străzi purtând pancarte pe care era scris „Vrem retragerea imediată a trupelor britanice din Irak“ şi „Problema palestineana să fie adusă înaintea Consiliului de Securitate“. Manifestanţii intenţionau să se atribuie spre ambasada britanică. Manifestaţia, se desfăşura în ordine până când studenţii şi lucrătorii au ajuns in apropiere de ambasada britanică, in acel moment s’au apropiat zece care blindate poliţieneşti cu peste o sută de poliţişti ce au început să tragă în văzduh până când mulţimea s’a împrăştiat. SiTIJftTfA INVALIZILOR $1 TRAFICUL CU ŢIGĂRILE ROTATE MM CONTA LA PREŞEDINŢIA CWUU INTERVENŢIA d-lui prim-ministru In ziua de 27 Iunie a avut loc la Preşedinţia Consiliului de miniştri I Conferinţă pentru reglementarea situaţiei materiale a invalizilor şi vâduvelor de război. Conferinţa a fost prezidată de d. dr. Petru Groza preşedintele Consiliului de miniştri. Au luat parte d-r: Gh. Vrghiropol consilier tehnic la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, coomnel Petru, prefectul Poliţiei Camiiatei, colonel M. Pamtazi efeectorul general al Casei. I.O.R., Costantin Stoinescu director financiar V. Păsăreanu director general ii C.A.M. C. Tătărescu directorul vânzărilor din C.A.M., Stănculescu director general la subsecretariatul de Stat al Aprovizionării, N. Bogion chestor directorul poliției economice, d-na colonel Teclu Traian ii d. Iuiliu Bogdan din partea Apărării patriotice. D. dr. Petru’ Groza, luând cuvântul a spus printre altele următoa-Domnilor, v’am convocit fiindcă luat hotrărtt să dete-miri să se pălească la o reglementare‘a regimului' invalizilor, cu toati’ seriozita După primul război mondial pro- flerica invalizilor, orfanilor şi văluvelor de război a rămas ultima dintre problemele care ar fi trebuit să preocupe în mod serios pe cei competenţi. Se făcea mare paradă din memoria eroului necunoscut şi apoi, a doua zi după sărbătoare erau uitaţi toţi eroii cunoscuţi şi se loveam ei şi in urmaşii lor, aşa cum ştiţi cu toţii Eu totdeauna am fost obsedat de această chestiune. Am şi refuzat să particip la o astfel de mascarada, acum 23 ani, fiindcă o consideram ca o provocare din partea tuturor celor cari o organizau. Am avut şi un proces politic din această cauză. Am stat pe banca acuzaţilor, pentru că am îndrăznit să tratez această problemă. Acum stau de doi ani de zile sub acest acoperământ, de un an şi jumătate sunt şef al guvernului, timp in care am propus şi am incercat mereu să fac ca toată lumea să se ocupe de soarta acesta oameni. .După constituirea guvernului,oare n’a fost uşor de făcut fiindcă am avut de întâmpinat o mare rezistenţă, am trecut aces I.O.V.R. dela Ministerul de Războ la un resort civil, la Ministeru Asigurărilor Sociale. Aş vrea să ajungem la o activitate mai intensă in această direcţie. REGLEMENTAREA SITUAŢIA INVALIZILOR Ne-am adunat aici, pentru a stabili această linie generală de reglementare a situaţiei invalizilor orfanilor şi văduvelor de război, rămânând ca ulterior să verificăm dacă dispoziţiunile noastre se execută. Am convocat întâi pe reprezentataţii Casei Autonome a Monopolurilor, pentru a vedea dacă nu s poate că nn această ţară, care ar foarte mulţi invalizi, să facem 0£ produsele acestei instituţiuni să fie vândute numai de ei. Să nu mi s spună că brevetele sunt concesionate numai invalizilor şi lucrul acesta este absolut democratic fiindcă el acoperă o nume deniei abuzuri şi reprezintă în fond o ipocrizie. Intr’adevăr, a constru un chioşc astăzi însemnează a cheltui milioane, iar acel care construeşte chioşcul exploatează pe invaldul care deţine brevetul. Deci, eu cred că se impune să schimbat radical tot regimul de la C.A.M. Şi faceţi o listă a marilor mutilaţii a celorlalţi invalizi şi veţi distribu toate produsele C.A.M.-ului numa prin ei. Fiecare va avea atribuită cantitate de marfă şi o va vinde. Produsele C.A.M.-ului vor fi distribute numai invalizilor, sub controlul organelor I.O.V.R. şi ale Apărării Patriotice, la care fac un apel călduros, pentru a mă ajuta intens in această materie. Excepţie ! blice şi pentru restaurante, dar şi lilice şi pentru restaurante, dar şi şi acolo se impune să se angajeze I j invalizi pentru vânzarea produse- I , Icţr C.A.M. Ori, chioşcarii ceri nu ! ■ practică personal, dreptul de vân- 1 zare, ci exploatează brevetele prin j : alte persoane, chiar dacă sunt in- j -1 valizi, vor fi înlăturaţi. Dacă el ! ca invalid, camuflează numai o Întreprindere a unui om mal instă- | rit, care îşi face afacerile Iui, iar invalidului i se lasă numai o frântură, un minimum de existenţă, să fie sancţionat. 10. Preşedinte al Consiliului se a- I dresează apoi reprezentantului sub- I secretariatului de Stat al Aprovizonării cerând lămuriri In legătură cu atitudinea unor organe de I control ale acestui Departament care confiscă alimentele aduse de s invalizi sau ţărani la Bucureştii i spunând că acest® alimente pot fi I aduse de provinciali care au dreptul să facă comerţ liber cu produsele lor pe care le transportă la Bucureşti. RESTITUIRIA MĂRFURILOR CONFISCATE In continuare, d. prim-ministru spune: Am chemat şi pe d. Prefect al ' Poliţiei Capitalei pentru a-1 întreba dacă nu este posibil ca mărfurile confiscate de la aceşti invalizi, cari au făcut comerţ negru, pentru că nu au fost organizaţi ca să-l facă alb, dacă aceste mărfuri nu ’ . pot fi restituite invalizilor respectivi. Mai intâi, ar trebui să se cer- ceteze cu ocazia acestor restituiri, de unde şi-au procurat invalizii mărfurile, ca să putem sancţiona ; ■ pe acei debitanţi de produse ’ C.A.M. cari au dat invalizilor o parte din mărfurile lor ca să le speculeze la negru. Avem texte în "I legea sabotajului, care ne dau I dreptul să judecăm pe cei vinovaţi ! sub stare de arest. Dacă invalidul I nu declară pe acela care i-a vân’’ dut lui ţigările şi tutunul, care ? i-au fost confiscate apoi, produsele , acestea nu i se restitue. Avem I ] acum o bună ocazie să cunoaştem II pe cei cari au vândut produse O. I A. M. Invalizilor, Chioşcaruilui, I cites, este mare mutilat, daţi-i pa' I ce, dacă este invalid, nu-i arestaţi, dar ridicaţimi brevetul. El este vinovat, pentru că a vândut produsele cu preţ mai mare, a speculat pe un biet nenorocit care n’are chioşc şi care şi el la rândul lui a vândut ţigările tutunul şi chibristurile cu preţuri şi mai mari, ajungându-se astfel la comerţul clandestin. Am vrut de asemenea să întreb pe domnul prefect al Poliţiei Capitalei dacă nu se poate evita in astfel de cazuri atitudini necorespun zătoare faţă de invalizi şi mai ales faţă de marii mutilaţi. Am văzut * , oameni fără mâini şi fără picioare, cari mi s’au plâns că au fost * I împinşi şi bruscaţi. Este bine să o recomandăm tuturor organelor po-I liţieneşti să trateze cu cuvenita re- I zervă pe aceşti oameni, chiar şi în I cazuri când trebuesc luate măsuri împotriva lor. Oamenii aceştia au plătit prea scump războiul. Domnilor, să-mi daţi voie acum să citesc din notele mele, in legătură cu problema ce discutăm. ' De cine depinde I.O.V.R.-ul ? T’ Cum sunt organizaţi invalizii' ? Cine i-a organizat şi în ce constă a. A ceastă organizare? Ce îndatoriri au l I ei şi ce drepturi? Cine este repre. zentantul lor? Unde este sediul or ganizaţiei? De ce umblă fără rost? Cine are grijăde ei? Mulţi nu ştiu de cine depind şi cum sunt organizaţi. Fiecare răspunde într’un anumit fel. Unul spune că face parte din Societatea Vitejii Neamului, altul că este de la Frontul de Foc, şi aşa mai departe. Toate aceste asociaţii au fost organizate pe baze speculative politice. Am cunoscut şi eu câţiva politicieni, cari au speculat, pe cei cari reprezentau în felul acesta la dânşii. Unul din ei a fost Ion Modreanu, fost preşedinte al „uniunii Vistejilor Neamului”. Acesta a fost şi el un învâţător care a descins in Ardeal in 1918. Umbla Îmbrăcat , ţărăneşte şi mânca mămăligă din traistă, ca şi Codreanu, venea prin “ sate şi spunea ţăranilor: Vedeţi, fraţilor, eu lupt pentru voi. S’a ales deputat la Sighet, pentru prima dată, dar după ce s’a ales, a venit şi s’a aşezat intr’un hotel din Bucureşti, a deschis un birou de intervenţii şi şi-a văzut ” de treabă. A doua oară insă n’a ! n’a maiÎndrăznit să se prezinte la Sighet, ci s’a dus pe Someş şi i s’a ales Incâodată cu acelaşi metodă. Apoi, a fost ales şi preşedinte al Uniunii Vitejilor Neamului. Astfel de preşedinţi am văzut mulţi, aceea, asociaţiile şi întreprinderile lor au fost dizolvate de noi. De asociaţii de felul acesta imi ! Vorbeau invalizii astăzi. 5 Mai departe! Invalizii au dreptul prin brevet să vândă ţigări? Cine le-a fixat preţurile? De ce li s’a confiscat in razia de ieri marfa? 7 Ce s-a făcut cu marfa confiscată? S’a dat dispoziţii ca brevete pentru ţigări să nu se elibereze decât invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război? De ce cooperativa Radovanei (Ilfov, Oficiul Budeşti) are brevet? Domnul Prim Ministru anunţă că pe viitor nu se vor mai da brevete . A.M. cooperativelor spunând că domnia sa va dispune modificarea actualei legi care le acordă acest drept in sensul că toate brevetele vor fi atribuite numai invalizilor de război. Drepturile câştigate de I cooperative vor fi menţinute, însă pe viitor ei nu vor mai beneficia de I această dispoziţiune pentru că coo. I perativele au în sarcina lor distri- I buirea alimentelor sau uneltelor ţărăneşti. Domnul Prim Ministru Întreabă mai departe de ce au fost reţinuţi , I invalizii la Prefetura Poliţiei Cap . Pitalei, câţi sunt şi dă dispoziţiuni " I să fie imediat, eliberaţi şi să Se ra- porteze la Cabinet Bruscarea, invalizilor să înceteze. CONFISCAREA MĂRFURILOR IN GĂRI ■ . Preşedintele Consiliului întreabă , mai departe: In gara de Nord (la trenul de Oradea) s’au confiscat dela ţărani şi lela câţiva invalizi alimentele pe care le-au adus cu ei (ouă, ulei, făină, păsări, etc.) în cantităţi mici, se lăsa liberă aceasta aprovizionare? Care este situaţia de drept şi de fapt? Marfa confiscată de la invalizi să se depoziteze undeva aparte şi să se inventarieze. Se va raporta Preşedinţiei şi apoi se va propune modalitatea de restituire In legătură cu restituirea, se vor studia modalităţile. Se fac greutăţi invalizilor, in sensul că nu li se eliberează brevetul până nu-şi construesc în prealabil chioşc; aceasta reclamă o sumă formidabilă pentru ei şi din această cauză vând clandestin, de aici, cercul viţios al neregulilor şi abuzurilor. Eu rog I.OV.R.-ul şi Apărarea Patriotică să revizuiască toate contractele de închiriere ale chioşcarilor invalizi. Să controlaţi la faţa locului dacă invalidul care are brevet exercită personal acest comerţ pentru că în multe caruri bieţii invalizi camuflează pe alţii care au chioşcuri şi ii speculează obligân- du-i să vândă la negru alături de prăvălia pe care dvs. vreţi să le-o acordaţi pentru vânzarea produselor C.A.M. RĂSPUNSUL REPREZENTANTULUI C. A. M.-ului Răspunzând d-lui Prim Ministru La întrebările puse, d V. Păsăreanu director general C.A.M. după ce dă o serie de explicaţii in legătură cu modalitatea atribuirii brevetelor invalizilor arată că s’au luat serioase măsuri ca să nu se înmâneze marfa decât titularilor brevetului cu două excepţii: marii mutilaţi cărora li se dă marfa pe baza unei scrisori de Împuternicire şi invalizii care se găsesc la concediu de o lună la care au dreptul, tot pe baza unei scrisori. D. Păsăreanu continuă. Se întâmplă însă următorul lucru: un invalid ia marfa şi o duce la un colector. De la Aprilie şi până astăzi s’au încasat 251 milioane lei amenzi dela colectorii de ţigarete. Cel mai mare colector a fost descoperit la Arad, a fost prins cu un milion de ţigarete. Altul a fost prins cu 600.000 ţigări băgate în butor.-,-, de benzin? Au fost - -- - , fundurile butoaielor, s’au pus ţigările înăuntru, iar apoi fundurile au fost sudate la loc. Marfa valora 55 milioane lei; amenda a fost da aceiaşi valoare. Suma a fost achitată un interval de opt ore. D. Prim Ministru dr. Petru Groza spune că aceşti speculanţi şi traficanţi să fie condamnaţi şi după legea monopolului şi după legea sabotajului căci orice speculă da felul acesta este sabotaj şi posta fi judecată şi pedepsită potrivit acestei legi. Deasemeni toţi traficanţii şi speculanţii care nu sunt cetăţeni români să fie adunaţi şi trimişi la urmă. Cei cari sunt cetăţeni români vor fi trimişi justiţiei în stare de arest. Domnia-sa cere conducerii C.A.M -ului să-i înainteze de urgenţă lista tuturor acelora care cad în aceste categorii. Trecând la ajutorul pe care Invalizii îl vor primi prin acordarea brevetelor C.A.M., Prim Ministru arată că în felul acesta se va da de lucru la circa 45 ooc de invalizi cari îşi vor deschide debitele lor fie la sate, fie la oraşe In ce priveşte modificarea legii pentru acordarea brevetelor. Prim Ministru arată că trebuie instituită o comisie mixtă formată din reprezentanti ai C.A M.-ului, I.O. V.R.-ului şi ai autorităţilor care să selecţioneze şi să dea avize pentru anularea unor brevete. Cu o anumită procedură şi anume îngrădiri Comisia aceasta va examina situaţia fiecărui debitant de la caz la caz. DATORIA MINISTERULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE Referindu-se la sprijinul pe care I.O.V.R.-ul trecut acum la Ministerul Asigurărilor Sociale, îl acordă invalizilor, d. Prim Ministru arată că a dat dispoziţiuni conducătorilor Ministerului Asigurărilor Sociale să intensifice acţiunea de ajutorare a invalizilor D_sa adresându-se reprezentantului acestui minister la conferinţă, îi spune: Să nu vă mulţumiţi numai cu reglementarea pensiilor şi cu operaţiuni pur administrative sau de birou, ci să veniţi cu iniţiative şi să arătaţi care sunt posibilităţile de ajutorare ale invalizilor. Vădu Greva funcţionarilor americani din căile ferate New York, 28 (Rador). — Peste 10.000 de membri ai sindicatelor funcţionarilor din căile ferate afiliate la Federaţia Americană a Muncii (AFL) au refuzat să continue munca. Greviştii, cer schimbarea regulamentelor generale de muncă. (Continuare la Ultima Oră) Importantă descoperire in fizica atomică MOSCOVA 28 (Rador). Ubitrul articol apărut în ISVESTIA, profesorul Constantin Zhigsch, un eminent om de ştiinţă sovetie scrie că descoperirile făcute de profesorul Alexandru Zhgamov, pentru care a fost distins cu premiul , Stalin,, în valoare de 100.000 ruble, „au o semnificaţie deosebită in fizica atomică modernă”. „Profesorul Zhgamov, a fost răsplătit cu acest premiu pentru descoperirea unor mcui aspecte ale dezagregării nucleului atormic cu ajutorul razelor cosmice”. Condamnarea unui fruntaş al opoziţiei bulgare Sofia, 28 (Rador). — Vineri după amiază, tribunalul regional din Sofia a dat sentinţa de condamnare în procesul lui Hristu Pastuhov, unul din conducătorii partidului socialist din opoziţie. Pastuhov a fost condamnat la cinci ani închisoare şi cinci ani degradare civică, pentru faptul de a fi publicat două articole în ziarul opoziţionist „Svoboden Narod”, cu scopul de a slăbi capacitatea combativă a armatei bulgare prin sustragerea de la datoriile ei. .