Universul - Provincie, iulie 1946 (Anul 63, nr. 146-171)

1946-07-22 / nr. 164

SINDICALIZAREA ÎNVĂŢĂTORILOR Diferitele guvern© care «’am perindat tn România, au declarat In diferite chipuri că situaţia În­văţătorilor merită o atenţie deo­sebită, dată fiind Însemnătatea misiune!­lor culturale In viaţa poporului nostru. Şi totuş situaţia lor morală şi materială nu s’a ameliorat. Sub regimul dictato­rial, învăţătorii erau came de tun excelentă, lair sub regimurile anterioare Instrumente necesare ascensiunilor politice. Salariul în­văţătorului rămânea acelaş, adică sub nivelul minimului de exi­stenţă, Iar condiţiile lui de viaţă nu se îmbunătăţeau. Şi totuş în­văţătorii, atât prin numărul lor mare, cât şi prin influenţa pe care o pot exercita in massele ru­rale sunt un factor politic de cea mai mare importanţă. învăţătorii v nu-şi puteau susţine cauza, pentru că erau desbinaţi şi mai ales, pentru că nu aveau o organizaţie profesională capabilă să-i repre­zinte şi să-i apere. Să ne amintim cu ce ochi rău­ privea oficialitatea orice încer-­­ i care de sindicalizare din partea ’ ■ membrilor corpului didactic. Duş-1 ■nanii democraţiei prezentau­­ ideea sindicală drept o idee re-­­ voluţionară şi subversivă, preiau­­ o atmosferă de nesiguranţă, izo­lau pe protagoniştii sindicatului, a­semănau neîncrederea şi teama în sufletele celorlalţi. Oficialitatea încuraja însă ,asociaţiile", ale că-­­ ror şefi erau de obiceiu oamenii, guvernului ,totdeauna gata să-şi facă afacerile personale şi să uite­­ de restul lumii.­­ Astăzi nu se mai sperie nimeni­­ de ideia sindicală. Toată lumea îşi dă seama că sindicatul este singura posibilitate de apărare a intereselor profesionale în ca­drul regimului democratic. Bine­înţeles că sindicatul este şi un element de luptă, dat fiindcă sin-­­ dicatul este craetor al democra-­­­ţiei şi apărând democraţia se apără şi ideea sindicală. Subliniem de mai multe ori ziua de 21 iulie, data primului congres al Uniunii sindicatelor de învăţători, care se va afilia Con­federaţiei generale a muncii. Fap­tul că uniunea numără 50.000 membri arată importanţa pe care o are ziua de 21 iulie in viaţa noastră sindicală, iar faptul că la dezbaterile congresului vor parti­cipa şi delegaţi din U.R.S.S., Po­lonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria, etc. arată importanţa congresului pentru mişcarea sin­dicală mondială. Nu putem dori decât ca efectele sindicalizării învăţătorilor să se facă mai repede simţite în situa­ţia lor morală şi materială. Nu trebue să uităm că de această ameliorare depinde, în mare parte, rezolvarea problemei anal­fabetismului, care la noi in ţară, pune multe şi serioase întrebări. An­ DIMITRIU­ PĂUŞEŞTI A­H DOREŞTE RELUAREA HOAŢELOR NORMAU CU ROMÂNIA Importante declaraţii oficiale cu prilejul vizitei d-lui Constantinescu-Iaşi la Londra Londra, 19 (Rador).­­ Cores­pondentul agenţiei „Rador” trans­mite : Joi la amiază, misiunea româ­nă din Londra a oferit un dejun în onoarea d-lui Petre Constan­­tinescu-Iaşi, ministrul Informa­ţiilor. Au luat parte o seamă de per­sonali­tăţi din lumea politică şi socială britanică printre care d. Ivor Thomas, subsecretar de stat la aviaţia civilă, d. George Hicks, preşedintele comitetului parla­mentar al asociaţiei anglo-sovie­­tic, d. Bing, subsecretar de stat la ministerul minelor, d. Mac Lean, președintele grupului par­la­mentar laburist, d. Wilfred Ro­berts, deputat, membru al comi­tetului executiv al partidului la­burist, d. Beverley Baxter, depu­tat conservator, d. Gallacher, de­putat comunist, d. D. W. Pritt, deputat Independent, d-na prof. Lon Manning, deputata laburis­tă, d. Phillip Price, deputat la­burist, d. P. G. Barstow, membru al comitetului executiv al sindi­catului muncitorilor de la căile ferate, d. W. Dobble, deputat la­burist, preşedintele secţiei sindi­cale din Parlament, lordul Sem­­pfil, d. J. F. Platts Mills, deputat laburist, d. J. Reeves, deputat laburist, membru al comitetului executiv laburist, lordul Morley, d. Harold Davis, deputat laburist, d. John Mack, deputat laburist, prof. univ. Hyman Levy, membru al Academiei de Ştiinţe, d­ .Wil­liams, subdirectorul diviziunii sud-est europene din ministerul afacerilor străine, d. Warner din ministerul afacerilor străine, d. Seymour, secretarul general al lui British Council, d. W. P. Coas­ter, secretarul comitetului parla­mentar anglo-sovietic, colonelul Campbell din armata canadiană, DL Siskin, consilier de presă pe lângă ambasada sovietică, ps și d. ministru Stoilov. Din partea misiunii române din Londra au luat parte d. ministru Gr. Constantinescu, d. Dimănces­­cu, d. Murgu, și d. Barbu. După semnarea acordului d. Max Ausnit va pleca spre Sta­tele Unite. ÎNTREVEDEREA CU MEMBRII GUVERNUL­UI ŞI Al PARLAMENTULUI Londra, 19 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Rador” toa®s­­mlte. Joi seara, d. Constantinescu- Iaşi, ministrul informaţiilor, a avut o întrevedere cu d. Emanuel Shinwell, ministrul britanic al combustibilului şi energiei, care este şi membru în consiliul in­terministerial, întrevederea a durat aproape o oră şi a fost foarte cordială. D. Shinwell s-a interesat asu­pra posibilităţilor de legături eco­­nomice între Marea Britanie şi România. Tot joi seara, un grup de par­lamentari britanici, printre care d-nii John Mack şi Snow, a ofe­rit un dineu la onoarea d-lui Constantinescu-Iaşi la Camera Comunelor. Cu acest prilej, mi­nistrul român a făcut cunoştinţă cu d-nul Anourin Bevan, minis­trul britanic al sănătăţii şi recon­strucţiei, şi Anthony Eden. Vineri dimineaţa, d. ministru Constantinescu-Iaşi a avut o în­trevedere cu sir Alfred Zimmern, secretar general al Organizaţiei pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cul­tură, de pe lângă Naţiunile Unite (UNESCO), care s-a interesat de posibilităţile de schimburi cultu­rale între Marea Britanie şi Ro­mânia. Tot în cursul zilei de Vineri, dL ministru Constanti­nescu-Iaşi a avut o lungă întrevedere cu John Strachey, ministrul britanic al aprovizionării, care s-a arătat foarte interesat asupra posibili­tăţilor importurilor de cereale şi grăsimi vegetale şi animale din România. Un alt grup parlamentar de toate culorile politice, printre care d. Mellalieu, subsecretar pentru afaceri străine al parti­dului laburist şi d. John Parke, fost subsecretar de stat pentru Domin Ioane, a oferit Vineri, la Camera Comunelor, un dejun în onoarea d-lui ministru Constan­tinescu-Iaşi. D. P. CONSTANTINESCU -IAŞI CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU CONSTANESCU-IASI La terminarea dejunului,­­ ministru Constantinescu-Iaşi a luat cuvântul spunând: „Am profitat de ocazia vizitei mele la Paris pentru a veni cel puţin câteva ore la Londra, fiind obligat să mă înapoi«* imediat în România. Ca profesor universitar şi mi­nistru al informaţiilor în guver­nul român am dorit sâ cunosc câţiva reprezentanţi eminenţi ai vieţii politice şi sociale britani­ce care se interesează de Româ­nia­îngăduiţi-mi să vă mulţumesc pentru prezenţa dv. aci care do­vedeşte că România nouă şi de­mocrată are mulţi prieteni în Anglia. In acelaşi timp, vă rog să con­tinuaţi să păstraţi aceleaşi sen­timente faţă de poporul român şi faţă de ţara noastră. Din partea mea ţin să vă asi­gur că acţiunea dv. este cunos­cută în România şi că poporul şi guvernul român vor continua, ca şi în trecut, să facă tot ce le stă în putinţă pentru a întări amiciţia anglo-română”. f Importantei! Declarari ale unor parlamentari britanici A luat apoi cuvântul depu­­tinescu-Iaşi, ministrul informaţii­Iarul laburist John Mack, care lor a avut o întrevedere cu d. ui.ui , Shinwe­ 1, ministrul combustibilu­a spus : „In numele deputaţilor TM , prim deputat ’ a av,*t loc un act de faţă şi ca­­ britanic care a vizitat România de la terminarea războiului, ţin să mulţumesc d-lui ministru Constantinescu-Iaşi pentru o­­noarea ce ne-a făcut invitând la această masă pe acei mem­bri ai Parlamentului care au dovedit totdeauna interes pen­tru România”. D. John Mack a adăugat că s-a întors din România cu o foarte bună impresie despre cele văzute acolo şi că ştie că poporul român, care este în marea lui majoritate un popor de ţărani, nu a avut Seara a avut loc un dineu în onoarea sa la Camera Comunelor oferit de un grup de parlamen­tari. Vineri, un alt grup de parla­mentari va oferi un dejun în o­­noarea d-lui ministru Constanti­nescu-Iaşi. ACORDUL PE PUNCTUL DE A FI SEMN­AT Londra, 19 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei fran­ceze de Presă transmite: Acordul comercial an­glo-ro­mân este pe punctul de a fi niciodată sentimente fasciste, el, semnat la Londra, după cum dorind să aibă legături cu apusul Europei. După d. John Mack a luat cu­vântul lordul Sempill, care a spus: „Tiu nu vorbesc în numele Camerei Lorzilor şi să exprim şi eu bucuria pe care o am de a fi prezent la această masă. Do­resc ca legăturile normale cu Ro­mânia să fie reluate cât mai cu­rând posibil şi în special cele economice”. D. George Hicks a încheiat se­ria cuvântărilor declarând că se raliază ş el la cele spuse de co­legii săi şi că doreşte ca Româ­nia să reia cât mai curatat locul care i se cuvine între naţiunile lumii. ‘l­ ÎNTREVEDERE ^ CU D. SHINWELL ! Londra, 19 (Rador). — Cores­pondentul Agenţie RADOR trans­mite: Joi la ora 194­0 d. Peteş a anunţat Vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, d. Constantinescu-Iaşi,­­ ministrul român al propagandei. In baza acestui acord, Româ­nia şi Marea Britanie vor face schimb de mărfuri în valoare de 500.000 lire sterline, Româ­nia furnizând Marii Britanii lemnărie şi primind în schimb lână brută, pielărie, maşini, piese de schimb, produse chi­mice şi materii colorante. „Acest acord va contribui foarte mult la consolidarea re­laţiilor dintre Marea Britanie şi România”, a adăugat d. Con­­stantinescu-Iaşi. Negocieri, care au avut loc la Londra în cursul ultimelor trei săptămâni, au fost duse de d. Max Ausnit, reprez­atantul mai inotpt firme faupartajate Expulzarea germanilor de pe teritoriul polonez Varşovia, 19 (Agerpres). —Până în ziua de 17 iulie 1948 au pără­sit teritoriul Poloniei 900.000 de germani. Din Silezia Inferioară au fost expulzaţi 670.000 de ger­mani, iar prin portul Szczecin au plecat 230.000. Expulzarea germa­nilor continuă. ADJUNCŢII ŞI-AU TERMINAT LUCRĂRILE Proectele tratatelor de pace vor fi trimise naţiunilor invitate la­ Conferinţa păcii Paris, 19 (Rador). — Agen­ţia Franceză de Presă trans­mite: Proiectele tratatelor de pace vor­­ trimise în curând celor 21 de puteri ce parti­cipă la Conferinţa de pace din Paris. Intr'adevăr, adjuncţii min­iştrilor de afaceri străine, care au rămas la Paris după plecarea miniştrilor Ier, pen­­tru a termina pregătirea proiectelor de tratate de pace, şi-au terminat lucră­rile. O comoară alcătuită din obiecte de preţ jefuite de germani in ţările ocupate Herford (Germania) 19 (Rador), proprietarii de drept”. —-Corespondentul Agenţiei KEU- 1 După descoperirea comonrei un TER transmite: 1 registru misterios, legat in negru. O comoară reprezentând o va* - “ *- ------- - -toare de milioane de lire sterline, formată din bijuterii şi acţiuni confiscate de membrii Gestapoului din ţările persecutate ale Europei, a fost descoperită în apropiere de Luneberg de către funcţionarii guvernului militar britanic, după cum s-a aflat Vineri. Lăzile ascunse în pivniţa Unei case au fost transportate de auto­rităţile britanice la tezaurul unei banci locale, unde examinarea lor a arătat că este vorba de „o co­moară nepreţuită”. Un expert britanic a declarat: „Această comoară este cea mai mare ce a fost descoperită până în prezent în zona britanică şi ea cuprinde bijuterii şi metr® pre­ţioase da o valoare fabuloasă, pe lângă un mare număr de acţiuni negociabile. Experţii şi reprezentanţii mei multor naţiuni procedează la In­ventarierea ei. Ea va fi transpor­tată la Hanovra, ce formează miul stadiu al transferării el­­tre a căzut in posesiunea funcţionari­lor guvernului militar, din partea unei persoane necunoscute, in a­­cest registru ce găseşte o scrisoare semnată d­e patru ofiţeri S3, care arată că cuprinsul ei este de cea mai mare importanţă. „Guvernul militar face o legătu­ră între conţinutul acestui registru comoara ce a fost descoperită”, a şi comoara ce a fost descoperită”, a din el, pe care naziştii nu au reuşit să le distrugă, vor ajuta la găsirea proprietarilor de drept sau a moştenitorilor lor, astfel încât aceste averi să poată fi restituite guvernelor respective. Multe persoane ce au fost je­fuite de avutul lor, se pare că au murit".­­ Printre persoanele a căror avere este trecută în acest registru se gă­­seşte şi fermierul Slagmann, Un ce­tăţean olandez ce a ajutat foarte mulţi aviatori britanici şi aliaţi să evadeze din Olanda. El a fost împușcat de naziști. Numărul criminalilor de război germani Londra, 19 (Rador). — O noua listă de criminali de război, cu­prinzând numele a 894 germani, a fost publicată de către comisia asemenea liste fiind de 1615S, Naţiunilor Unite pentru crimele de război, totalul celor înscrişi pe GIMNAZIUL UNIC, DUPĂ PRIMUL SĂU AN DE ACTIVITATE cari sunt la îndemâna oricărui plugar sau a oricărui muncitor. Evident, gimnaziul unic, înfiin­ţat abia de un an, nu poate fi considerat drept o instituţie per categorici, intenţia de a desfita- a­fectă, situată deasupra oricărei­­a gimnaziile unice înfăptuite în toamna anului 1945. Faţă de insistenţa acestor zvo­­nuri, care deveniseră din ce în ce mai numeroase, comunicatul ministerului a avut astfel darul de a restabili adevărul şi de a risipi toate îngrijorările miilor de părinţi cari şi-au pus atâtea spe­ranţe în înfiinţarea gimnaziului unic. Intr’adevăr, astăzi, în lumea satelor , a cartierelor muncito­reşti, gimnaziul unic se bucură de o unanimă preţuire, el fiind poarta de pătrundere în învăţă­mântul secundar şi tot­odată pri­lejul de culturalizare a masselor ţărăneşti.­­ Intr’o vreme când întreţinerea copiilor în şcolile secundare de la oraşe a devenit aşa de costisitoa­re, mergând până la epuizarea totală a familiilor sărace, înfiin­ţarea gimnaziului unic la sate a fost una din soluţiile cele mai fericite şi care a fost îmbrăţişată cu deosebită căldură. Prin gimnaziul unic s’a rezol­vat într’o largă măsură problema învăţământului secundar pentru ţărani şi muncitori, deschizân­­du-se astfel calea spre lumină a mii de elevi cari astfel ar fi fost osândiţi să se mulţumească cu cele câteva clase primare. Şi cine cunoaşte râvna şi pute­rea de muncă şcolară a copiilor de ţărani, cari s’au impus atât de mult în liceele şi universită­ţile noastre, ştie prea bine ce imens serviciu s’a făcut culturii naţionale, şi totodată vieţii de stat, prin admiterea acestor ele­mente, cu minimum de greutăţi, în aceste şcoli secundare săteşti, discuţii sau oricărei critici. Dimpotrivă, ca la orice insti­tuţie nouă, criticii® pot găsi pri­lej de manifestare, fără însă ca prin ele să se uimească însăşi discreditarea activităţii instituţiei în sine sau scopul pentru care aceasta a fost­ înfiinţată. Iar scopul pentru care s’au des­chis gimnaziile unice a fost dintre cele mai frumoase şi mai nece­sare din punctul de vedere al ri­dicării culturale a masselor popu­lare. Critticii gimnaziului unic au uitat însă acest lucru esenţial, şi s’au grăbit­ să scoată la iveală numai părţile mai puţin luminoa­se ale acestei instituiţii. E sigur că în anul şcolar viitor se vor remedia multe din nea­junsurile anului trecut, şi în primul rând se vor preciza şi se vor îmbunătăţi într-un mod sim­ţitor înseşi condiţiile recrutării corpului didactic, şi tot­odată se va continua cu opera de înzes­trare cu mobilier şi material di­dactic. Cu toate criticile aduse şi cu toate neajunsurile semnalate, gimnaziul unic şi-a încheiat pri­mul an de activitate cu cele mai frumoase rezultate, pe alocuri depăşind chiar şi aşteptările cele mai optimiste Iată de ce comunicatul ministe­rului a revenit tocmai la timp pentru a pune capăt tuturor zvo­­nurilor răuvoitoare, şi pentru a însufleţi în munca lor pe toţi cei cari poartă la inimă soarta gim­naziului unic, a cărui existenţă în lumea satelor nu se poate numi altfel decât fericită. NEV. In săptămâna trecută ,i maiste­­rul educaţiei naţionale s’a văzut silit, în urma unor svpmuri ten­denţioase, să dea un comunicat prin care desmiinţea, în termeni NOUI LUCRĂRI IN CAPITALA &MK$19c peotrtt ÎMteSai­e» caWîdgl «Mls CEREMONIA INCINERĂRII RĂMĂŞIŢELOR PĂMÂNTEŞTI ALE PROFESORULUI DR. C. BAGDASAR Coroanele depuse. — Asistenta. — Discursurile. — Cortegiul Marţi, 16 Iulie, în miez de *!• într un sat din ereerii Munţilor Carpaţi, unde se retrăsese în cău­tare de oxigen, profesorul univer­sitar şi ministrul sănătăţii, dr. D. Bagdasar, lucid până ln ultimul moment dat, ca orice acestei lumi, spre chinuitoare da- i larg deschisă. Iar posturile, ca şi rere a copilei lui, a soţiei şi a alor­­ odinioară, profesorului Gheorghe săi, obştescul sfârşi. Facultatea noastră de medicină pierde în el pe unul dintre cei mai tineri şi entusiaşti profesori, învăţământul clinic este văduvit de un mare medic şi de unicul specialist in Chirurgia nervoasă, iar ţara întreagă deplânge un glas de pogre­­anie, pe unul din cei mai destoinici demnitari. Fiu de ţăran din comuna Ru­seşti, el — ca şi Ma­ti­a, ultimul dintre Apostoli — este al XII vlăstar al unei familii de moşneni moldoveni, care a dat cu cei doi profesori universitari, unul la Fi­losofie altul la Medicină, pe cei mai vajnici susţinători de mare prestigiu, ai neamului nostru. După terminarea liceului din Bârlad şi ca elev al Institutului Medico-Militar „Carol Davila”, Dimitrie Bagdasar este din 1923. Doctor ,magna cum laude" al fa­cultăţii de medicină din Bucureşti, Marinescu, i-au fost cu insistenţă oferite, înţelegător al suferinţei aproa­pelui, căutând să o scoată dela o­­rigină din cutia oraneană, profe­sorul Bagdasar a intrat, prin­tre­ panaţiune in capul omului bol­nav, pentru a pui electric, ordine in cele mai cute ale creerului. Specialitatea aceasta a interven­­ţiunii chirurgicale, pe cel mai no­bil dintre organele economiei, În­suşită dela maestrul şi amicul său Cushing din Boston, cere, pe lân­gă abilitatea Incomparabilă celor­lalţi chirurgi, o răbdare pe care numai dragostea de bolnavi, pre­gătirea cu totul specială a unui profesionist, devotamentul dus până la abnegaţiune şi jertfa de sine ar putea să le dea, într’o slabă măsură, un foarte slab înţe­les. Nu se poate explica altfel, dece, secţionând,­in glanda raţiu-Ucenic al profesorului Dimitrie­­­nil, ridicând porţiuni mari din Noica, învăţăcel al savantului Gheorghe Marinescu, el era din acei trudnici şi excepţionali şco­lari, pe cari nici cartea, nici das­călul nu-i mulţumeşte pe deplin, pentru că paşii minţii lor sunt de­terminaţi de alt impuls decât im­pulsul comun. Cariera militară cu atâtea ierar­hii, reducând orizontul de aspira­­ţiuni al profesorului şi maestrului în devenire, medicul maior dr. D­­Bagdasar ,dotat cu o enormă doză de autoritarism, a părăsit cadrele oștirii, la expirarea angajamentu­lui făcut pe nouă ani. Bursier al Institutului Rockefel­ler, el s’a dus să-și perfecteze studiile, nu la occidentul apro­piat întrucât vederile lui căutau efecrul putregăit, electrocoagu­lând, sau aşteptând ca vindecarea să se producă pe loc, maestrul In­tre maeştrii chirurgiei, operând pe acelaş bolnav câte opt până la 12 ore în şir, el se angaja in cea mai sublimă operă terapeutică, nu cu ceasul, ci cu rina. Tumorile cerebrale, reperate in mod matematic, erau enucleate sau scoase printr’o tehnică spe­cială: vindecări miraculoase se obţineau pe această cale. Bolnavii cu tumori in centrul vorbirii, işi recăpătau graiul pe masa de ope­raţie, orbii cu tumori In centrul vederii îşi recăpătau vederea prin efectul bisturiului, paraliticii cu tumori In centrele de inervaţiune a membrelor Inferioare începeau orizonturi mult mal largi, el din- «ă meargă de îndată ce a fost rbi colo de gceaa In „Lumea nouă” a­di­cată această frână din creer. Americei de Nord, pentru a-şi tn- j Multe asemenea minuni se făcea* sUşi pe cea mai modernă şi m­ai I de către neuro-chirurgul D. Bag­grea dintre specialităţile medial- 1 dosar, în Serviciul său de la spi­nei: „NEURO-CHIRURGIA” f­­i­talul Central de boala mintale şi al vieţii pământeşti, şi-a Chirurgia sistemului nervos. I nervoase. O laudă din partea noa­orice atom din nimicnicia ! Venit in ţară, căile i-au fost!­stră ar insemna o diminuare a prestigiului şi repetaţi­unii de ca­re se bucura maestrul... Pentru calităţile vii sufleteşti, pentru atitudinea lui prietenoasă şi sinceră, faţă de bolnavi şi da colegi (cu toată nota de egocen­trism impusă de superioritatea lui intelectuală), pentru devotamentul ri abnegaţiunea de care dădea do­­a pune^ cu^bisturiul f vadă, pentru larga Înţelegere fată * *me de suferinţa aproapelui şi pentru atâtea merite prisositoare, i s’a încredinţat în vremuri de restri­şte, ministeriatul sănătăţii publi­ce. Era absolută nevoe de un chi­rurg — o spun in paranteză — care să „opereze pe creer” şi să pună astfel, în adevărata funcţiu­ne, motorul sau aparatul organic al vieţii noastre sanitare, Intr’un cerc de intimi prieteni, fiind întrebat, dacă situaţiunea in care se găseşte ca profesor uni­versitar, înalt Demnitar şi Sfetnic al Tronului, poate — nu să-i sa­tisfacă orgoliul — el să-i mulţu­mească sufletul, a replicat, cu o vădită modestie şi cu autoritatea democratului convins: „Suprema fericire aş simţi-o in inima mea numai atunci când ţă­ranii din satul meu ar putea fi ri­dicaţi la nivelul de viaţă, pe care­­-l doresc”... . Soarta, atât de crudă şi pen­tuu el şi pentru ai săi şi pentru neam, a vrut ca Maestrul să se stingă în floarea vârstei pe catedra nou in- a fiinţată, iar ministrul Bagdasar să închidă ochii, un somn vecinic, tocmai atunci când trebuia să ve­­gheze mai atent la sănătatea pu­blică. I. Dr. I. ST A NES­CU Medic Legist Membru al Soc. de Neurologie din Paris Transportarea efortului CUM A DECURS CEREMONIA INCINERĂRII­ ­ Ieri, după antiază a avut loc pi­oasa ceremonie a incinerării pro­fesorului dr. D. Bagdasar, minis­trul Sănătăţii. La orele 17 s-a oficiat în Aula Facultăţii de Medicină, slujba re­ligioasă, în prezenţa familiei, pre­cum şi a d-lor Comandor Udriţs-­­ In numele partidului naţional­­ipopular a vorbit d. prof. Gh. Vlă­­descu-R&poasa, care a rostit ur­mătoarea cuvântare: întristată Adunare, La durerea şi pierderea pe care ki, reprezentând pe M. _S.JRegeie, I ^ -mcearcă t^a întreagă, ştiinţa “ * şi medicina, cultura şi viaţa dr. Petru Groza, preşedintele Con­siliului de miniştri, Gh. Tătără­­scu, vicepreşedintele Consiliului de miniştri şi ministru al Afaceri, iar Stamne, general colonel de tancuri I. Z. Susaikov, locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control, I. Kavtaradze, ambasa­dor extraordinar şi plenipotenţiar al URSS în România, Gh. Gheor­­ghiu-Dej, ministrul Lucrărilor Pu­blice şi Comunicaţiilor, Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, Ştefan Voitec, ministrul Educaţiei, general de corp de ar­mată C. Vasiliu-Răşcanu, minis­tru de Război, Mihail Ral­ea, mi­nistrul Artelor, prof. Gh. I. Nico­­lau, ministrul Asigurărilor Socia­­le, Amiral Bărbunesnu, ministru subsecretar de stat al Marinei, Gh. Vlădescu-Răcoasa, ministru subsecretar de stat al Naţionali­tăţilor, S. Oerlu, comisar general al guvernului pentru legăturile cu Comisia Aliată de Control, Gh. Vântu, ministru subsecretar de stat la Interne, I. Burcă, ministru subsecretar de stat la Interne, Aurel Potop, ministru subsecre­tar de stat la Educaţie, Emil Bod­­năraş, secretar general al Preşe­dinţiei Consiliului. Au mai participat d-nii M. V. Korj prim consilier al Ambasadei Sovietice, S. A. Dangulov, prim secretar de Ambasadă şi Maior Skoda. Din partea Legaţiei Bulgare a luat parte d. Sava Ganovski, mi­­nistrul Bulgariei la Bucureşti. Deaseimenea au luat parte d-nii general Dombrovski, primarul ge­neral al Capitalei, Al. Rosetti, rec­­torul Universităţii din Bucureşti, d-nii secretari generali Pamfil Ripoşanu, George Silviu, părintele Vască, general Cambrea, general Precup, Vasiile Luca, secretar ge­neral eh FND După terminarea serviciului re­ligios s’au rostit cuvântările la­ CUVÂNTAREA D-LUI VLADESCU-RACOASA lrică a României, P-N.P. participă din plin şi într’o măsură cu totul specifică. Fiindcă dr. Bagdasar n’a fost numai un membru de­votat şi convins al acestui partid, dar a fost unul dintre întem­eetarii şi conducătorii lui principali. Ceva mai mult, el a fost chiar dintre întemeetorii Uniunii Pa­trioţilor, constituită în împreju­rările grele şi nenorocite pentru ţară ale guvernării şi teroarei an­­tonesciene. Activitatea lui în cadrele U.P. şi apoi în P.N.P., al căror repre­zentant la guvern a fost de la 8 Martie 1945 până azi, ca şi par­­­ticiparea sa la viaţa poliitică a ţări­rii şi la acţiunea FND-ului şi a­ Guvernului nostru au fost conse­cinţa naturală şi logică a convin-­ gerilor sale profunde, a concepţiei­ sale ştiinţifice şi filosofice despre­ lume şi viaţă, a credinţelor sale cinstite, sociale şi politice, a ex­perienţei şi atitudinea sale cons­tante faţă de organizarea, struc­tura şi desvoltarea vieţii socia!- naţionale. Noi toţi, cei care l-am cunoscut mai deaproape şi ar» străbătut împreună cu el şi în frăţie de luptă cu el, toate im-’ prejurările din ultimii­ 40 de ani, ştim cât suflet, câtă căldură, câtă hotărârii punea acest mare om da ştiinţă, dascăl al poporului, a­­tunci când analiza, diseca, critica, diagnostica, combătea şi stigma­tiza tarele şi excrescenţei© vieţii (Continuare in pag. 2­ a) CE PERSOANE SE ASCUND “ AUSTRIA New-York, 19 (Radar) — Cores­punist şi în care se afirmă că in«­pondentul Agenţiei TASS anunţă : Mieroase grupuri de persoane de» După corespondentul ziarului plasate se compun din fascistă. CHRISTIAN SCIENCE MONITOR, D-sa adaogă că în ta­berile pentru elementele democratice din Viena persoane deplasate din Tirol şi Ca­­sprijină reclamaţiile adresate alta­­rintia precum şi în acele din Alia­ţilor de a se expulza din Austria tria de sus, se află iugoslavi cari persoanele fără rost şi cari ame- au colaborat cu germanii, polonezi evită pacea în Europa, ostili guvernului actual al Poloniei. Corespondentul semnalează că partizani de ai lui Vlassov, unguri un înalt reprezentant al guvernului aparţinând organizaţiilor fasciste austriac a recunoscut drept justă „Crucea cu săgeţi” şi fascişti ro, acuzaţia prezentată de partidul ro­­mâni. Dificultăţile crizei d­e guvern din Belgia jsrswyaruft “ s***,­anunţă plină de greutăţi, întrucât P®nmte ° Petică durabilă, fiind d. van Acker a lăsat limpede să hotărît să nu facă parte din vre­­se înţeleagă că doar formarea un alt «guvern.­­mmm .... mim - ^ SPECULANŢII DE ALIMENTE DIN FRANŢA VOR FI GHI­LOTINAŢI Paris, 19 (Rador). I— Consiliul de miniştri a aprobat în şedinţa sa de joi seara pedeapsa ghilotinării pentru speculanţii la bursa neagră cerută de d. Yves Forges, noul mi­nistru al aprovizionării, ft««!» ««dtota «uKLbM 4* tal­niştri s’a dat publicității un coma* nicat declarând următoarele : .se pregătește textul nonei legi defi-’ nin­ condițiile în care pedeapsgr c&pitala va putea fi aplicată nul eatauțh­eg «• aftneftty. ' ^

Next