Universul - Provincie, iulie 1946 (Anul 63, nr. 146-171)

1946-07-01 / nr. 146

REZOLVAREA PRACTICĂ A PROBLEMELOR CURENTE Mai curând decât era de aş­teptat, experienţa a confirmat practic raţiune® şi utilitatea în­fiinţării secţiunii econ­omice de pe langă Comitetul central elec­toral al Blocului partidelor de­mocratice. In contact nemijlocit cu nevoile tuturor claselor so­ciale şi ale tuturor categoriilor profesionale şi urmărind pe teren aplicarea diferitelor măsuri de ordin legislativ sau administrativ, acest organ de esenţă populară, prin excelenţă utili­tarist, identi­fică pas cu pas punctele nevral­gice ivite în funcţionarea orga­nismului nostru economic, notea­ză lipsurile şi imperfecţiunile, pentru a trage concluzii şi a for­mula soluţiile practice cele mai indicate în vederea îndreptării răului. Aşa se explică rezultatele pozitive îmbucurătoare, cu care s’au soldat, — într’un timp record — activitatea acestui organ şi in deosebi intervenţiile sale fructu­oase pe lângă forurile de resort pentru rezolvarea imediată a pro­blemelor strâns legate de nevoile şi interesele moaşelor populare. Secţiunea econo­mică a BJP.D. a avut până acum o participare activă şi un rol hotăritor mai cu seamă în rezolvarea problemei valorificării cerealelor, a scăderii taxelor şi impozitelor la mărfu­rile distribuite prin economate şi cooperative, a desfiinţării taxe­lor şi controlului la bariere şi intensificării efortului de aprovi­zionare a oraşelor. E adevărat că multe din pro­blemele de mai sus fac parte din programul cuprins în platforma de guvernământ a Blocului par­tidelor democratice. Dar de la sim­pla enunţare principială — deci abstractă — secţiunea economică a înţeles să treacă la studiul da­telor pe teren şi la încadrarea lor în realităţile şi posibilităţile eco­nomice prezente, formulând solu­ţiile adecvate şi obţinând, adop­tarea lor oficială, ca şi intrarea imediat în vigoare. Astfel, în ultima şedinţă a sec­ţiunii economice, luându-se act de întocmirea deciziei ministeria­le relativă la scăderea taxelor la mărfurile destinate economatel­or şi cooperativelor, s-a propus ca, în vederea aplicării prompte a acestei decizii şi pentru ca sala­riaţii şi membrii cooperativelor să se bucure cu un ceas mai de­vreme de avantajul preţurilor reduse, ministerul de finanţe în colaborare cu Comisariatul gene­ral şi preţurilor să dea o nouă decizie pentru fixarea preţurilor scăzute, rămânând ca toate ta­xele plătite in plus de fabricanţi şi fuinisori să fie deduse din ceea ce el urmează să plătească la li­vrările viitoare. O altă măsură interesantă pro­pusă de secţiunea economică a­­ P.D. în ultima ei şedinţă, a fost aceea de a se alcătui comision­ de pieţe, prezidate de un delegat al primăriei şi formate din dele­gaţi ai angrosiştilor, detailiştilor, USIC-u­lu­i, cooperativei „Victo­ria” şi Federaţiei democrate a femeilor române, cu însărcinarea de a supraveghea, funcţionarea târgului alimentar intern şi în deosebi formarea preţurilor, a­­vând grija ca, ţinându-se seama de preţul real de cost, la care se va adăuga şi beneficiul legal, pre­ţul curent de vânzare să nu de­păşească limitele raţionale. In chipul acesta, se asigură popu­laţiei posibilitatea de a se apro­viziona în condiţiuni normale, cu excluderea manevrelor speculaţi- ’ ve, iar negustorilor un beneficiu , just, aşa cum se cuvine unui co­merţ onest. Faţă de lipsa de în-­­­ţelegere şi bunăvoinţă arătată de­­ unii negustori, faţă de invazia şi lăcomia fără frân a intermedia­rilor, cari găsesc sprijin şi încu­rajare în toleranţa şi carenţa dis­ciplinei civice a noastră, a tutu­ror, măsura unui control perma­nent al pieţelor şi al formării preţurilor este perfect îndreptă­ţită, iar aplicarea ei nepărtint­­oare va avea desigur ca efect a­­sanarea comerţului intern şi nor­malizarea lui la preţuri reale. Dovada seriozităţii şi energiei cu care înţelege să-şi îndeplinea­scă greaua ei misiune această­­ secţie a B.P.D­, se poate vedea­­ şi din hotărârea de a convoca la Bucureşti, pe data de 8 iulie, pe delegaţii comisiilor economice de pe lângă comitetele judeţene elec­torale, în scopul extinderii şi coordonării activităţii de până acum în cuprinsul întregei ţări. Publicul, care, şi până acum, a urmărit cu interes sforţările şi iniţiativele secţiunii economice bucureştene, va fi bucuros să înregistreze pe viitor rezultate din ce în ce mai palpabile şi nu­­ va lipsi, desigur, de a da tot sprijinul unei acţiuni închinate exclusiv binelui şi folosului său. De altfel, recolta favorabilă, care asigură cu prisosinţă ne­voile târgului intern, oferă cei mai bună auguri în desfăşurarea­­ acestei practice şi oportune ace­j ţării. ■■■nMHannMBBBnHnMannannn PROGRAMUL GUVERNULUI FRANCEZ Constituanta franceză cu 517 voturi pentru şi 4 contra, adică cu aproape unanimitatea votan­ţilor, a acordat încrederea nou­­lui guvern prezidat de d. Geor­ges Bidauit. Acest masiv vot de încredere, dar in urma expunerii făcute de d. Bidauit, este nu numai o do­vadă a înţelegerii stabilite între Cele trei mari partide care con­duc azi politica Franţei, ci şi o dovadă a hotăririi lor de a menţine această unitate şi cola­borare intre ele. De altfel d. Bi­dauit a ţinut să sublinieze, în ex­punerea sa, „necesitatea prelun­girii şi Întăririi armistiţiului între partidele politice". In mo­mentele istorice de azi, în aceas­tă vreme când Franţa are ne­­voe, mai mult ca oricând, de li­nişte internă atât pentru re­facerea ei cât şi pentru îndepli­nirea misiunii ei internaţionale, acest „armistiţiu“ politic intern apare într’adevăr ca o condiţie esenţială a reuşitei. D. Georges Bidauit, încă din vremea rezis­tenţei căreia i s’a devotat cu tot elanul, era condus de necesita­tea unităţii naţionale în opera de redresare a Franţei şi, după vic­torie, in diferitele sale discursuri, a afirmat fără echivocuri aceas­tă nestrămutată convingere. Pe temeiul acestei­­convingeri, d-sa a reușit să reconstitue gu­vernul în structura tripartită, a­­dică în forma , pe care poporul francez a indicat-o prin repe­tatele lui ■ voturi. Expunerea făcută de d. Geor­­ges Bidauit cu prilejul prezentă­rii noului guvern anunţă mai mult principiile care vor călăuzi activitatea lui şi asupra cărora cele trei mari partide au căzut de acord. „Vom menţine moneta, vom menţine progresele sociale do­bândite, autoritatea de stat şi ordinea publică. Vom menţine o politică externă conformă cu ne­voile securităţii noastre; vom menţine amiciţiile şi alianţele noastre cu marile popoare care au fost alături de noi în luptă şi în victorie; vom menţine ţe­lurile nemuritoare ale poporului francez; vom menţine gândirea, justiţia şi raţiunea; vom men­ţine cu aceiaşi voinţă de liber­tate a conştiinţei şi de bună în­ţelegere între cetăţeni, prin care se defineşte climatul moral al ţării pe care suntem datori să o servim şi să o restaurăm în toa­tă gloria ei“. Desigur aceste principii fun­damentale, care îmbrăţişează toate domeniile de activitate franceză, corespund unui vast program pentru a cărui îndepli­nire va fi nevoe de timp şi care nu intră, în totalitatea lui, în ca­drul misiunii actualei Camere Constituente. De altfel d. Geor­ges Bidauit a şi spus că „gu­vernul îşi propune, mai presus de orice, să creeze condiţiile în care Adunarea îşi va putea în­deplini misiunea sa esenţială, a­­nume aceea de a da Franţei o Constituţie". Dacă totuşi şeful guvernului francez, de acord cu toţi colegii săi din guvern, a­ anunţat in faţa ţării principiile călăuzitoa­re ale politicii franceze, este fiindcă aceste principii au un caracter de permanenţă în viaţa politică a Franţei, pentru că ele corespund idealurilor ei, fiindcă ele exprimă esenţa aspiraţiilor întregului popor şi fiindcă sunt conforme cu evoluţia so­cială şi politică prin care trec astăzi toate naţiunile civilizate. In politica externă, d. Bidauit a arătat că Franţa înţelege să o conformeze nevoilor securităţii fost recunoscut necesar de cop­ii. In această formulă se cuprind vederile exprimate până acum şi cunoscut în ce priveşte Ger­mania, ca şi cele privitoare la rec­tificarea de frontiera italo-fran­­ceză. Franţa, după ce în decurs de un sfert de veac a fost de două ori invadată de forţele a­­gresive germane, nu mai poate face o altă politică externă de­cât aceea a securităţii ei. Cu alte cuvinte, o politică de prevedere şi de suficiente şi reale garanţii împotriva repetării vreunei noi agresiuni. D. Georges Bidault a precizat că Franţa înţelege să facă această politică de securi­tate alături de marii ei aliaţi. „Vom menţine — a spus d-sa — amiciţiile şi alianţele noastre cu marile popoare care au fost ală­turi de noi în luptă şi în victo­rie". In aceste Unii generale, politica externă franceză se dovedeşte conformă cu principiul de solida­ritate între marile naţiuni care au doborit nazismul, principiu care a dus la victorie şi care a­ducătorii politici ai acestor mari naţiuni.­­ Pe plan, general d. Georges Pa­rault a formulat următoarele o­­bligaţiuni pe care şi le ia, guver­nul francez, sau­ mai bine zis Franţa: „Vom menţine ţelurile nemuritoare ale poporului fran­cez; vom menţine găndirea, jus­­tiţia şi raţiunea". Ţelurile nemuritoare ale po­porului francez sunt azi ţelurile întregii lumi: libertate, egali­tate, fraternitate. Ţelurile nemu­ritoare ale poporului francez sunt temeiurile morale ale vieţii noi către care aspiră toate popoarele: respectul drepturilor omului, res­pectul drepturilor naţiunilor, res­pectul libertăţii. Desfăşurată în acest climat mo­ral, politica generală franceză va servi, desigur — după cum a spus d. Georges Bidault — Franţa şi o va restaura în toată gloria ei, dar ea va servi şi cauza, umani­ităţii şi va fi, astfel, mai departe, Pe linia tradiţiei ei. T­F. za MEU! D-Lu­i PHISTRU DR. PETRU GROZA Felicitările Confederaţiei generale a muncii Cu prilejul zilei onomastice a d-lui dr. Petru G­roza, Comi­nia, a trimes d-lui prim mini­stru următoarea telegramă de felicitare: Confederaţia Generală a Mu­n­cii la numele celor un mi­lion şi jumătate de muncitori manuali şi intelectuali organi­zaţi in sindicate, vă transmite cele mai bune urări cu prilejul zilei onomastice. Clasa muncitoare, unită şi însufleţit de cel mai cald pa­triotism, îşi încordează forţele pentru a vă sprijini in opera de reconstrucţie şi democrati­zare a ţării. In scopul asigurării condiţii­lor vitale pentru propăşirea sa materială şi culturală, munci­torimea va lupta cu toată ho­­târîrea pentru victoria forţelor democratice unite, în alegerile parlamentare. La mulţi ani, spre binele po­porului român, D. Dr. PETRU GROZA totul executiv al Confederaţiei Generale a Muncii din Roma­ ŞEDINA COMISIEI IMNiISTERIALE PENTRU REFORMA ELECTORALA Ieri Vineri 28. c., la orele 17 a avut loc la ministerul de Justi­ţie, sub preşedinţia d-lui minis­tru al justiţiei, Lucreţiu Pătrăş­­canu, continuarea lucrărilor co­misiei interministeriale pentru discutarea şi redactarea legii e­­lectorale. Au luat, parte d-nii: Mihail Ral­ea., g-ral Vasi­li­* Răşcanu, Anton AlexandrescM, Mihail Râmniceanui, prof. P. Constan­ fi- i nescu-Iaşi, dr. Em. Haţieganu ing. Tudor Tonescu şi Ob. Vântu, fiecare reprezentând un partid sau o grupare politică. S’a discutat articolele, epu­izân­­du-se întreg conţinutul legii. Şedinţa a luat sfârşit la orele 20. Proiectele de legi privind re­forma electorală vor căpăta în mersul zilei de azi forma defini­tivă şi vor fi aduse la cunoştinţa reprezentanţilor grupărilor poli­tice. Proectele vor fi supuse discu­ţiei şi votării primului consiliu de miniştri, când vor căpăta for­ma definitivă. DIRIJAREA, LIMITAREA ŞI CONTROLUL PRODUCŢIEI PETROLIFERE ŞI MINIERE In Monitorul Oficial de ori a apărut decretul-lege prin care se înfiinţează un corp special de inspecţiuni şi control pe lângă ministerul minelor şi petrolului. Competenţa acestui corp spe­cial este de a controla şi a cons­tata aplicarea dispoziţiunilor cu privire la dirijarea, limitarea şi controlul producţiei miniere, pe­trolifere, energiei şi în general tuturor combustibililor, de orice fel,­­sau­ tuturor produselor sau mărfurilor ce ar servi în orice stadiu la obţinerea de energie sau combustibil, ce face parte din sfera de activitate a minis­terului minelor și petrolului. Manifestaţii pe străzile Hamburgului Londra, 28 (Rador). — „Gott­strate England“ (Dumnezeu să pedepsească Anglia), strigau ieri manifestanţii pe străzile oraşului Hamburg, pentru a protesta îm­potriva apropiatei expulzări a 20.000 germani din casele lor, în care va fi instalat personalul co­­misiunii britanice de control. O delegaţie de locuitori ceruse să fie primită de şeful guvernu­lui militar, dar în timpul au­dienţei s-au produs în stradă nu­meroase incidente şi manifesta­ţia a luat înfăţişarea unei re­volte, sub influenţa câtorva agi­tatori. A intervenit poliţia militară, care a împrăştiat mulţimea. Părerea autorităţilor este că ţelurile politice ale instigatorilor sunt evidente şi este de temut că sub influenţa acestor instiga­tori locuitorii paşnici ai oraşului vor fi târâţi în această mişcare de revoltă. Comentând aceste evenimente, presa britanică subliniază faptul că pentru întâia oară de la ocu­paţie, germanii cântă în public imnurile naziste şi mai ale®­­ „Horst Wessel“.­­ Ziarele adaugă că sentimentul­­ antibritanic se manifestă din ce­­ în ce mai făţiş în Zona britanică­­ de ocupaţie şi că germanii folo-­­ siţi de administraţia britanică se plâng că viaţa lor este in pri- j mejdie. „Campania antibritanică a declarat un purtător de cuvânt militar , a atins un grad pri­mejdios şi ameninţă să pericli­teze funcţionarea normală a ser­viciilor administrative”. CONDAMNĂRI LA MARTE IN GERMANIA Dach­au­, 28 (Rador) — Tribu­nalul american care funcţionea­ză la Dachau a pronunţat două condamnări la moarte prin spân­zurătoare împotriva lui Franz Staudinger şi a lui Max Her­mann, pentru asasinarea a doi aviatori americani. Discuţii in jurul raţionalii pâinii in Anglia Londra, 28 (Rador)). — Hotă­rârea de a se raţiona pâinea in Anglia, deşi aşteptată, a des­­lănţuit o furtună în presa opozi­ţionistă. „Daily Telegraph“ spune că a­­ceastă măsură va fi primită cu o indignare mai degrabă decât cu supunere. „Daily Mail“ declară că e de presupus că hotărirea a fost, luată din consideraţiuni politice. Se adaugă că guvernul nu a dat Parlamentului cifre statistice justificând această măsură şi nici alte amănunte pentru for­marea unei opinii juste. Trafic de aur şi devize descoperit la Paris Paris, 28 (Rador). — Brigada financiară şi poliţia judiciară au reuşit să descopere un important trafic de aur şi devize în care se găseşte amestecat şi directorul unei bănci pariziene. Au fost găsite mai multe pa­chete de titluri străine şi lire sterline în valoare de mai multe milioane de franci. Unul din codirectorii băncii „Fahre” a fost arestat imediat. Unul din asociaţii săi a declarat că banca a făcut trafic cu de­vize de la 1 iunie care s-a ridicat la valoarea de 50 de milioane de franci. Golgetăiile care au durat trei zile au permis confiscarea unei cantități de piese de aur și de­vize în valoare de­ 15 milioane franci. Tritatul Poporului şi-a încetat activitatea Tribunalul Poporului şi-a înce­tat ieri activitatea. Potrivit dispoziţiunilor legale, toate procesele criminalilor de război trec în competenţa Curţi­lor criminale, de pe lângă Curţile de apel. Recursurile criminalilor de război vor fi judecate, însă, tot­­ de Tribunalul Poporului. La 4 iulie, va începe judecarea re-­­ cursului foştilor miniştri anto­­­­nescieni N. Mareş, D. Popescu şi I C. Buşiţă. Ieri s’a dat pronunţarea în ul­timul proces al criminalilor de războiu. Lui Danilov Mihail i s’a res­pins acţiunea de revizuire a pro­cesului astfel că a rămas con­damnat la vechea pedeapsă. Sofian Ignat a fost condamnat la 15 ani muncă silnică; Ştefan Tomescu la 5 ani temniţă grea; D. Dumitrescu la 3 ani temniţă grea şi Sărbu Alexandru la 2 ani închisoare corecţională. D. DE NICOLA A FOST ALES PREŞEDINTE PROVIZORIU AL REPUBLICII ITALIENE Roma, 28 (Rador). — D. Enrico de Nicola, avocat de seamă din Napoli, în vârstă de 69 ani şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor a fost ales şef provizoriu al sta­tului italian. In cursul după amiezii de Vi­neri, conducătorii partidelor de­­mocrat-creştin, socialist şi comu­nist căzuseră de acord, în cursul unei reuniuni, să recomande pe d de Nicola pentru acest post. D. de Nicola se bucură de foarte mari simpatii în oraşul Napoli, în ca­re s-a născut. El a fost un strălucit preşedinte al Camerei Deputaţilor, după primul război mondial, şi are numeroase sim­patii în toate partidele­. La locuitorii din sudul Italiei, influenţa sa va fi deosebit de preţioasă în câştigarea sudului, precumpănitor monarhist, pentru noua republică D. de Nicola are o deosebită prestanţă, o privire pătrunză­­­toare şi un nas acvilin. Se socoteşte că el va da o deo­sebită demnitate postul­ui de pre­şedinte. Aplauze nesfârşite şi strigăte de „Trăiască republica !” au salutat comunicarea că d. de Nicola a fost ales de la prima votare. Un număr redus de voturi au fost acordate d-lui Facchinetti, iar candidata partidului „Tromo qua'unque”, d-na Ottavia Penna, a obţinut 32 voturi. Roma, 28 (Rador). — D Enri­co ’ de Nicola se afla la Napoli, ora­şul său natal. Vineri, în mo-­­ mentul când a fost ales şef al­­ statului italian, preşedintele re­publicii italiene. îndată ce va sosi la Roma, noul preşedinte al republicii va pri­­i­mi demisia formală a guvernului, lităţile, tot pe d. de Gaspari, cu formarea noului guvern. Membrii casei regale au de­clarat că s’au făcut preparative pentru amenajarea apartamentelor pe care preşedintele le va ocu­pa în palatul Quirinale. S’ar pu­tea însă ca preşedintele de Ni­cola, care este celibatar, să-şi a­­leagă reşedinţa în palatul Con­­sulta, fost sediul ministerului de externe italian, şi care se află peste drum de palatul Quirinale. PERSONALITATEA NOULUI PREŞEDINTE Roma, 28 (Rador). — D. Enrico de Nicola s’a născut la Napoli, în 1878. Deputat la 30 ani în circum­scripţia Afragola, de lângă Na­poli, el a fost­,numit de Girolitti, în 1913, în postul­ de subsecretar de stat la colonii­ şi apoi în postul de subsecretar de stat în ministerul de finanţe de către Orlando, în 1919. Scurt timp după aceea, a fost numit preşedinte al comisiei pen­tru reforma administrativă a statului şi la un scurt interval preşedinte al­ Camerei Deputaţi­lor. In patru rânduri a refuzat pro­punerea de a forma guvernul? Reales preşedinte al Camerei, a demisionat în 1923 pentru că nu voia să depună jurământul cerut de fascism. După asasinarea lui Matteoti, s-a retras definitiv din viaţa politică. Cu toate acestea, Regele îl nu­meşte senator în 1929. In 1943, după căderea oraşului Napoli, părăseşte studiile juridice şi la stăruinţele sale, în 1944, Re­gele Victor Emanuel al II-lea încredințează puterile Sale Prin­cipelui Umberto, ca Locotenent al Regatului. DEMONSTRATE ANTIBRITAICE LA BAGDAD Bagdad, 28 (Radar). — Co­respondentul agenţiei „Reuter" transmite: Poliţia a tras un aer pentru a împrăştia o mulţime de peste 3.000 lucrători şi studenţi, care a manifestat pe diferite străzi pur­tând pancarte pe care era scris „Vrem retragerea imediată a trupelor britanice din Irak“ şi „Problema palestineana să fie a­­dusă înaintea Consiliului de Se­curitate“. Manifestanţii intenţionau să se atribui­e spre ambasada britani­că. Manifestaţia, se desfăşura în ordine până când­ studenţii şi lu­crătorii au ajuns in apropiere de ambasada britanică, in acel mo­ment s’au apropiat zece care blindate poliţieneşti cu peste o sută de poliţişti ce au început să tragă în văzduh până când mul­ţimea s’a împrăştiat. SiTIJftTfA INVALIZILOR $1 TRAFICUL CU ŢIGĂRILE ROTATE MM CONTA LA PREŞEDINŢIA CWUU INTERVENŢIA d-lui prim-ministru In ziua de 27 Iunie a avut loc la Preşedinţia Consiliului de miniştri I Conferinţă pentru reglementarea situaţiei materiale a invalizilor şi vâduvelor de război. Conferinţa a fost prezidată de d. dr. Petru Gro­­z­a preşedintele Consiliului de mi­­niştri. Au luat parte d-r­: Gh. Vrghir­opol consilier tehnic la Pre­şedinţia Consiliului de Miniştri, co­­omnel Petru, prefectul Poliţiei Ca­­m­iiatei, colonel M. Pamtazi efeecto­­rul general al Casei. I.O.R., Cos­­tantin Stoinescu director finan­ciar V. Pă­săreanu director general ii C.A.M. C. Tătărescu directorul vânzărilor din C.A.M., Stănculescu director general la subsecretariatul de Stat al Aprovizionării, N. Bog­ion chestor directorul poliției eco­nomice, d-na colonel Teclu Trai­an ii d. Iuiliu Bogdan din partea Apă­rării patriotice. D. dr. Petru’ Groza, luând cuvân­tul a spus printre altele următoa-Domnilor, v’am con­voci­t fiindcă luat hotrărtt să dete-miri să se pă­lească la o reglementare­­‘a regimu­lui' invalizilor, cu toat­i’ seriozita­ După primul război mondial pro- flerica invalizilor, orfanilor şi vă­­luvelor de război a rămas ultima dintre problemele care ar fi tre­buit să preocupe în mod serios pe cei competenţi. Se făcea mare pa­radă din memoria eroului necunos­cut şi apoi, a doua zi după sărbă­toare erau uitaţi toţi eroii cunos­cuţi şi se lovea­­m ei şi in urmaşii lor, aşa cum ştiţi cu toţii Eu totdeauna am fost obsedat de această chestiune. Am şi refuzat să particip la o astfel de masca­rada, acum 23 ani, fiindcă o con­sideram ca o provocare din partea tuturor celor cari o organizau. Am avut şi un proces politic din această cauză. Am stat pe banca acuzaţilor, pentru că am îndrăznit să tratez această problemă. Acum stau de doi ani de zile sub acest acoperământ,­­ de un an şi jumă­­tate sunt şef al guvernului,­­ timp in care am propus şi am in­cercat mereu să fac ca toată lu­mea să se ocupe de soarta acesta oameni. .După constituirea guver­nului,­oare n’a fost uşor de făcut fiindcă am avut de întâmpinat o mare rezistenţă, am trecut aces I.O.V.R. dela Ministerul de Războ la un resort civil, la Ministeru Asigurărilor Sociale. Aş vrea să ajungem la o activi­tate mai intensă in această direc­ţie. REGLEMENTAREA SITUAŢIA INVALIZILOR Ne-am adunat aici, pentru a sta­bili această linie generală de re­glementare a situaţiei invalizilor orfanilor şi văduvelor de război, ră­mânând ca ulterior să verificăm dacă dispoziţiunile noastre se exe­cută. Am convocat întâi pe reprezen­tataţii Casei Autonome a Monopo­lurilor, pentru a vedea dacă nu s poate că nn această ţară, care ar foarte mulţi invalizi, să facem 0£ produsele acestei instituţiuni să fie vândute numai de ei. Să nu mi s spună că brevetele sunt concesio­nate numai invalizilor şi lucrul a­cesta este absolut democratic fiindcă el acoperă o nume denie­i abuzuri şi reprezintă în fond o ipocrizie. Intr’adevăr, a constru un chioşc astăzi însemnează a chel­tui milioane, iar acel care constru­eşte chioşcul exploatează pe inva­ldul care deţine brevetul. Deci, eu cred că se impune să schimbat radical tot regimul de la C.A.M. Şi faceţi o listă a marilor mutilaţi­i a celorlalţi invalizi şi veţi distribu toate produsele C.A.M.-ului numa prin ei. Fiecare va avea atribuită cantitate de marfă şi o va vinde. Produsele C.A.M.-ului vor fi dis­tribute numai invalizilor, sub con­trolul organelor I.O.V.R. şi ale­­ Apărării Patriotice, la care fac un apel călduros, pentru a mă ajuta­­ intens in această materie. Excepţie ! bl­ice şi pentru restaurante, dar şi­­ lilice şi pentru restaurante, dar şi­­ şi acolo se impune să se angajeze I j invalizi pentru vânzarea produse- I , Icţr C.A.M. Ori, chioşcarii ceri nu ! ■ practică personal, dreptul de vân- 1 zare, ci exploatează brevetele prin j : alte persoane, chiar dacă sunt in- j -1 valizi, vor fi înlăturaţi. Dacă el ! ca invalid, camuflează numai o În­treprindere a unui om mal instă- | rit, care îşi face afacerile Iui, iar invalidului i se lasă numai o frân­­­­tură, un minimum de existenţă, să fie sancţionat. 1­0. Preşedinte al Consiliului se a- I dresează apoi reprezentantului sub- I secretariatului de Stat al Aprovi­­­­zonării cerând lămuriri In legătu­ră cu atitudinea unor organe de I control ale acestui Departament­­ care confiscă alimentele aduse de s invalizi sau ţărani la Bucureştii i spunând că acest® alimente pot fi I aduse de provinciali care au drep­­t­­ul să facă comerţ liber cu produ­sele lor pe care le transportă la Bucureşti. RESTITUIRIA MĂRFURILOR CONFISCATE In continuare, d. prim-ministru spune: Am chemat şi pe d. Prefect al '­­ Poliţiei Capitalei pentru a-1 între­ba dacă nu este posibil ca mărfu­rile confiscate de la aceşti invalizi, cari au făcut comerţ negru, pentru­­ că nu au fost organizaţi ca să-l facă alb, dacă aceste mărfuri nu ’ . pot fi restituite invalizilor respec­tivi. Mai intâi, ar trebui să se cer-­­ ceteze cu ocazia acestor restituiri,­­ de unde şi-au procurat invalizii­­ mărfurile, ca să putem sancţiona ; ■ pe acei debitanţi de produse ’ C.A.M. cari au dat invalizilor o parte din mărfurile lor ca să le speculeze la negru. Avem texte în "­I legea sabotajului, care ne dau I dreptul să judecăm pe cei vinovaţi­­ ! sub stare de arest. Dacă invalidul­­ I nu declară pe acela care i-a vân­­’’ dut lui ţigările şi tutunul, care ? i-a­u fost confiscate apoi, produsele , acestea nu i se restitue. Avem I ] acum o bună ocazie să cunoaştem II­­ pe cei cari au vândut produse O. I A. M. Invalizilor, Chioşcaruilui,­­ I cites, este mare mutilat, daţi-i pa­­' I ce, dacă este invalid, nu-i arestaţi, dar ridicaţimi brevetul. El este vi­novat, pentru că a vândut produ­sele cu preţ mai mare, a speculat pe un biet nenorocit care n’are chioşc şi care şi el la rândul lui a­­ vândut ţigările tutunul şi chibri­s­t­urile cu preţuri şi mai mari, a­jun­­­­gându-se astfel la comerţul clan­­­destin.­­ Am vrut d­e asem­enea să întreb pe domnul prefect al Poliţiei Capi­talei dacă nu se poate evita in ast­fel de cazuri atitudini necorespun­­­­­ zătoare faţă de invalizi şi mai ales faţă de marii mutilaţi. Am văzut * , oameni fără mâini şi fără picioa­­­­­­re, cari mi s’au plâns că au fost * I împinşi şi bruscaţi. Este bine să o­­ recomandăm tuturor organelor po-I liţieneşti să trateze cu cuvenita re- I zervă pe aceşti oameni, chiar şi în I cazuri când trebuesc luate măsuri împotriva lor. Oamenii aceştia au­­ plătit prea scump războiul.­­ Domnilor, să-mi daţi voie acum să citesc din notele mele, in legă­­­­tură cu problema ce discutăm. ' De cine depinde I.O.V.R.-ul ? T’ Cum sunt organizaţi invalizii' ? Ci­­­­ne i-a organizat şi în ce constă a­­. A ceastă organizare? Ce îndatoriri au l I ei şi ce drepturi? Cine este repre­­.­­ zentantul lor? Unde este sediul or­­­ ganizaţiei? De ce umblă fără rost? Cine are grijă­­de ei? Mulţi nu ştiu de cine depind şi cum sunt orga­­nizaţi. Fiecare răspunde într’un anumit fel. Unul spune că face parte din Societatea Vitejii Nea­mului, altul că este de la Frontul de Foc, şi aşa mai departe. Toate aceste asociaţii au fost or­ganizate pe baze speculative poli­tice. Am cunoscut şi eu câţiva poli­ticieni, cari au speculat, pe cei cari reprezentau în felul acesta la dân­şii. Unul din ei a fost Ion Modrea­­nu, fost preşedinte al „uniunii Vi­­s­tejilor Neamului”. Acesta a fost şi el un învâţător care a descins in­­ Ardeal in 1918. Umbla Îmbrăcat , ţărăneşte şi mânca mămăligă din traistă, ca şi Codreanu, venea prin “ sate şi spunea ţăranilor: Vedeţi,­­ fraţilor, eu lupt pentru voi. S’a­­ ales deputat la Sighet, pentru prima dată, dar după ce s’a­­ ales, a venit şi s’a aşezat intr’un hotel din Bucureşti, a deschis un birou de intervenţii şi şi-a văzut ” d­e treabă. A doua oară insă n’a ! n’a mai­­Îndrăznit să se prezinte la­­ Sighet, ci s’a dus pe Someş şi i s’a ales Incâodată cu acelaşi me­­todă. Apoi, a fost ales şi preşedinte al Uniunii Vitejilor Neamului. Ast­fel de preşedinţi am văzut mulţi,­­ aceea, asociaţiile şi întreprinderile lor au fost dizolvate de noi. De asociaţii de felul acesta imi ! Vorbeau invalizii astăzi. 5 Mai departe! Invalizii au dreptul­­ prin brevet să vândă ţigări? Cine­­ le-a fixat preţurile? De ce li s’a confiscat in razia de ieri marfa? 7 Ce s-a făcut cu marfa confiscată?­­ S’a dat dispoziţii ca brevete pentru ţigări să nu se elibereze decât in­­­­valizilor, orfanilor şi văduvelor de război? De ce cooperativa Radova­nei (Ilfov, Oficiul Budeşti) are bre­vet? Domnul Prim Ministru anunţă că­­ pe viitor nu se vor mai da brevete . A.M. cooperativelor spunând că domnia sa va dispune modificarea actualei legi care le acordă acest drept in sensul că toate brevetele­­ vor fi atribuite numai invalizilor­­ de război. Drepturile câştigate de­­ I cooperative vor fi menţinute, însă­­ pe viitor ei nu vor mai beneficia de I această dispoziţiune pentru că coo­. I perativele au în sarcina lor distri- I buirea alimentelor sau uneltelor ţă­­­­răneşti.­­ Domnul Prim Ministru Întreabă­­ mai departe de ce au fost reţinuţi , I invalizii la Prefetura Poliţiei Cap . Pitalei, câţi sunt şi dă dispoziţiuni " I să fie imediat, eliberaţi şi să Se ra­-­­ porteze la Cabinet Bruscarea, in­­­valizilor să înceteze.­­ CONFISCAREA MĂRFURILOR IN GĂRI ■ .­ Preşedintele Consiliului întreabă , mai departe: In gara de Nord (la trenul de O­­radea) s’au confiscat dela ţărani şi lela câţiva invalizi alimentele pe care le-au adus cu ei (ouă, ulei, făină­, păsări, etc.) în cantităţi mici, se lăsa liberă aceasta aproviziona­re? Care este situaţia de drept şi de fapt? Marfa confiscată de la invalizi să se depoziteze undeva aparte şi să se inventarieze. Se va raporta Pre­şedinţiei şi apoi se va propune mo­dalitatea de restituire In legătură cu restituirea, se vor studia moda­­lităţile. Se fac greutăţi invalizilor, in sensul că nu li se eliberează bre­vetul până nu-şi construesc în prealabil chioşc; aceasta reclamă o sumă formidabilă pentru ei şi din această cauză vând clandestin, de aici, cercul viţios al neregulilor şi abuzurilor. Eu rog I.O­V.R.-ul şi Apărarea Patriotică să revizuiască toate con­tractele de închiriere ale chioşcari­­lor invalizi. Să controlaţi la faţa locului dacă invalidul care a­re bre­vet exercită personal acest comerţ pentru că în multe caruri bieţii in­valizi camuflează pe alţii care au chioşcuri şi ii speculează obligân- du-i să vândă la negru alături de prăvălia pe care dvs. vreţi să le-o acordaţi pentru vânzarea produse­lor C.A.M.­­ RĂSPUNSUL­­ REPREZENTANTULUI C. A. M.-ului Răspunzând d-lui Prim Ministru La întrebările puse, d V. Păsărea­nu director general C.A.M. după ce dă o serie de explicaţii in legătură cu modalitatea atribuirii brevetelor invalizilor arată că s’au luat seri­oase măsuri ca să nu se înmâneze marfa decât titularilor brevetului cu două excepţii: marii mutilaţi că­rora li se dă marfa pe baza unei scrisori de Împuternicire şi invalizii care se găsesc la concediu de o lu­nă la care au dreptul, tot pe baza unei scrisori. D. Păsăreanu continuă. Se întâmplă însă următorul lu­cru: un invalid ia marfa şi o duce la un colector. De la Aprilie şi până astăzi s’au încasat 25­1 milioane lei amenzi dela colectorii de ţigarete. Cel mai mare colector a fost des­coperit la Arad, a fost prins cu un milion de ţigarete. Altul a fost prins cu 600.000 ţigări băgate în butor.-­,-, de benzin? Au fost - -- - , fundurile butoaielor, s’a­u pus ţigă­rile înăuntru, iar apoi fundurile au fost sudate la loc. Marfa valora 55 milio­ane lei; amenda a fost da aceiaşi valoare. Suma a fost achi­tată un interval de opt ore. D. Prim Ministru dr. Petru Groza spune că aceşti speculanţi şi tra­ficanţi să fie condamnaţi şi după legea monopolului şi după legea sabotajului căci orice speculă da felul acesta este sabotaj şi posta fi judecată şi pedepsită potrivit a­­cestei legi. Deasemeni toţi traficanţii şi speculanţii care nu sunt cetăţeni români să fie adunaţi şi­ trimişi la urmă. Cei cari sunt cetăţeni ro­mâni vor fi trimişi justiţiei în sta­re de arest. Domnia-sa cere condu­cerii C.A.M -ului să-i înainteze de urgenţă lista tuturor acelora care cad în aceste categorii. Trecând la ajutorul pe care In­valizii îl vor primi prin acordarea brevetelor C.A.M.,­­ Prim Ministru arată că în felul acesta se va da de lucru la circa 45 ooc de invalizi cari îşi vor deschide debitele lor fie la sate, fie la oraşe In ce priveşte modificarea legii pentru acordarea brevetelor­­. Prim Ministru arată că trebuie in­stituită o comisie mixtă formată din reprezentanti ai C.A M.-ului, I.O. V.R.-ului şi ai autorităţilor care să selecţioneze şi să dea avize pen­tru anularea unor brevete. Cu o a­­numit­ă procedură şi anume îngră­diri Comisia aceasta va examina situaţia fiecărui debitant de la caz la caz. DATORIA MINISTERULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE Referindu-se la sprijinul pe care I.O.V.R.-ul trecut acum la Minis­terul Asigurărilor Sociale, îl acordă invalizilor, d. Prim Ministru arată că a dat dispoziţiuni conducătorilor Ministerului Asigurărilor Sociale să intensifice acţiunea de ajutorare a invalizilor D_sa adresându-se re­prezentantului acestui minister la conferinţă, îi spune: Să nu vă mulţumiţi numai cu reglementarea pensiilor şi cu ope­raţiuni pur administrative sau de birou, ci să veniţi cu iniţiative şi să arătaţi care sunt posibilităţile de ajutorare ale invalizilor. Vădu­ Greva funcţionarilor americani din căile ferate New York, 28 (Rador). — Pe­ste 10.000 de membri ai sindica­telor funcţionarilor din căile fe­rate afiliate la Federaţia Ameri­cană a Muncii (AFL) au refuzat să continue munca. Greviştii, cer schimbarea regu­lamentelor generale de muncă. (Continuare la Ultima Oră) Importantă descoperire in fizica atomică MOSCOVA 28 (Rador). U­bi­­tr­ul articol apărut în ISVESTIA, profesorul Constantin Zhigsch, un­ eminent om de ştiinţă sovetie scrie că descoperirile făcute de profeso­rul Alexandru Zhgamov, pentru care a fost distins cu premiul , Sta­lin,, în valoare de 100.000 ruble, „au o semnificaţie deosebită in fi­­­zica atomică modernă”. „Profesorul Zhgamov, a­ fost răs­plătit cu acest premiu pentru desco­perirea unor m­cui aspecte ale deza­gregării nucleului atorm­ic cu ajuto­rul razelor cosmice”. Condamnarea unui fruntaş al opoziţiei bulgare Sofia, 28 (Rador). — Vineri după amiază, tribunalul regional din Sofia a dat sentinţa de con­damnare în procesul lui Hristu Pastuhov, unul din conducăto­rii partidului socialist din opo­ziţie. Pastuhov a fost condamnat la cinci ani închisoare şi cinci ani degradare civică, pentru faptul de a fi publicat două articole în ziarul opoziţionist „Svoboden­ Narod”, cu scopul de a slăbi ca­pacitatea combativă a armatei bulgare prin sustragerea de la datoriile ei. .

Next