Universul - Provincie, iulie 1946 (Anul 63, nr. 146-171)
1946-07-22 / nr. 164
SINDICALIZAREA ÎNVĂŢĂTORILOR Diferitele guvern© care «’am perindat tn România, au declarat In diferite chipuri că situaţia Învăţătorilor merită o atenţie deosebită, dată fiind Însemnătatea misiune!lor culturale In viaţa poporului nostru. Şi totuş situaţia lor morală şi materială nu s’a ameliorat. Sub regimul dictatorial, învăţătorii erau came de tun excelentă, lair sub regimurile anterioare Instrumente necesare ascensiunilor politice. Salariul învăţătorului rămânea acelaş, adică sub nivelul minimului de existenţă, Iar condiţiile lui de viaţă nu se îmbunătăţeau. Şi totuş învăţătorii, atât prin numărul lor mare, cât şi prin influenţa pe care o pot exercita in massele rurale sunt un factor politic de cea mai mare importanţă. învăţătorii v nu-şi puteau susţine cauza, pentru că erau desbinaţi şi mai ales, pentru că nu aveau o organizaţie profesională capabilă să-i reprezinte şi să-i apere. Să ne amintim cu ce ochi rău privea oficialitatea orice încer- i care de sindicalizare din partea ’ ■ membrilor corpului didactic. Duş-1 ■nanii democraţiei prezentau ideea sindicală drept o idee re- voluţionară şi subversivă, preiau o atmosferă de nesiguranţă, izolau pe protagoniştii sindicatului, asemănau neîncrederea şi teama în sufletele celorlalţi. Oficialitatea încuraja însă ,asociaţiile", ale că- ror şefi erau de obiceiu oamenii, guvernului ,totdeauna gata să-şi facă afacerile personale şi să uite de restul lumii. Astăzi nu se mai sperie nimeni de ideia sindicală. Toată lumea îşi dă seama că sindicatul este singura posibilitate de apărare a intereselor profesionale în cadrul regimului democratic. Bineînţeles că sindicatul este şi un element de luptă, dat fiindcă sin- dicatul este craetor al democra-ţiei şi apărând democraţia se apără şi ideea sindicală. Subliniem de mai multe ori ziua de 21 iulie, data primului congres al Uniunii sindicatelor de învăţători, care se va afilia Confederaţiei generale a muncii. Faptul că uniunea numără 50.000 membri arată importanţa pe care o are ziua de 21 iulie in viaţa noastră sindicală, iar faptul că la dezbaterile congresului vor participa şi delegaţi din U.R.S.S., Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria, etc. arată importanţa congresului pentru mişcarea sindicală mondială. Nu putem dori decât ca efectele sindicalizării învăţătorilor să se facă mai repede simţite în situaţia lor morală şi materială. Nu trebue să uităm că de această ameliorare depinde, în mare parte, rezolvarea problemei analfabetismului, care la noi in ţară, pune multe şi serioase întrebări. An DIMITRIU PĂUŞEŞTI AH DOREŞTE RELUAREA HOAŢELOR NORMAU CU ROMÂNIA Importante declaraţii oficiale cu prilejul vizitei d-lui Constantinescu-Iaşi la Londra Londra, 19 (Rador). Corespondentul agenţiei „Rador” transmite : Joi la amiază, misiunea română din Londra a oferit un dejun în onoarea d-lui Petre Constantinescu-Iaşi, ministrul Informaţiilor. Au luat parte o seamă de personalităţi din lumea politică şi socială britanică printre care d. Ivor Thomas, subsecretar de stat la aviaţia civilă, d. George Hicks, preşedintele comitetului parlamentar al asociaţiei anglo-sovietic, d. Bing, subsecretar de stat la ministerul minelor, d. Mac Lean, președintele grupului parlamentar laburist, d. Wilfred Roberts, deputat, membru al comitetului executiv al partidului laburist, d. Beverley Baxter, deputat conservator, d. Gallacher, deputat comunist, d. D. W. Pritt, deputat Independent, d-na prof. Lon Manning, deputata laburistă, d. Phillip Price, deputat laburist, d. P. G. Barstow, membru al comitetului executiv al sindicatului muncitorilor de la căile ferate, d. W. Dobble, deputat laburist, preşedintele secţiei sindicale din Parlament, lordul Sempfil, d. J. F. Platts Mills, deputat laburist, d. J. Reeves, deputat laburist, membru al comitetului executiv laburist, lordul Morley, d. Harold Davis, deputat laburist, d. John Mack, deputat laburist, prof. univ. Hyman Levy, membru al Academiei de Ştiinţe, d .Williams, subdirectorul diviziunii sud-est europene din ministerul afacerilor străine, d. Warner din ministerul afacerilor străine, d. Seymour, secretarul general al lui British Council, d. W. P. Coaster, secretarul comitetului parlamentar anglo-sovietic, colonelul Campbell din armata canadiană, DL Siskin, consilier de presă pe lângă ambasada sovietică, ps și d. ministru Stoilov. Din partea misiunii române din Londra au luat parte d. ministru Gr. Constantinescu, d. Dimăncescu, d. Murgu, și d. Barbu. După semnarea acordului d. Max Ausnit va pleca spre Statele Unite. ÎNTREVEDEREA CU MEMBRII GUVERNULUI ŞI Al PARLAMENTULUI Londra, 19 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Rador” toa®smlte. Joi seara, d. Constantinescu- Iaşi, ministrul informaţiilor, a avut o întrevedere cu d. Emanuel Shinwell, ministrul britanic al combustibilului şi energiei, care este şi membru în consiliul interministerial, întrevederea a durat aproape o oră şi a fost foarte cordială. D. Shinwell s-a interesat asupra posibilităţilor de legături economice între Marea Britanie şi România. Tot joi seara, un grup de parlamentari britanici, printre care d-nii John Mack şi Snow, a oferit un dineu la onoarea d-lui Constantinescu-Iaşi la Camera Comunelor. Cu acest prilej, ministrul român a făcut cunoştinţă cu d-nul Anourin Bevan, ministrul britanic al sănătăţii şi reconstrucţiei, şi Anthony Eden. Vineri dimineaţa, d. ministru Constantinescu-Iaşi a avut o întrevedere cu sir Alfred Zimmern, secretar general al Organizaţiei pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, de pe lângă Naţiunile Unite (UNESCO), care s-a interesat de posibilităţile de schimburi culturale între Marea Britanie şi România. Tot în cursul zilei de Vineri, dL ministru Constantinescu-Iaşi a avut o lungă întrevedere cu John Strachey, ministrul britanic al aprovizionării, care s-a arătat foarte interesat asupra posibilităţilor importurilor de cereale şi grăsimi vegetale şi animale din România. Un alt grup parlamentar de toate culorile politice, printre care d. Mellalieu, subsecretar pentru afaceri străine al partidului laburist şi d. John Parke, fost subsecretar de stat pentru Domin Ioane, a oferit Vineri, la Camera Comunelor, un dejun în onoarea d-lui ministru Constantinescu-Iaşi. D. P. CONSTANTINESCU -IAŞI CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU CONSTANESCU-IASI La terminarea dejunului, ministru Constantinescu-Iaşi a luat cuvântul spunând: „Am profitat de ocazia vizitei mele la Paris pentru a veni cel puţin câteva ore la Londra, fiind obligat să mă înapoi«* imediat în România. Ca profesor universitar şi ministru al informaţiilor în guvernul român am dorit sâ cunosc câţiva reprezentanţi eminenţi ai vieţii politice şi sociale britanice care se interesează de Româniaîngăduiţi-mi să vă mulţumesc pentru prezenţa dv. aci care dovedeşte că România nouă şi democrată are mulţi prieteni în Anglia. In acelaşi timp, vă rog să continuaţi să păstraţi aceleaşi sentimente faţă de poporul român şi faţă de ţara noastră. Din partea mea ţin să vă asigur că acţiunea dv. este cunoscută în România şi că poporul şi guvernul român vor continua, ca şi în trecut, să facă tot ce le stă în putinţă pentru a întări amiciţia anglo-română”. f Importantei! Declarari ale unor parlamentari britanici A luat apoi cuvântul deputinescu-Iaşi, ministrul informaţiiIarul laburist John Mack, care lor a avut o întrevedere cu d. ui.ui , Shinwe 1, ministrul combustibilua spus : „In numele deputaţilor TM , prim deputat ’ a av,*t loc un act de faţă şi ca britanic care a vizitat România de la terminarea războiului, ţin să mulţumesc d-lui ministru Constantinescu-Iaşi pentru onoarea ce ne-a făcut invitând la această masă pe acei membri ai Parlamentului care au dovedit totdeauna interes pentru România”. D. John Mack a adăugat că s-a întors din România cu o foarte bună impresie despre cele văzute acolo şi că ştie că poporul român, care este în marea lui majoritate un popor de ţărani, nu a avut Seara a avut loc un dineu în onoarea sa la Camera Comunelor oferit de un grup de parlamentari. Vineri, un alt grup de parlamentari va oferi un dejun în onoarea d-lui ministru Constantinescu-Iaşi. ACORDUL PE PUNCTUL DE A FI SEMNAT Londra, 19 (Rador). — Corespondentul Agenţiei franceze de Presă transmite: Acordul comercial anglo-român este pe punctul de a fi niciodată sentimente fasciste, el, semnat la Londra, după cum dorind să aibă legături cu apusul Europei. După d. John Mack a luat cuvântul lordul Sempill, care a spus: „Tiu nu vorbesc în numele Camerei Lorzilor şi să exprim şi eu bucuria pe care o am de a fi prezent la această masă. Doresc ca legăturile normale cu România să fie reluate cât mai curând posibil şi în special cele economice”. D. George Hicks a încheiat seria cuvântărilor declarând că se raliază ş el la cele spuse de colegii săi şi că doreşte ca România să reia cât mai curatat locul care i se cuvine între naţiunile lumii. ‘l ÎNTREVEDERE ^ CU D. SHINWELL ! Londra, 19 (Rador). — Corespondentul Agenţie RADOR transmite: Joi la ora 1940 d. Peteş a anunţat Vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, d. Constantinescu-Iaşi, ministrul român al propagandei. In baza acestui acord, România şi Marea Britanie vor face schimb de mărfuri în valoare de 500.000 lire sterline, România furnizând Marii Britanii lemnărie şi primind în schimb lână brută, pielărie, maşini, piese de schimb, produse chimice şi materii colorante. „Acest acord va contribui foarte mult la consolidarea relaţiilor dintre Marea Britanie şi România”, a adăugat d. Constantinescu-Iaşi. Negocieri, care au avut loc la Londra în cursul ultimelor trei săptămâni, au fost duse de d. Max Ausnit, reprezatantul mai inotpt firme faupartajate Expulzarea germanilor de pe teritoriul polonez Varşovia, 19 (Agerpres). —Până în ziua de 17 iulie 1948 au părăsit teritoriul Poloniei 900.000 de germani. Din Silezia Inferioară au fost expulzaţi 670.000 de germani, iar prin portul Szczecin au plecat 230.000. Expulzarea germanilor continuă. ADJUNCŢII ŞI-AU TERMINAT LUCRĂRILE Proectele tratatelor de pace vor fi trimise naţiunilor invitate la Conferinţa păcii Paris, 19 (Rador). — Agenţia Franceză de Presă transmite: Proiectele tratatelor de pace vor trimise în curând celor 21 de puteri ce participă la Conferinţa de pace din Paris. Intr'adevăr, adjuncţii miniştrilor de afaceri străine, care au rămas la Paris după plecarea miniştrilor Ier, pentru a termina pregătirea proiectelor de tratate de pace, şi-au terminat lucrările. O comoară alcătuită din obiecte de preţ jefuite de germani in ţările ocupate Herford (Germania) 19 (Rador), proprietarii de drept”. —-Corespondentul Agenţiei KEU- 1 După descoperirea comonrei un TER transmite: 1 registru misterios, legat in negru. O comoară reprezentând o va* - “ *- ------- - -toare de milioane de lire sterline, formată din bijuterii şi acţiuni confiscate de membrii Gestapoului din ţările persecutate ale Europei, a fost descoperită în apropiere de Luneberg de către funcţionarii guvernului militar britanic, după cum s-a aflat Vineri. Lăzile ascunse în pivniţa Unei case au fost transportate de autorităţile britanice la tezaurul unei banci locale, unde examinarea lor a arătat că este vorba de „o comoară nepreţuită”. Un expert britanic a declarat: „Această comoară este cea mai mare ce a fost descoperită până în prezent în zona britanică şi ea cuprinde bijuterii şi metr® preţioase da o valoare fabuloasă, pe lângă un mare număr de acţiuni negociabile. Experţii şi reprezentanţii mei multor naţiuni procedează la Inventarierea ei. Ea va fi transportată la Hanovra, ce formează miul stadiu al transferării eltre a căzut in posesiunea funcţionarilor guvernului militar, din partea unei persoane necunoscute, in acest registru ce găseşte o scrisoare semnată de patru ofiţeri S3, care arată că cuprinsul ei este de cea mai mare importanţă. „Guvernul militar face o legătură între conţinutul acestui registru comoara ce a fost descoperită”, a şi comoara ce a fost descoperită”, a din el, pe care naziştii nu au reuşit să le distrugă, vor ajuta la găsirea proprietarilor de drept sau a moştenitorilor lor, astfel încât aceste averi să poată fi restituite guvernelor respective. Multe persoane ce au fost jefuite de avutul lor, se pare că au murit". Printre persoanele a căror avere este trecută în acest registru se găseşte şi fermierul Slagmann, Un cetăţean olandez ce a ajutat foarte mulţi aviatori britanici şi aliaţi să evadeze din Olanda. El a fost împușcat de naziști. Numărul criminalilor de război germani Londra, 19 (Rador). — O noua listă de criminali de război, cuprinzând numele a 894 germani, a fost publicată de către comisia asemenea liste fiind de 1615S, Naţiunilor Unite pentru crimele de război, totalul celor înscrişi pe GIMNAZIUL UNIC, DUPĂ PRIMUL SĂU AN DE ACTIVITATE cari sunt la îndemâna oricărui plugar sau a oricărui muncitor. Evident, gimnaziul unic, înfiinţat abia de un an, nu poate fi considerat drept o instituţie per categorici, intenţia de a desfita- afectă, situată deasupra oricăreia gimnaziile unice înfăptuite în toamna anului 1945. Faţă de insistenţa acestor zvonuri, care deveniseră din ce în ce mai numeroase, comunicatul ministerului a avut astfel darul de a restabili adevărul şi de a risipi toate îngrijorările miilor de părinţi cari şi-au pus atâtea speranţe în înfiinţarea gimnaziului unic. Intr’adevăr, astăzi, în lumea satelor , a cartierelor muncitoreşti, gimnaziul unic se bucură de o unanimă preţuire, el fiind poarta de pătrundere în învăţământul secundar şi totodată prilejul de culturalizare a masselor ţărăneşti. Intr’o vreme când întreţinerea copiilor în şcolile secundare de la oraşe a devenit aşa de costisitoare, mergând până la epuizarea totală a familiilor sărace, înfiinţarea gimnaziului unic la sate a fost una din soluţiile cele mai fericite şi care a fost îmbrăţişată cu deosebită căldură. Prin gimnaziul unic s’a rezolvat într’o largă măsură problema învăţământului secundar pentru ţărani şi muncitori, deschizându-se astfel calea spre lumină a mii de elevi cari astfel ar fi fost osândiţi să se mulţumească cu cele câteva clase primare. Şi cine cunoaşte râvna şi puterea de muncă şcolară a copiilor de ţărani, cari s’au impus atât de mult în liceele şi universităţile noastre, ştie prea bine ce imens serviciu s’a făcut culturii naţionale, şi totodată vieţii de stat, prin admiterea acestor elemente, cu minimum de greutăţi, în aceste şcoli secundare săteşti, discuţii sau oricărei critici. Dimpotrivă, ca la orice instituţie nouă, criticii® pot găsi prilej de manifestare, fără însă ca prin ele să se uimească însăşi discreditarea activităţii instituţiei în sine sau scopul pentru care aceasta a fost înfiinţată. Iar scopul pentru care s’au deschis gimnaziile unice a fost dintre cele mai frumoase şi mai necesare din punctul de vedere al ridicării culturale a masselor populare. Critticii gimnaziului unic au uitat însă acest lucru esenţial, şi s’au grăbit să scoată la iveală numai părţile mai puţin luminoase ale acestei instituiţii. E sigur că în anul şcolar viitor se vor remedia multe din neajunsurile anului trecut, şi în primul rând se vor preciza şi se vor îmbunătăţi într-un mod simţitor înseşi condiţiile recrutării corpului didactic, şi totodată se va continua cu opera de înzestrare cu mobilier şi material didactic. Cu toate criticile aduse şi cu toate neajunsurile semnalate, gimnaziul unic şi-a încheiat primul an de activitate cu cele mai frumoase rezultate, pe alocuri depăşind chiar şi aşteptările cele mai optimiste Iată de ce comunicatul ministerului a revenit tocmai la timp pentru a pune capăt tuturor zvonurilor răuvoitoare, şi pentru a însufleţi în munca lor pe toţi cei cari poartă la inimă soarta gimnaziului unic, a cărui existenţă în lumea satelor nu se poate numi altfel decât fericită. NEV. In săptămâna trecută ,i maisterul educaţiei naţionale s’a văzut silit, în urma unor svpmuri tendenţioase, să dea un comunicat prin care desmiinţea, în termeni NOUI LUCRĂRI IN CAPITALA &MK$19c peotrtt ÎMteSaie» caWîdgl «Mls CEREMONIA INCINERĂRII RĂMĂŞIŢELOR PĂMÂNTEŞTI ALE PROFESORULUI DR. C. BAGDASAR Coroanele depuse. — Asistenta. — Discursurile. — Cortegiul Marţi, 16 Iulie, în miez de *!• într un sat din ereerii Munţilor Carpaţi, unde se retrăsese în căutare de oxigen, profesorul universitar şi ministrul sănătăţii, dr. D. Bagdasar, lucid până ln ultimul moment dat, ca orice acestei lumi, spre chinuitoare da- i larg deschisă. Iar posturile, ca şi rere a copilei lui, a soţiei şi a alor odinioară, profesorului Gheorghe săi, obştescul sfârşi. Facultatea noastră de medicină pierde în el pe unul dintre cei mai tineri şi entusiaşti profesori, învăţământul clinic este văduvit de un mare medic şi de unicul specialist in Chirurgia nervoasă, iar ţara întreagă deplânge un glas de pogreanie, pe unul din cei mai destoinici demnitari. Fiu de ţăran din comuna Ruseşti, el — ca şi Matia, ultimul dintre Apostoli — este al XII vlăstar al unei familii de moşneni moldoveni, care a dat cu cei doi profesori universitari, unul la Filosofie altul la Medicină, pe cei mai vajnici susţinători de mare prestigiu, ai neamului nostru. După terminarea liceului din Bârlad şi ca elev al Institutului Medico-Militar „Carol Davila”, Dimitrie Bagdasar este din 1923. Doctor ,magna cum laude" al facultăţii de medicină din Bucureşti, Marinescu, i-au fost cu insistenţă oferite, înţelegător al suferinţei aproapelui, căutând să o scoată dela origină din cutia oraneană, profesorul Bagdasar a intrat, printre panaţiune in capul omului bolnav, pentru a pui electric, ordine in cele mai cute ale creerului. Specialitatea aceasta a intervenţiunii chirurgicale, pe cel mai nobil dintre organele economiei, Însuşită dela maestrul şi amicul său Cushing din Boston, cere, pe lângă abilitatea Incomparabilă celorlalţi chirurgi, o răbdare pe care numai dragostea de bolnavi, pregătirea cu totul specială a unui profesionist, devotamentul dus până la abnegaţiune şi jertfa de sine ar putea să le dea, într’o slabă măsură, un foarte slab înţeles. Nu se poate explica altfel, dece, secţionând,in glanda raţiu-Ucenic al profesorului Dimitrienil, ridicând porţiuni mari din Noica, învăţăcel al savantului Gheorghe Marinescu, el era din acei trudnici şi excepţionali şcolari, pe cari nici cartea, nici dascălul nu-i mulţumeşte pe deplin, pentru că paşii minţii lor sunt determinaţi de alt impuls decât impulsul comun. Cariera militară cu atâtea ierarhii, reducând orizontul de aspiraţiuni al profesorului şi maestrului în devenire, medicul maior dr. DBagdasar ,dotat cu o enormă doză de autoritarism, a părăsit cadrele oștirii, la expirarea angajamentului făcut pe nouă ani. Bursier al Institutului Rockefeller, el s’a dus să-și perfecteze studiile, nu la occidentul apropiat întrucât vederile lui căutau efecrul putregăit, electrocoagulând, sau aşteptând ca vindecarea să se producă pe loc, maestrul Intre maeştrii chirurgiei, operând pe acelaş bolnav câte opt până la 12 ore în şir, el se angaja in cea mai sublimă operă terapeutică, nu cu ceasul, ci cu rina. Tumorile cerebrale, reperate in mod matematic, erau enucleate sau scoase printr’o tehnică specială: vindecări miraculoase se obţineau pe această cale. Bolnavii cu tumori in centrul vorbirii, işi recăpătau graiul pe masa de operaţie, orbii cu tumori In centrul vederii îşi recăpătau vederea prin efectul bisturiului, paraliticii cu tumori In centrele de inervaţiune a membrelor Inferioare începeau orizonturi mult mal largi, el din- «ă meargă de îndată ce a fost rbi colo de gceaa In „Lumea nouă” adicată această frână din creer. Americei de Nord, pentru a-şi tn- j Multe asemenea minuni se făcea* sUşi pe cea mai modernă şi mai I de către neuro-chirurgul D. Baggrea dintre specialităţile medial- 1 dosar, în Serviciul său de la spinei: „NEURO-CHIRURGIA” fitalul Central de boala mintale şi al vieţii pământeşti, şi-a Chirurgia sistemului nervos. I nervoase. O laudă din partea noaorice atom din nimicnicia ! Venit in ţară, căile i-au fost!stră ar insemna o diminuare a prestigiului şi repetaţiunii de care se bucura maestrul... Pentru calităţile vii sufleteşti, pentru atitudinea lui prietenoasă şi sinceră, faţă de bolnavi şi da colegi (cu toată nota de egocentrism impusă de superioritatea lui intelectuală), pentru devotamentul ri abnegaţiunea de care dădea doa pune^ cu^bisturiul f vadă, pentru larga Înţelegere fată * *me de suferinţa aproapelui şi pentru atâtea merite prisositoare, i s’a încredinţat în vremuri de restrişte, ministeriatul sănătăţii publice. Era absolută nevoe de un chirurg — o spun in paranteză — care să „opereze pe creer” şi să pună astfel, în adevărata funcţiune, motorul sau aparatul organic al vieţii noastre sanitare, Intr’un cerc de intimi prieteni, fiind întrebat, dacă situaţiunea in care se găseşte ca profesor universitar, înalt Demnitar şi Sfetnic al Tronului, poate — nu să-i satisfacă orgoliul — el să-i mulţumească sufletul, a replicat, cu o vădită modestie şi cu autoritatea democratului convins: „Suprema fericire aş simţi-o in inima mea numai atunci când ţăranii din satul meu ar putea fi ridicaţi la nivelul de viaţă, pe care-l doresc”... . Soarta, atât de crudă şi pentuu el şi pentru ai săi şi pentru neam, a vrut ca Maestrul să se stingă în floarea vârstei pe catedra nou in- a fiinţată, iar ministrul Bagdasar să închidă ochii, un somn vecinic, tocmai atunci când trebuia să vegheze mai atent la sănătatea publică. I. Dr. I. ST A NESCU Medic Legist Membru al Soc. de Neurologie din Paris Transportarea efortului CUM A DECURS CEREMONIA INCINERĂRII Ieri, după antiază a avut loc pioasa ceremonie a incinerării profesorului dr. D. Bagdasar, ministrul Sănătăţii. La orele 17 s-a oficiat în Aula Facultăţii de Medicină, slujba religioasă, în prezenţa familiei, precum şi a d-lor Comandor Udriţs- In numele partidului naţionalipopular a vorbit d. prof. Gh. Vlădescu-R&poasa, care a rostit următoarea cuvântare: întristată Adunare, La durerea şi pierderea pe care ki, reprezentând pe M. _S.JRegeie, I ^ -mcearcă t^a întreagă, ştiinţa “ * şi medicina, cultura şi viaţa dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, Gh. Tătărăscu, vicepreşedintele Consiliului de miniştri şi ministru al Afaceri, iar Stamne, general colonel de tancuri I. Z. Susaikov, locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control, I. Kavtaradze, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al URSS în România, Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Ştefan Voitec, ministrul Educaţiei, general de corp de armată C. Vasiliu-Răşcanu, ministru de Război, Mihail Ralea, ministrul Artelor, prof. Gh. I. Nicolau, ministrul Asigurărilor Sociale, Amiral Bărbunesnu, ministru subsecretar de stat al Marinei, Gh. Vlădescu-Răcoasa, ministru subsecretar de stat al Naţionalităţilor, S. Oerlu, comisar general al guvernului pentru legăturile cu Comisia Aliată de Control, Gh. Vântu, ministru subsecretar de stat la Interne, I. Burcă, ministru subsecretar de stat la Interne, Aurel Potop, ministru subsecretar de stat la Educaţie, Emil Bodnăraş, secretar general al Preşedinţiei Consiliului. Au mai participat d-nii M. V. Korj prim consilier al Ambasadei Sovietice, S. A. Dangulov, prim secretar de Ambasadă şi Maior Skoda. Din partea Legaţiei Bulgare a luat parte d. Sava Ganovski, ministrul Bulgariei la Bucureşti. Deaseimenea au luat parte d-nii general Dombrovski, primarul general al Capitalei, Al. Rosetti, rectorul Universităţii din Bucureşti, d-nii secretari generali Pamfil Ripoşanu, George Silviu, părintele Vască, general Cambrea, general Precup, Vasiile Luca, secretar general eh FND După terminarea serviciului religios s’au rostit cuvântările la CUVÂNTAREA D-LUI VLADESCU-RACOASA lrică a României, P-N.P. participă din plin şi într’o măsură cu totul specifică. Fiindcă dr. Bagdasar n’a fost numai un membru devotat şi convins al acestui partid, dar a fost unul dintre întemeetarii şi conducătorii lui principali. Ceva mai mult, el a fost chiar dintre întemeetorii Uniunii Patrioţilor, constituită în împrejurările grele şi nenorocite pentru ţară ale guvernării şi teroarei antonesciene. Activitatea lui în cadrele U.P. şi apoi în P.N.P., al căror reprezentant la guvern a fost de la 8 Martie 1945 până azi, ca şi participarea sa la viaţa poliitică a ţăririi şi la acţiunea FND-ului şi a Guvernului nostru au fost consecinţa naturală şi logică a convin- gerilor sale profunde, a concepţiei sale ştiinţifice şi filosofice despre lume şi viaţă, a credinţelor sale cinstite, sociale şi politice, a experienţei şi atitudinea sale constante faţă de organizarea, structura şi desvoltarea vieţii socia!- naţionale. Noi toţi, cei care l-am cunoscut mai deaproape şi ar» străbătut împreună cu el şi în frăţie de luptă cu el, toate im-’ prejurările din ultimii 40 de ani, ştim cât suflet, câtă căldură, câtă hotărârii punea acest mare om da ştiinţă, dascăl al poporului, atunci când analiza, diseca, critica, diagnostica, combătea şi stigmatiza tarele şi excrescenţei© vieţii (Continuare in pag. 2 a) CE PERSOANE SE ASCUND “ AUSTRIA New-York, 19 (Radar) — Corespunist şi în care se afirmă că in«pondentul Agenţiei TASS anunţă : Mieroase grupuri de persoane de» După corespondentul ziarului plasate se compun din fascistă. CHRISTIAN SCIENCE MONITOR, D-sa adaogă că în taberile pentru elementele democratice din Viena persoane deplasate din Tirol şi Casprijină reclamaţiile adresate altarintia precum şi în acele din Aliaţilor de a se expulza din Austria tria de sus, se află iugoslavi cari persoanele fără rost şi cari ame- au colaborat cu germanii, polonezi evită pacea în Europa, ostili guvernului actual al Poloniei. Corespondentul semnalează că partizani de ai lui Vlassov, unguri un înalt reprezentant al guvernului aparţinând organizaţiilor fasciste austriac a recunoscut drept justă „Crucea cu săgeţi” şi fascişti ro, acuzaţia prezentată de partidul români. Dificultăţile crizei de guvern din Belgia jsrswyaruft “ s***,anunţă plină de greutăţi, întrucât P®nmte ° Petică durabilă, fiind d. van Acker a lăsat limpede să hotărît să nu facă parte din vrese înţeleagă că doar formarea un alt «guvern.mmm .... mim - ^ SPECULANŢII DE ALIMENTE DIN FRANŢA VOR FI GHILOTINAŢI Paris, 19 (Rador). I— Consiliul de miniştri a aprobat în şedinţa sa de joi seara pedeapsa ghilotinării pentru speculanţii la bursa neagră cerută de d. Yves Forges, noul ministru al aprovizionării, ft««!» ««dtota «uKLbM 4* talniştri s’a dat publicității un coma* nicat declarând următoarele : .se pregătește textul nonei legi defi-’ nin condițiile în care pedeapsgr c&pitala va putea fi aplicată nul eatauțheg «• aftneftty. ' ^