Universul - Capitala, august 1946 (Anul 63, nr. 173-198)
1946-08-31 / nr. 198
Anul al 63-lea 4 PAGINI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar : „UNIVERSUL*1 S.A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 LUAREA GRIVIŢEI Evocând astăzi prima etapă, primul mare fapt de arme al oastei româneşti in războiul dein 1877 — luarea Griviţei — trebue să ne oprim la constatarea că nu trăim, în al 70-lea an de la proclamarea independenţei ţărilor romăneşti. Luminile şi umbrele din desfăşurarea evolutivă a vieţii noastre de stat, trebuesc privite şi prin prizma timpului de când există această viaţă de stat. Popor cu milenară existenţă deoparte şi de alta a Carpaţilor, vicisitudinile Spartei —Istoria le atestă — nu ne-au dat răgazul de a ţine pasul, în ritmul progresului, la fel cu celelalte neamuri cari au avut posibilitatea unei îndelungate libere dezvoltări. In 1877, Rusia hotărăște să declare război Turciei, întrucât Poarta respinsese toate ofertele de împăcare, cum se precizează în scrisoarea pe care Țarul o adresează principelui domnitor Carol. România, alăturându-se acţiunii ruseşti, îşi scutură stăpânirea otomană ce dura de 4 secole şi jumătate şi îşi proclamă independenţa. La 10 Mai, care devine şi ziua de sărbătorire a proclamării Independenţii, după felicitările guvernului, ale preşedinţilor Corpurilor legiuitoare etc., principele domnitor răspunde că „astăzi când şi ultima umbră a vasalităţii a dispărut de deasupra ţării, sper că independenţa României va fi o binefacere nu numai pentru ea însăşi, ci şi pentru Europa, intrucât ea va fi de acum în stare să-şi îndeplinească misiunea, neimpiedcată şi in libertate’’. Câteva zile mai târziu, principele Carol scrie tatălui său: „Proclamarea independenţei n’a făcut poate impresie plăcută cabinetelor, deoarece noi ne-am luat azi, singuri, ceea ce probabil vroiau alţii să ne dea mai târziu. Insă tocmai asta voiam şi noi să prevenim. Armata mea are acum frumosul val de ase bie pentru o idee“. Fazele cooperării trupelor ruso române sunt cunoscute şi, încă de la 28 August, Ţarul felicită ostăşimea românească, pentru dovada strălucită de vitejie din primele ore ale luptelor împotriva redutei Griviţa, ce forma portrachee in drumul către Plevna. In dimineaţa zilei de 30 August, începe bombardarea cu 256 de tunuri şi principele Carol supraveghează şi conduce personal operaţiile care duc la victorie. Batalionul 2 de vânători, regimentele 14 şi 16 de dorobanţi şi 5 de linie au dat asaltul redutei, în acelaş timp în care 4 batalioane ruseşti făceau o înaintare victorioasă contra frontului de sud al aceleeaşi redute. Drumul către Plevna era deschis; după două luni de lupte aprige, Osman Paşa se predă cu întreaga sa armată. Alături de puternica armată rusă, fiii României au făcut dovada că independenţa ţării lor, fiind ţelul bravurii şi dârzenie, nu ezită să-şi dea viaţa, cu un elan ce stârneşte elogiile şi admiraţia înalţilor comandanţi. Printr-un ordin de zi, principele Carol omagiază armata rusă, „exemplul viu al celor mai înalte virtuţi războinice“, „legată acum cu armata română printr- o prietenie indestructibilă“, după care ,_ adresându-se ostaşilor români — le spune: „România poate privi cu mândrie şi încredere viitorul, cât timp va poseda astfel de fii cu inima caldă şi cu braţul tare“. In acelaş timp, Bulgaria, pe pă- I mântul căreia s’au dat luptele, şi-a dobândit independenţa şi legăturile de amiciţie s’au consolidat şi mai mult, un frumos monument din centrul Sofiei amintind datoria de recunoştinţă a Bulgariei faţa de cei cari şi-au vărsat sângele pentru libertatea şi independenţa ei. De altfel, o seamă de patrioţi bulgari, refugiaţi şi adăpostiţi la noi, au luptat ca voluntari in războiul de la 1877, alături de armatele rusă şi română. Dealungul secolelor, prietenia celor două popoare, român şi bulgar, a fost ceva firesc, real, interesele şi ţelurile comune creând o perfectă unitate de viaţă, ca dovadă aşezările fiilor celor două neamuri pe un mal ori altul al Dunării. După aproape 7 decenii, urmaşii celor de atunci, ruşi şi români, au luptat din nou pentru ideia de libertate şi sângele lor a udat câmpiile Transilvaniei, ale Ungariei, văile şi munţii Cehoslovacei în iureşul împotriva cotropitorilor nazişti, în spiritul acelei amiciţii despre care pomenea, la 1877, Carol I. Din experienţa anilor ce s’au depănat de atunci, dezavuând greşelile de care nu poporul e răspunzător pentru acţiunea vremelnică a uzurpatorilor de la conducerea ţării în epoca antonesciană, România independentă ţine să-şi afirme, odată cu nestăvilita ei dragoste de libertate, statornicile şi indestructibilele sentimente de amiciţie şi de gratitudine faţă de marea naţiune vecină de la răsărit, de care o leagă sângele vărsat în comun la 1811, 1878 şi în 1944-1945 pentru acelaş ideal al eliberării popoarelor de sub jugul asupritorilor. T DISCURSUL D-LUI MOLOTOV ui mm«■ mmm m Fsris, 50 (Aigerpres), — Corespondentul special »1 Agenţiei ,Tausn transmite : ’ D. Molotov, reprezentantul Voiniei Sovietelor a rostit în şedinţa, le Marţi a comisiei pentru chesiunile economice italiene, următorul discurs : Când chestiunile de procedură au fost discutate, delegaţia australiană a arătat un interes excepţional. Asum este evident modul prin care delegaţia australiană încearcă să profite de drepturile acordate de procedura conferinţei. Ea este special de activă în chestiunea reparaţiunilor, vedem că aceasta nu iste Prima chestiune In care ch©s.iunea reparaţiunilor, delegaţia austrailar»ă prezintă propuneri răsurnând deriziunile adoptate anterior. Ce atrage at«rţia în aceste impuneri ale delegaţiei australie- ne ? In primul rând faptul că toate sunt făcute pe acelaş calapod. Delegaţia australiană face aceleaşi propuneri standard privitor la toate tratatele de pace ale ţărilor pe cari le luăm acum în conaderare. Anumite deosebiri de dealiu nu schimbă natura lor standard. Ea propune să nu se fixeze mmna reparaţiunilor nici pentru România sau Italia, nici pentru Ungaria, Finlanda sau Bulgaria. Deşi aceste sunt state complet deosebite, delgaţia australiană are aceas model de croială pentru aceste ori în chestiunea reparaţiunilor. Acum o altă chestiune. In toate cazurile ea propune ca eparaţiunile să nu fie plătite nici n natură, nici în mărfuri, ci in ratută străină, dolari sau lire sterline sau altă valută străină. Şi aici găsim acelaş etalon de măsuă pentru toate cele cinci ţări. Mai departe ea propune ca caesiunea reparaţiunilor să nu fie hotărîtă principial la această concrinţă, ci să fie predată unei corcsiuni compusă din şapte membri. Ea propune chiar ca chestiunea reparaţiilor Germaniei şi Austriei să fie deasemenea referită acestei comisiuni, deşi aceste chesiuni nu privesc această confeinţă. Chiar faptul că ni se oferă adoparea de hotărîri standard în chesiunea reparaţiunilor pentru cinei iau chiar şapte state, arată că propunerile delegaţiei australiene nu pot fi socotite ca propuneri consrructive. Aceste propuneri sunt cu cate acestea de o natură precisă în iinsul că sunt inacceptabile penru statele cari au suferit din părea agresorilor. Cu toate acestea , ţările responsabile de agresiune, ■le vor găsi un răspuns aprobator din partea acelora cari doresc să iite reparaţiuniie. Intre timp falsitatea unui sistem tandard simplificat de aplicat la țări deosebite este perfect evidenă. Intr’adevăr, nu se poate crede ă chestiunea reparaţiunilor Cernaidei pe de o parte şi să zicem Bulgariei pe de alta, nu pot fi măsurate după acelaş etalon. In aemenea cazuri etalonul standard mare produce mult rău. Dar chiar în etalonul de măsură al delegaţiei australiene nu este greu de observat o anumită tendinţă când e vorba d exemplu de afitudinea ei faţă de K. R. S- S. Dea.bea un an a trecut dela terminarea războiului şi sunt deia oaneni chiar în ţările aliate cari au luat sau incep să uite rolul pe care Uniunea Sovietică P a jucat indrobirea inamicului nostru comun ii in câştigarea victoriei aliate; în acelaş timp ei uită prea uşor sacrificiile făcute de Uniunea Sovieică în numele libertăţii şi independenţii şi in numele cauzei comune aliat®. REPARAŢIILE DATORATE DE ROMANIA, UNGARIA ŞI FINLANDA Este bine ştiut că Uniunea Sovietică împreună cu celelalte state aliate au fixat reparaţiunile datorate de România, Ungaria şi Finlanda. Aceste state plătesc deja reparaţii de doi ani şi nu a existat vreo neînţelegere intre ele şi Uniunea Sovietică. Totuşi delegaţia australiană propune ca România, Ungaria şi Finlanda să înceteze plata reparaţiunilor datorate Uniunei Sovietice şi ca întreaga chestiune a reparaţiunilor să fie trimisă la o comisiune pe care a inventat-o, zădănicind astfel acordurile în curs de efectuare. Consiliul miniştrilor de afaceri străine a fixat suma reparaţiunilor datorate Uniunii Sovetice la loc milioane dolari plătibilă în 7 ani , această hotărîre a fost adoptată după multe discuţii şi după un examen foarte atent al chestiunii. Şi iată că soseşte delegaţia australiană şi propune suprimarea acestei hotărîri. Ni se spune în acelaş timp foarte politicos . Noi nu ne opunem ca să primiţi reparaţiuni, dar noi nu ne pronunţăm pentru aceste reparaţiuni. Trebue noi oare să fim recunoscători pentru această atitudine faţă de Uniunea Sovietică ? Şi pentru ce motiv vă rog? Nu ni s’a dat nici motive nici fapte, nimic demn de atenţie nu a fost citat în favoarea acestei propuneri. PROPUNERI STANDARDIZATE Delegaţia australiană a decis pur şi simplu că trebue să desfăşoaer o energie specială în chestiunile relative la Uniunea Sovietică şi a pornit să prezinte propunerile ei standardizate îndreptate contra intereselor Uniunii Sovietice in toate tratatele de pace. Delegaţia australiană a scris aşa multe amendamente la această conferinţă, încât Uni se minunează deja de unde ia atâta hârtie, ca(Continuare la Ultima Oră) O importantă conferinţă feroviară româno-jugoslavă Timişoara 29 (Agerpres). —La Jimibolia a început la 27 August o importantă conferinţă feroviară româno-jugoslavă, pentru reluarea traficului între cele două ţări.« Delegaţia iugoslavă este condusă de d. Ceper Alois directorul serviciului transporturilor internaţionale al căilor ferate iugoslave. Delegaţia română e consdusă de d-nii ing. Zaharia Petre şi Victor Vamghelescu. Ambele delegaţii sunt compuse din numeroşi experţi. In cadrul acestei conferinţe s-a discutat punerea în circulaţie a unui tren accelerat Bucureşti—Belgrad care depinde de terminarea lucrărilor podului de la Fanciova, prevăzute pentru sfârşitul lunei octombrie. Preţul de cumpărare a vitelor in regiunile lovite de secetă Ministerul agriculturii şi domeniilor ne trimite spre publicare următorul comunicat: Comisia interministerială de comandament unic pentru ajutorarea populaţiei din regiunile bântuite de secetă face un călduros apel către săteni să nu mai vândă vitele la preţurile derizorii oferite de speculanţii acaparatori. Printr-o decizie publicată în „Monitorul Oficial”, preţul de cumpărare al vitelor, în regiunile lovite de secetă a fost stabilit în modul următor: Bovine slabe de măcelărie până la100 kg. greutate vie l* 3500; dela 401 la 600 kg. greutate vie lei 3.650; peste 600 kg. greutate vie lei 4000. Bovine de măcelărie jumătate grase până la 400 kg. greutate vie lei 4000; dela 401 la 600 kg. greutate vie lei 4.250; peste 600 kg. greutate vie lei 4.500. Bovine grase de măcelărie până la 400 kg. greutate vie lei 4500; die la 401 la 600 kg. greutate vie lei *1.750; peste 600 kg. greutate vie lei 5.000. Bovine de reproducţie indiferent de starea lor de îngrăşare şi de greutate îei 5000. Pentru efectuarea acestor cumpărări, Statul a pus la dispoziţia Comisiei interministeriale de comandament unic suma de lei 100 miliarde. Peste câteva zile se vor comunica modalităţile de cumpărare ale vitelor şi săbnii vor putea să şi le vândă la preţurile minimale arătate mai sus. Sătenii sunt îndemnaţi să-şi vândă vitele numai la preţurile oficiale. Comisii oficiale vor fi în toate oboarele de vite, singurile locuri unde vor putea avea loc vânzările şi cumpărările. Aceste comisii vor supraveghea ca preţurile încasate de ţărani să nu fie mai micc decât cele oficiale. Un nou lot de prizonieri români au sosit din Uniunea Sovietică Eri a sosit în gara Iaşi un număr de 2090 prizonieri repatriaţi din Uniunea Sovietică. Organizaţia locală a Apărării Patriotice a distribuit foştilor prizonieri zahăr, ţigări, broşuri, ziare. S5 200 LEI CE PATRU ETH DE EXTERNE S’AU BUHT [III LA PARIS Paris, 29 (Rador). — D-riiiBevim, Bidault, Byrnes şi Molotov s’au întrunit la ora 16 şi 15 în birourile ministrului de externe francez, la Quai D’Orsay. Reuniunea a avut un caracter privat, fiecare ministru de externe fiind asistat doar de doi adjuncţi şi de câte un interpret. REZOLUTIA ADOPTATA Paris, 29 (Rador). — Reuniunea celor patru miniştri de exterme ai Angliei, ■ Uniunii Sovietice, Statelor Unite şi Franţei, a început la ora 16 în biroul d-lui Ridault dela Quai d’Orsay şi s’a terminat la ora 19 şi 5. Scopul reuniunii, a cărei iniţiativă a fost luată de d., Bevin, a fost să se studieze poziţia pe care principalii aliaţi urmează să o ia faţă de diversele amendamente prezentate de celelalte 17 naţiuni. Cei patru miniştri de externe au adoptat următoarea rezoluţie: „1. — Consiliul miniştrilor de externe însărcinează pe adjuncţi să examineze diversele amendamente şi nouile propuneri prezentate de membrii conferinţei, precum şi de statele aliate şi foste inamice pentru a constata car sunt acelea care ar putea să obţină sprijinul general al membrilor Consiliului. Consiliul miniştrilor de externe va ţine o reuniune în comitet rastrâns cu scopul de a încerca, în ce priveşte amendamentele şi nouile propuneri prezentate, să rezolve toate deosebirile de vederi şi să aprobe recomandările adjuncţilor. 2. 1 In cazul când, dezacordul s’ar prelungi între ei cu privire la amendamente, membrii Consiliului miniştrilor de externe vor continua totuşi să sprijine articolele din proectele de tratate asupra cărora au căzut de acord, păstrându-şi totuşi libertatea de a vota după propria lor judecată In ce priveşte chestiunile ce nu, sunt precizate de aceste articole”. Rezoluţia are deci drept rezultat să confirme în mod explicit angajamentul implicit pe care cei patru miniştri de externe l-au luat de a sprijini textele pspectelor asupra cărora căzuseră de acord cu prileul reuniunilor anterioare.In ce priveşte amendamentele propuse de ceilalţi delegaţi, Marii Patru vor examina dacă niţele dintre ele nu pot fi acceptate. Dacă vor cădea de acord, ei vor fi legaţi în mod automat de nouile acorduri. Dacă, din contră, acordul se dovedeşte imposibil cu privire la amendamentul în chestiune, vor fi legaţi prin textul anterior din proectele de tratate pe care le'au supus conferinţei celor 21. In acest caz vor trebui să ia în mod solidar atitudine contrară amendamentului asupra căruia nu s’a putut ajunge la un acord între ei. In sfârşit, în ce priveşte chestiunile asupra cărora nu a existat un acord între cei patru cu prilejul redactării proect©lor de tratate, adjuncţii vor fi însărcinaţi să găsească modalităţile unui acord. Din acel moment, cei patru vor fi angajaţi şi vor trebui să ia o atitudine comună. Dacă adjuncţii nu ajung la un rezultat, fiecare din cei patru miniştri de externa îşi va regăsi libertatea de acţiune. EVENTUALA AMÂNARE A SESIUNII ONU-ului Paris 29 (Radar). — In şedinţa de joi după amiază a consiliului celor patru miniştri de externe s’a discutat şi eventuala amânare a, seshuni, Adunării Generale a ONU-ului, dar nu s’a putut ajunge la un acord. ❖ Paris, 29 (Radar). — Examinând reuniunile simultan ale conferinţei din Paris şi ale Adunării Generale a ONU-ului dela New- York, cei patru miniştri de externe au hotărit să facă sforţări pentru a înlătura dificultăţile prezentate prin coinciderea datelor. ❖ Paris 29 (Rador). — Viitoarea reunitine a celor patru miniştri de externe ar urma să aibă loc în cursul săptămânii viitoare. Corespondentul Agenţiei REUTER află din surse franceze că această reuniune ar urma să aibă loc Luni. O DECLARAŢIE A D LUI BEVIN Paris 29 (Rador) Sosind joi pe aeroportul Le Bourget, d. Bevin, înainte de a lua parte la reuniunea Consiliului miniştrilor de externe, a declarat, ziariştilor: „Cred că, dacă Marii Patru se întrunesc şi încearcă să ajusteze deosebirile de vederi dintre ei fără a viola în vreun fel procedura conferinţei de pace, acest lucru trebue să ducă la desfăşurarea în mod lin a lucrărilor conferinţei". 14 terorişti evrei ar fi jurat să asasineze pe d. Bevin Paris, 29 (Radar). O agenţie străină de presă a anunţat Miercuri seara că 14 membri ai unei organizaţii teroriste evreeşti, care se aflau de puţin timp în Franţa, au jurat să asasineze pe d. Bevin. In realitate, este vorba de o poveste veche, despre care s’a mai vorbit acum o lună. înainte de deschiderea conferinţei din Paris, detectivii dela Scottland Yard au comunicat directorului serviciului de siguranţă dela Palatul Luxembourg că 14 terorişti evrei ar fi plecat din Palestina. S’a făcut atunci o anchetă amănunţită şi nu s’a găsit niicăeri vreo urmă a acestor terorişti. De atunci nu s’a mai produs şi nu a mai fost semnalat nici un fapt nou. Luând cunoştinţă de ştirea răspânia^g^^Miercuri seara, un redactor al Agenţiei franceze de presă s’a dus la Hotelul George al V-lea, pentru a lua un interview ofiţerului francez de legătură însărcinat cu securitatea delegaţiilor. „După cum aţi putut să vă daţi singur seama, — a declarat ofiţerul — aţi putut intra fără să fiţi percheziţionat sau supus vreunui interogatoriu. D. Bevin este bine păzit şi este inutil să se întărească serviciul de siguranţă. De altfel, cred că ministrul de externe britanic este In măsură să dejoace orice complot, — dacă există vreun complot”. IERUSALIM 29 (Rador). — Primele Informaţii privitoare la complotul împotriva d-lui Bevin cu prilejul conferinţei de la Paris, au fost obţinute de„departamentul pentru investigaţiile criminale”, din Palestina, după arestarea pe bordul unui vas la Beyruth a trei evrei în drum spre Franţa. Scottland Yard a fost încunoştinţată imediat şi „siguranţa generală” franceză a fost la rândul ei invitată să ia măsuri de precauțiune. D. Laguardia în audienţă la Generalissimul Stalin Londra 29 (Rador). După cum a anunţat joi seara postul de radio Moscova, d. Laguardia, directorul general al UNRRA-ei, care a sosit la Moscova Miercuri pentru o scurtă vizită, a fost primit joi în audienţă de generalissiimul Stalin. RISIPĂ ȘI ÎMBUIBARE... Continuăm să cultivăm, mai ales în Capitală, aceste două cursuri ale noastre din vremuri bune. Ziarele ne aduc zilnic știri destul de întristătoare. Al doilea an de secetă fac© ravagii serioase, se taie vitele pe un cap, recolta de Dolumb este grav compromisă, în unele regiuni au secat s fântânile, ştirile acestea sunt bune probabil numai pentru pro- vincie: în Capitală sunt oameni care petrec în fiecare seară, se îmbuibă cu toate bunătăţile, plătesc cu sume fabuloase; de multe ori, o asemenea masă costă cât leafa pe două luni a unui funcţionar publicUn străin care ar petrece o noapte într’o grădină bucureşteană, ar fi ispitit să creadă că în ţară este o abundenţă , nemaipomenită, că se trăieşte într’un perpetu luxuar, că şi urmele războiului şi seceta nu sunt decât glume şi farse. Lăudăroşenia cu belşugul a fost un defect al nostru şi pe timpuri normale. Şi atunci in Bucureşti se petrecea şi se aruncau bani în toate părţile din timp ce provincia ducea o viaţă strâmtorată. Acum însă contrastul este atât de izolat, încât un sentiment de elementară pudoare ar trebui să ne impună oarecare sobrietate. Toată lumea a preţuit aşa cum se cuvine înalta dorinţă a Suveranului de a se suprima pentru ziua de 23 August, zi mare pentru toţi Românii, mesele şi banchetele. Criza alimentară, seceta, datoriile de răsboi, trebuie să fie veşnice semne de întrebare pentru toţi cetăţenii acestei ţări. Spectacolul îmbuibării este deosebit de indecent şi grav ofensator pentru lumea care suferă. Citim că din iniţiativa ministerului agriculturii, carnea vitelor tăiate, din pricina secetei, va fi folosită pentru conserve, care vor fi apoi distribuite prin economate. Ideie excelentă, care ar impune consumul cărnei la restaurant pentru două ziile pe săptămână. Nu strică deloc nici binelui public, nici binelui personal ca oamenii de afaceri sau jucătorii de bursă să cunoască din când în când şi virtuţile creştineşti şi higienice ale postului, A-L. D. P. « «•/•a*, 'i Nr. 19& Sâmbătă 31 August 1946 4 PAGINI APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE Paris, 29 (Agerpres). — Corespondentul special al agenţiei „Agerpres” la Conferinţa păcii transmite: Comisiunea politico-teritorială pentru România a început examinarea tratatului. La discutarea preambulului s-au examinat două amendamente prezentate de delegatul Australiei. Primul amendament cere să se înscrie în textul preambulului că: „tratatul este încheiat pe principii de justiţie şi echitate’’. Al doilea amendament cere înscrierea în preambul asigurând tuturor persoanelor din teritoriile unde va fi aplicat acest tratat garantarea drepturilor omeneşti şi a libertăţii fundamentale fără distincţie de rasă, sex, limbă sau religie”. Acest amendament urmăreşte creiarea unor condiţiuni contractuale în tratat în vederea înfiinţării unei Curţi internaţionale pentru controlul regimului minorităţilor din statele fost satelite. Primul amendament a fost adoptat de comisiune, iar al doilea a fost respins la opunerea argumentată a delegatului sovietic. Comisiunea a adoptat apoi întreg preambul. S’au examinat apoi articolele 1 şi 2. Asupra articolului 1 nu s’a luat nici o decizie din cauză că delegaţii au invocat motivul că n’au primit la timp documentele lămuritoare. La articolul 2 s’au ridicat obiecţiuni procedurale şi anume s’a cerut conexarea cu articolul corespunzătoar din tratatul cu Ungaria în vederea unei hotărîri comune ambelor comisiuni; comisiunea pentru România şi comisiunea pentru Ungaria. Preşedintele Comisiunei a cerut convocarea comisiunei mixte la care propunere delegatul sovietic s’a opus cerând numai consultarea preşedintelui comisiunei pentru Ungaria fără a se convoca şi comisia mixtă. Discuţia a rămas în continuare pentru şedinţa viitoare, declară că este vorba numai ca unmijloc suplimentar pentru lămurirea comisiei. In consecinţă el cere să se accepte moţiunea australiană. Delegatul britanic este de a aceeaşi părere. Delegatul sovietic observă că cererea australiană anulează ho* tărirea după care propunerea u* nei țări inautice este valabilă numai dacă este sprijinită de un membru al comisiei. In conse* cință, el i se opune. Delegatul cehoslovac socotești că, dat fiind că Italia ?, fost convocată prin decizia corniei nu la cererea sa, cerr ma* ghiară trebue să fie restw.V Generalul Catroux (Frunţii, aş nunţă că delegaţia franceză v» susţine art. 2. Preşedintele anunţă că trebu» să se voteze moţiunea australia* nă prin care se propune invita* rea delegaţiei maghiare. D. Beasley precizează „şi, da* că e nevoie, delegaţia ro_ .nână”. La cererea delegatului cahosz lovac, d. Beasley propune ca pri* mul să fie ascultat delegatul ma* ghiar. • D. Bogomolov se opune votării din motive de procedură, şi preşedintele comisiei este de acord cu el. Delegaţii britanic şi nordame* rican precizează că delegata au*straliană nu vrea să se ia in consideraţie moţiunea ţării fosta inamice, ci numai ca această ţară să fie lăsată să-şi prezinte argumentele. Delegatul ceh propune atunci amânarea şi delegatul australian propune votarea. Moţiunea cehoslovacă este respimsă cu 8 voturi contra 4, iar moţiunea australiană este adoptată tot cu 8 voturi contra 4. După discuţii, se adoptă în unanimitate moţiunea cehoslovacă prin care se propune ca delegatul român să fie prezent atunci când delegatul maghiar îşi va face expunerea sa. D. Beasley protestează împotriva cuvântului „acuzatul” aplicat Ungariei şi propune cuvântul ,apelantul”. D. Bogomolov declară că nu este nevoie de acest cuvânt deoarece Ungaria şi România nu se găsesc în faţa unui tribunal. Şedinţa este ridicată la ora 18 şi 20, cea viitoare urmând să aibă loc Vineri la ora 15. CONFERINŢA PĂCII Comisiunea politico-teritoriala pentru România a început examinarea tratatului Discuţiile in legătură cu frontiera româno-ungară Paris, 29 (Rador). — Comisia politică şi teritorială pentru România a fost prezidată joi după amiază de către d. Baranovski, în locul d-lui Manuilski (Ucraina), care a plecat Miercuri la New York. Preşedintele constată că a fost adoptat articolul 1 din proectul de tratat, care se referă la fronttierele României. Cu privire, la articolul 2, dat fiind că propunerile maghiare în legătură cu frontiera maghiaroromână nu au fost susţinute de nici un delegat în comisia pentru Ungaria, art. 2 ar putea să fie adoptat fără desbateri. Preşedintele anunţă că a primit o scrisoare din partea delegaţiei maghiare cerând să expună punctul său de vedere asupra acestui articol. Comisia poate să hotărască să invite dele- gaţia maghiară, dar preşedintele socoate că nu sunt motive suficiente pentru a face acest lucru. Delegatul australian, fiind de părere ca comisia să asculte pe reprezentantul Ungariei, preşedintele îi cere să prezinte o moţiune formală, care să poată fi discutată, dat fiind că invitarea unei ţări inamice trebue să fie un caz excepţional. Delegatul cehoslovac arată că două comisii nu pot lua cu privire la aceeaşi chestiune două decizii diferite; dat fiind că comisia pentru Ungaria a adoptat textul articolului 2 în forma lui actuală, nu mai rămâne comisiei pentru România decât să facă acelaş lucru. Delegatul australian îşi menţine punctul său de vedere că trebue ascultat reprezentantul Ungariei şi, apoi, dacă va fi necesar, şireprezentantul României. Delegatul Canadei, este de părere că fiecare comisie poate să decidă cum crede că e, mai bine şi se asociază la cererea Australiei de a se invita Ungaria şi eventual România pentru a-şi expune punctele de vedere. Delegatul ucrainean socoteşte că delegaţia maghiara şi-a expus punctul de vedere în faţa comisiei plenare şi cere să se respingă moţiunea australiană. Delegatul nordaanerican subliniază că articolul 2, privitor la frontiera româno-maghiară, va fi sprijinit de Statele Unite, de acord cu Uniunea Sovietică și Prelungirea acordului comercial polono-român Varşovia 29 (Agerpres). Din ziua de 26 August a fost semnat la Varşovia protocolul pentru prelungirea până la 31 Decembrie 1946 a acordului comercial polono-român din 7 Iulie 1945. Protocolul a fost semnat de către ambasadorul Ion Ranciu şi vice-ministrul Comerțului Exterrrior dr. Grossfeld. PLEVNA ŞI GRIVIŢA CA SIMBOL AL PRIETENIEI ŞI COLABORĂRII RUSO - ROMÂNO - BULGARE de prof. SAVA GANOVSKI Ministrul Bulgariei în România • La 30 August poporul bulgar şi poporul român serbează una din paginile cele mai însemnate din istoria lor. Fapta de arme luminoasă şi eroică a armatelor ruse şi române şi a cipălienţii bulgari (batalioanele de voluntari) la Plevna şi Griviţa este una din paginile cele mai glorioase din războiul de eliberare al poporului bulgar din 1877 de sub jurgul secular turcesc, război dus de marele popor rus — eliberatorul nostru, şi cu participarea poporului român, care şi-a câştigat în acel război independenţa sa naţională. Această pagină luminoasă a istoriei a devenit simbolul prieteniei active şi colaborării frăţeşti între popoarele rus, român şi bulgar, pagină scrisă cu oasele fiilor scumpi ai celor trei popoare şi pecetluită cu sângele lor abundentiv. Această mare faptă de vitejie ostăşească nu a fost o întâmplare, ci rezultatul unei comunităţi istorice îndelungată, unei soarte comune a acestor popoare şi îndeosebi a poporului român şi bulgar. Desvoltarea istorică a acestor două popoare, cu toate că dife- I rite după origină — bulgarii fi- | ind de origină slavă, iar românii I de origină latină, — s’a făcut ast- I fel,' că aceste popoare au vieţuit • veacuri întregi în cea mai bună , și cea mai caldă vecinătate, ajutându-se reciproc, colaborând şi apărându-se de, duşmanii comuni. Această îndelungată bună vecinătate în decursul veacurilor a fost posibilă fiindcă aceste po- *poare au avut nu numai interese vitale comune, ci şi aceiaş soartă. Aci noi nu putem decât să subliniam cu o deosebită satisfacţie că nu prea au existat în lume alte popoare vecine care să & trăit atâtea veacuri în bună în* ţelegere şi colaborare, cum au trăit poporul bulgar şi cel român, a căror prietenie începe dai la veacul al douăsprezecelea şi durea-* ză până la începutul veacului al douăzecelea — anul 1913. In conştiinţa poporului bulgaric • s’a înfiripat însă în modul cel mai profund prietenia între bulgari şi români din timpul veacului al nouăsprezecelea — acele vremuri de luptă pentru eliberare ale poporului bulgar de sub jugul de cinci veacuri turcesc) când marea massă a emigeranţilor bulgari a găsit în decursul de mulţi zeci de ani adăpost şi primire caldă, ajutor material şi moral din partea poporului român. Aceste pagini luminoase de bună vecinătate între cele două popoa(Continuare in pag. 2-a) CAPITULAREA PLEVNEI: Rănit, Osman Paşa este adus în faţa comandanţilor ruso-români. (Ţarul Alexandru, Principele Carol I)