Universul - Capitala, august 1946 (Anul 63, nr. 173-198)

1946-08-30 / nr. 197

VIATA POLITICA DE LA PARTIDUL TARANESC­ DEMOCRAT Astăzi se ţine, in oraşul Su­ceava, congresul organiăzaiţiei par­­tit­ui ţărănesc-demoarat din o­­raşul şi judeţul Suceava, la care vor participa, din partea centtru­­lui, d-nii: prof. D. R. loaniţescu, Constantin Adam şi Victor Ghe­­rasim. — La cercul central de studii Şi documentara al partidului ţă­­rănesc-demnocrat va Conferenţia astăzi, la orele 19, la sediul par­tidului din Calea Victoriei 151, d. col. Bine, despre „Viaţa gospodă­rească a ţărănimii”, DE LA PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT Astăzi, joi, orele 5 d. a., are loc la Arenele Romane (Parcul Carol) o mare întrunire a parti­dului social -dem­ocratic, organiza­ţia Capitalei. Vor lua cuvântul, lămurind pro­blemele politice la ordinea zilei, iar general al partidului* Ion Bur­­tar general a parti­dului. Ion Bur­că, subsecretar de sh­ait la interne şi Dimitrie Pop, membru în bi­roul politic. „ Profesorii social-democraţi din Capitală sunt co­nvocaţi astăzi joi­, ora 16,30 la intrarea principa­lă din Parcul Carol pentru a par­ticipa la întrunirea de la Arenele Romane. DE LA PARTIDUL NATIONAL POPULAR Astăzi, la orele 17, se va ţine la sediul central­ei P.N.P. şedinţă biuroului executiv.­­ Astăzi vor avea loc urmă­toarele şedinţe: la orele 11,30, în str. Pitar Moş 18, şedinţa b­urou­­lui de coordonare al cercului de studii profesionale; la orele 17,30, în str. Alex. Lahovary 4, şedinţa pensionarilor civili şi militari; la orele 18, în str. Alex. Lahovary, şedinţa învăţătorilor şi aceea a funcţionarilor publici; la orele 19 la Bucureştii Noui, şedinţa cer­cului de studii al meseriaşilor.­­ Sub preşedinţia d-lii av. Const. Catalinescu, s’a făcut ieri, la sediul central P.N.P., deschi­derea ciclului de conferinţe pen­tru tineret. A conferenţiat d. Al. Şteflea, despre „Rolul intelectua­lilor în statul democratic’*. — D­av. Florea Râmniceanu, va vorbi mâine, la orele Î9, în str. Jutes Michelet 14* despre „Români® între cel© două răz­buni I o* * DE LA TINERETUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC (Anton Alexamdrescu) D. ministru Anton Alexandre­­scu, preşedintele partidului na­ţional -­ţără­n­esc va conferenţia Viineri, 30 August, orele 19 în ca­drul şedinţei inaugurale a ciclu­lui de conferinţe organizat de că­tre secţia culturală a tineretUltud naţional-ţărănesc din Capitală. Şedinţe, va avea loc la sediul central al partidului din str. D. A. Sturdza No. 3 etaj (lângă Mu­­zeul Sinait). HOTĂRÂRILE COMISIEI CENTRALE DE REFORMĂ AGRARĂ Comisia Centrală de Reformă Agrară comunică: In urma judecării de către a­­ceastă Com­isiune a cauzei de ex­propriere s’au dat următoarele soluţiuni: 1. S’au menţinut avizele comi­­siunilor de îndrumători judeţeni pentru aplicarea reformei agra­re, în ceea ce priveşte pe proprie­tarii: JUD. BOTOŞANI: Nicolae Răutu, ing. Ion Arapu, Gabriel Mavrodin, Frederic Costinel, Vla­dimir Ghika Dumbrăveni, Lucia dr. Bocancea, ing. Dumitru Ţur­­canu, Jean Kapin, Camille Arapu Ilinca cod. Florescu, fraţii Stan. JUDEŢUL BUZĂU: Valerian Nenciu, dr. Teişanu, Gh. Dăne­­scu, ing. Virgil Teodorescu, Mi­hail Caloenescu, Isabela Ioaniţe­­scu, Silvia Corneliu Jecu, Moise Jitianu, Virgil Popescu, Maria Mironescu, Ion Dumitreacu, Eca­­teriha maior Vernescu, Petre Moisescu, Mindutorul Aerului, Ferma Ruseţu JUDEŢUL COVURLUI: Toma Popescu, preot Gr. Costin, Maria Juvara, moşt. dr. D. Anghel. JUDEŢUL DAMBOVIŢA: Ana HerişăsCU, prof. P. Antonescu, Constantin Chivu, Elisabeta Stă­­nescu. 2. S’au reformat avizele com­i­­siunilor de îndrumători judeţeni pentru aplicarea reformei agrare, în ce priveşte pe proprietarii: JUDEŢUL BOTOŞANI: Ioan şi E. Andreescu, Primăria Boto­şani. JUDEŢUL BUZĂU: Pană Teo­­doru. JUDEŢUL COVURLUI: Gh. Mândru, Mihail Xaczoc, Crişan Caloianu, Ştefan Teodorescu, Ion Ionescu, Nicolae T. Ene, Sofia şi Ştefan N. Ştefan, Dobriţa şi C. Anastasiu, Vasile Pană, Maria Niculescu, Marieta şi Dr. Peria­­nu, Zamfir Enache, moşt. Da­mian Drăgănescu, Theodor şi A­­lexandru Leonte. JUDEŢUL DAMBOVIŢA: Eliza pr. Cercel. JUDEŢUL ILFOV: Constanţa Andrei Radule­scu. JUDEŢUL TECUCI: Ion Muce­nica. Prizonieri români repatrieri dtn U.R.S.S. Biro­ul de prizonieri al Apără­rii Patriotice, ne comunică. Prin puntetul Ungh­eni a sosit în ţară din U.R.S.S. um nou lot de prizonieri români. Călătoria din U.R.S.S. au făcut-o în con­diţii foarte bune. La Focşani ofi­ţerii subofiţerii­ şi soldaţii ro­mânii, nou repatriaţi au fost în­tâmpinaţi de organizaţia locală a Apărării Patriotice, care le-a înmânat daruri. Foştii prizonieri sunt sănătoşi, opti­miişti şi au nu­mai cuvinte de laudă pentru în­­grijirea de care s-au bucurat în lagărele din Uniunea Sovietică. După ce au fost predaţi auto­rităţilor române, foştii prizonieri au plecat spre căminurile lor Blocul Partidelor Demo­crate sprijină acţiunea pentru ajutorarea regiu­nilor lovite de secetă Ajutorarea regiunilor lovite de secetă a constituit preocuparea de căpetenie a Comit­ului Central Electoral al Blocului Partidelor De­mocrate, in ultima sa şedinţă din 28 August a. c. La această mare operă, de soli­daritate naţională, socială şi uma­nă, Blocul Partidelor Democrate mobilizează moaşele de cetăţeni din toate straturile sociale, în cadrul organelor obşteşti cu caracter larg şi reprezentativ, care dau întregul sprijin Comisiei Interministeriale şi autorităţilor, în acţiunea lor. Numeroase personalităţi au­­­ răspuns apelului Comitetului de iniţiativă, constituit din Federaţia Democrată a Femeilor din Româ­nia Confederaţia Generală a Mun­cii,­ Frontul Plugarilor, Apărarea Patriotică, Federaţia Democrată, a Tineretului şi alte organizaţiuni. Blocul Partidelor Democrate îşi dă Întreaga sa adeziune la acţiunea pornită de Comitetul de iniţiativă şi salută această vastă operă na­ţională dusă cu înalta participare a I.P.S.S. Patriarhul, maeştrii Ge­orge Enescu şi Mihail Sadoveanu, d-nii profesori doctori Ionaşcu-Mi­­hăeşti, Mihai şi Alexandru Ciucă, N. Lupu, St. Nicolau, Burghele, d-­nele Dina Cocea Mana Filoti, Tanti Cocea, Miliţa Păunaşcu, d-nii Coconei făraş, primul preşedinte al­­ Curţii de Casaţie, Cezar Petrescu, Jean Steriade, Ştefan Popescu, Ion Pas, Gh. Călinescu, Radovanovici, preşedintele Comisiei locale sindi­cale, Vasile Bâgu etc. Blocul Partidelor Democrate va sprijini acţiunea ce-şi propune s-o ducă cu energie acest larg organ obştesc, in strânsă legătură cu co­mandamentul unic stabilit de Gu­vern. Ca început au preconizat urmă­toarele măsuri: a) O largă acţiune de propagan­dă pentru a ajuta organele de Stat în cam­paniia de colectare a cerea­lelor Ţăranii din regiunile unde recolta este bună trebue să fie pă­trunşi de înalta, datorie patriotică ce o au de a sări in ajutorul fra­ţilor de suferinţă din judeţele lo­vite de secetă, prin predarea de în­dată a cerealelor către organele I.N.C.O.O. F.-ului. b) Asistarea şi ajutorarea autori­tăţilor la distribuirea ajutoarelor date de Guvern. c) Lupta speculanţilor cari caută să facă "averi fabuloase din nenoro­cirea care a lovit o parte a ţării. d) înfiinţarea a numeroase can­tine in comunele şi satele năpăs­tuite. e) O largă campanie de strân­gere de alimente şi îmbrăcăminte pentru populaţia din regiunile în­­secetate. f) Mobilizarea, în special al ti­neretului pentru tăiatul stufului, facerea de frunzare, culesul ghin­dei şi a castanelor pentru hrana vitelor. g) Sprijinirea şi intensificarea iniţiativei Federaţiei Democrate a Femeilor in ce priveşte organizarea caravanelor sanitare. CSXEE­S2K!!E!Sa3'!5H 8 BES!0^ ÎNTÂMPLĂRI din capitală DRAMA CONJUGALA DIN STR. PETRESCU XIV Comisarul de serviciu Ionascu Petre de la circumscripţia 19 po­liţienească, a fost anunţat telefo­nic că, în str. Petrescu XIV nr. 18, un tâmplar şi-a înjunghiat soţia cu un cuţit apoi s-a înjun­ghiat şi eli. Ducându-se la faţa locului a constatat într’adevăr că, din oare­care Ion Niţă, în vârstă de 28 ani , în urma unei certe vio­lente pe motiv de gelozie,­­ i-a aplicat soţiei sale, Lenuţa, în e­­tate de 18 ani, o puternică lovi­tură de cuţit în piept. Apoi fără a mai sta la îndoială şi-a înfipt şi el acelaş cuţit în regiunea sto­macului. In stare gravă ambii răniţi au fost internaţi la spitalul Florea­­sca. _ _ ACCIDENTUL MORTAL DIN GARA DE EST Femeea Sevasrt­ţa Stanciu din str. Preda Floriceiu nr. 21, în timp ce se afla în gara de Est şi voia să traverseze o linie ferată, trecând printre vagoane, a fost surprinsă de o locomotivă ce ma­nevra şi omorâtă pe loc. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul nefericitei fe­­mei a fost transportat la „Insti­tutul medico legal”. Mecanicul Vasile Gloga, care conducea locomotiva în momen­tul accidentului, e anchetat la comisariatul poliţienesc al gării de Est. FURTUL CU SPARGERE DIN STR. MUZELOR Răufăcători, introducât­u-se, prin forţarea uşii, în locuinţa d-lui Solomon Schechter din str. Muzelor nr. 19 i-au furat îmbră­căminte în valoare de 50.000.000 lei, cum declară păgubaşul. Poliţia face cercetări. ----------X*X---------- O motonavă engleză s’a ciocnit cu un remorcher Londra, 28 (Rador). — Motonava britanică Empire Macalpine, de 97,954 tone, s’a cien­lt cu un re­morcher în drum dela Quebec spre Anglia Remorcherul s’a scu­fundat, dar echipajul lui a fost luat pe bordul motonavei. UNIVERSUL mm Paris, 28 (Rador). — In faţa co­­misiunei politice şi teritoriale pen­tru Italia a fost invitat Miei lauri dimineaţa reprezentantul Italiei, d. Saragat, pentru a expune punctul de vedere al delegaţiei Italiei. D. Saragat declară că Italia va face tot Ce va putea pentru a re­câştiga amiciţia Franţei, chiar da- ,­că aceasta ar cere sacrificii grele. ] El face o analiză a frontierei italo­­franceze. Constată că această fron­tieră dă Franţei garanţii depline! Şi adaugă că guvernul italian ac­­­­ceptă cererile franceze referitoare­ la Micul Saint Bernhard, la Valea I­linec şi la muntele Chaberton, dar nu acceptă cererea privitoare la Mont Cenis, deoarece barajul hi­droelectric situat pe acest teritoriu este indispensabil Italiei. Delegatul italian declară că cererile franceze asupra platoului Mont Cenis și a­­supra Văii Roya nu sunt justifi-­­ cate de nici o consideraţie de ordin economic sau etnic. In timpul expunerii şi traducerii, da mulţi delegaţi, printre care şi d. Vîşinski, desfac hărţile şi stu­­iază cu atenţie traseul frontierei. După ce declară că Italia este dispusă să lase Franţei tunelul de pe linia Nisa,­Breil, d. Saragat pă­răseşte sala. CUVÂNTUL DELEGATULUI FRANCEZ D. Mouret, din partea delegaţiei franceze, răspunzând expunerii ita­liene, îşi exprimă satisfacţia pen­tru tonul şi spiritul acestei expu­neri. Declară că Franţa, simţind necesitatea prezenţei in Europa a imei Italii pacifice, a fost foarte moderată în cererile ei. El adaugă că în ochii delegaţiei franceze con­sideraţiile de ordin militar şi stra­tegic au avut numai o valoare se­cundară, căci Franţa socoteşte că pacea trebue să fie stabilită pe ba­ze solide, pe amiciţie şi încredere reciprocă. Paraagraful referitor la trecătoarea Saint Bernard este adoptat de co­­misiune în unanimitate. D. Moutet apără apoi punctul de vedere francez în chestiunea pla­toului Mont Cenis. Delegatul Australiei socotește că problema are încă nevoie să fie studiată și propune crearea unei subcomisiuni de şapte membri,­­vite să examineze toate datele proble­mei. Şedinţa este ridicată înainte de a se fi luat o hotărîre cu privire la această chestiune. EXAMINAREA TRATATULUI CU ITALIA PARIS 28 (Rador). d­in şedinţa de Miercuri dimineaţa a comisiunei mi­litare delegatul Statelor Uni­te a pre­cizat că comisiunea trebue să se pro­nunţe dacă memoriile prin care sta­tele foste inamice prezintă sugestii în legătură cu articolele în discuţie vor putea sau nu să fie ridicate sub formă de amendamente de delegaţii­le respective. Preşedintele este de părere că o asemenea procedură n’ar putea îm­piedeca pe vreunul din membrii co­­misiiuneî să se refere la aceste me­morii cu prilejul examinării vreunui articol oarecare. Propunerea est© adoptată în una­nimitate. In urma unei lungi discuţii de pro­­cedură referitoare la modalitatea de audiere a ţărilor invitate, comisiunea trece la examinarea tratatului cu I­­talia. Se constată Insă că memoriul delegaţiei italiene n’a fost încă tra­dus. In această situaţie, preşedintele pro­pune următoarea formulă: „Comisiunea va examina articolele tratatului cu Italia în mod succesiv și în ordinea numerotării l lor, îm­preună cu amendamentele corespun­zătoare. Adoptarea lor nu va fi defi­nitivă decât după aprobarea ansam­blului textelor tratatului care sunt de competința comisiunii. Această a­­probare nu va fi propusă decât după expirarea termenului prevăzut pentru depunerea amendamentelor. Şedinţa este ridicată la ora 12,15. RESPECTAREA DREPTULUI DE VOT Al FRANŢEI IN CHESTIUNILE BALCANICE PARIS 28 (Rador). — D. Sylvain Mangeot, redactorul diplomatic al A­­genţiei REUTER, s­crie: Dreptul de vot al Franţei In comi­tetele ce se ocupă cu Finlanda şi statele balcanice — drept de vot con­testat de Rusia pe motiv că Franţa nu a fost în război şi nici nu a sem­nat armistiţiile cu cele patru puteri respective — pare să fi fost decis în favoarea Franţei. Când s’a trecut la vot în comitetul politic şi teritorial pentru Bulgaria, Franţa a votat fără ca să fi fost ri­dicată vreo obiecţie din partea So­vietelor. Astfel, rezultă că ceea ce într’o a­­numită fază părea un isvor poten­ţial de controversă îndelungată şi neconcludentă a fost părăsit de so­­vietici şi că principiul sprijinit de delegaţiile britanică, americană şi franceză că Franţa trebue să acţio­neze ca membră în toate comitetele fără nici o discriminare a fost tacit adoptat ca un aranjament de Smerit. COMISA ECONOMICA PENTRU ITALIA PARIS 2­ (Raflor). — Comisia eco­nomică pentru Italia s’a întrunit Miercuri la ora 16. La începutul şedinţei, d. Politis, de­legatul grec, a cerut asigurări cu pri­­vire­­la sursele ce vor fi folosite pentru refacerea economiei elene. El precizează că Grecia nu renunţă la nici unul din drepturile sale in do­meniul rpparaţiilor faţă de toate ţă­­rile agresoare. El adaugă că restau­rarea economiilor ţărilor devastate trebue să fie socotită ca inseparabilă de problema reparaţiilor. D. Politis semnalează tendinţa de a se exagera importanţa cobelge­­ranţei şi cere să se restitue Greciei suma de 240 milioane de drahme luată de Albania în cursul alianţei ei cu Italia. El cere deasemeni ca să fie examinată chestiunea par­ticipării Albaniei la plata repara­ţiilor. Declară în sfârşit că comisia repa­­raţiilor, cerută de Australia ar putea să fie un organism de control. Delegatul francez, d. Francois Bil­ious, declară că nu poate să accepte propunerea australiană. Dacă Italia a trecut dintr'o tabără în cealaltă in cursul războiului, prin aceasta nu se şterge răspunderea ei iniţială. Franţ­a cere de la Italia o reparaţie parţia­­ă, dar efectivă. Delegatul francez ridică două d­­­recţii în ce priveşte amendamentul austra­­ian: 1. El întârzie fixarea sumei pentru eparaţii pe care o datoreşte Italia şi 2. Plata prin devize creiază nesigur­anţa atât pentru debitor, cât şi pen­­ru creditor. Ţările care au de făcut plăţi, preferă să le facă în mărfuri, ori urmează a fi absorbite de cre­ator. D. Billoux a terminat declarând că istemul propus de Australia aduce­­ scurt timp la renunţarea la re­paraţii. Ia apoi cuvăntul d. Vâşinski, (I­ui­­unea Sovietică), care se ridică din ■ou împotriva amendamentului aus­tralian pe care-l socoteşte nedrept i­ irealizabil. După aceasta, şedinţa este ridicată l­a ora 18 şi S. D. MANUILSKI IN DRUM SPRE NEW-YORK Paris, 28 (Rador). — D. Manuil­­ski, ministrul de externe al­ Li­cr­ainei însoţit de trei membri ai delegaţiei ucrainiene la confe­rinţa din Paris, a plecat Miercuri cu avionul la New-York. Această călătorie este pusă în egătură cu lucrările Consiliului de Securitate. Tino Frontier­a italo-f­ranceză in discuţia Conferinţei de la Paris D-nii Lotar Rădăceanu, Ştefan Voitec, Şeitan Voinea şi Nuselovici au avut o întrevedere cu­­Gouin Paris 28 (Rador). — D-nii Lotar Rădăceanu, Ştefan Voitec, Şerban Voinea şi Nuse­­lovici au avut o lungă întreve­dere cu d. Gouin, vicepreşedin­tele consiliului de miniştri al Franţei, în Palatul Petit Lu­xembourg, Paris, 28 (Rador). — D-nii Lotar Rădăceanu şi Nuselovici au făcut o expunere asupra si­tuaţiei interne din România în faţa deputaţilor socialişti din comisia de afaceri străine a Camerei Deputaţilor la Palatul Bourbon. Un parisian cuprins de furie omoară două persoane cu o mitralieră germană Paris, 28 (Rador). — Două per­soane au fost omorîte şi o alta grav rănită în centrul Parisului Marţi când un francez în vârstă de 42 d© ani a fost cuprins de amori. El s© înarmase cu o mitra­lieră germană. Se spune că nebunul a tras peste 40 de focuri. Este vorba de fostul membru al armatei franceze de ocupaţie din Germania, Eugene le Texier, care până la urmă a putut fi imobilizat şi dus într-un spital de boli min­tale de către poliţişti c­are au tre­buit în prealabil să deschidă fo­cul asupra lui şi să-l rănească în picioare. Texier, care trăia împreună cu mama sa într’un apartament din Rue du Temple, de lângă Primă­rie, a tras pentru prima oară asu­pra unui pictor elvețian, numit Charney, după ce s’a repezit dela etajul întâi la etajul al doilea, având în mâini o mitralieră ger­mană. Charney a fost împuşcat în spate, pa când alerga să telefoneze poliţiei. Apoi, Texier s’a suit la etajul al patrulea unde a om­orit, trăgând prin uşă, pe un băeţaş de zece ani, numit Denis Edsenberg. Coborând scara, el s’a oprit la al treilea etaj şi a tras din nou prin uşă, rănind serios pe Un a­­ntime Louis Millet, în vârstă de 60 de ani, , Texier a deschis focul pentru ul­tima dată asupra grupului de po­liţişti care i-au ieşit în faţă la e­­tajul întâi, dar nu a făcut nici o victimă. Situaţia din Palestina Ierusalim’ 28 (Rador). — Un costum de scafandru şi 300 paşa­poarte de diferite naţionalităţi au fost descoperite de trupele britanice în timpul celor doua zi­e de percheziţii efectuate în colonia evreiască de la Sedot Yom, de lângă Cesareea, — anunţă un comunicat oficial. Din cei 83 colonişti arestaţi, 50 au fost puşi în libertate Marţi. Restul de 33 sunt deţinuţi în tabăra de internare dela Rafa, din sudul Palestinei. In tabăra de internare dela La­­trun continuă a fi deţinute două coloniste. Peste 800 de evrei deţinuţi în tabăra dela Rafa au început Marţi seara o grevă a foamei de 36 ore în semn de protest contra ritmului încet în care se fac pu­nerile în libertate. DOCUMENTE GERMANE PRIVITOARE LA MARELE MUFTIU Washington, 28 (Rador). — D. Lean Acheson, secretar-adjunct al că departamentul de stat a pus rar Marţi la o conferinţă de presă că departamentul de stat a pus mânia pe maii multe documente german© privitoare la Marele Muf­tiu al Ierusalimului, Amin el Hus­sein J. D. Acteeson a refuzat să desvălue conţinutul acestor documente, care după cum a declarat el, vor fi pu­blicate împreună cu altele la mo­mentul oportun. D. Acheson a subliniat că, depar­tamentul de stat nu intenţinează să dea publicităţii documentele ce privesc în mod special pe Marele Muftiu al Ierusalimului. Probabil că toate documentele germane capturate vor fi publicate sub forma unei Cărţi Albe. SATE EVREEŞTI ÎNCERCUITE Ierusalim 28 (Rador). — Satele evreeşti Droth şi Rohhama din regiunea Gaza au fost încercuite Miercuri în zori de unităţi ale di­­viziei a şasea britanice aeropur­tată. Ambele sate sunt cercetate amănunţit, pentru a se găsi ar­mele ascunse. Serviciu! telegrafic special al „Universului ii UN PROTEST AMERICAN PE LÂNGĂ GUVERNUL POLONEZ Washington, 28 (Prin T.F.F.). — Departamentul de stat a declarat azi că ambasadorul american în Polonia, a protestat oficial pe lângă guvernul din Varşovia­­ pentru reţinerea de către autori- ; tățile poloneze a unei funcțio­ nare de la ambasadă, die origine poloneză, dar naturalizată ameri­cană Irene Bhnochowsky. Până în prezent ambasadorul american n’a fost autorizat să comunice cu prizoniera. ULTIMILE INFORMAŢII INTERNE ♦ Majestatea Sa Regele a primit ori în audienţă de lu­cru, la Sinaia, pe d. Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne. M. S. Regele a reţinut la de­jun pe d. ministru Teohari Georgescu şi pe d. Traian Să­­vulescu, ministru subsecretar de stat la agricultură. ■ D. dr. Petru Groza, preşedin­tele Consiliului de miniştri a lu­crat ori cu d-nii: Teohari Geor­gescu, ministrul afacerilor inter­ne; Anton Alexandrescu, minis­trul cooperaţiei; inginer Tudor Ionescu, ministrul minelor şi pe­trolului; Traian Săvulescu, sub­secretar de Stat la departamentul agriculturii şi domeniilor. De asemeni, d. prim-ministru a primit apoi în audienţă pe d-nii: Const. Agiu, vicepreşedin­tele Frontului Plugarilor; Bra­­beţeanu, secretar general la mi­nisterul de externe; Mihail Le­vente, secretar general la Apro­vizionare şi inginer Bernachi, di­rectorul general­ al căilor ferate. ■ La sfârşitul acestei săptă­mâni d. av. L. Filderman, secretar generali la ministerul Industriei de Stat, va pleca la Paris, în mi­siune oficială. Printre alta însărcinări, d-sa o are şi pe aceea de a lichida co­menzile făcute în Franţa de fos­tul minister al înzestrării. (Ager­­pres). ♦ D. prof. ing. Gh. Nicolau, ministrul asistenţii şi asigurări­lor sociale a fost primit ori în audienţă de lucru de Suveran, la Sinaia. Suveranul a reţinut apoi la dejun pe d. ministru Ni­colau. ■ D. prof. P. Constamitinescu- Iaşi, ministrul informaţiilor a pri­mit ori în audienţă pe d-nii Joan Faister, preşedinte al Uniunei Re­publicane Spaniole din Româ­nia şi dr. Farchy, cărora le-a îm­părtăşit impresiile în urma în­trevederii pe care d-sa a avut-o cu d. Girai la Paris Cu acest prilej d. prof. P. Con­­stantinescu-Iaşi a acordat un in­terview pentru ziarul „Union”, oficiosul Uniunii Republicane Spaniole, care apare în Capitala Franţei. + D. prof. ing. Gh. Nicolau, ministrul asistenţii şi asigurări­lor sociale a primit ori pe d. Ro­bert Tobbias, vice-preşedintele Federaţiei mondiale a tineretu­lui democrat care este şi repre­zentantul Comitetului american de ajutorare şi asistenţă a vic­timelor războiului. D-sa era în­soţit de d-nii Crişan şi Lampel. D. Tobbias s-a interesat asupra modului de acţiune a asistenţii sociale la noi în ţară. ■ Direcţia IlI-a CFR Craiova a terminat de curând linia ferată Poiana Mare-Goanţi-Calafat. (A­­gerpres). ■ Delegaţia femeilor sovietice care se găsea în drum spre Austra­lia în urma invitaţiei făcute de că­tre comitetul feminin australian, se reîntoarce în URSS în urma refu­zului din partea autorităţilor brita­nice şi australiene de a le garanta şi pune la dispoziţie mijloacele de călătorie . (Agerpres). • Generalul de Gaulle a fost ne­voit să amâne vizita sa pe mica insulă Sein, pe care urma să o facă astăzi, deoarece o furtună puternică în Canalul Mtinerei şi ne coasta Atlanticului făcea imposibilă scurta călătorie de la Brest la insulă. (Ra­dor). • In faţa tribunalului special din Cracovia a început procesul crimi­nalului de război Goeth, acuzat că este vinovat de moartea a 8.000 de persoane internate în lagărul de la Plaszow şi de lichidarea sângeroasă a Ghetto-ului din Cracovia. (Ra­dor). Conferinţa internaţională socialistă din Paris a desemnat o comisiune de cinci pentru re­dactarea unei rezoluţii de soli­daritate cu poporul spaniol care luptă împotriva regimului Fran­co şi a unei rezoluţii referitoare la caracterul pur politic al so­luţiei ce se va da regimului Franco. Din această comisiune face parte şi reprezentantul britanic. (Rador) • Miercuri dimineaţa a început la New-York noua sesiune a Con­siliului de Securitate al ONU-ului. (Rador). O Eire a cerut să fie primită ca membru în organizaţia alimentară şi agricolă a Naţiunilor Unite. După cum se Ştie, conferinţa a­­nuală a organizaţiei începe la 2 Septembrie, la Copenhaga. (Rador). • Reprezentantul Siamului la ONU a desmiinţit alegaţia franceză că Siamul se află „de facto” în stare de război cu Franţa într’o scrisoare trimisă d-lui Trygve Lie, secretarul general al ONU-ului, sprijinind cererea ţării sale de a fi admisă ca membră la ONU. (Ra­dor). • Poliţia a descos focul pentru a împrăştia mulţimea adunată la centrul textil Amaniei din distric­tul Kondes ,provincia Bombay, unde lucrătorii din industria de textile cari declaraseră grevă, par­ticipau la o manifestaţie cu toată că au fost interzise întrunirile pu­blice. Sunt trei morţi şi 15 râniţe. Mai mulţi poliţişti au fost loviţi cu pietre. (Rador). AGITAŢIILE PARTIZANILOR IN NORDUL ITALIEI Roma 28 (Radar). — Agitaţia partizanilor continuă în nordul Italiei. La Genua, mai mulţi agenţi ai poliţiei civile au dezertat şi s’au unit cu şomerii, în vederea unei acţiuni de rezistenţă. O delegaţie a Asociaţiei naţio­nale a partizanilor s’a dus în munţii care domină Sestri Levante şi Chiavari, pentru a încerca să convingă pe rezistenţi să se îna­poieze la Genua. La Voghera partizanii au de­clarat că vor începe din nou lup­ta „pentru a apăra încă odată drepturile poporului italian”. Ei şi-au expus revendicările într’un memoriu de 14 puncte, adresat primarului oraşului. -----------XI X----------­ MARILE REVĂRSĂRI ALE NILULUI Cairo, 28 (Rador). — Apele Nilului au atins nivelul cel mai înalt cunoscut în ultimele două secole. Peste 150.000 de oameni, sub conducerea inginerilor de la ser­viciile de irigaţie, supraveghează digurile ridicate în grabă. Guvernul a rechiziţionat toate cantităţile de cereale disponibile pentru a evita specula ce ar fi rezultat de pe urma distrugerii­­ recoltelor neculese încă. Examenul de capacitate Se aduce la cunoştinţa tutu­ror candidatelor admise la lu­crarea scrisă pentru specialita­tea principală şi secundară Isto­rie fete că examenul oral va în­cepe la 2 Septembrie a.c., orele 7 dim., în localul liceului comer­cial „Nicolae Kreţulescu”, din b-dul Domniţei, în următoarea ordine, care trebue strict res­pectată : Specialitatea principală Isto­rie: La 2 Septembrie, candida­tele cu litera A—C inclusiv; la 3 c, candidatele cu litera D—I inclusiv; la 4 c., candidatele cu litera K—N inclusiv; la 5 c., can­didatele cu litera O—R inclusiv; la 6 c., candidatele cu litera S—Z. Specialitatea secundară Istorie: La 7 Sepembrie, candidatele cu litera A—D inclusiv; la 8 c., can­didatele cu litera E—L inclusiv; la 9 c., candidatele cu litera M— P inclusiv; la 10 c., candidatele cu litera R—T inclusiv; la 11 c., candidatele la litera U—Z inclu­siv. Având în vedere că nu este permis a se schimba întru nimic ordinea mai sus stabilită toate candidatele sunt insistent rugate a o păstra întocmai și a se pre­zenta fiecare la datele mai sus fixate, aceasta fiind și în inte­resul acestora. Instalaţie de telecomunicaţie la c.f.r. inaugurată la 23 August Munch­bori*, technicienii şi func­ţionarii direcţiunii telecomunica­ţiilor c.f.r. din serviciile centrale şi exterioare, luându-şi angajamentul de a realiza o serie de lucrări, cu­ ocazia celei de a doua aniversări­ a zilei d de 23 August, prin muncă şi efort suplimentar peste programul normal, şi-au îndeplinit promisiu­nea şi au făcut dar guvernului ur­mătoarele importante lucrări, care au fost puse în funcţiune în ziua de 23 August a c 1) Montarea şi darea în funcţiune a centralei telefonice şi a sălilor cu aparate tele­imprimatoare şi merse în palatul administrativ c. f. r. 2) Reconstruirea traseului aerian telegrafic-telefonic pe distanţa de 4 km, între Bucureşti-Nord-Chibiţa, cu 66 de fire. 3) Construirea circuitului telefo­nic de cupru dur, Arad-Oradea, pe o distanţă de 120 km. 4) Realizarea legăturilor telefo­nice prin car­ale de freqvenţă pur­tătoare între: Bacău-Iaşi, Mără­­şeşti-Iaşi, Timişoara-Oradea şi Cluj-Tg.-Mureş, total 700 km. 5) Centralizarea electrodinamică a staţiei Băicoi şi darea în func­ţiune. 6) Terminarea a 5 serii de apa­­rate de asigurarea circulaţiei pen­tru staţiile de pe linia Ghimeş- Ciceu. 7) Centralizarea electromecanică a staţiilor So­meşeni şi Gherla. 8) Refacerea instalaţiilor electrice din staţiile Tileagd, Oşorhei şi Surduc. 9) Montarea podului bascul din Staţia Ciucea. 10) Terminarea circuitului tele­fonic Timișoara-Sânnicolau. Participarea României la congresul internaţional technic dela Paris In vederea congresului technic internaţional, care se va ţine la Paris între 16—21 Sept. a. c„ s’a înfiinţat un Comitet naţional ro­mân sub preşedinţia d-lui prof. ing. Nicolae Profiri. Acest comitet, în care sunt re­prezentate toate asociaţiile­­tech­­nice din România, se ocupă de pregătirea participării delegaţiei române la congresul internaţio­nal. Delegaţia numită de comitetul naţional român pentru Congre­sul de la Paris este formată din d-nii ing. Şerbescu Dumitru, ing. Neuman Carol, ing. Constanti­­nescu N. și prof. arhitect Davi­­descu Ioan. I In preajma plebiscitului din Grecia — Cores­­„Reute­r” Atena, 28 (Rador), pendentul agenţiei transmite : După şedinţa de Marţi seară a cabinetului grec, generalul Go­­natas ministrul lucrărilor publi­ce şi prim ministru interimar, a anunţat că guvernul a hotărît să odrobească orice încercare de turburare a ordinei în ţară. Referindu-se la plebiscitul ce urmează să aibă loc .în legătură cu chestiunea înapoierii în Gre­cia a Regelui George, generalul Gonatas a declarat: „S’au dat instrucţiuni poliţiei şi jandarmeriei să aibă o atitu­dine corecta faţă de toate ten­dinţele politice, astfel încât ple­biscitul să se poată desfăşura in mod liber şi im­parţial- Orice act arbitrar va fi pedepsit sever”. ----------X^X---------­ adunarea generală A ASOCIAŢIEI CORESPONDENŢILOR PRESEI STRĂINE IN ROMÂNIA Eri d. a. a avut loc la sediul din Bd. Lascăr Catargiu 10 adu­narea generală a Asociaţiei co-­­respondenţilor Presei Străine din România Şedinţa a fost deschisă de că­tre d. Al. Lubo, preşedintele in­terimar al Asociaţiei, asistat de d. A. Langas-Sezen, secretarul general. Potrivit uzanţei stabilite ca adunările să fie prezidate de un membru din sânul adunării generale, d. preşedinte-interimar Al. Lubo a propus ca preşedinte al adunării pe d. Georges Hil­pert, ataşatul de presă de la Le­gaţiunea Franţei. Adunarea a avut de hotărît a­­supra completării vacanţelor în comitet, care s’a constituit în fe­lul următor: Preşedinte, d. Al. Lubo, corespondentul agenţiei TASS în România; vice-preşe­­dinte, d. Raymond Audibert, co­respondentul agenţiei „France­ Presse” şi d. I. C. Karaburgak, corespondentul agenţiei „Anato­lia”, ca membru. S’a completat deasemenea comisiunea juriului de onoare şi a cenzorilor. La sfârşit s’au discutat diverse chestiuni profesionale. (Agerpres). „Casa culturii bulgare“ BUCUREŞTI, 28 (Agerpres). — Pentru materializarea simţămân­tului de recunoştinţă şi gratitu­dine faţă de nobilul popor român, care în timpul jugului turcesc a dat adăpost revoluţionarilor bul­gari, a sprijinit în mod desinte­­resat l­upta poporului bulgar de el­iberare politică şi spirituală, şi a jertfit fiii săi pe câmpiile Bul­­gariei, la Plevna şi Griviţa. Bul­garii din Bucureşti şi din Roma- I­nia, din iniţiativa ministrului Bul­gariei la Bucureşti, d. profesor I Sava Ganovschi, au conti­buit un comitet pentru construire­, unei „Case a culturii bul­gare” la Bu­cureşti, pe topul vechiei şcoli bul­gare, comitet care a lansat un a­­pel către toţi bulgarii din Bucu­reşti şi către toţi susţinătorii prie­teniei şi colaborării româno-bul­ggar. Turcia cumpără vase din Canada și Statele Unite Ottawa, 28 (Rador). — Unul din membrii comisiei turcești ce se află în Canada pentru cumpărături declarat că guvernul turc are de gând să cumpere 21 de vase din Canada și Statele Unite. * CONCURSUL DE ÎNTRECERE PATRIOTICĂ INIŢIAT DE UNIUNEA TEXTILĂ Confederaţia generală a muncii ne trimite următoarele: Privitor la concursul de între­cere patriotică iniţiat de Uniunea Textilă, cu premiile anunţate, se anunţă că concursul a început la 19 August şi se încheie la 7 Noem­­brie a. c. şi nu la I0 Noembrie, cum greşit s’a anunţat In presă. Comitetele de fabrică şi Comi­siile de producţie trebue să ob­serve in mod riguros ca patronii să pună la dispoziţie toate cele necesare, ca piese, materie primă, etc., pentru o cât mai buna reu­­şită a concursului, astfel ca mun­citorii să considere premiul ca o contribuţie la ridicarea stării ma­teriale a celor ce muncesc, încor­­dându-şi muşchii şi mintea in efortul de ridicare a producţiei, de refacere a economiei ţării noa­stre, crunt lovită de războiul cri­minal hitleristo-antonescian. „ Fiecare fabrică să răspundă la:­­ chemarea Uniunii cu angajamentul ș­­ oficial pe care și-l ia. -X4X­ CONGRESUL INTERNAŢIONAL Al STUDENŢILOR Prag», 28 (Rador). —­ Congres­­ul internaţional al studenţilor, la care au participat reprezen­­tant din 31 ţări, a luat sfârşit Sâmbătă. Principala sa hotărîre este crearea unei organizaţii mon­diale denumită „Uniunea Inter­naţională a studenţilor”, care îşî va avea sediul la Praga. Familia Teodorescu anunţă cu ace­iaşi nemărginită durere parastasul de 40 zile al scumpiror lor DORA COMANDOR ION LINTEŞ DR. INGINER Servi­ciul religios se va oficia în ziua de Sâmbătă 31 August ora 10 a­­m., în Biserica Spirea Nouă din str. Puişor 59, 24 Cu aceiaşi mare durere Anişoara R. Popp împreună cu Marioara şi Valer anunţă parastasul de 6 luni al scumpului, bunului şi neuitatului lor soţ şi tată ROMULUS PORP pensionar B. N. R. care se va oficia Sâmbătă 31 August orele 10 la Biserica Mântuleasa şi Cimitirul Iancu Nou Bălăneanu.­­ Aurelia, anunţă parastasul de 3 ani al celui mai scump om din lume ce a fost soţul ei VANGHELE ARY (COMERCIANT 37 ani) Sluj­b­a religioasă se va oficia Sâm­bătă 31 August orele 11 dim. la bise­rica Oţetari, str. Oţetari 2 apoi la ci­mitirul „Reînvierea”. 13 îndurerată familia Albulescu, anun­ţă rudelor şi prietenilor prrastasul de 2 ani, al iubitului lor fiu şi frate CONSTANTIN P. ALBULESCU fost artist cartograf al Institutului Geografic Militar care se va oficia joi 29 August la Biserica Sf. Voivozi. 21 Implinindu-se 30 de zile de la înce­tarea din viaţă a prea bunurii lor ARON SCHULLER familia îndoliată anunţă oficierea unui requiem la Cimitirul Filantro­pia, Joi 29 August ora 17. Mar­a soţie, avocat Theo şi Mihaela Bâd­eş­cu Iulian fii şi noră, anunţă parastasul de un an al bunului şi neuitatului soţ şi tată ŞTEFAN D. POPESCU care va avea loc Sâmbătă 31 Aug. 1946 în corn. Bâcleş jud. Mehedinţi. + Adânc îndureraţii şi nemângâ­­iaţii: Maria Chiriţescu soţie; Chiriachiţa Mănescu, Aristia Vasilescu, Zoe Chiriţescu, Ni­­culae şi Victoria Chiriţescu şi Teodor Chiriţescu, surori şi fraţi; Haralam­­bie, Galina Virgiliu şi Ortansa Vasi­lescu, Maria Ciumetti, Teodor şi Gheorghe Chiriţescu, Mioara şi Lá­zar Angelescu, nepoţi şi nepoate; in­giner Alexandru Vată­manu, socru; Lucia şi general Alexandru Vătăma­­nu şi Iliuţă Vătămanu, cumnaţi şi cumnate, precum şi familiile­­ înru­dite: xantopol, Dragulănescu, Ioanid, Colonel Bilciurescu, Slavu, Atanasiu şi Popescu-Gorj, anunţă moartea nă­prasnica a scumpului şi neuitatului Edor MIHAIL I. CHIRIŢESCU Doctor în drept de la Paris: Avocat şi literat-premiat de Academia Ro­mână, fost director al Contenciosului C. F. R. şi Inspector general-juridic C. F. R. ucis mişeleşte în noaptea de 27/28 August 1946. înmormântarea va avea loc Vineri 30 August 1946 orele 17, la Cimitirul Bellu.Civil, în a cărui Capelă va fi depus Vineri orele 11. Familiile T. lonescu, ing. c. lonescu, Dr. G. Enescu, V. Se­be, G. Ştefănescu, anunţă cu durere pierderea scumpei lor fiică, noră, cumnată şi nepoată ELENA EONESCU (NUŢI) Stinsă din viaţă după o grea sufe­rinţă, înmormântarea va avea loc Vineri 30 August 1946, orele 15, la Cimitirul Reînvierea. „ Mult întristaţi Constanţa, Ale­­xandrina, Virginica, Anibal şi George, fiice şi fii, Nicolae, Vasile, Vera, gineri şi noră, precum şi familiile înrudite, anunţă moartea dragei lor mame MARIA TH. DONCSU—HUŞI (născută MAŞCA) înmormântarea a avut loc în ziua de 26 August 1946 l­a Cimitirul „Iancu Nou Bălăneanu” Bucureşti. Ana şi Petre Zuaneli, Aimée şi Ing. Andrei Enescu, Angela şi Emil Zuanelli şi devotata ei tovarăşe de viaţă, Elisabeta Gavenea cu copiii vestesc cu durere, rudelor şi prietenilor pierderea iubi­tei lor mama şi bunică Virginia Ing. Nestor Urechiă în etate de 76 ani înmormântarea va avea loc joi 29 August ora 17 la Cimitirul Sf. Vineri, în a cărui capelă se află depusă. 42 Sdrobiţi de durere, Bogdan şi loan Bur­dia fii, Ioana şi Ju­lia Burdia, nurori, loan, Mihai şi Ştefania Bohosiewicz, ne­poţi şi nepoată, anunţă Încetarea din viaţă a scumpei mame şi mătușe $TEFANIA BURDIA (născută BOHU9IEWICZ) la vârstă de 7­ ani decedată in ziua de 27 August 1946. Inmormăntarea va avea ioc Joi 29 ■ August 1946 ora 16, la cimitirul cate,­o­lie în capela căruia se află depusă .

Next