Universul - Provincie, august 1946 (Anul 63, nr. 172-197)
1946-08-01 / nr. 172
-to Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietari „UNIVERSUL» S. 4L înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23.25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 110.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 1.30.15 amâneam Wijș 'âtiâmâ vr.iv. IN AŞTEPTAREA NOULI REGIM AL PAH Cu prilejul ultimei razzii carmos al Uniunii Sovietice, care ne tinse asupra localurilor da consum din Capitală, s’a constatat că in multe din ele se servea atenţilor pâine din făină albă. Deşi, conform regimului in viitoare, fabricaţia ţi punerea in vânzare a pâinii albe sunt interzise. Faptul acesta, în aparenţă, mărunt, depăşeşte, totuşi — prin consecinţele şi stările de spirit pe care le desvălue — cadrul unei contravenţiuni obicinuite. Mai întâi, autorităţile nu sunt la prima descoperire în această privinţă, nici la primele sancţiuni, urmate de reînoirea avertismentelor severe. Abuzul este curent, iar practicarea lui, făţişe, generală, aproape agresivă. Recunoaşte însuşi comunicatul cu căre Oficiul pentru controlul pâinii, de pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, însoţeşte rezultatele razziei menţionate, că ,fabricarea fi vânzarea covrigilor, chiflelor, cornurilor, frameluţelor fi altor produse similare continuă a se face în dispreţul dispoziţiundor legale”. In plin centru, la coifuri de stradă, la poarta şcolilor, a instituţiilor publice fi a stabilimentelor particulare, acest comerţ prohibit se etalează zilnic neînfricat şi înfloritor, la adăpostul toleranţei generaleîn preajma gării de Nord, oricine poate cumpăra pâine albă „interzisă” şi pâine integrală fără cartelă, dacă plăteşte 5000 lei bucata pentru cea dintâi şi 1000 lei pentru a doua. Iar când se întâmplă să apară „Controlul”, vânzătorii improvizaţi dispar la timp, pentru ca în mai puţin de jumătate oră să-şi reia comerţul. Chestiunea nu trebue tratată insă cu uşurătate. Pe lângă interesul higienia determinat de condiţiunile în care marfa e pusă in vânzare — in cofuri neacoperite fi pipăită de mâinile cumpărătorilor —, ea implică fi un interes economic, care priveşte întreaga colectivitate consumatoare, fiind vorba de păstrarea rezervelor minimale de făină de care mai dispunem fi de respectarea reglementării stricte a folosirii lor, care trebue să ne asigure alimerartarea până la punerea în consumaţie a nouei recolte. Cuantumul la care se va ridica noua recoltă nu este cunoscut însă cu preciziune până în clipa de faţă. Până atunci să nu uităm, că ceea ce consumăm acum, precum fi faptul însuși că mai avem încă ce consuma, se datoresc tn ..H. £— 1. /virtX'r*-?•nîimpune dela sine o disciplină desăvârșită a consumului bazată Pe echitate fi pe egalitate de tratament. S locul să observăm act, insă, că Untul nedisciplinei de până acum l’a dat și-l dă încă, în numeroase cazuri, nu să fi autoritatea pusă să raţioneze şi să disciplineze consumul, în limitele stricte ale regimului legal prestabilit, de îndată ce avem de semnalat atâtea localităţi din provincie — chiar municipii — unde autorităţile îngădue oficial fabricarea şi desfacerea pâinii albe, ca şi consumul fără cartelă, în timp ce alte centre nu pot să procure populaţiei nici pâine de cea mai proastă calitate măcar o singură zi pe săptămână. Şi, din păcate, aceeaş nedreptate o întâlnim şi în fixarea preţului de vânzare a pâinii, care variază cu totul disproporţionat de la o localitate la alta. Este drept, este echitabil procedeul? Fireşte, că nu. Pentru că, pe lângă inegalitatea de tratament pe care o crează in sânul populaţiei, de la o regiune la alta, trebue să ţinem seama şi de şcoala pe care o facem prin asemenea metode masselor de cetăţeni în ce priveşte egalitatea lor în faţa legilor fi autorităţilor, care constitue prin ea tnsăfi un exemplu de indisciplină fi deci focar de contagiune tn bagatelizarea fi nesocotirea legilor. I Iar cel cari mizează prea deschis pe noua recoltă şi ar fi inclinaţi să justifice fi să absolvi toleranţele de azi, ar fi mai bine să se arate mai circumspecţi fi să-şi înfrâneze optimismul. Pentru că, chiar dacă vom avea o recoltă de grâu excedentară, ei e chemată să acopere nu numa nevoia de asigurare a minimulu de consum intern, cum fi executarea obligaţiunilor din armistiţiu, plus restituirea ajutorulu primit până acum dela vecini noştri din Răsărit, dar — faţe de semnele puţin liniştitoare tri care se prezintă până acum cultura porumbului şi celelalte semănături, la noi, din cauza secetei — va trebui să ne ajute la compensarea deficitelor ca vor înregistra eventual la celelalte recolte. Iată de ce este nevoe de o schimbare a mentalităţii curente — a publicului şi a autorităţilor — mentalitate, care a încurajat indisciplina fi abuzul, creind acea ambianţă de toleranţă fi nepăsare, de care în niciun chip nu trebue să ne lăsăm cuprinși. M. S. REGINA mă ELENA IN VIZITĂ LA COLONIA „CRUCEA ROŞIE“ DIN SĂVÂRŞIN-ARAD" Arad, 26 iulie Miercuri duipă amiază, M. Sa Regina Mamă Elena, însoţită da două doamne de onoare, a vizitat colonia Crucea Roşii din Săvârşin, uned’şi petrec vara o Seamă de elevi de la toate şcoalele secundara din Arad. M. Sa Regina Mamă Elena a fost întâmpinată de d-nele: dr. Botiş, dr. Isaicu, Maria Manoliu şi Cornelia Vineş, administratoarea coloniei. In timpul vizitei, care a durat aproape o oră, M. Sa Regina Mamă Elena a vizitat dormitoarele coloniei, s-a întreţinut cu doamnele şi elevii prezenţi. In timpul vizitei M. Sa Regina Mamă Elena s’a interesat de nevoile coloniei şi ale copiilor. jl*. 172 Joi ~t Attgwt IM* O 4 !?ADtfdi APARE SUB CONDUCeREA UNUI COMITET D! •Matitiks DIRECţl* .MuEti DESCHIDEREA SOLEMNA D» Bidault, ministrul de externe A CONFERINŢEI DE al Franţei, a rostit discursul Paris, 29 (Rador).—D. Bidault, şeful statului francez şi gazda celor 21 de naţiuni la conferinţa păcii, a sosit la Palatul Luxenbourg în cursul după amiezei pentru a primi pe şefii delegaţiilor înainte de deschiderea formală a conferinţei. D. Ridault a pătruns în curtea Palatului printr’un dublu şir de poliţişti francezi, care ţineau mulţimea adunată în apropierea Palatului. In curtea Palatului două şiruri de jandarmi au prezentat săbiile. D. Ridault a intrat cu o mică gardă de cinci membri ai ca soldaţi ai lui Napoleon. Numeroşi pompieri se găseau în fundul curţei in punctele strategice, ca fi pe acoperişul clădirei. In curând au început să sosească şi ceilalţi delegaţi, aduşi în automobile mari. Au venit pe rând d. Mackenzie King, prim ministrul Canadei, urmat imediat de reprezentanţii Olandei Apisiniei, Norvegiei şi Braziliei. După câtva timpp soseşte Wellington Cop, delegatul chinez. Vine la rând d. Evatt, repra»/inf/rnfuT A picfo*/T7io4 /vi ro /ilî/do« gărzei republicane, cu coifurizentantul Australiei, care aluneaurite fi cu panase fi îmbrăcaţi , că din automobil fi este ajutat să urce scării« cu covoare mari »te către un prieten. D. Molotov soseşte la ora MJS, pentru ca după câteva minute să sosească şi d. Byrnes şi d. Attlee. D. Molotyp zâmbeşte fi urcă treptele uitându-se drept Înainte. p. Byrnes zâmbeşte fi pare că face o glumă, căci râde cu unul din membrii delegaţiei americane. D. Attlee pare că schiţeapa un scurt salut in faţa aitifimei. D. Bidault a ţinut recepţia, care a avut caracter privat, în salonul Victor Hugo. După salutările obişnuite, membrii delegaţiilor s’au împărţit in grupuri, aşteptând deschiderea conferinţei. Lunga, suferinţă a temei, aşteptarea răbdătoare a popoarelor, neliniştea celor slabi, imensa speranţă a oamenilor cu sufletul simplu şi cu inima dreaptă se îndreaptă astăzi către noi pentru a ne cere să îndepărtăm pentru totdeauna proorocirile rele ale profeţilor nenorocite şi să adâncim înţelegerea mutuală în serviciul justiţiei. Ubertăţel, tunel scăpate de acest flagel numit război. . Am suferit, toţi ducăndu-l dec să-l desfiinţăm. A bătut ceasu pentru a începe şi a izbuti. Domnilor, declar deschisă conferinţa păcii”. PACE inaugural Palatul luxemburg în care — ţine Conferinţa pftcH SĂRBĂTORIREA ZILEI MARINEI SOVIETICE Festivitatea de la ministerul marinei. — Cuvântarea d-lui Cdor Săvulescu Eugen Duminecă dimineaţă a avut loc în sala de festivităţi a ministerului marinei, din iniţiativa secţiei militare ARLUS, sărbătorirea zilei marinei sovietice. Au luat parte d-nii: amiral Nistascu, secretar general al ministerului marinei, general Cambrea, subşeful M. St. M., general Batcu, şeful comenduirii pieţei Bucureşti, general Nicolescu, comandor Cristescu precum şi oftan m£iFÍrvci soviet.cs. , comandor Săvuiescu Frişin, şef de stat major al marinei, a desvoltat o interesantă conferinţă despre ,,Flota roşie în războiu” arătând evoluţia marinei sovietice de la înfiinţare până astăzi. D-sa a arătat meritul mare pe care marinarii sovietici îl au în câştigarea victoriei şi a descris acţiunile purtate de ei în apele mărilor şi oceanelor cari scaldă hotarele U. R. S. S. D-sa a mai subliniat şi rolul pe care marinarii l-au avut în instaurarea mişcării comuniste in Rusia, cum şi rezistenţa pe care marina roşie a opus-o în timpul războiului recent la Leningrad, Odessa, Sevastopol, pe Onega, Ladoga, Volga şi la Caspica. La sfârşit d. comandor Săvulescu a amintit de prietenia ce leagă marina română de cea sovietică şi recunoştinţa pe care marina şi poporul român o au pentru U. R. S. S., care cu generozitate a înapoiat o parte din vasele noastre. După documentata conferinţă a d-lui comandor Săvulescu a rulat un film cu parada sovietică a sporturilor. Asistenţa conferinţa îşi începe lucrările Paris 29 (Rador). — D. Sidault primul ministru francez şi şeful delegaţiei franceze la conferinţa păcei, a deschis conferinţa la ora 15,03 minute ora locală. ASPECTUL SĂLII Paris, 29 (Rador). — Agenţia franceză de presă transmite: Conferinţa de pace s’a deschis la orele 15.03 precis, în Palatul Luxembourg. Cu o jumătate oră mai înainte, hemiciclul se umpluse treptat cu mulţimea delegaţilor dintre care, unii în uniformă, doi sau trei în Costume pitoreşti, precum şi câteva femei. Cât despre tribune, ele erau — după expresia consacrată — pline la refuz. Unele cu ziarişti, dintre care mulţi sosiseră din locuri foarte depărtate, altele cu invitaţi de marcă. Au stârnit incare are de discutat reglementarea lumii după război Guvernul este fericit să constate că toate naţiunile au acceptat invitaţia pe care le-a adresat-o în numele Consiliului miniştrilor de externe şi est© convins că reprezentanţii ţărilor noastre vor lucra de comun acord şi în spirit de colaborare amicală la misiunea importantă pe care şi-au propus-o. Pentru a doua oară în mai puţin de 30 de ani, tot în Franţa are loc o conferinţă internaţională prin care naţiunile victorioase din nişte războaie grozave se străduesc să stabilească pacea. Guvernul francez apreciază la înalta sa valoare cinstea şi încrederea pe care i le arată partenerii şi prietenii săi. El ştie că ceasta onoare este consecinţa care a vrut ca pentru a doua oară, Franţa să fi fost avangarda naţiunilor democratice împotriva cărora s’a dszlăn-wrrwt Titvrnstr.) fi vestiţi. Totuşi, marile vedete nti sosiseră incă. Ele au apărut la ora 18. Prin uşa situată tn spatele fotoliului preşednţiei au apărut întâi d. Bymes, drept fi solemn fi apoi d-nii Molotov şi Attilee. In urma lor veneau şefii tuturor, delegaţiilor. In acest strălucit cortegiu, s’a recunoscutimediat d. Hang Ci Cseh. I Atenţiunea s’a concentrat ime- ’ diat asupra primului delegat etiopian îmbrăcat întriun costum verde strălucitor, eşind un relief faţă de culoarea feţei saie tntu- necate. I D. Ridault a luat imediat loc pe fotoliul prreşedinţial, fiind uneon., jurat de d-nii Foulques, Duparc, La Tour, Dupin şi Falaize. Din toate părţile au izbucnit I aplauze, după care Fa făcut li-i nişte. Conferinţa de pace a început a doua oară a avut partea sa mare de doliu şi suferinţă, ca şi de distrugere, care au fost preţul victoriei câştigate. Conferinţele întrunite după războiul din 1914—1918 au propus lumei soluţiuni care nu au împiedecat ca după mai puţin de 21 de ani să izbucnească un nou război, mai lung şi mai în-grozitor. Este uşor să se facă procesul oamenilor sau politicelor care poartă răspunderea acestor soluţiuni. Istoria trebue să judece. Să-mi fie însă îngăduit să spun că, oricare ar fi fost erorile şi slăbiciunile, cauza profundă a eşecului depinde de faptul că cele două mari puteri, ale căror arme au cântărit rând pe rând mult în luptă, au rămas în afara reglementării păcii. Această cauză, fără îndoială decisivă pentru slăbiciune, nu mai există astăzi. Toate naţiunile democratice participă la dezbateri, înţelegerea internaţională există de pe acum şi guvernul francez doreşte în mod deosebit ca această înţelegere să fie completată prin admiterea în acest concert al naţiunilor şi a celor absenţi, mai ales cei din Europa, imediat ce aceştia vor trăi conform libertăţilor. O asociaţie a naţiunilor pacifice, însufleţiţi de acelaş ideal, este la baza Organizaţiei Naţiunilor Unite, ale căror temelii au fost puse anul trecut la San Francisco şi Isare, în mijlocul unor mari dificultăţi, dar cu creşdinţă şi speranţă a început în 1946 primul său an de existenţă. La această asociaţie a naţiunilor pacific®, Consiliul miniştrilor de externne face apel pentru a participa la elaborarea reglementarei păcii. Cunoaşteţi toţi, domnilor, procedura instituită pentru a asigura pregătirea şi discutarea tra Septembrie 1945 şi din Mai de la Paris, şi apoi în iunie, în acest ţaţelor de încheiat cu statele europene care au fost, în tot războiul sau numai într’o parte din ei asociate cu Germania. Nu este nevoie să evoc în faţa ştiilor de afaceri străine din dv. reuniunile Consiliului mintan, reuniuni în cursul cărora au fost stabilite proectele care vă sunt supuse astăzi. Ştiu că se vor ridica critici cu privire la marile linii după care a fost concepută această procedură. S-au auzit plângeri şi cu privire la încetineala cu care au fost făcute lucrările noastre şi întârzierea care a rezultat pentru comratiferea necesară a celorlalte naţiuni In deosebi Interesate. Ca reprezentant al guvernului pe care 1-aţi acceptat ca gazdi, am mai puţin dreptul decit oricare altul de a mi Institui In campion al metodelor care sunt în cauzi. Dar deoarece am participat personal ţi direct, cred că pot să spun că dificultăţile întâmpinate au fost imense deoarece interesele prezente erau greu de împăcat «■* deoarece era esenţial să respecte unele principii de drept şi morală, care se impun politicei internaţionale,ca şi conducerei omeneşti. „ Cu siguranţă că nu un reproşde precipitare riscă să primească cei care supun astăzi aprecierea jov. acest important capitol de reglementare europeană, care comstitue proectele tratatelor depace cu Italia, Ungaria, Bulgaria, România şi Finlanda. Au însă cel puţin conştiinţa că au căutat cu răbdare şi chiar cu înverşunare soluţiile care ar putea să realizeze un acord al tuturor şi să constitue bazele unor soluţiuni durabile, f se cuvine cel puţin să li se recunoască dreptatea că nu au pretins niciodată să impună altuia, fără consultări, hotărîri definitive. S’a prevăzut dela început că această hotărîre va interveni numai când dezbaterea va fi fost adusă în faţa unui auditoriu mai mare, unde opinia publică internaţională va putea în mod liber să-şi facă auzit glasul. In acest scop s’a întrunit azi la Paris reprezentanţii Naţiunilor Unite, care au participat efectiv la război cu forţe militare substanţiale. S-au dat asigurări concrete că această conferinţă va proceda la discuţii cât mai largi şi cât mai adânci cu putinţă şi că stabilirea definitivă a proectelor tratatelor va avea loc numai după ce se va fi asigurat recomandărilor dv. deplină considerare. In spiritul acesta, domnilor, s’a convocat conferinţa dela Paris şi nu mă îndoesc că veţi aprecia importanţa lucrărilor ce vă sunt cerute. Din partea sa, guvernul francez a susţinut şi susţine mai ,mult decât oricând că discuţialiteră este esenţială, discuţia Scare să permită tuturor păreri Hor de a s® face auzite. El este convins că regula fundamentală a democraţiei esti că hotărîrea are o valoare numai atunci când a fost în prealabil , dezbătută la lumina zilei, de către reprezentanţii tuturor celor interesaţi şi când primeşte adeziunea sinceră a celor care sunt chemaţi a lua răspunderea şi a asuma consecinţele. Vă vor fi supuse probleme care constituesc numai o parte din reglementarea definitivă a păcei. Aceste probleme sunt dificile şi complexe, căci pun în joc interesele esenţiale ale unui mare număr de state europene. Ele ridică uneori pasiuni. Sunt sigur că toţi vor aborda examinarea cu grijă şi le vor găsi, dacă nu soluţiuni perfecte, cel puţin soluţiuni raţionale, care să nu fie potrivnice nici Justiţiei şi nici onoarei şi care să fie capabile să aducă în această parte a lumei atât de tragic încercată, elementele de participare de care are o nevoie atâ de imperioasă. Guvernul francez este convins, în plină conştiinţă a responsabilităţilor sale, că această conferinţă la Paris va şti să ducă la bun sfârşit greaua misiune care este propusă. Discursul d-lui Bidault Paris, 29 (Rador). — Iată dis-ruit agresiunea şi că pentru a cursul de deschidere rostit de d. Bidault la conferinţa păcii: ,,In numele poporului francia, guvernul Republice durează din inimă bun venit delegaţiilor naţiunilor aliate şi amice, sosite la BIDAULT i, I-Ao-AA ' REGULAMENTUL? CONFERINŢEI paris, 29 (Rador).— Agenţia Franceză de Presă comunică : La propunerea d-lui Bidault, conferinţa de pace a instituit o comisiune pentru verificarea puterilor delegaţilor. Această comisiune se compune din şepte membri: câte un delegat australian, b Letorus, brazilian, chinez, etiopian, olandez şi cehoslovac. D. Bidault a propus ca această comisiune pentru valorificarea puterilor să se întrunească Marţi. Adunarea aprobă. Preşedintele conferinţei aminteşte apoi că consiliul celor patru mari miniştri de afaceri străine a prezentat celor 21 de puteri, întrunite în present la Paris, proectul de regulament al conferinţei. „Bineînţeles, adaugă d. Ridault, acest regulament nu poate fi eplicat decât după aprobarea lui de către conferinţă“. In consecinţă, delegatul Franţei propune numirea unei comisiuni pentru regulamentul conferinţă, declarând că, după părerea sa, nu trebuesc amânate până HrfftrsHu! desbsterilor publice lucrările comiunei pentru regulament, carear putea ca el dă loc în acelaş timp cu şedinţele plenare ele conferinţei. Rezumând intervenţiile precedente, d. Bidault aminteşte că conferinţa a hotărât ca comisiunea regulamentului să se întrunească Marţi la ora 10 şi comisiunea pentru verificarea puterilor cu o oră înainte de viitoarea şedinţă plenară. D. Bidault propune ca aceasta să aibă loc la orele 18, lucru ce este aprobat. Înainte de ridicarea şedinţei, d. Bidault cere delegaţilor să prezinte împuternicirile lor secretaririatulul conferinţei, după care declară şedinţa ridicată la orele 14,23, ora Greenwich. D. BIDAULT ALES PREŞEDINTE AL BIROULUI TEMPORAR Paris, 29 (Rador). — D. Byrnes a propus să se aleagă un birou temporar, deoarece conferinţa este stăpână pe procedura sa. Dând asigurări că împărtăşeşte speranţele formulate de d. Bidault în discursul său asupra rezultatului conferinţei, d. Byrnes a subliniat modestia ministrului francez şi a propus ca d. Ridault să fie numit preşedinte al biroului temporar, d. Foulques Du Sparc fiind secretar general. Propunerea a fost primită cu aplauze unanime. Plecarea delegaţilor de la Palatul Luxembourg a permis se aprecieze odată mai mult oganizarea materială a conferinţ de pace, care trebue omagiat. In curtea Palatului, reprezentanţii guvernelor din lumea streagă şi reprezentanţii lor ai pe Croaţiei schimbau primele impresiuni în aşteptarea automobilelor. Acestea erau chemate printr'un difuzor şi se prezenta una câte una in faţa scării d onoare. Cei patru mari miniştri d afaceri străine au fost aceia car au pişcat primii, fiind chema fără îndoială de către lucrării cerute de marile responsabilităţ de pe seama lor. Delegaţii celorlalte ţări, ma puţin grăbiţi, conversau în grupuri. j ) Generalul Slavin, subşeful statului major al armatei roşii, er înconjurat de către toţi ataşaţi militari şi navali anglosaxon întrucât aceştia din urmă se mirau de faţa brozată a genrralului sovietic, acesta le-a răsput într’o engleză perfectă: „Avei mai mult s«»are la Moscova de cât îa Londra”. D. Evatt, care n’a aşteptat pre mult pentru a se arăta apărătord micilor state, era ca şi acest foarte înconjurat. Fără îndoial ministrul de afaceri străine aiu traliar, va fi unul dintre personagîile -Cle mai de vază ale aceste! conferinţe. In timp ce pleacă ultimii delegaţi, ziariştii îşi redactează « menitoriile şi microfonul peştelui de radi transmite din bare presei impresiunile d-nei Genevieve Tabouis. Prima zi a conferinţei a lua sfârşit. 'ic Paris, 29 (Rador). — Prima şedinţa a conferinţei păcei s'a terminat la ora 16,35. Viitoarea şedinţă va avea : Marţi, la ora 15. D. MOLOTOV D. ATTLEE înfiinţarea comitetului pentru stabilirea regulelor de procedură Paris, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei Reuter transmite : In discuţiile era privire la înfiinţarea comitetului pentru stabilirea reguleilor de procedură ale conferinţei de pace, dr. Herbert Evett delegat al Australiei , care a luat cuvântul în urma I d-luî Bidault, a subliniat că a- a cest comitet va hotăra organiza - Iţia conferinţei. „El reprezintă o chestiune de importanţă supremă”, a declarat el. „De exemplu, el va trebui să decidă majorităţile necesare pentru scopul recomandărilor din partea conferinţei către cei patru sau cinci ce formează consiliul minştrilor de afaceri străine „In opinia guvernului pe care-1 reprezint, problemele de procedură sunt alături de problema statului acestei conferinţe. ,,Nu doresc să anticipez argumentul asupra ceea ce va trebui să fie majoritate”, Dr. Evett a cerut preşedintelui să ia măsuri astfel ca acest comitet să se poată întruni imediat. „Nu dorim nicio întârziere”, a declarat el „In faţa acestui comitet trebue să se pună unde probleme de principiu ce cuprind statutul celor 17 ţări reprezentate aici”. Vorbind tare şi răspicat, «tr. Evett a declarat: „Comitetul de procedură poate determina», în acord cu declaraţia de la Moscova putere a acestei conferinţe a naţiunilor beligerante în legătură cu tratatele finale de pace”. „Cele 17 naţiuni, a declarat el, au tot atât de mult dreptul de a participa la încheierea finală a păcii, ca şi însăşi membrii con miniştrilor afaceriilor siliului miniştrilor afacerilor străine. Doresc ca acest lucru să fiu bine înţeles. Trebue să hotărâm dacă această conferinţă va lucra prin majoritate obişnuită sau prin majoritate specială. Apoi, d. Bidault a propus ca comisiunea pentru procedură să se întrunească Marţi la orele 10. El a propus ca viitoarea şedinţă plenară să fie consacrată discuţiunilor generale. Ea va fi ţinută Marţi la ora 16, iar comisiunea pentru verificarea împuternicirilor se va întruni cu o oră mai înainte. Nu ara ridicat nicio obiecţiune şi şedinţa a fost ridicată. PLECAREA DELEGAŢILOR Paris, 29 (Rador). — Agenţia Franceză de Presă comunica: INVITAŢIA STATELOR SATELITE Paris 29 (Rador). — Silvail Mangeot, redactorul diplomatic al Agenţiei Reuter, aflat în prezent la Paris, scrie : Delegaţii celor cinci ţări foste inamice — Italia, România, Bulgaria, Ungaria şi Finlanda — ale căror tratate de pace vor fi discutate la conferinţa de la Paris, aşteptau Luni invitaţiile formele pentru a asista la conferinţă. Miniştrii de externe ai celor patru mari, puteri au consimţit principial ca puterile foste inamice să aibă dreptul de a expune punctele lor de vedere asupra redactatei tratatelor în cursul conferinţei. Invitaţiile vor fi făcute plenul conferinţei celor 21 state şi nu se ştie până acumm care punct al conferinţei se v hotărî trimiterea invitaţiei. S-a afirmat că, în afara nielui număr de funcţionari di statele foste inamice, aflaţi deja la Paris, miniştri de front ai unora’ din cela cinci stat s’au pregătit în capitalele respective să plece spre Paris ,mediat după primirea invitaţiilor. Observatorii conferinţei aşteaptă ca problema invitaţiile să fie ridicată în stadiul prin al conferinţei, adică înainte d împărţîvot.