Universul - Provincie, septembrie 1946 (Anul 63, nr. 198-223)
1946-09-01 / nr. 198
If u* * s a% Anssl an 63»S@a 4 PACINI fondator: LUIGI CAZZAVILLAH Proprietar: „umvgilaut.“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. lifo» mm mm ' & 20© LEI Tessas imtm tma bi Knmerar teţfenn a** *rt>irli Dir. G-to F. *. t. Hr, SÍ.ÍS479S9, \ 4 M C I .,© IN. URM AJ TER I DIN LUMEA INTAI AGA« TELEGRAFICE $1 TELEFONICE .‰«%.*%›., ... REDACTIA SI ADMINISTRATIA * BUCURESTI« STR. BRCZOGANU No. 23-35 v. . CENTRALA TELEFONICA. A ZIARULUI: jJO.ro: SECRETARIATUL DE REDACTIEl 3.30.15 .. --mmmmmmmmmmmmemesa LUAREA GRIVIŢEI . Evocând astăzi prima etapă, primul mare fapt de arme al oastei româneşti în războiul de la 11877 — luarea Griviţei — trebue să ne oprim la constatarea că nu trăim în al 70-lea an de la proclamarea independenţei ţărilor româneşti. Luminile şi timbrele din desfăşurarea evolutivă a vieţii noastrede stat, trebuesc privie fi prin prizma timpului de când eseistă această viaţă de stat. Popor cu milenară existenţă deoparte fi de alta a Carpaţilor, vicisitudinile Spartei — Istoria le atestă — nu ne-au dat răgazul de a ţine pasul, in ritmul progresului, la fel cu celelalte neamuri cari au avut posibilitatea unei îndelungate libere dezvoltări. , In 1877, Rusia hotărăște să declare război Turciei, întrucât Poarta respinsese toate ofertele de împăcare, cum se precizează în scrisoarea pe care Țarul o adresează prineipefflui domnitor parol. România, alăturându-se acţiunii ruseşti, îşi scutură stăpânirea otomană ce dura de 4 secole fii jumătate şi işi proclamă independdenţa. La 10 Mai, care devine şi ziuade sărbătorire a proclamării Independenţii, după felicitările guvernului, ale preşedinţilor Corpurilor legiuitoare etc., principele domnitor răspunde că „astăzi când şi ultima umbră a vasalităţii a dispărut de deasupra ţării, sper că independenţa României va fi o binefacere nu numai pentru ea însăşi, ci şi pentru Europa, întrucât ea va fi de acum în stare să-fi îndeplinească misiunea, neînrepiedeată şi în libertate”. Câteva zile mai târziu, principele Carol scrie tatălui său: proclamarea independenţei n’a făcut poate impresie plăcută cabinetelor, deoarece noi ne-am luat azi, singuri, ceea ce probabil vroiau alţii să ne dea mai târziu. Insă tocmai asta voiam şi noi să prevenim. Armata mea are acum frumosul real de a se bate pentru o idee". Fazele cooperării trupelor ruso române simt cunoscute şi, încă de la 28 August, Ţarul felicită ostăşimea românească, pentru dovada strălucită de viteile din primele ore ale luptelor împotriva redutei Griviţa, ce forma poziţia, chee în drumul către Plevna. In dimineaţa zilei de 30 August, începe bombardarea cu 256 de tunuri şi principele Carol supraveghează şi conduce personal operaţiile care duc la victorie. Batalionul 2 de Vânători, regimentele 14 şi 16 de dorobanţi şi 5 de linie au dat asaltul redutei, în acelaş timp în care 4 batalioane ruseşti făceau o înaintare victorioasă contra frontului de sud al aceleeaşi redute. Drumul către Plevna era deschis; după două luni de lupte aprige, Osman Paşa se predă cu întreaga sa armată. Alături de puternica armată rusă, fiii României au făcut dovada că independenţa ţării lor, fiind ţelul bravurii şi dârzeniei, nu ezită să-şi dea viaţa, cu un elan ce stârneşte elogiile şi admiraţia înalţilor comandanţi. Printr-un ordin de zi, principele Carol omagiază armata rusă, „exemplul viu al celor mai înalte virtuţi războinice”, „legată acum cu armata română printr’o prietenie indestructibilă", după care se adresăndu-se ostaşilor români — le spune: „România poate prbi cu mândrie şi încredere viitorul, cât timp va poseda astfel de fii cu inima caldă şi cu braţul tare". In acelaş timp, Bulgaria,pe, părmântul căreia dau datriuplele, şi-a dobândit independenţa şi legăturile de amiciţie s’au ipmsolidat şi mai mult, un frumos monument din centrul Sofiei amintind datoria de vecuna fiinţă a Bulgariei faţă de cei cari şi-au vărsat sângele pentru libertatea şi independenţa ei. De altfel, o seamă de patrioţi bulgari, refugiaţi şi adăpţostiţi la noi, au luptat ca voii întări în războiul de la 1877, alături de armatele rusă şi română. Dealungul secolelor,prietenia celor două popoare, româin şi bulgar, a fost ceva firesc, real, interesele şi ţelurile comune creând o perfectă unitate de viaţă, ca dovadă aşezările fiilor celor două neamuri pe un mall ori altul al Dunării. După aproape decenii, urmaşii celor de atunci, ruşi şi români, au luptat din nou pentru ideia de libertate şi sângele lor a udat câmpiile Transilvaniei, ale Ungariei, văile şi mumţii Cehoslovacel în iureşul îmnpotriva cotropitorilor nazişti, în spiritul acelei amiciţii despre oaste pomenea, la 1877, Carol I. Din experienţa anilor ce s’au depănat de atunci, r dezavuănd greşelile de care nu poporul e răspunzător pentru acţiunea vremelnică a uzurpatorilor de la conducerea ţări în epoca antonesciană, România independentă ţine să-şi afirme, odată cu nestăvilita ei dragostte de libertate, statornicite şi indestructibilele sentimente de amiciţie şi de gratitudine faţă de marea naţiune vecină de la răsărit, de care o leagă sângele vărsat în comun la ISU, 1878 şi în 1944-1945 pentru acelaş ideal al eliberării popoarelor de sub jugul asupritorilor. DISCURSUL D-LUI MOLOTOV u iiEi mm ihh ni ni ' Pari*, 29 (Agerpres). — Corespondentul special al Agenţiei ,,Tass” transmite : D Molotov, reprezentantul Uniunei * Sovietelor a rostit în şedinţa de Marţi a comisiei pentru chestiunile economice italiene, următorul discurs : Când chestiunile de procedură au • i fost discutate, delegaţia australiană a arătat un interes excepţional. A■ cum este evident modul prin c care delegaţia australiană încearcă sa profite de drepturile acordate de procedura conferinţei. Ea este special de activă în chestiunea repa*' raţiunilor. Vedem că aceasta nueste prima chestiune în care chestiunea reparaţiuniior, delegaţia ausetraliană prezintă propuneri ras,turnând deriziunile adoptate anterior. Ce atrage atenţia în aceste propuneri ale delegaţiei australie,ne ? In primul rând faptul că toate sunt făcute pe aceia calapod. Delegaţia australiană face aceleaşi propuneri standard privitor la toate tratatele de pace ale ţărrilor pe cari le luăm acum în considerare. Anumite deosebiri de detaliu nu schimbă natura lor standard. Ea propune să nu se fixeze puma reparaţiunilor nici pentru România sau Italia, nici pentru Ungaria, Finlanda sau Bulgaria. Deşi aceste sunt state complet deosebite, delgaţia australiană are acelaş model de croială pentru aceste ţări în chestiunea reparaţiunilor. Acum o altă chestiune. la toate cazurile ea propune ca reparaţiunile să nu fie plătite nici in natură, aici în mărfuri, ci on valută străină, dolari sau lire sterline sau altă valută străină. Şi aici găsim acelaş etalon de măsură pentru toate cele cinci ţări. Mai departe ea propune ca chestiunea reparaţiunilor să nu fie hotărită principial la această conferinţă, ci să fie predată unei comisiuni compusă din şapte membri Ea propune chiar ca chestiunea reparaţiilor Germaniei şi Austriei să fie deasemenea referita acestei comisiuni, deşi aceste chestiuni nu privesc această conferinţă. Chiar faptul că ni se oferă adoptarea de hotărîri standard la chestiunea reparaţiunilor pentru eiusi sau chiar şapte state, arată că propunerile delegaţiei australiene nu pot fi socotite ca propuneri constructive. Aceste propuneri sunt cu toate acestea de o natură precisă în sensul că sunt inacceptabile pentru statele cari au suferit din partea agresorilor. Cu toate acestea în ţările responsabile de agresiune, ele vor găsi un răspuns aprobator din partea acelora cari doresc să evite reparaţiunile. Intre timp falsitatea unui sistem standard simplificat de aplicat la ţări deosebite este perfect evidentă. Intr’adevăr, nu se poate crede că chestiunea reparaţiuniior Germaniei pe de o parte şi că zicem a Bulgariei pe de alta, nu pot fi măsurate după acelaş etalon. In aserenea cazuri etalonul standard poate produce mult rău. Iar chiar în etalonul de măsură al delegaţiei australiene nu este greu de observat o anumită tendinţă când e vorba d exemplu de atitudinea ei faţă de U. E. 5. S. DC a.bea un an a trecut de la terminarea răzbelului şi sunt deja oameni chiar în ţările aliate cari au uitat sau încep să uite rolul pe care Uniunea Sovietică l’a jucat in zdrobirea inamicelui nostru comun şi în câştigarea victoriei aliate; în acela« timp ei uită prea uşor indinieiile făcute de Uniunea Sovietică in numele libertăţii şi independenţii şi în numele cauzei comune aliata. REPARATIJIE DATORATE DE ROMÂNIA, UNGARIA ŞI FINLANDA Este bine ştiut că Uniunea Sovietică împreună cu celelalte state aliate au fixat reparaţiunile datorate de România, Ungaria şi Fin,landa. Aceste state plătesc deja reparaţii de doi ani şi nu a existat vreo neînţelegere intre ele şi Uniunea Sovietică. Totuşi delegaţia australiană propune ca România, Ungaria şi Finlanda să înceteze plata reparaţiunilor datorate Uniunei Sovietice şi ca întreaga chestiune a repotuţiii Error să fie trimisă la o comisiune pe care a inventat-o, zădărnicind astfel acordurile în curs de efectuare. Consiliul miniştrilor d© afaceri străine a fixat suma reparaţiunilor datorate Uniunii Sovetice la loc milioane dolari plătibilă în 7 ani, această hotărîre a fost adoptată după multe disecţii şi după Un examen foarte atent al chestiunii. Şi iată că soseşte delegaţia australiană şi propune suprimarea acestei hotărîri. Ni s© spune în acelaş timp foarte politicos : Noi nu ne opunem că să primiţi reparaţiuni, dar noi nu ne pronunţăm pentru aceste reparaţiuni. Trebue n d car© să fim recunoscători pentru această atitudine faţă d© Uniunea Sovietică ? Şi pentru ce motiv vă rog? Nu ni s’a, dat nici motive nici fapte, nimic demn d© atenţie nu a fost citat in favoarea acestei propuneri. PROPUNERI STANDARDIZATE Delegaţia australiană a decis pur şi simplu că trebue să desfăşoaer o energie specială în chestiunile relative la Uniunea Sovietică şi a pornit să prezinte propunerile ei standardizate îndreptate contra intereselor Uniunii Sovietice în toate tratatei© de lape. Delegaţia australiană a scris aşa multe amendamente In această conferinţă, incit Uni se minunează deja de unde ia atâta hârtie. co(Cosimuare la Ultima Oră) O importantă conferinţă feroviară româno-iugoslavă Timişoara 29 (Agerpres). — La Jimibolia a început la 27 August o importantă conferinţă feroviară româno-iugoslavă, pentru reluarea traficului între cele două ţări. Delegaţia iugoslavă este condusă de d. Ceper Alois directorul serviciului transporturilor internaţionale al căilor ferate iugoslave. Delegaţia română e condusă de d-nii ing. Zaharia Petre şi Victor Vangihelescu. Ambele delegaţii sunt compuse din numeroşi experţi. In cadrul acestei conferinţe s-a discutat punerea în circulaţie a unui tren accelerat Bucureşti—Belgrad care depinde de terminarea lucrărilor podului de la Panciova, prevăzute pentru sfârşitul lunei octombrie. Preţul - cumpărare a vitelor vi regiun£9e lovite de secetă Ministerul agriculturii şi domeniilor ne trimite spre publicare următorul comunicat: Comisia interministerială de comandament unic pentru ajutorarea populaţiei din regiunile bântuite de secetă face un călduros apel către săteni să nu mai vândă vitele la preţurile derizorii oferite de speculanţii acaparatori. Fir intri© dgeizie publicată în „Monitorul Oficial”, preţul de cumpărare al vitelor, în regiunile lovite de secetă a fost stabilit în modul următor: Bovine slabe de măcelărie până la490 kg. greutate vie 1 3590; dela 401 la 650 te. greutate vie lei 3.650; peste 600 kg. greutate vie lei 4000. Bovine de măcelărie jumătate grase până la 400 kg. greutate vie lei 4000; dela 401 la 600 kg. greutate vi© lei 4.250; peste 600 kg. greutate vie lei 4.500, Bovin® grase de măcelărie până la 400 kg. greutate vie iei 4500; de la 401 la 600 kg. greutate vie lei »1750; peste 600 kg. greutate vie lei 5.000. Bovine de reproducţie indiferent de starea lor de îngrăşare şi de greutate lei 5000. Pentru efectuarea acestor cumpărări, Statul a pus la dispoziţia Comisiei interministeriale de comandament unic suma de lei 100 miliarde. Peste câteva zile se vor comunica modalităţile de cumpărare ale vitelor şi săbnii vor putea să şi le vândă la preţurile minimale arătate mai sus. Sătenii sunt îndemnaţi să-şi vândă vitele numai la preţurile oficiale. Comisii oficiale vor fi în toate oboarele de vite, singurile locuri unde vor putea avea loc vânzările şi cumpărările. Aceste comisii vor supraveghea ca preţurile încasate de ţărani să nu fie mai mici decât cele oficiale. Un nou lot de prizonieri români au sosit din Uniunea Sovietică Eri a sosit în gara Iaşi un număr de 2090 prizonieri repatriaţi din Uniunea Sovietică. Organizaţia locală a Apărării Patriotice a distribuit foşti joii prizonieri zahăr, ţigări, broşuri, ziare, pfr CEI PATRU MINIȘTRI DE EXTERNE SAU ÎNTRUNIT ERI LA PARIS Paris, 23 (Rador). — D-nii Revin, Eldault, Byrnes și Molotov s’au întrunit la ora 16 și 15 în birourile ministrului de externa francez, la Quai D’Orsay. Reuniunea a avut un caracter privat, fiecare ministru de externe fiind asistat doar de doi adjuncţi şi de câte un interpret. REZOLUTIA ADOPTATA Faras, 29 (Rador). — Reuniunea cete patru miniştri de externe ai Angliei, Ordinii Sovietice, Stretete Uniteşi Franţei, a început la ora 16 in binolul adud Bidauit dela Quai d’Onsay şi s’a terminat la ora 19 şi 5. Scopul reuniunii, a cărei iniţiativă a fost luată de d. Bevin, a fost să se studieze poziţia pe care principalii aliaţi urmează să o ia faţă de diversele amendamente prezentate de celelalte 17 naţiuni. Cei patru miniştri de externe au adoptat următoarea nezoluţie: „1. Co sidliul miniştrilor de externe Însărcinează pe adjuncţi să examineze divers«#« amendamente şi noile propuneri prezentate de membrii conferinţei, precum şi die statele «liate şi foste inamice pentru a constata cari sunt acelea care ar putea să obţină sprijinul general al membrilor Consiliului. Consiliul miniştrilor de externe va ţine o reuniune în comitet rstrâns cu scopul de a încerca, în ce priveşte amendamentele şi nouile propuneri prezentate, să rezolve toate deosebirile de vederi şi să aprobe recomandările adjuncţilor. 2. — In cazul când deasacerdul s’ar prelungi între ei cu privire la amendamente, membrii Consiliului miniştrilor de extern® vor continua totuşi să sprijine articolele din pnoectel© d© tratate asupra cărora au căzut de acord, păstrându-şi totuşi libertatea de a vota după propria lor judecată In ce priveşte chestiunile ce nu sunt precizate de aceste articole”. Rezoluţia are deci drept rezultat să confirme în mod explicit angajamentul implicit pe care cei patru miniştri de externe l-au luat de a sprijini textele proectelor asupra cărora căzuseră de acord cu priceal reintestiil anterioare. In ce priveşte amendamentel prepus® de ceilalţi degaţi, Marii Patru vor examina dacă unele dintre ele nu pot fi acceptate. Dacă vor cădea de acord, nu vor fi legaţi în mod automat de nouite acorduri. Dacă, din contră, acordul se dovedeşte imposibil cu privire la amendamentul in chestiune, vor fi legaţi prin textul anterior din proectele de tratate pe care le-au supus conferinţei celor 21. In acest caz vor trebui să ia in mod solidar atitudine contrară amendamentului a supus căruia nu s’a putut ajung® la un acord între ei. Insfărşit, în ce priveşte chestiunii® asupra cărora nu a existat un acces între cei patru cu prilejul redactării proectelor de tratate, adjuncţii vor fi însărcinaţi să găsească modalităţile unui acord. Din acel moment, cei patru vor fi angajaţi şi vor trebui să ia o atitudine comună. Dacă adjuncţii nu ajung la un rezultat, fiecare din cei patru miniştri de extern® îşi va regăsi libertatea d® acţiune. EVENTUALA AMÂNARE A SEMUMI ONU-ului Paris 29 (Rador). — In şedinţa de joi după amiază a constitutiei celor patru miniştri de externe s’a discutat şi eventuala amânare a seshini Adunării Generale a ONU-ului, dar nu s’a putut ajunge la un acord. ❖ Paris 29 (Rador): — Examinând reuniunile simultan ale conferinţei din Paris şi ale Adunării Generale a ONU-ului de la New- York, cei patru miniştri de externe au hotărît să facă sforţări pentru a înlătura dificultăţile prezentate prin coinciderea datelor. ❖ Paris 29 (Rador). — Viitoarea reuniune a celor patru miniştri de externe arurma să aibă loc in cursul săptămânii viitoare. Corespondentul Agenţiei REUTER află din surse franceze că această reuniune ar urma să aibă loc Luni. O DECLARAŢIE A. D . REVIN paris 29 (Rador) Sosind joi pe aeroportul Le Bourget, d. Bevin, înainte de a lua parte la reuniunea Consiliului miniştrilor de externe, a declarat ziariştilor: „Cred că, dacă Marii Patru se întrunesc şi încearcă să ajusteze deosebirile de vederi dintre ei fără a viola la vreun fel procedura conferinţei de pace, acest lucru trebue să ducă la desfăşurarea în mod ling lucrărilor conferinţei”. 14 terorişti evrei ar fi jurat să asasineze pe d. Bevin Paris, 29 (Rador). — O agenţie străină da presă a anunţat Miercuri seara că 14 membri ai unei organizaţii teroriste evreeşti, «re se aflau de puţin timp în Franţa, au jurat să asasine®® pe d. Bevar. In realitate, este vorba de o poveste veche,, despre care s’a mai vechit acum o lună. înainte de deschiderea conferinţei din Paris, detectivii dai Scottland Yard au comunicat directorului serviciului de siguranţă dela Palatul Luxembourg că 14 terorişti evrei ar fi plecat din Palestina. S’a făcut atunci o anchetă amănunţită şi nu ste găsit SMieăeri vreo urmă a acestor terorişti. De atunci nu s’a mai produs şi nu a mai fost semnalat niciun fapt nou. Luând cunoştinţă de ştirea răspândită Miercuri seara,un redactor al Agenţiei francez® da presă s’a dus la Hotelul George al V-Iea, pentru a lua un interview ofiţerului francez de legătură însărcinat cu securitatea delegaţiilor. „După cum aţi putut să vă daţi singur seama, — a declarat ofiţerul — aţi putut intra fără să fiţi percheziţionat sau supus vreunui interogatoriu. D. Bevin este bine păzit şi este inutil să se întărească serviciul d® siguranţă. De altfel, cred că ministrul de externe britanic este în măsură să dejoace orie« complot, — dacă există vreun complot”. ♦» IERUSALIM!29 (Bftâor). — Primei* informaţii privitoare la complotul împotriva d-lui Bevin cu prilejul conferinţa! fl»la Pars, au fost obţinute de „departamentul pentru investigaţiile criminale”, din Palestina, după arestarea pe bord a a unui vas la Beyruth a trei evrei în drum spre Franţa. Scotţi and Yard a fost încunoştinţată imediat şi „siguranţa generală” franceză a fost la rândul ei invitată să ia măsuri de precauţiune. D. Laguardia în audienţă la Generalissimi! Stalin Londra 29 (Rador). — După cum a anunţatoi seara postul de radio Moscova, d. Laiguardia, directorul general al ONRRA-ei, care a sosit la Moscova Miercuri pentru o scurtă vizită, a fost primit joi în audienţă de generalisaimul Stalin. RISIPĂ ȘI ÎMBUIBARE... Continuăm să cultivăm, mai ales în Capitală, aceste două cursuri ale noastre din vremuri bune. Ziarele ne aduc zilnic știri destul de întristătoare. Al doilea an de secetă face ravagii serioase, se taie vitele pe umn cap, reedlita de corumb este grav compromisă, în unde regiuni au secat, fântânile, ştirile acestea sunt bune probabil numai pentru provincie: în Capitală sunt oamenii care petrec în flecar© seară, se îmbuibă cu toate bunătăţile, plătesc cu sume fabuloase; de multe ori, o asemenea masă cer cât leafa pe două luni a unui funcţionar public Un străin care ar petrece o noapte într’o grădină bucureşteană, ar fi ispitit să creadă, că în ţară est® o abundenţă nemaipomenită, că se trăieşte într’un perpetu huzuar, că şi urmele războiului şi seceta nu sunt decât glume şi farse. Lăudăroşenia cu belşugul a fost un defect al nostru şi pe timpuri normale. Şi atunci în Bucureşti se petrecea şi se aruncau bani în toate părţile, în timp ce provincia ducea o viaţă strâmtorată. Acum însă contrariul est® atât de izolat, încât un sentiment de elementară pudoare ar trebui să ne impună oarecare sobrietate. Toată lumea a preţuit aşa cum se cuvine Înalta dorinţă a Suveranuluiui de a se suprima pentru ziua de 23 August, zi mare pentru toţi Românii, masate şi banchetele. Criza alimentară, seceta, datoriile de răsboi, trebuie să fie veşnice semne de întrebare pentru toţi cetăţenii acesteiţări. Spectacoul îmbuibărei eri© deosebit de indecent şi grav ofensator pentru lumea care suferă. Citim că din iniţiativa ministerului agriculturii, carnea vitelor tăiate, din pricina secetei, va fi folosită pentru conserve, care vor fi apoi distribuite prin economate. Ideie excelentă, care ar impune consumul cămed la restaurant pentru două zile, pe săptămână. Nu strică deloc nici binelui public, nici binelui personal ca oamenii de afaceri sau jucătorii de bursă să cunoască din când în când şi virtuţile creştineşti şi higienice ale postului. AL. D. P. Ρ»»*$н GGJáí •* (n / ^ •’, jjy • mm sain 'Nr 198 Dusnitileă 1 Septembrie 1946 .X*'**14 BASISES APARI SUB COMDUCfcREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE iwn. conferinţa păcii Comisiunea politico-teritorială pentru România a început examinarea tratatului Paris, 29 (Agerpres). — Corespondentul special al agenţiei „Agerpres” la Conferinţa păcii transmite: Coomisiunea politico-teritorială pentru România a început examinarea tratatului. La discutarea preambulului s-au examinat două amendamente prezentate de delegatul Australiei. Primul amendament cere să se înscrie în textul preambulului că: „tratatul este încheiat pe principii de justiţie şi echitate”. Al doilea amendament cere înscrierea în preambul asigurând tuturor persoanelor din teritoriile unde va fi aplicat acest tratat garantarea drepturilor omeneşti şi a libertăţii fundamentale fără distincţie de rasă, sex, limbă sau religie”. Acest amendament urmăreşte creiarea unor condiţiuni contractuale în tratat în vederea înfiinţării unei Curţi internaţionale pentru controlul regimului minorităţilor din statele foat satelite. Primul amendament a fost adoptat de comisiune, iar al doilea a fost respins la opunerea argumentaţi a delegatului sovietic. Comisiunea a adoptat apoi Intre- preambul. S’au examinat apoi articolele 1 şi 2. Asupra articolului 1 nu s’a luat nici o decizie din cauză că delegaţii au ■ invocă motivul că n’au primit la timp documentele lămuritoare. La articolul 2 s’au ridicat obice ■ ţiuni procedurale şi anume s’a cerut conexarea cu articolu corespunzătoar din tratatul ei Ungaria în vederea unei hotărîri comune ambelor comisiuni; comisiunea pentru România și comisionea pentri Ungaria. Președintele Comisiunei a cerut convocarea comisdiune mixte la care propunere delegatul sovietic s’a opus cerârii numai consultarea preşedintelui comisiunei pentru Ungari, fără a se convoca şi comisii mixtă. Discuţia a rămas în continuare pentru şedinţa viitoare declară că este vorba numai 40 un mijloc suplimentar pentru lămurirea comisiei. In consecinţă« *4 «ere să se accepte moţiunea australiană. Delegatul britanic este de a-aceeaşi părere. Delegatul sovietic observă că cererea australiană anulează hotărârea după care propunerea unei ţări inamice este valabilă numai dacă este sprijinită de unt membru al comisiei. In consecinţă, el i se opune. Delegatul cehoslovac socoteşte că, dat fiind că Italia a fost convocată prin decizia comisiei şi nu la cererea sa, cererea maghiară trebue să fie respinsă. Generalul Catroux (Franţa), anunţi că delegaţia franceză va susţine art. 2. Preşedintele anunţă că trebue să se voteze moţiunea australiană prin care se propune invitarea delegaţiei maghiare. D. Beasley precizează „şi, dacă e nevoie, delegaţia română”. La cererea delegatului cehoslovac, d. Beasley propune ca primul să fie ascultat delegatul maghiar. D. Bogomolov se opune votării din motive de procedură, şi preşedintele comisiei este de acord cu eL Delegaţii britanic şi nordamerican precizează că delegata australiană nu vrea să se .a ii* cchideraţie moţiunea ţării foşti Inamice, ci numai ca această ţară să fie lăsată să-şi prezinte argumentele. Delegatul ceh propune atunci amânarea şi delegatul australian propune votarea. Moţiunea cehoslovacă este respinsă cu 8 voturi contra 4, iar moţiunea australiană este adoptata tot cu 3 voturi contra 4. După discuţii, se adoptă în unfinimitate moţiunea cehoslovaci prin care se propune ca delega-«tul român să fie prezent atunci când delegatul maghiar îşi vai face expunerea sa. D. Bsastey protestează împotriva cuvântului „acuzatul” aplicat Ungariei şi propune cuvântul „apelantul”. D. Bogomolov declară că mi este nevoie de acest cuvânt deoarece Ungaria şi România nu se găsesc în faţa ultui tribunal. Şedinţa este ridicată la ora 18 şi 20, cea viitoare urmând să aibă joc Vineri la ora 15. Discuţie şi legătură cu frontiera româno-ungară Paris, 23 (Rador). — Comisia , textul articolului 2 In forma Ini actuală, nu mai ramâne comisiei pentru România decât să facă acelaş lucru. Delegatul australian îşi menţine punctul său de vedere că trebue ascultat reprezentantul Ungariei şi, apoi, dacă va fi necesar, şi reprezentantul României. Delegatul Canadei este de părere că fiecare comisie poate să decidă cum crede că « mai bine şi se asociază la cererea Australiei de a se invita Ungaria şi eventual România pentru a-şi expune punctele de vedere. Delegatul ucrainean socoteşte că delegaţia maghiară şi-a expus punctul de vedere în faţa comisiei plenare şi cere să se respingă moţiunea australiană. Delegatul noromncrtean subliniază că articolul 2, privitor la frontiera româno-maghiară, va fi sprijinit de Statele Unite, de acord cu Uniunea Sovietică şi politică şi teritorială pentru România a fost prezidată joi după amiază de către d. Baramovski, în jorul d-lui Manuffiski (Ucraina), care a plecat Miercuri la New York. Preşedintele constată că a fost adoptat articolul 1 din proectul de tratat, care se referă la frontierele României. Cu privire la articolul 2, dat fiiind că propunerile maghiare în legătură cu frontiera maghiararoamână nu au fost susţinute de nici un delegat în comisia pentru Ungaria, art. 2 ar putea să fie adoptat fără desbateri. , Preşedintele anunţă că a primit o scrisoare din partea delegaţiei maghiare cerând să expună punctul său de vedere asupra acestui articol. Comisia poate să hotărască să invite delegaţia maghiară, dar preşedintele se poate că nu sunt motive suficiente pentru a face acest lucru. Delegatul australian, fiind de părere ca comisia să asculte pe reprezentantul Ungariei, preşedintele îi cere să prezinte o moţiune formală, care să poată fi discutată, dat fiind că invitarea tutei ţări inamice trebue să fie un caz excepţional. Delegatul cehoslovac arată că două comisii nu pot lua cu privire la aceeași chestiore două decizii diferite, dat fiind că comisia pentru Ungaria a adoptat SEBB '-suammasmmT Prelungirea acordului comercial polono-tordân* wut- Varșovia 29 (Agerpres). — In ziua de 26 August a fost semnat la Varșovia protocolul pentru prelungirea până la 31 Decembrie 1946 * acordului comercial polono.român în 7 iulie 1945. ' Protocolul a fost semnat de di*tre ambasadorul Ion Raiciu şi vice-ministrul Comerțului Exterior dr. Grossfeld. PIAVNA ŞI GRIVITA CA SIBUL AL PRIETENIEI ŞI COLABORĂRII RUSO-ROMÂNO-BULGARE de prof. SAVA GANOVSXI Ministrul Bulgariei in România La 30August poporul bulgar şi poporul român serbează una din paginile cele mai însemnate din istoria lor. Fapta d© arme luminoasă şi eroică a armatelor ruse şi române şi aprienţii bulgari (batalioanele cre voluntari) la Plevna şi Griviţa este una din paginile cele mai glorioase din războiul de eliberare al poporului bulgar din 1877 de sub jugul secular turcesc, război dus de marele popor rus — eliberatorul nostru şi cu participarea poporului român, car© şi-a câştigat în acel război independenţa sa naţională. Aceasta pagină luminoasa a istoriei a devenit simbolul prieteniei active şi colaborării frăţeşti între popoarele rus, român şi bulgar, pagină scrisă cu oasete fiitor scumpi ai celor trei popoare şi pecetluită cu sângele lor abundent. Această mare faptă de vitejie ostăşească nu a fost o întâmplare, ci rezultatul unei reamunităţi istorice îndelungată, unei şoapte comune a acestor popoare şi îndeosebi a poporului român şi bulgar. Desvoltarea istorică a acestor două popoare, cu toate că diferite după origină — bulgarii fiind de origină’slavă, iar românii de origină latină, —s’a făcut astfel, că aceste popoare au vieţuiit veacuri întregi în cea mai bună şi cea mai caldă vecinătate, ajutându-se reciproc, colaborând şi apărându-se d® duşmanii comuni. Această îndelungată bună vecinătate în decursul veacurilor a fost posibilă fiindcă aceste popoare au avut nu numai interese vital© comune, ci şi aceiaş soartă. Aci noi nu ptem decât să subliniam cu o deosebită satisfacţie că nu prea au existat în lume, alte popoare vecine care să fi trăit atâtea veacuri în bună înţelegere şi colaborare, cum aci trăit poporul bulgar şi cel român, a căror prietenie începe dala veacul al douăsprezecelea şi durează până la începutul veacului al douăzeceiea — anul 1913. In conştiinţa poporului bulgarf , s’a îrrfiinţpet însă în modul or.l mai profund prietenia între bulgari şi români din timpul veacului al nouăsprezecelea — acele vremuri de luptă pentru eliberare ale poporului bulgar de sub jugul de cinci veacuri turcesc, când marea imeasă a emigranţilor bulgari a găsit în decursul d® mulţi zeci de ani adăpost şi primire caldă, ajutor material şi moral din partea poporului român. Aceste pagini luminoase de bună vecinătate între cele două popoa-I (Continuare in pag. 2-3) CAPITULAREA FLEVNEI : Rănit, Gama- Paşa este adus în faţa comandanţiloriso-români. (Ţarul Alexandru, Priaeipri© Carol I) " ^ ^