Universul - Capitala, august 1946 (Anul 63, nr. 173-198)

1946-08-31 / nr. 198

Anul al 63-lea 4 PAGINI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar : „UNIVERSUL*1 S.A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 LUAREA GRI­VIŢEI Evocând astăzi prima etapă, primul mare fapt de arme al oas­­tei româneşti in războiul dein 1877 — luarea Griviţei — trebue să ne oprim la constatarea că nu­ trăim, în al 70-lea an de la procla­marea independenţei ţărilor ro­­­­măneşti. Luminile şi umbrele din desfă­şurarea evolutivă a vieţii noastre de stat, trebuesc privite şi prin prizma timpului de când există această viaţă de stat. Popor cu milenară existenţă deoparte şi de alta a Carpaţilor, vicisitudinile Spartei —Istoria le atestă — nu ne-au dat răgazul de a ţine pa­sul, în ritmul progresului, la fel­ cu celelalte neamuri cari au a­­vut posibilitatea unei îndelunga­te libere dezvoltări. In 1877, Rusia hotărăște să de­clare război Turciei, întru­cât Poarta respinsese toate ofertele de împăcare, cum se precizează în scrisoarea pe care Țarul o a­­dresează principelui domnitor Carol. România, alăturându-se acţiu­nii ruseşti, îşi scutură stăpânirea otomană ce dura de 4 secole şi jumătate şi îşi proclamă indepen­­denţa. La 10 Mai, care devine şi ziua de sărbătorire a proclamării In­dependenţii, d­u­pă felicitările gu­vernului, ale­ preşedinţilor Corpu­rilor legiuitoare etc., principele domnitor răspunde că „astăzi când şi ultima umbră a vasalită­ţii a dispărut de deasupra ţării, sper că independenţa României va fi o binefacere nu numai pen­tru ea însăşi, ci şi pentru Euro­pa, intru­cât ea va fi de acum în stare să-şi îndeplinească mi­siunea, neimpiedcată şi in liber­tate’’. Câteva zile mai târziu, princi­pele Carol scrie tatălui său: „Proclamarea independenţei n’a făcut poate impresie plăcută ca­binetelor, deoarece noi ne-am luat azi, singuri, ceea ce probabil vroiau alţii să ne dea mai târ­ziu. Insă tocmai asta voiam şi noi să prevenim. Armata mea are acum frumosul val de a­se b­ie pentru o idee“. Fazele cooperării trupelor ruso­ române sunt cunoscute şi, încă de la 28 August, Ţarul felicită ostăşimea românească, pentru do­vada strălucită de vitej­ie din pri­mele ore ale luptelor împotriva redutei Griviţa, ce forma portra­­chee in drumul către Plevna. In dimineaţa zilei de 30 Au­gust, începe bombardarea cu 256 de tunuri şi principele Carol su­praveghează şi conduce personal operaţiile care duc la victorie. Batalionul 2 de vânători, regi­mentele 14 şi 16 de dorobanţi şi 5 de linie au dat asaltul redutei, în acelaş timp în care 4 batalioa­ne ruseşti făceau o înaintare vic­torioasă contra frontului de sud al aceleeaşi redute. Drumul către Plevna era des­chis; după două luni de lupte a­­prige, Osman Paşa se predă cu întreaga sa armată. Alături de puternica armată rusă, fiii României au făcut do­­vada că independenţa ţării lor, fiind ţelul bravurii şi dârzenie, nu ezită să-şi dea viaţa, cu un elan ce stârneşte elogiile şi ad­miraţia înalţilor comandanţi. Printr-un ordin de zi, princi­pele Carol omagiază armata rusă, „exemplul viu al celor mai înal­te virtuţi războinice“, „legată a­­c­um cu armata română pr­intr- o prietenie indestructibilă“, după care ,_ adresându-se ostaşilor români — le spune: „România poate privi cu mândrie şi încre­dere viitorul, cât timp va poseda astfel de fii cu inima caldă şi cu braţul tare“.­­ In acelaş timp, Bulgaria, pe pă- I mântul căreia s’au dat luptele,­­ şi-a dobândit independenţa şi le­găturile de amiciţie s’au consoli­dat şi mai mult, un frumos mo­nument din centrul Sofiei amin­tind datoria de recunoştinţă a Bulgariei faţa de cei cari şi-au vărsat sângele pentru libertatea şi independenţa ei. De altfel, o seamă de patrioţi bulgari, refugiaţi şi adăpostiţi la noi, au luptat ca voluntari in războiul de la 1877, alături de ar­mat­ele rusă şi română. Dealungul secolelor, prietenia celor două popoare, român şi bul­gar, a fost ceva firesc, real, in­teresele şi ţelurile comune cre­ând o perfectă unitate de viaţă, ca dovadă aşezările fiilor celor două neamuri pe un mal ori al­tul al Dunării. După aproape 7 decenii, urma­şii celor de atunci, ruşi şi ro­mâni, au luptat din nou pentru ideia de libertate şi sângele lor a udat câmpiile Transilvaniei, ale Ungariei, văile şi munţii Ce­hoslovacei în iureşul împotriva cotropitorilor nazişti, în spiritul acelei amiciţii despre care pome­nea, la 1877, Carol I. Din experienţa anilor ce s’au depănat de atunci, dezavuând greşelile de care nu poporul e răspunzător pentru acţiunea vre­melnică a uzurpatorilor de la con­ducerea ţării în epoca antones­­ciană, România independentă ţine să-şi afirme, odată cu nestă­vilita ei dragoste de libertate, statornicile şi indestructibilele sentimente de amiciţie şi de gra­titudine faţă de marea naţiune vecină de la răsărit, de care o leagă sângele vărsat în comun la 1811, 1878 şi în 1944-1945 pentru acelaş ideal al eliberării popoa­relor d­e sub jugul asupritorilor. T DISCURSUL D-LUI MOLOTOV ui mm«■ mmm m Fsris, 50 (Aigerpres), — Cores­­pondentu­l special »1 Agenţiei ,Tausn transmite : ’ D. Molotov, reprezentantul Voin­­iei­ Sovietelor a rostit în şedinţa, le Marţi a comisiei pentru ches­­iunile economice italiene, urmă­torul discurs : Când chestiunile de procedură au fost discutate, delegaţia australiană a arătat un interes excepţional. A­­sum este evident modul prin care delegaţia australiană încearcă să profite de drepturile acordate de procedura conferinţei. Ea este spe­­cial de activă în chestiunea repa­­raţiunilor, vedem că aceasta nu iste Prima chestiune In care ch©s­­.iunea reparaţiunilor, delegaţia au­­s­trail­a­r»ă prezintă propuneri răs­­urnând deriziunile adoptate ante­rior. Ce atrage at«rţia în aceste impuneri ale delegaţiei australie- ne ? In primul rând faptul că toate sunt făcute pe acelaş calapod. Delegaţia australiană face ace­leaşi propuneri standard privitor la toate tratatele de pace ale ţă­rilor pe cari le luăm acum în con­­aderare. Anumite deosebiri de de­­aliu nu schimbă natura lor stan­­dard. Ea propune să n­u se fixeze mmna reparaţiunilor nici pentru România sau Italia, nici pentru Un­­garia, Finlanda sau Bulgaria. Deşi aceste sunt state complet deose­­bite, delgaţia australiană are ace­­as model de croială pentru aceste ori în chestiunea reparaţiunilor. Acum o altă chestiune. In toate cazurile ea propune ca eparaţiunile să nu fie plătite nici n natură, nici în mărfuri, ci in ratută străină, dolari sau lire sterl­ine sau altă valută străină. Şi aici găsim acelaş etalon de măsu­­ă pentru toate cele cinci ţări. Mai departe ea propune ca c­aes­­iunea reparaţiunilor să nu fie hotărîtă principial la această con­­crinţă, ci să fie predată unei co­­rcsiuni compusă din şapte mem­­bri. Ea propune chiar­ ca chestiu­­nea reparaţiilor Germaniei şi Au­­striei să fie deasemenea referită acestei comisiuni, deşi aceste ches­­iuni nu privesc această confe­­inţă. Chiar faptul că ni se oferă adop­­area de hotărîri standard în ches­­iunea reparaţiunilor pentru cinei iau chiar şapte state, arată că pro­­punerile delegaţiei australiene nu pot fi socotite ca propuneri cons­­rructive. Aceste propuneri sunt cu cate acestea de o natură precisă în iinsul că sunt inacceptabile pen­­ru statele cari au suferit din păr­ea agresorilor. Cu toate acestea , ţările responsabile de agresiune, ■le vor găsi un răspuns aprobator din partea acelora cari doresc să iite reparaţiuniie. Intre timp falsitatea unui sistem tandard simplificat de aplicat la țări deosebite este perfect eviden­­ă. Intr’adevăr, nu se poate crede ă chestiunea reparaţiunilor Cer­naidei pe de o parte şi să zicem­­ Bulgariei pe de alta, nu pot fi măsurate după acelaş etalon. In a­­emenea cazuri etalonul standard mare produce mult rău. Dar chiar în etalonul de măsură al delegaţiei australiene nu este greu de observat o anumită ten­­dinţă când e vorba d exemplu de afitudinea ei faţă de K­. R. S- S. Dea.bea un an a trecut dela termi­­narea războiului şi sunt de­ia oa­­neni chiar în ţările aliate cari au lu­at sau incep să uite rolul pe care Uniunea Sovietică P a jucat in­drobirea inamicului nostru comun ii in câştigarea victoriei aliate; în acelaş timp ei uită prea uşor sa­­crificiile făcute de Uniunea Sovie­­ică în numele libertăţii şi inde­­pendenţii şi in numele cauzei co­­mune aliat®. REPARAŢIILE DATORATE DE ROMANIA, UNGARIA ŞI FINLANDA Este bine ştiut că Uniunea So­vietică împreună cu celelalte state aliate au fixat reparaţiunile dato­rate de România, Ungaria şi Fin­landa. Aceste state plătesc deja reparaţii de doi ani şi nu a exis­tat vreo neînţelegere intre ele şi Uniunea Sovietică. Totuşi delega­ţia australiană propune ca Româ­nia, Ungaria şi Finlanda să înce­teze plata reparaţiunilor datorate Uniunei Sovietice şi ca întreaga chestiune a reparaţiunilor să fie trimisă la o comisiune pe care a inventat-o, zădăn­icind astfel acor­durile în curs de efectuare. Con­siliul miniştrilor de afaceri străine a fixat suma reparaţiunilor dato­rate Uniunii Sovetice la loc mi­lioane dolari plătibilă în 7 ani , această hotărîre a fost adoptată după multe discuţii şi după un e­­xamen foarte­ atent al chestiunii. Şi iată că soseşte delegaţia aus­traliană şi propune suprimarea a­cestei hotărî­ri. Ni se spune în a­celaş timp foarte politicos . Noi nu ne opunem ca să primiţi repara­­ţiuni, dar noi nu ne pronunţăm pentru aceste reparaţiuni. Trebue noi oare să fim recunoscători pen­tru această atitudine faţă de Uniu­nea Sovietică ? Şi pentru ce mo­tiv vă rog? Nu ni s’a dat nici mo­tive nici fapte, nimic demn de a­­tenţie nu a fost citat în favoarea acestei propuneri. PROPUNERI STANDAR­DIZATE Delegaţia australiană a decis pur şi simplu că trebue să desfă­­şoaer o energie specială în ches­tiunile relative la Uniunea Sovie­tică şi a pornit să prezinte propu­nerile ei standardizate îndreptate contra intereselor Uniunii Sovie­tice in toate tratatele de pace. Delegaţia australiană a scris aşa multe amendamente la această conferinţă, încât Uni se minunează deja de unde ia atâta hârtie, ca­(Continuare la Ultima Oră) O importantă conferinţă feroviară româno-jugoslavă Timişoara 29 (Agerpres). —La Jimibolia a început la 27 August o importantă conferinţă ferovia­ră româno-jugoslavă, pentru re­luarea traficului între cele două ţări.« Delegaţia iugoslavă este condusă de d. Ceper Alois direc­torul serviciului transporturilor internaţionale al căilor ferate iu­­goslave. Delegaţia română e cons­­­dusă de d-nii ing. Zaharia Petre­­ şi Victor Vamghelescu. Ambele delegaţii sunt compuse din nu­meroşi experţi. In cadrul acestei conferinţe s-a discutat punerea în circulaţie a unui tren accele­rat Bucureşti—Belgrad care de­pinde de terminarea lucrărilor podului de la Fanciova, prevăzute pentru sfârşitul lunei octom­brie. Preţul de cumpărare a vitelor in regiunile lovite de secetă Ministerul agriculturii şi do­meniilor ne trimite spre publicare următorul comunicat: Comisia interministerială­­ de comandament unic pentru ajuto­rarea populaţiei din regiunile bântuite de secetă face­ un căl­duros apel către săteni să nu mai vândă vitele la preţurile derizo­rii oferite de speculanţii acapa­ratori. P­rintr-o decizie publicată în „Monitorul Oficial”, preţul de cumpărare al vitelor, în regiu­nile lovite de secetă a fost sta­bilit în modul următor: Bovine slabe de măcelărie până la­­100 kg. greutate vie l*­ 3500; dela 401 la 600 kg. greutate vie lei 3.650; peste 600 kg. greu­tate vie lei 4000. Bovine de măcelărie jumătate grase până la 400 kg. greu­tate vie lei 4000; dela 401 la 600 kg. greutate vie lei 4.250; peste 600 kg. greutate vie lei 4.500. Bovine grase de măcelărie până la 400 kg. greutate vie lei 4500; die la 401 la 600 kg. greu­tate vie lei *1.750; peste 600 kg. greutate vie lei 5.000. Bovine de reproducţie indife­rent de starea lor de îngrăşare şi de greutate îei 5000. Pentru efectuarea acestor cum­părări, Statul a pus la dispoziţia Comisiei interministeriale de co­mandament unic suma de lei 100 miliarde. Peste câteva zile se vor comu­nica modalităţile de cumpărare ale vitelor şi săbnii vor putea să şi le vândă la preţurile mi­nimale arătate mai sus. Sătenii sunt îndemnaţi să-şi vândă vitele numai la preţurile oficiale. Comisii oficiale vor fi în toate oboarele de vite, singurile locuri unde vor putea avea loc vânzările şi cumpărările. Aceste comisii vor supraveghea ca pre­ţurile încasate de ţărani să nu fie mai micc decât cele oficiale. Un nou lot de prizonieri români au sosit din Uniunea Sovietică Eri a sosit în gara Iaşi un nu­măr de 2090 prizonieri repatriaţi din Uniunea Sovietică. Organizaţia locală a Apărării Patriotice a distribuit foştilor prizonieri zahăr, ţigări, broşuri, ziare. S5 200 LEI CE PATRU ETH DE EXTERNE S’AU BUHT [III LA PARIS Paris, 29 (Rador). — D-riiiBe­­vim, Bidault, Byrnes şi Molotov s’au întrunit la ora 16 şi 15 în birourile ministrului de externe francez, la Quai D’Orsay. Reuniunea a avut un caracter privat, fiecare ministru­ de ex­terne fiind asistat doar de doi adjuncţi şi de câte un interpret. REZOLUTIA ADOPTATA Paris, 29 (Rador). — Reuniu­nea celor patru miniştri de ex­­terme ai Angliei, ■ Uniunii Sovie­tice, Statelor Unite şi Franţei, a început la ora 16 în biroul d-lui Ridault dela Quai d’Orsay şi s’a terminat la ora 19 şi 5. Scopul reuniunii, a cărei iniţia­tivă a fost luată de d., Bevin, a fost să se studieze poziţia pe care principalii aliaţi urmează să o ia faţă de diversele amendamente prezentate de celelalte 17 naţiuni. Cei patru miniştri de externe au adoptat următoarea rezoluţie: „1. — Consiliul miniştrilor de externe însărcinează pe adjuncţi să examineze diversele amenda­mente şi nouile propuneri pre­­­zentate de membrii conferinţei, precum şi de statele aliate şi foste inamice pentru a constata car­ sunt acelea care ar putea să obţină sprijinul general al membrilor Consiliului. Consiliul miniştrilor de exter­ne va ţine o reuniune în comitet rastrâns cu scopul de a încerca, în ce priveşte amendamentele şi nouile propuneri prezentate, să rezolve toate deosebirile de vederi şi să aprobe recomandările ad­juncţilor. 2. 1­ In cazul când, dezacordul s’ar prelungi între ei cu privire la amendamente, membrii Consi­liului miniştrilor de externe vor continua totuşi să sprijine arti­colele din proectele de tratate asupra cărora au căzut de acord, păstrându-şi totuşi libertatea de a vota după propria lor judecată In ce priveşte chestiunile ce nu, sunt precizate de aceste arti­­­cole”. Rezoluţia are deci drept rezul­tat să confirme în mod explicit angajamentul implicit pe care cei patru miniştri de externe l-au­ luat de a sprijini textele pspec­­telor asupra cărora căzuseră de acord cu prileul reuniunilor an­terioare.­­In ce priveşte amendamentele propuse de ceilalţi delegaţi, Marii Patru vor examina dacă niţele dintre ele nu pot fi acceptate. Dacă vor cădea de acord, ei vor­­ fi legaţi în mod automat de nouile acorduri. Dacă, din contră, acor­dul se dovedeşte imposibil cu privire la amendamentul în chestiune, vor fi legaţi prin tex­tul anterior din proectele de tra­tate pe care le'au­ supus confe­rinţei celor 21. In acest caz vor trebui să ia în mod solidar ati­tudine contrară amendamentului asupra căruia nu s’a putut ajunge la un acord între ei. In sfârşit, în ce priveşte ches­tiunile asupra cărora nu a exis­tat un acord între cei patru cu prilejul redactării proect©lor de tratate, adjuncţii vor fi însărci­naţi să găsească modalităţile unui acord. Din acel moment, cei patru vor fi angajaţi şi vor tre­bui să ia o atitudine comună. Dacă adjuncţii nu ajung la un rezultat, fiecare din cei patru mi­niştri de externa îşi va regăsi libertatea de acţiune. EVENTUALA AMÂNARE A SESIUNII ONU-ului Paris 29 (Radar). — In şedinţa de joi după amiază a consiliu­lui celor patru miniştri de­ exter­ne s’a discutat şi eventuala amâ­nare a, seshuni, Adunării Genera­le a ONU-ului, dar nu s’a putut ajunge la un acord. ❖ Paris, 29 (Radar). — Exami­nând reuniunile simultan ale con­ferinţei din Paris şi ale Adunării Generale a ONU-ului dela New- York, cei patru miniştri de ex­terne au hotărit să facă sforţări pentru a înlătura dificultăţile prezentate prin coinciderea da­telor. ❖ Paris 29 (Rador). — Viitoarea reunitine a celor patru miniştri de externe ar urma să aibă loc în cursul săptămânii viitoare. Corespondentul Agenţiei REU­TER află din surse franceze că această reuniune ar urma să aibă loc Luni. O DECLARAŢIE A D LUI BEVIN Paris 29 (Rador) Sosind joi pe aeroportul Le Bour­get­, d. Bevin, înainte de a lua parte la reu­niunea Consiliului miniştrilor de externe, a declarat, ziariştilor: „Cred că, dacă Marii Patru se întrunesc şi încearcă să ajusteze deosebirile de vederi dintre ei fără a viola în vreun fel proce­dura conferinţei de pace, acest lucru trebue să ducă la desfăşu­rarea în mod lin a lucrărilor con­­ferinţei". 14 terorişti evrei ar fi jurat să asasineze pe d. Bevin Paris, 29 (Radar).­­ O agenţie străină de presă a anunţat Miercuri seara că 14 membri ai unei organizaţii teroriste evreeşti, care se aflau de puţin timp în Franţa, au jurat să asasineze pe d. Bevin. In realitate, este vorba de o poveste veche, despre care s’a mai vorbit acum o lună. înainte de deschiderea confe­rinţei din Paris, detectivii dela Scottland Yard au comunicat di­rectorului serviciului de siguranţă dela Palatul Luxembourg că 14 terorişti evrei ar fi plecat din Palestina. S’a făcut atunci o an­chetă amănunţită şi nu s’a găsit niicăeri vreo urmă a acestor tero­rişti. De atunci nu s’a mai pro­dus şi nu a mai fost semnalat nici un fapt nou. Luând cunoştinţă de ştirea răs­­pânia^g^^Miercuri seara, un re­dactor al Agenţiei franceze de presă s’a dus la Hotelul George al V-lea, pentru a lua un inter­view ofiţerului francez de legă­tură însărcinat cu securitatea de­legaţiilor. „După cum aţi putut să vă daţi singur seama, — a declarat ofi­ţerul — aţi putut intra fără să fiţi percheziţionat sau supus vre­unui interogatoriu. D. Bevin este bine păzit şi este inutil să se întărească serviciul de siguranţă. De altfel, cred că ministrul de externe britanic este In măsură să dejoace orice complot, — dacă există vreun complot”. IERUSALIM 29 (Rador). — Primele Informaţii privitoare la complotul împotriva d-lui Bevin cu prilejul conferinţei de la Paris, au fost obţi­nute de­­„departamentul pentru in­vestigaţiile criminale”, din Palest­i­­­na, după arestarea pe bordul unui vas la Beyruth a trei evrei în drum spre Franţa. Scottland Yard a fost încunoştin­­ţată imediat şi „siguranţa generală” franceză a fost la rândul ei invitată să ia măsuri de precauțiune. D. Laguardia în audienţă la Generalissimul Stalin Londra 29 (Rador).­­ După cum a anunţat joi seara postul de radio Moscova, d. Laguardia, directorul general al UNRRA-ei, care a sosit la Moscova Miercuri pentru o scurtă vizită, a fost primit joi în audienţă de gene­­ralissiimul Stalin. RISIPĂ ȘI ÎMBUIBARE... Continuăm să cultivăm, mai ales în Capi­tal­ă, aceste două cursuri ale noastre din vremuri bune. Ziarele n­e aduc zilnic știri destul de întristătoare. Al doilea an de secetă fac© ravagii serioa­se, se taie vitele pe un cap, recol­ta de Dolumb este grav compro­misă, în unele regiuni au secat s fântânile, ştirile acestea sunt­­ bune probabil numai pentru pro-­­ vincie: în Capitală sunt oameni care petrec în fiecare seară, se îmbuibă cu toate bunătăţile, plă­tesc cu sume fabuloase; de multe ori, o asemenea masă costă cât leafa pe două luni a unui func­ţionar public­Un străin care ar petrece o noapte într’o grădină bu­cureş­­teană, ar fi ispitit să creadă că în ţară este o abundenţă , nemaipo­­menită, că se trăieşte într’un per­­petu luxuar, că şi urmele războiu­lui şi seceta nu sunt decât glu­me şi farse. Lăudăroşenia cu bel­şugul a fost un defect al nostru şi pe timpuri normale. Şi atunci in Bucureşti se petrecea şi se arun­cau bani în toate părţile d­in timp ce provincia ducea o viaţă strâm­­torată. Acum însă contrastul este atât de izolat, încât un senti­ment de elementară pudoare ar trebui să ne impună oarecare sobrietate. Toată lumea a preţuit aşa cum se cuvine înalta dorinţă a Suve­ranului de a se suprima pentru ziua de 23 August, zi mare pen­tru toţi Românii, mesele şi ban­chetele. Criza alimentară, seceta, datoriile de răsboi, trebuie să fie veşnice semne de întrebare pen­tru toţi ce­tăţenii acestei ţări. Spectacolul îmbuibării este deo­sebit de indecent şi grav ofensa­tor pentru lumea care suferă. Citim că din iniţiativa ministe­rului agriculturii, carnea vitelor tăiate, din pricina secetei, va fi folosită pentru conserve, care vor fi apoi distribuite prin economa­­te. Ideie excelentă, care ar impu­ne consumul cărnei la restaurant pentru două ziile pe săptămână. Nu strică deloc nici binelui pu­blic, nici binelui personal ca oa­menii de afaceri sau jucătorii de bursă să cunoască din când în când şi­­ virtuţile creştineşti şi hi­gienice ale postului, A-L. D. P. « «•/•a*, 'i Nr. 19& Sâmbătă 31 August 1946 4 PAGINI APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE DIRECȚIE Paris, 29 (Agerpres). — Co­respondentul special al agen­ţiei „Agerpres” la Conferinţa păcii transmite: Comisiunea politico-terito­­rială pentru România a înce­put examinarea tratatului. La discutarea preambulului s-au examinat două amendamente prezentate de delegatul Aus­­­traliei. Primul amendament cere să se înscrie în textul preambulului că: „tratatul este încheiat pe principii de justiţie şi echitate’’. Al doilea amenda­ment cere înscrierea în pre­ambul asigurând tuturor per­soanelor din teritoriile unde va fi aplicat acest tratat ga­rantarea drepturilor omeneşti şi a libertăţii fundamentale fără distincţie de rasă, sex, limbă sau religie”. Acest amendament urmă­reşte creiarea unor condiţiuni contractuale în tratat în vede­rea înfiinţării unei Curţi inter­naţionale pentru controlul re­gimului minorităţilor din sta­tele fost satelite. Primul amen­dament a fost adoptat de comi­­siune, iar al doilea a fost res­pins la opunerea argumentată a delegatului sovietic. Comi­­siunea a adoptat apoi întreg preambul. S’au examinat apoi artico­lele 1 şi 2. Asupra articolului 1 nu s’a luat nici o decizie din cauză că delegaţii au invocat motivul că n’au primit la timp documentele lămuritoare. La­ articolul 2 s’au ridicat obiec­­­ţiuni procedurale şi anume s’a cerut conexarea cu articolul corespunzătoar din tratatul cu Ungaria în vederea unei hotă­­rîri comune ambelor comi­­siuni; comisiunea pentru Ro­mânia şi comisiunea pentru Ungaria. Preşedintele Comisiunei a cerut convocarea comisiunei mixte la care propunere dele­gatul sovietic s’a opus cerând numai consultarea preşedinte­lui comisiunei pentru Ungaria fără a se convoca şi comisia mixtă. Discuţia a rămas în con­tinuare pentru şedinţa viitoare, declară că este vorba numai c­a un­­mijloc suplimentar pentru lă­­murirea comisiei. In consecinţă el cere să se accepte moţiunea australiană. Delegatul britanic este de a a­ceeaşi părere. Delegatul sovietic observă că cererea australiană anulează ho* tărirea după care propunerea u* nei țări inautice este valabilă numai dacă este sprijinită de un membru al comisiei. In conse* cință, el i se opune. Delegatul cehoslovac socotești că, dat fiind că Italia ?, fost con­vocată prin decizia corniei nu la cererea sa, cerr­­ ma* ghiară trebue să fie res­tw.V Generalul Catroux (Frunţii, aş nunţă că delegaţia franceză v» susţine art. 2. Preşedintele anunţă că t­rebu» să se voteze moţiunea australia* nă prin care se propune invita* rea delegaţiei maghiare. D. Beasley precizează „şi­, da* că e nevoie, delegaţia ro_ .nână”. La cererea delegatului cahosz lovac, d. Beasley propune ca pri* mul să fie ascultat delegatul ma* ghiar. • D. Bogomolov se opune votării din motive de procedură, şi pre­­şedintele comisiei este de acord cu el. Delegaţii britanic şi nordame* rican precizează că delegata au*­straliană nu vrea să se ia i­n consideraţie moţiunea ţării fosta inamice, ci numai ca această ţa­ră să fie lăsată să-şi prezinte ar­­gumentele. Delegatul ceh propune atunci amânarea şi delegatul australian propune votarea. Moţiunea cehoslovacă este res­­pimsă cu 8 voturi contra 4, iar moţiunea australiană este adop­­tată tot cu 8 voturi contra 4.­­ După discuţii, se adoptă în u­­nanimitate moţiunea cehoslovacă prin care se propune ca delega­tul român să fie prezent atunci când delegatul maghiar îşi va­ face expunerea sa. D. Beasley protestează împo­triva cuvântului „acuzatul” apli­cat Ungariei şi propune cuvântul ,apelantul”. D. Bogomolov declară că nu este nevoie de acest cuvânt de­oarece Ungaria şi­ România nu se găsesc în faţa unui tribunal. Şedinţa este ridicată la ora 18 şi 20, cea viitoare urmând să aibă loc Vineri la ora 15. CONFERINŢA PĂCII Comisiunea politico-teritoriala pentru România a început examinarea tratatului Discuţiile in legătură cu frontiera româno-ungară Paris, 29 (Rador). — Comisia politică şi teritorială pentru Ro­mânia a fost prezidată joi după amiază de către d. Baranovski, în locul d-lui Manuilski (Ucrai­na), care a plecat Miercuri la New York. Preşedintele constată că a fost adoptat articolul 1 din proectul de tratat, care se referă la front­tierele României. Cu privire, la articolul 2, dat fiind că propunerile maghiare în legătură cu frontiera maghiaro­­română n­u au fost susţinute de nici un delegat în comisia pen­tru­ Ungaria, art. 2 ar putea să fie adoptat fără desbateri. Preşedintele anunţă că a pri­mit o scrisoare din partea dele­gaţiei maghiare cerând să expu­nă punctul său de vedere asu­pra acestui articol. Comisia poa­te să hotărască să invite dele-­ gaţia maghiară, dar preşedintele socoate că nu sunt motive sufi­ciente pentru a face acest lucru. Delegatul australian, fiind de părere ca comisia să asculte pe reprezentantul Ungariei, preşe­dintele îi cere să prezinte o mo­ţiune formală, care să poată fi discutată, dat fiind că invitarea unei ţări inamice trebue să fie un caz excepţional. Delegatul cehoslovac arată că două comisii nu pot lua cu pri­vire la aceeaşi chestiune două decizii diferite; dat fiind că co­misia pentru Ungaria a adoptat textul articolului 2 în forma lui actuală, nu mai rămâne comisiei pentru România decât să facă a­­celaş lucru. Delegatul australian îşi menţi­ne punctul său de vedere că tre­bue ascultat reprezentantul Un­gariei şi, apoi, dacă va fi nece­sar, şi­­reprezentantul României. Delegatul Canadei, este de pă­rere că fiecare comisie poate să decidă cum crede că e, mai bine şi se asociază la cererea Austra­liei de a se invita Ungaria şi e­­ventual România pentru a-şi ex­pune punctele de vedere. Delegatul ucrainean socoteşte că delegaţia maghiara şi-a expus punctul de vedere în faţa comi­siei plenare şi cere să se res­pingă moţiunea australiană. Delegatul nordaanerican subli­niază că articolul 2, privitor la frontiera româno-maghiară, va fi sprijinit de Statele Unite, de acord cu Uniunea Sovietică și Prelungirea acordului comercial polono-român Varşovia 29 (Agerpres). D­in ziua de 26 August a fost semnat la Varşovia protocolul pentru prelungirea până la 31 Decem­brie 1946 a acordului comercial polono-român din 7 Iulie 1945. Protocolul a fost semnat de că­­t­­re ambasadorul Ion Ranciu şi­­ vice-ministrul Comerțului Exter­r­rior dr. Grossfeld. PLEVNA ŞI GRIVIŢA CA SIMBOL AL PRIETENIEI ŞI COLABORĂRII RUSO - ROMÂNO - BULGARE de prof. SAVA GANOVSKI Ministrul Bulgariei în România • La 30 August poporul bu­lgar şi poporul român serbează una din paginile cele mai însemnate din istoria lor. Fapta­ de arme luminoasă şi e­­roică a armatelor ruse şi româ­ne şi a cipălienţii bulgari (bata­lioanele de voluntari) la Plevna şi Griviţa este una din paginile cele mai glorioase din războiul de eliberare al­ poporului­ bulgar din 1877 de sub jurgul secular tur­cesc, război dus de m­­arele popor rus — eliberatorul nostru, şi cu participarea poporului român, care şi-a câştigat în acel război independenţa sa naţională. Acea­stă pagină luminoasă a istoriei a devenit simbolul prieteniei active şi colaborării frăţeşti între po­poarele rus, român şi bulgar, pa­gină scrisă cu oasele fiilor scumpi ai celor trei popoare şi pecetluită cu sângele lor abundenti­v. Această mare faptă de vitejie ostăşească nu a fost o întâmplare, ci rezultatul unei comunităţi is­torice îndelungată, unei soarte co­mune a acestor popoare şi în­deosebi a poporu­lui român şi bulgar. Desvoltarea istorică a acestor două popoare, cu toate că dife- I rite după origină — bulgarii fi- | ind de origină slavă, iar românii­­ I de origină latină, — s’a făcut ast- I fel,' că aceste popoare au vieţuit • veacuri întregi în cea mai bună , și cea mai caldă vecinătate, aju­­tându-se reciproc, colaborând şi apărându-se de, duşmanii comuni. Această îndelungată bună veci­nătate în decursul veacurilor a­­ fost posibilă fiindcă aceste po- *­poare au avut nu numai inte­rese vitale comune, ci şi aceiaş soartă. Aci noi nu putem decât să su­bliniam cu o deosebită satisfac­ţie că nu prea au existat în lume alte popoare vecine care să & trăit atâtea veacuri în bună în* ţelegere şi colaborare, cum au­ trăit poporul bulgar şi cel român, a căror prietenie începe dai la vea­cul al douăsprezecelea şi durea-* ză până la începutul veacului al douăzecelea — anul 1913. In conştiinţa poporului bulgaric • s’a înfiripat însă în modul cel mai profund prietenia între bul­gari şi români din timpul vea­cului al nouăsprezecelea — acele­ vremuri de luptă pentru elibe­rare ale poporului bulgar de sub jugul de cinci veacuri turcesc) când marea massă a em­igeranţilor­ bulgari a găsit în decursul de mulţi zeci de ani adăpost şi pri­mire caldă, ajutor material şi mo­ral din partea poporului român. Aceste pagini lumi­noase de bună vecinătate între cele două popoa­(Continuare in pag. 2-a) CAPITULAREA PLEVNEI: Ră­nit, Osman Paşa este adus în faţa comandanţilor ruso-români. (Ţa­rul Alexandru, Principele Car­ol I)

Next