Universul - Provincie, august 1946 (Anul 63, nr. 172-197)

1946-08-01 / nr. 172

-to Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietari „UNIVERSUL» S. 4L înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23.25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 110.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 1.30.15 amâneam W­ijș 'âtiâmâ v­r.iv. IN AŞTEPTAREA NOULI REGIM AL PAH Cu prilejul ultimei razzii car­­­mos al Uniunii Sovietice, care ne tinse asupra localurilor da con­sum din Capitală, s’a constatat că in multe din ele se servea atenţilor pâine din făină albă. Deşi, conform regimului in vii­toare, fabricaţia ţi punerea in vânzare a pâinii albe s­unt in­terzise. Faptul acesta, în aparenţă, mărunt, depăşeşte, totuşi — prin consecinţele şi stările de spirit pe care le desvălue — cadrul unei contravenţiuni obicinuite. Mai întâi, autorităţile nu sunt la prima descoperire în această privinţă, nici la primele sancţi­uni, urmate de reînoirea avertis­mentelor severe. Abuzul este cu­rent, iar practicarea lui, făţişe, generală, aproape agresivă. Re­­cunoaşte însuşi comunicatul cu căre Oficiul pentru controlul pâinii, de pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, însoţeşte re­zultatele razziei menţionate, că ,fabricarea fi vânzarea covrigi­lor, chiflelor, cornurilor, frame­­luţelor fi altor produse similare continuă a se face în dispreţul dispoziţiundor legale”. In plin centru, la coifuri de stradă, la poarta şcolilor, a instituţiilor pu­blice fi a stabilimentelor parti­culare, acest comerţ prohibit se etalează zilnic neînfricat şi în­floritor, la adăpostul toleranţei generale­în preajma gării de Nord, ori­cine poate cumpăra pâine albă „interzisă” şi pâine integrală fără cartelă, dacă plăteşte 5000 lei bucata pentru cea dintâi şi 1000 lei pentru a doua. Iar când se întâmplă să apară „Controlul”, vânzătorii improvi­zaţi dispar la timp, pentru ca în m­ai puţin de jumătate oră să-şi reia comerţul. Chestiunea nu trebue tratată insă cu uşurătate. Pe lângă inte­resul higienia determinat de con­­diţiunile în care marfa e pusă in vânzare — in cofuri neacoperite fi pipăită de mâinile cumpără­torilor —, ea implică fi un in­teres economic, care priveşte în­treaga colectivitate consumatoa­re, fiind vorba de păstrarea re­zervelor minimale de făină de care mai dispunem fi de respec­tarea reglementării stricte a fo­losirii lor, care trebue să ne asi­­gure alimerar­tarea până la pune­rea în consumaţie a nouei recol­te. Cuantumul la care se va ri­dica noua recoltă nu este cunos­cut însă cu preciziune până în clipa de faţă. Până atunci să nu uităm, că ceea ce consumăm acum, precum fi faptul însuși că mai avem încă ce consuma, se dator­esc tn ..H. £— 1. /virtX'r*-?•nî­impune dela sine o disciplină desăvârșită a consumului bazată Pe echitate fi pe egalitate de tratament. S locul să observăm act, insă, că Untul nedisciplinei de până acum l’a dat și-l dă încă, în nu­meroase cazuri, nu să fi autorita­tea pusă să raţioneze şi să disci­plineze consumul, în limitele stricte ale regimului legal pre­stabilit, de îndată ce avem de semnalat atâtea localităţi din provincie — chiar municipii — unde autorităţile îngădue oficial fabricarea şi desfacerea pâinii albe, ca şi consumul fără cartelă, în timp ce alte centre nu pot să procure populaţiei nici pâine de cea mai proastă calitate mă­car o singură zi pe săptămână. Şi, din păcate, aceeaş nedrep­tate o întâlnim şi în fixarea pre­ţului de vânzare a pâinii, care variază cu totul disproporţionat de la o localitate la alta. Este drept, este echitabil pro­cedeul? Fireşte, că nu. Pentru că, pe lângă inegalitatea de tratament pe care o crează in sânul popu­laţiei, de la o regiune la alta, tre­bue să ţinem seama şi de şcoala pe care o facem prin asemenea metode masselor de cetăţeni în ce priveşte egalitatea lor în faţa legilor fi autorităţilor, care con­­stitue prin ea tnsăfi un exemplu de indisciplină fi deci focar de contagiune tn bagatelizarea fi nesocotirea legilor. I Iar cel cari mizează prea des­chis pe noua recoltă şi ar fi in­­clinaţi să justifice fi să absolvi toleranţele de azi, ar fi mai bine să se arate mai circumspecţi fi să-şi înfrâneze optimismul. Pen­­tru că, chiar dacă vom avea o recoltă de grâu excedentară, ei e chemată să acopere nu numa nevoia de asigurare a minimulu de consum intern, cum fi execu­tarea obligaţiunilor din armisti­ţiu, plus restituirea ajutorulu primit până acum dela vecini noştri din Răsărit, dar — faţe de semnele puţin liniştitoare tri care se prezintă până acum cul­tura porumbului şi celelalte se­mănături, la noi, din cauza sece­tei — va trebui să ne ajute la compensarea deficitelor ca vor înregistra eventual la celelalte recolte. Iată de ce este nevoe de o schimbare a mentalităţii curente — a publicului şi a autorităţilor — mentalitate, care a încurajat indisciplina fi abuzul, creind a­­cea ambianţă de toleranţă fi ne­păsare, de care în niciun chip nu trebue să ne lăsăm cuprinși. M. S. REGINA mă ELENA IN VIZITĂ LA COLONIA „CRUCEA ROŞIE“ DIN SĂVÂRŞIN-ARAD" Arad, 26 iulie Miercuri duipă amiază, M. Sa Regina Mamă Elena, însoţită da două doamne de onoare, a vizitat colonia Crucea Roşii din Săvârşin, uned’şi petrec vara o Seamă de e­­levi de la toate şcoalele secundara din­ Arad. M. Sa Regina Mamă Elena a fost întâmpinată de d-nele: dr. Botiş, dr. Isaicu, Maria Manoliu şi Cornelia Vineş, administratoa­rea coloniei. In timpul vizitei, care a durat aproape o oră, M. Sa Regina Mamă Elena a vizitat dormitoa­rele coloniei, s-a întreţinut cu doamnele şi elevii prezenţi. In timpul vizitei M. Sa Regina Mamă Elena s’a interesat de ne­voile coloniei şi ale copiilor. jl*. 172 Joi ~t Attgw­t IM* O 4 !?ADtfdi APARE SUB CONDUCe­REA UNUI COMITET D! •Matitiks DIRECţl* .MuEti DESCHIDEREA SOLEMNA D» Bidault, ministrul de externe A CONFERINŢEI DE al Franţei, a rostit discursul Paris, 29 (Rador).—D. Bidault, şeful statului francez şi gazda ce­lor 21 de naţiuni la conferinţa păcii, a sosit la Palatul Luxen­bourg în cursul după amiezei pentru a primi pe şefii delegaţii­lor înainte de deschiderea for­mală a conferinţei. D. Ridault a pătruns în curtea Palatului printr’un dublu şir de poliţişti francezi, care ţineau mulţimea adunată în apropierea Palatului. In curtea Palatului două şi­ruri de jandarmi au prezentat săbiile. D. Ridault a intrat cu o mică gardă de cinci membri ai ca soldaţi ai lui Napoleon. Numeroşi pompieri se găseau în fundul curţei in punctele stra­tegice, ca fi pe acoperişul clădi­­rei. In curând au început să so­sească şi ceilalţi delegaţi, aduşi în automobile mari. Au venit pe rând d. Macken­zie King, prim ministrul Cana­dei, urmat imediat de reprezen­tanţii Olandei Apisiniei, Norve­giei şi Braziliei. După câtva timpp soseşte­­ Wellington Cop, delegatul chi­nez. Vine la rând d. Evatt, repra­»/inf/r­nfuT A picfo*/T7io4 /vi ro /ilî/d­o« gărzei republicane, cu coifuri­­­zentantul Australiei, care alune­­aurite fi cu panase fi îmbrăcaţi , că din automobil fi este ajutat să urce scării« cu covoare mari »te către un prieten. D. Molotov soseşte la ora MJS, pentru ca după câteva mi­nute să sosească şi d. Byrnes şi d. Att­lee. D. Molotyp zâmbeşte fi urcă treptele uitându-se drept Înain­te. p. Byrnes zâmbeşte fi pare că face o glumă, căci râde cu unul din membrii delegaţiei america­ne. D. Attlee pare că schiţeapa un scurt salut in faţa aitifimei. D. Bidault a ţinut recepţia, care a avut caracter privat, în salonul Victor Hugo. După sa­lutările obişnuite, membrii dele­gaţiilor s’au împărţit in grupuri, aşteptând deschiderea conferinţei. Lunga, suferinţă a temei, aş­teptarea răbdătoare a popoare­lor, neliniştea celor slabi, imen­sa speranţă a oamenilor cu su­fletul simplu şi cu inima dreaptă se îndreaptă astăzi către noi pentru a ne cere să­ îndepărtăm pentru totdeauna proorocirile rele ale profeţilor nenorocite­ şi să adâncim înţelegerea mutuală în serviciul justiţiei. Ubertăţel,­­ tunel scăpate de acest flagel numit război. . Am suferit, toţi ducăndu-l dec să-l desfiinţăm. A bătut ceasu pentru a începe şi a izbuti. Domnilor, declar deschisă con­ferinţa păcii”. PACE inaugural Palatul luxemburg în care — ţine Conferinţa pftcH SĂRBĂTORIREA ZILEI MARINEI SOVIETICE Festivitatea de la ministerul marinei. — Cuvântarea d-lui C­dor Săvulescu E­ugen Duminecă dimineaţă a avut loc în sala de festivităţi a ministeru­lui marinei, din iniţiativa secţiei militare ARLUS, sărbătorirea zilei marinei sovietice. Au luat parte d-nii: amiral Nistascu, secretar general al mi­nisterului marinei, general Cam­­brea, subşeful M. St. M., general Batcu, şeful comenduirii pieţei Bucureşti, general Nicolescu, co­mandor Cristescu precum şi oft­­a­n m£iFÍrvci soviet.cs. , comandor Săvuiescu Frişin, şef de stat major al marinei, a desvoltat o interesantă conferin­ţă despre ,,Flota roşie în răz­­boiu” arătând evoluţia marinei sovietice de la înfiinţare până as­tăzi. D-sa a arătat meritul mare pe care marinarii sovietici îl au în câştigarea victoriei şi a des­cris acţiunile purtate de ei în a­­pele mărilor şi oceanelor cari scaldă hotarele U. R. S. S. D-sa a mai subliniat şi rolul pe care marinarii l-au avut în instaurarea mişcării comuniste in Rusia, cum şi rezistenţa pe care marina roşie a opus-o în timpul războiului recent la Leningrad, Odessa, Sevastopol, pe Onega, Ladoga, Volga şi la Caspica. La sfârşit d. comandor Săvule­scu a amintit de prietenia ce lea­gă marina română de cea sovie­tică şi recunoştinţa pe care ma­rina şi poporul român o au pen­tru U. R. S. S., care cu genero­zitate a înapoiat o parte din va­sele noastre. După documentata conferinţă a d-lui comandor Săvulescu a rulat un film cu parada sovietică a sporturilor. Asistenţa conferinţa îşi începe lucrările Paris 29 (Rador). — D. Si­­dault primul ministru fran­cez şi şeful delegaţiei fran­ceze la conferinţa păcei, a deschis conferinţa la ora 15,03 minute ora locală. ASPECTUL SĂLII Paris, 29 (Rador). — Agenţia franceză de presă transmite: Conferinţa de pace s’a deschis la orele 15.03 precis, în Palatul Luxembourg. Cu o jumătate oră mai înain­te, hemiciclul se umpluse treptat cu mulţimea delegaţilor dintre care, unii în uniformă, doi sau trei în Costume pitoreşti, pre­cum şi câteva femei. Cât despre tribune, ele erau — după expresia consacrată — pline la refuz. Unele cu ziarişti, dintre care mulţi sosiseră din locuri foarte depărtate, altele cu invitaţi de marcă. Au stârnit in­care are de discu­tat reglementa­­rea lumii după război Guvernul este fericit să con­state că toate naţiunile au ac­ceptat invitaţia pe care le-a a­­dresat-o în numele Consiliului miniştrilor de externe şi est© convins că reprezentanţii ţărilor noastre vor lucra de comun acord şi în spirit de colaborare amicală la misiunea importantă pe care şi-au propus-o. Pentru a doua oară în mai puţin de 30 de ani, tot în Franţa are loc o conferinţă internaţio­nală prin care naţiunile victo­rioase din nişte războaie grozave se străduesc să stabilească pacea. Guvernul francez apreciază la înalta sa valoare cinstea şi în­crederea pe care i le arată par­tenerii şi prietenii săi. El ştie că ceasta onoare este consecinţa care a vrut ca pen­tru a doua oară, Franţa să fi fost avangarda naţiunilor democrati­ce împotriva cărora s’a dszlăn-wrrwt Titvrnstr.) fi vestiţi. Totuşi, marile vedete nti sosiseră incă. Ele au apărut la ora 18. Prin­­ uşa situată tn spatele fotoliului preşednţiei au apărut întâi d. Bymes, drept fi solemn fi apoi d-nii Molotov şi Attilee. In urma lor veneau şefii tuturor, delega­ţiilor. In acest strălucit cortegiu, s’a recunoscut­­imediat d. Hang Ci Cseh. I Atenţiunea s’a concentrat ime- ’ diat asupra primului delegat etio­pian îmbrăcat întriun costum verde strălucitor, eşind un relief faţă de culoarea feţei saie tntu-­ necate. I D. Ridault a luat imediat loc pe­­ fotoliul prreşedinţial, fiind uneon., jurat de d-nii Foulques, Duparc, La Tour, Dupin şi Falaize. Din toate părţile au izbucnit I aplauze, după care Fa făcut li-i nişte. Conferinţa de pace a în­ceput a doua oară a avut partea sa mare de doliu şi suferinţă, ca şi de distrugere, care au fost preţul victoriei câştigate. Conferinţele întrunite după războiul din 1914—1918 au pro­pus lumei soluţiuni care nu au împiedecat ca după mai puţin de 21 de ani să izbucnească un nou război, mai lung şi mai în-­­­grozitor. Este uşor să se facă procesul oamenilor sau politicelor care poartă răspunderea acestor solu­ţiuni. Istoria trebue să judece. Să-mi fie însă îngăduit să spun că, oricare ar fi fost erorile şi slăbiciunile, cauza profundă a eşecului depinde de faptul că cele două mari puteri, ale căror arme au cântărit rând pe rând mult în luptă, au rămas în afara reglementării păcii. Această cauză, fără îndoială decisivă pentru slăbiciune, nu mai există astăzi. Toate naţiuni­le democratice participă la dez­bateri, înţelegerea internaţională exi­stă de pe acum şi guvernul fran­cez doreşte în mod deosebit ca această înţelegere să fie comple­tată prin admiterea în acest con­cert al naţiunilor şi a celor ab­senţi, mai ales cei din Europa, imediat ce aceştia vor trăi con­form libertăţilor. O asociaţie a naţiunilor paci­fice, însufleţiţi de acelaş ideal, este la baza Organizaţiei Naţi­­u­ni­lor Unite, ale căror temelii au fost puse anul trecut la San Francisco şi Isare, în mijlocul unor mari dificultăţi, dar cu creş­­dinţă şi speranţă a început în 1946 primul său an de existenţă. La această asociaţie a naţiuni­lor pacific®, Consiliul miniştrilor de externn­e face apel pentru a participa la elaborarea regle­mentarei păcii. Cunoaşteţi toţi, domnilor, pro­cedura instituită pentru a asi­gura pregătirea şi discutarea tra­ Septembrie 1945 şi din Mai de la Paris, şi apoi în iunie, în acest ţaţelor de încheiat cu statele eu­ropene care au fost, în tot răz­boiul sau numai într’o parte din ei asociate cu Germania. Nu este nevoie să evoc în faţa ştiilor de afaceri străine din dv. reuniunile Consiliului mint­­an, reuniuni în cursul cărora au fost stabilite proectele care vă sunt supuse astăzi. Ştiu că se vor ridica critici cu privire la marile linii după care a fost concepută această proce­dură. S-au auzit plângeri şi cu privire la încetineala cu care au fost făcute lucrările noastre­ şi întârzierea care a rezultat pen­tru comratiferea necesară a celor­lalte naţiuni In deosebi Intere­sate.­­ Ca reprezentant al guvernului pe care 1-aţi acceptat ca gazdi, am mai puţin dreptul decit ori­­care altul de a mi Institui In campion al metodelor care sunt în ca­uzi. Dar deoarece am par­ticipat personal ţi direct, cred că pot să spun că dificultăţile întâmpinate au fost imense de­­­oarece interesele prezente erau greu de împăcat «■* deoarece era esenţial să­­ respecte unele principii de drept şi morală, care se impun politicei internaţionale,­­ca şi conducerei omeneşti. „ Cu siguranţă că nu un reproş­­de precipitare riscă să primească cei care supun astăzi aprecierea jov. acest important capitol de reglementare europeană, care­­ comstitue proectele tratatelor de­­pace cu Italia, Ungaria, Bulga­ria, România şi Finlanda. Au însă cel puţin conştiinţa că au căutat cu răbdare şi chiar cu înverşunare soluţiile care ar pu­tea să realizeze un acord al tu­turor şi să constitue bazele unor soluţiuni durabile, f se cuvine cel puţin să li se recunoască drep­tatea că nu au pretins niciodată să impună altuia, fără consul­tări, hotărîri definitive. S’a pre­văzut dela început că această hotărîre va interveni numai când dezbaterea va fi fost adusă în faţa unui auditoriu mai mare, unde opinia publică internaţio­nală va putea în mod liber să-şi facă auzit glasul. In acest scop s’a întrunit azi la Paris reprezentanţii Naţiuni­lor Unite, care au participat e­­fectiv la război cu forţe militare substanţiale. S-au dat asigurări concrete că această conferinţă va proceda la discuţii cât mai largi şi cât mai adânci cu putinţă şi că stabili­rea definitivă a proectelor tra­tatelor va avea loc numai după ce se va fi asigurat recoman­dărilor dv. deplină considerare. In spiritul acesta, domnilor, s’a convocat conferinţa dela Paris şi nu mă îndoesc că veţi aprecia importanţa lucrărilor ce vă sunt cerute. Din partea sa, guvernul fran­cez a susţinut şi susţine mai ,­­mult decât oricând că discuţia­­literă este esenţială, discuţia Scare să permită tuturor păreri­ Hor de a s® face auzite.­­ El este convins că regula fun­damentală a democraţiei esti că hotărîrea are o valoare numai atunci când a fost în prealabil , dezbătută la lumina zilei, de către reprezentanţii tuturor ce­lor interesaţi şi când primeşte adeziunea sinceră a celor care sunt chemaţi a lua răspunderea şi a asuma consecinţele. Vă vor fi supuse probleme care constituesc numai o parte din reglementarea definitivă a păcei. Aceste probleme sunt di­ficile şi complexe, căci pun în joc interesele esenţiale ale unui mare număr de state europene. Ele ridică uneori pasiuni. Sunt sigur că toţi vor aborda examinarea­­ cu grijă şi le vor găsi, dacă nu soluţiuni perfecte, cel puţin soluţiuni raţionale, care să nu fie potrivnice nici Justiţiei şi nici onoarei şi care să fie capabile să aducă în acea­stă parte a lumei atât de tragic încercată, elementele de partici­pare de care are o nevoie atâ de imperioasă. Guvernul francez este convins, în plină conştiinţă a responsabi­lităţilor sale, că această confe­rinţă la Paris va şti să ducă la bun sfârşit greaua misiune care­­ este propusă. Discursul d-lui Bidault Paris, 29 (Rador). — Iată dis-­r­­uit agresiunea şi că pentru a cursul de deschidere rostit de d. Bidault la conferinţa păcii: ,,In numele poporului francia, guvernul Republice d­urează din inimă bun venit delegaţiilor na­ţiunilor aliate şi amice, sosite la BIDAULT i, I-Ao-AA ' REGULAMENTUL? CONFERINŢEI paris, 29 (Rador).­­— Agenţia Franceză de Presă comunică : La propunerea d-lui Bidault, conferinţa de pace a instituit o comisiune pentru verificarea pu­terilor delegaţilor. Această comisiune se compu­ne din şepte membri:­ câte un delegat australian, b Le­torus, bra­zilian, chinez, etiopian, olandez şi cehoslovac. D. Bidault a propus ca acea­stă comisiune pentru val­orifica­rea puterilor să se întrunească Marţi. Adunarea aprobă. Preşedintele conferinţei amin­teşte apoi că consiliul celor patru mari miniştri de afaceri străine a prezentat celor 21 de puteri, întrunite în present la Paris, proectul de regulament al con­ferinţei. „Bineînţeles, adaugă d. Ri­dault, acest regulament nu poa­te fi eplicat decât după aproba­rea lui de către conferinţă“. In consecinţă, delegatul Fran­ţei propune numirea unei comi­­siuni pentru regulamentul con­ferinţă, declarând că, după pă­rerea sa, nu trebuesc amânate până H­rfftrsHu! desbs­terilor pu­blice lucrările com­iunei pentru regulament, care­­ar putea ca el dă loc în acelaş timp cu şe­dinţele plenare ele conferinţei. Rezumând intervenţiile prece­dente, d. Bidault aminteşte că conferinţa a hotărât ca comisiu­­nea regulamentului să se întru­nească Marţi la ora 10 şi comi­­siunea pentru verificarea puteri­lor cu o oră înainte de viitoarea şedinţă plenară. D. Bidault propune ca aceasta să aibă loc la orele 18, lucru ce este aprobat. Înainte de ridicarea şedinţei, d. Bidault cere delegaţilor să pre­zinte împuternicirile lor secretar­i­riatulul conferinţei, după care­­ declară şedinţa ridicată la orele 14,23, ora Greenwich. D. BIDAULT ALES PREŞEDINTE AL BIROULUI TEMPORAR Paris, 29 (Rador). — D. Byr­nes a propus să se aleagă un bi­rou temporar, deoarece conferin­ţa este stăpână pe procedura sa. Dând asigurări că împărtăşeş­te speranţele formulate de d. Bi­dault în discursul său asupra re­zultatului conferinţei, d. Byrne­s a subliniat modestia ministrului francez şi a propus ca d. Ridault să fie numit preşedinte al birou­lui temporar, d. Foulques Du­ S­parc fiind secretar general. Propunerea a fost primită cu aplauze unanime.­­ Plecarea delegaţilor de la Pa­latul Luxembourg a perm­is se aprecieze odată mai mult o­ganizarea materială a conferinţ de pace, care trebue omagiat. In curtea Palatului, reprezen­tanţii guvernelor din lumea s­treagă şi reprezentanţii lor ai pe C­roaţiei schimbau primele impre­siuni în aşteptarea automobile­lor. Acestea erau chemate prin­tr'un difuzor şi se prezenta una câte una in faţa scării d onoare. Cei patru mari­ miniştri d afaceri străine au fost aceia car au pişcat primii, fiind chema fără îndoială de către lucrării cerute de marile responsabilităţ de pe seama lor.­­ Delegaţii celorlalte ţări, ma puţin grăbiţi, conversau în gru­puri. j )­ Generalul Slavin, subşeful sta­­­tului major al armatei roşii, er înconjurat de către toţi ataşaţi militari şi navali anglosaxon întrucât aceştia din urmă se mi­rau de faţa bro­­zată a genrr­a­lului sovietic, acesta le-a răsput într’o engleză perfectă: „Avei mai mult s«»are la Moscova de cât îa Londra”. D. Evatt, care n’a aşteptat pre mult pen­tru a se arăta apărăto­rd micilor state, era ca şi acest foarte înconjurat. Fără îndoial ministrul de afaceri străine aiu traliar­, va fi unul dintre perso­nagîile -Cle mai de vază ale a­ceste! conferinţe. In timp ce pleacă ultimii de­legaţi, ziariştii îşi redactează « menitoriile şi microfonul peşte­lui de radi transmite din bare presei impresiunile d-nei Gene­vieve Tabouis. Prima zi a conferinţei a lua sfârşit. 'ic Paris, 29 (Rador). — Prima şe­dinţa a conferinţei păcei s'a ter­minat la ora 16,35. Viitoarea şedinţă va avea : Marţi, la ora 15. D. MOLOTOV D. ATTLEE înfiinţarea comitetului pentru stabilirea regulelor de procedură Paris, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei Reuter tran­smite : In discuţiile era privire la în­fiinţarea comitetului pentru sta­bilirea reguleilor de procedură ale conferinţei de pace, dr. Her­­­­bert Evett delegat al Australiei , care a luat cuvântul în urma I d-luî Bidault, a subliniat că a- a cest comitet va hotăra organiza - I­ţia conferinţei.­­ „El reprezintă o chestiune de­­ importanţă supremă”, a decla­­­­rat el. „De exemplu, el va trebui să decidă majorităţile necesare pentru scopul recomandărilor din partea conferinţei către cei patru sau cinci ce formează con­siliul minştrilor de afaceri străine „In opinia guvernului pe care-1 reprezint, problemele de procedură sunt alături de pro­blema statului acestei confe­rinţe. ,,Nu doresc să anticipez ar­gumentul asupra ceea ce va tre­bui să fie majoritate”, Dr. Evett a cerut preşedinte­lui să ia măsuri astfel ca acest comitet să se poată întruni ime­diat. „Nu dorim nicio întârziere”, a declarat el „In faţa ace­stui co­mitet trebue să se pună unde probleme de principiu ce cuprind statutul celor 17 ţări reprezenta­te aici”. Vorbind tare şi răspicat, «tr. Evett a declarat: „Comitetul de­­ procedură poate determina», în a­­cord cu declaraţia de la Moscova putere a acestei conferinţe a na­ţiunilor beligerante în legătură cu­ tratatele finale de pace”. „Cele 17 naţiuni, a declarat el, au tot atât de mult dreptul de a participa la încheierea finală a păcii, ca şi însăşi membrii con miniştrilor afa­ceriilor siliului miniştrilor afacerilor străine. Doresc ca acest lucru să fiu bine înţeles. Trebue să hotărâm dacă a­­ceastă conferinţă va lucra prin majoritate obişnuită sau prin majoritate specială. Apoi, d. Bidault a propus ca comisiunea pentru procedură să se întrunească Marţi la orele 10. El a propus ca viitoarea şe­dinţă plenară să fie consacrată discuţiunilor generale. Ea va fi ţinută Marţi la ora 16, iar com­i­­siunea pentru verificarea împu­ternicirilor se va întruni cu o oră mai înainte. Nu ara ridicat nicio obiecţiune şi şedinţa a fost ridicată. PLECAREA DELEGAŢILOR Paris, 29 (Rador). — Agenţia Franceză de Presă comunica: INVITAŢIA STATELOR SATELITE Paris 29 (Rador). — Silvail Mangeot, redactorul diplomatic al Agenţiei Reuter, aflat în prezent la Paris, scrie : Delegaţii celor cinci ţări fos­te inamice — Italia, România, Bulgaria, Ungaria şi Finlanda — ale căror tratate de pace vor fi discutate la conferinţa de la Paris, aşteptau Luni invitaţiile formele pentru a asista la con­ferinţă. Miniştrii de externe ai celor patru mari, puteri au consimţit principial ca puterile foste ina­mice să aibă dreptul de a ex­pune punctele lor de vedere a­­supra redactatei tratatelor în cursul conferinţei. Invitaţiile vor fi făcute plenul conferinţei celor 21 state şi nu se ştie până acum­m care punct al conferinţei se v hotărî trimiterea invitaţiei. S-a afirmat că, în afara ni­­elui număr de funcţionari di statele foste inamice, aflaţi de­ja la Paris, miniştri de front ai unora’ din cela cinci stat s’au pregătit în capitalele res­pective să plece spre Paris ,­mediat după primirea invitaţii­lor. Observatorii conferinţei aş­teaptă ca problema invitaţiile să fie ridicată în­ stadiul prin al conferinţei, adică înainte d împărţîvot.

Next