Universul - Provincie, septembrie 1946 (Anul 63, nr. 198-223)

1946-09-01 / nr. 198

If­ u* * s a% Anssl an 63»S@a 4 PACINI fondator: LUIGI CAZZAVILLAH Proprietar: „umvgilaut.“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. lifo» mm mm ' & 20© LEI Tessas imtm tma bi Knmerar teţfenn a** *rt>irli Dir. G-to F. *. t. Hr, SÍ.ÍS479S9, \ 4 M C I .,© IN. URM AJ TER I DIN LUMEA INT­AI AGA« TELEGRAFICE $1 TELEFONICE .‰«%.*%›., .­.. REDACTIA SI ADMINISTRATIA * BUCURESTI« STR. BRCZOGANU No. 23-35 v. . CENTRAL­A TELEFONICA. A ZIARULUI: jJO.ro: SECRETARIATUL DE REDACTIEl 3.30.15 .. --m­mm­mmmmmmmmmem­esa LUAREA GRIVIŢEI . Evocând astăzi prima etapă, primul mare fapt de arme al oas­­tei româneşti în războiul de la 11877 — luarea Griviţei — trebue să ne oprim la constatarea că nu­ trăim­ în al 70-lea­ an de la procla­marea independenţei ţărilor ro­mâneşti. Luminile şi timbrele din desfă­şurarea evolutivă a vieţii noastre­­de stat, trebuesc privie fi prin prizma timpului de când eseistă această viaţă de stat. Popor cu milenară existenţă deoparte fi de alta a Carpaţilor, vicisitudinile Spartei — Istoria le atestă — nu ne-au dat răgazul de a ţine pa­sul, in ritmul progresului, la fel cu celelalte neamuri cari au a­­vut posibilitatea unei îndelunga­te libere dezvoltări. , In 1877, Rusia hotărăște să de­clare război Turciei, întru­cât Poarta respinsese toate ofertele de împăcare, cum se precizează în scrisoarea pe care Țarul o a­­dresează prineipefflui domnitor parol.­­ România, alăturându-se acţiu­­­nii ruseşti, îşi scutură stăpânirea otomană ce dura de 4 secole fi­i jumătate şi işi proclamă independ­denţa. La 10 Mai, care devine şi ziua­­de sărbătorire a proclamării In­dependenţii, după felicitările gu­vernului, ale preşedinţilor Corpu­rilor legiuitoare etc., principele domnitor răspunde că „astăzi când şi ultima umbră a vasalită­ţii a dispărut de deasupra ţării, sper că independenţa României va fi o binefacere nu numai pen­­tru ea însăşi, ci şi pentru Euro­pa, întru­cât ea va fi de acum în stare să-fi îndeplinească mi­siunea, neînrepiedeată şi în liber­tate”. Câteva zile mai târziu, princi­pele Carol scrie tatălui său: proclamarea independenţei n’a făcut poate impresie plăcută ca­­binetelor, deoarece noi ne-am luat azi, singuri, ceea ce probabil vroiau alţii să ne dea mai târ­ziu. Insă tocmai asta voiam şi noi să prevenim. Armata mea are acum frumosul real de a se bate pentru o idee". Fazele cooperării trupelor ruso­ române simt cunoscute şi, încă de la 28 August, Ţarul felicită ostăşimea românească, pentru do­­vada strălucită de viteile din pri­mele ore ale luptelor împotriva redutei Griviţa, ce forma poziţia, chee în drumul către Plevna. In dimineaţa zilei de 30 Au­gust, începe bombardarea cu 256 de tunuri şi principele Carol su­praveghează şi conduce personal operaţiile care duc la­ victorie. Batalionul 2 de Vânători, regi­mentele 14 şi 16 de dorobanţi şi 5 de linie au dat asaltul redutei, în acelaş timp în care 4 batalioa­ne ruseşti făceau o înaintare vic­torioasă contra frontului de sud al aceleeaşi redute. Drumul către Plevna era des­chis; după două luni de lupte a­­prige, Osman Paşa se predă cu întreaga sa armată. Alături de puternica armată rusă, fiii României au făcut do­vada că independenţa ţării lor, fiind ţelul bravurii şi dârzeniei, nu ezită să-şi dea viaţa, cu un elan ce stârneşte elogiile şi ad­miraţia înalţilor comandanţi. Printr-un ordin de zi, princi­pele Carol omagiază armata rusă, „exemplul viu al celor mai înal­te virtuţi războinice”, „legată a­­cum cu armata română printr’o prietenie indestructibilă", după care se adresăndu-se ostaşilor români — le spune: „România poate prbi cu mândrie şi­ încre­dere viitorul, cât timp va poseda astfel de fii cu inima caldă şi cu braţul tare". In acelaş timp, Bulgaria,­pe, păr­mântul căreia dau dat­riuplele, şi-a dobândit independenţa­ şi­ le­găturile de amiciţie s’au ipmsoli­­dat şi mai mult, un frumos mo­nument din centrul Sofiei amin­tind datoria de vecuna fiinţă­­ a Bulgariei faţă de cei cari şi-a­u vărsat sângele pentru li­bertatea şi independenţa ei. De altfel, o seamă de patrioţi bulgari, refugiaţi şi adăpţostiţi la noi, au luptat ca voii întări în războiul de la 1877, alături de ar­matele rusă şi română. Dealungul secolelor,­­prietenia celor două popoare, româin şi bul­gar, a fost ceva firesc, real, in­­teresele şi ţelurile comune cre­ând o perfectă unitate de viaţă, ca dovadă aşezările­ fiilor celor două neamuri pe un mall ori al­tul al Dunării.­­ După aproape­­ decenii, urma­şii celor de atunci, ruşi şi ro­mâni, au luptat din nou pentru ideia de libertate şi sângele lor a udat câmpiile Transilvaniei, ale Ungariei, văile şi mumţii Ce­­hoslovacel în iureşul îmnpotriva cotropitorilor nazişti, în spiritul acelei amiciţii despre oaste pome­nea, la 1877, Carol I. Din experienţa anilor ce s’au depănat de atunci, r dezavuănd greşelile de care nu poporul e răspunzător pentru acţiunea vre­melnică a uzurpatorilor de la con­ducerea ţări în epoca antones­­ciană, România independentă ţine să-şi afirme, odată cu nestă­vilita ei dragostte de libertate, statornicite şi indestructibilele sentimente de amiciţie şi de gra­titudine faţă de ma­rea naţiune vecină de la răsărit, de care o leagă sângele vărsat în comun la ISU, 1878 şi în 1944-1945 pentru acelaş ideal al eliberării popoa­relor de sub jugul asupritorilor. DISCURSUL D-LUI MOLOTOV u iiEi mm ihh ni ni ' Pari*, 29 (Agerpres). — Cores­pondentul special al Agenţiei ,,Tass” transmite : D Molotov, reprezentantul Uniu­­nei * Sovietelor a rostit în şedinţa de Marţi a comisiei pentru ches­tiunile economice italiene, urmă­torul discurs : Când chestiunile de procedură au • i fost discutate, delegaţia australiană­­ a arătat un interes excepţional. A­­■ cum este evident modul prin c care delegaţia australiană încearcă sa profite de drepturile acordate de­­ procedura conferinţei. Ea este spe­cial de activă în chestiunea repa­­*' raţiunilor. Vedem că aceasta nu­­este prima­ chestiune în care ches­tiunea reparaţiuniior, delegaţia au­­setraliană prezintă propuneri ras­­,turnând deriziunile adoptate ante­­rior. Ce atrage atenţia în aceste propuneri ale delegaţiei australie­­,­­ne ? In primul rând faptul că toate sunt făcute pe aceia­ calapod. Delegaţia australiană face ace­leaşi propuneri standard privitor la toate tratatele de pace ale ţăr­­­rilor pe cari le luăm acum în con­siderare. Anumite deosebiri de de­taliu nu schimbă natura lor stan­dard. Ea propune să nu se fixeze puma reparaţiunilor nici pentru România sau Italia, nici pen­tru Un­garia, Finlanda sau Bulgaria. Deşi aceste sunt state complet deose­bite, delgaţia australiană are ace­laş model de croială pentru aceste ţări în chestiunea reparaţiunilor. Acum o altă chestiune. la toate cazurile ea propune ca reparaţiunile să nu fie plătite nici in natură, aici în mărfuri, ci on valută străină, dolari sau lire ster­line sau altă valută străină. Şi aici găsim acelaş etalon de măsu­ră pentru toate cele cinci ţări. Mai departe ea propune ca ches­tiunea reparaţiunilor să nu fie h­otărită principial la această con­ferinţă, ci să fie predată unei co­­m­­isiuni compusă din şapte mem­bri Ea propune chiar ca chestiu­nea reparaţiilor Germaniei şi Au­striei să fie deasemenea referita acestei comisiuni, deşi aceste ches­tiuni nu privesc această confe­rinţă. Chiar faptul că ni se oferă adop­tarea de hotărîri standard la ches­tiunea reparaţiunilor pentru eiusi sau chiar şapte state, arată că pro­punerile delegaţiei australiene nu pot fi socotite ca propuneri cons­tructive. Aceste propuneri sunt cu toate acestea de o natură precisă în sensul că sunt inacceptabile pen­tru statele cari au suferit din par­tea agresorilor. Cu toate acestea în ţările responsabile de agresiune, ele vor găsi un răspuns aprobator din partea acelora cari doresc să evite reparaţiunile. Intre timp falsitatea unui sistem standard simplificat de aplicat la ţări deosebite este perfect eviden­tă. Intr’adevăr, nu se poate crede că chestiunea reparaţiuniior Ger­maniei pe de o parte şi că zicem a Bulgariei pe de alta, nu pot fi măsurate după acelaş etalon. In a­­ser­enea cazuri etalonul standard poate produce mult rău. Iar chiar în etalonul de măsură al delegaţiei australiene nu este greu de observat o anumită ten­dinţă când e vorba d exemplu­ de atitudinea ei faţă de U. E. 5. S. DC a.bea un an a trecut de la termi­narea răzbelului şi sunt deja oa­meni chiar în ţările aliate cari au uitat sau încep să uite rolul pe care Uniunea Sovietică l’a jucat in zdrobirea inamicelui nostru comun şi în câştigarea victoriei aliate; în acela« timp ei uită prea uşor in­­d­inieiile făcute de Uniunea Sovie­tică in numele libertăţii şi inde­pendenţii şi în numele cauzei co­mune aliata. REPARATIJIE DATORATE DE ROMÂNIA, UNGARIA ŞI FINLANDA Este bine ştiut că Uniunea So­­vietică împreună cu celelalte state aliate au fixat repa­raţiunile dato­rate de România, Ungaria şi Fin­,­landa. Aceste state plătesc deja reparaţii de doi ani şi nu a exis­tat vreo neînţelegere intre ele şi Uniunea Sovietică. Totuşi delega­ţia­ australiană propune ca Româ­nia, Ungaria şi Finlanda să înce­teze plata reparaţiunilor datorate Uniunei Sovietice şi ca întreaga chestiune a repotuţiii Error să fie trimisă la o comisiune pe care a inventat-o, zădărnicind astfel acor­durile în curs de efectuare. Con­siliul miniştrilor d© afaceri străine a fixat suma reparaţiunilor dato­rate Uniunii Sovetice la loc mi­lioane dolari plăti­bilă în 7 ani, această hotărîre a fost adoptată după multe disecţii şi după Un e­­xamen foarte atent al chestiunii. Şi iată că soseşte delegaţia aus­traliană şi propune suprimarea a­cestei hotărîri. Ni s© spune în a­­celaş timp foa­rte politicos : Noi nu ne opunem că să primiţi repara­­ţiuni, dar noi nu ne pronunţăm pentru aceste reparaţiuni. Trebue n d­ ca­r© să fim recunoscători pen­tru această atitudine faţă d© Uniu­nea Sovietică ? Şi pentru ce mo­tiv vă rog? Nu ni s’a, dat nici mo­tive nici fapte, nimic demn d© a­­tenţie nu a fost citat in favoarea acestei propuneri. PROPUNERI STANDAR­DIZATE Delegaţia australiană a decis pur şi simplu că trebue să desfă­­şoaer o energie specială în ches­tiunile relative la Uniunea Sovie­tică şi a pornit să­ prezinte propu­nerile ei standardizate îndreptate contra intereselor Uniunii Sovie­tice în toate tratatei© de la­pe. Delegaţia australiană a­ scris aşa multe amendamente In această conferinţă, incit Uni se minunea­ză deja de unde ia atâta hârtie. co­(Cosimuare la Ultima Oră) O importantă conferinţă feroviară româno-iugoslavă Timişoara 29 (Agerpres). — La Jimibolia a început la 27 August o importantă conferinţă ferovia­ră româno-iugoslavă, pentru re­luarea traficului între cele două ţări. Delegaţia iugoslavă este condusă de d. Ceper Alois direc­torul serviciului transporturilor internaţionale al căilor ferate iu­goslave. Delegaţia română e con­­dusă de d-nii ing. Zaharia Petre şi Victor Vangihelescu. Ambele delegaţii sunt compuse din nu­meroşi experţi. In cadrul acestei conferinţe s-a discutat punerea în circulaţie a unui tren accele­rat Bucureşti—Belgrad care de­pinde de terminarea lucrărilor podului de la Panciova, prevăzute pentru sfârşitul lunei octom­brie. Preţul - cumpărare a vitelor vi regiun£9e lovite de secetă Ministerul agriculturii şi do­meniilor ne trimite spre publicare următorul comunicat: Comisia interministerială­­ de comandament unic pentru ajuto­rarea populaţiei din regiunile bântuite de secetă face un căl­duros apel către săteni să nu mai vândă vitele la preţurile derizo­rii oferite de speculanţii acapa­ratori. Fir intri© dgeizie publicată în „Monitorul Oficial”, preţul de cumpărare al vitelor, în regiu­nile lovite de secetă a fost sta­bilit în modul următor: Bovine slabe de măcelărie până la­­490 kg. greutate vie 1­ 3590; dela 401 la 650 te. greutate vie lei 3.650; peste 600 kg. greu­tate vie lei 4000. Bovine de măcelărie jumătate grase până la 400 kg. greutate vie lei 4000; dela 401 la 600 kg. greutate vi© lei 4.250; peste 600 kg. greutate vie lei 4.500, Bovin® grase de măcelărie până la 400 kg. greutate vie iei 4500; de la 401 la 600 kg. greu­tate vie lei »1­750; peste 600 kg. greutate vie lei 5.000. Bovine de reproducţie indife­rent de starea lor de îngrăşare şi de greutate lei 5000. Pentru efectuarea acestor cum­părări, Statul a pus la dispoziţia Comisiei interministeriale de co­mandament unic suma de lei 100 miliarde. Peste câteva zile se vo­r comu­nica modalităţile de cumpărare ale vitelor şi săbnii vor putea să şi le vândă la preţurile mi­­nimale arătate mai sus. Sătenii sunt îndemnaţi să-şi vândă vitele numai la preţurile oficiale. Comisii oficiale vor fi în toate oboarele de vite, singurile locuri unde vor putea avea loc vânzările şi cumpărările. Aceste comisii vor supraveghea ca pre­ţurile încasate de ţărani să nu fie mai mici decât cele oficiale. Un nou lot de prizonieri români au sosit din Uniunea Sovietică Eri a sosit în gara Iaşi un nu­măr de 2090 prizonieri repatriaţi din Uniunea Sovietică. Organizaţia locală a Apărării Patriotice a distribuit foşti joii prizonieri zahăr, ţigări, broşuri, ziare, pfr CEI PATRU MINIȘTRI DE EXTERNE S­AU ÎNTRUNIT ERI LA PARIS Paris, 23 (Rador). — D-nii Re­vin, Eldault, Byrnes și Molotov s’au întrunit la ora 16 și 15 în birourile ministrului de externa francez, la Quai D’Orsay. Reuniunea a avut un caracter privat, fiecare ministru de ex­terne fiind asistat doar de doi adjuncţi şi de câte un interpret. REZOLUTIA ADOPTATA Faras, 29 (Rador). — Reuniu­nea cete patru miniştri de ex­terne ai Angliei, Ordinii Sovie­tice, Stretete Unite­­şi Franţei, a început la ora 16 in binolul adud Bidauit dela Quai d’Onsay şi s’a term­inat la ora 19 şi 5. Scopul reuniunii, a cărei iniţia­tivă a fost luată de d. Bevin, a fost să se studieze poziţia pe care principalii aliaţi urmează să o ia faţă de diversele amendamente prezentate de celelalte 17 naţiuni. Cei patru miniştri de externe au adoptat următoarea nezoluţie: „1.­­ Co sidliul miniştrilor de externe Însărcinează pe adjuncţi să examineze divers«#« amenda­mente şi no­ile propuneri pre­zentate de membrii conferinţei, precum şi die statele «liate şi foste inamice pentru a constata cari sunt acelea care ar putea să obţină sprijinul general al membrilor Consiliulu­i. Consiliul miniştrilor de exter­ne va ţine o reuniune în comitet r­strâns cu scopul de a încerca, în ce priveşte amendamentele şi nouile propuneri prezentate, să rezolve toate deosebirile de vederi şi să aprobe recomandările ad­juncţilor. 2. — In cazul când deasacerdul s’ar prelungi între ei cu privire la amendamente, membrii Consi­liului miniştrilor de extern® vor continua totuşi să sprijine arti­colele din pnoectel© d© tratate asupra cărora au căzut de acord, păstrându-şi totuşi libertatea de a vota după propria lor judecată In ce priveşte chestiunile ce nu sunt precizate de aceste ar­ti­­cole”. Rezoluţia are deci drept rezul­tat să confirme în mod explicit angajamentul implicit pe care cei patru miniştri de externe l-au luat de a sprijini textele proec­­telor asupra cărora căzuseră de acord cu priceal reintestiil an­terioare. In ce priveşte amendamentel­ prepus® de ceilalţi d­­egaţi, Marii Patru vor examina dacă unele­ dintre ele nu pot fi acceptate. Dacă vor cădea de acord, nu vor­­ f­i legaţi în mod automat de nouite acorduri. Dacă, din contră, acor­dul se dovedeşte imposibil cu privire la amendamentul in chestiune, vor fi legaţi prin tex­tul anterior din proectele de tra­tate pe care le-au supus confe­rinţei celor 21. In acest caz vor trebui să ia in mod solidar ati­tudine contrară amendamentului a supus căruia nu s’a putut ajung® la un acord între ei. In­sfărşit, în ce priveşte ches­tiunii® asupra cărora nu a exis­tat un acces între cei patru cu prilejul redactării proectelor de tratate, adjuncţii vor fi însărci­naţi să găsească modalităţile unui acord. Din acel mo­ment, cei patru vor fi angajaţi şi vor tre­bui să ia o atitudine comună. Dacă adjuncţii nu ajung la un rezultat, fiecare din cei patru mi­niştri de extern® îşi va regăsi libertatea d® acţiune. EVENTUALA AMÂNARE A SEMUMI ONU-ului Paris 29 (Rador). — In şedinţa de joi după amiază a constitu­tiei celor patru miniştri de exter­ne s’a discutat şi eventuala amâ­nare a seshini Adunării Genera­le a ONU-ului, dar nu s’a putut ajunge la un acord. ❖ Paris 29 (Rador): — Exami­nând reuniunile simultan ale con­ferinţei din Paris şi ale Adunării Generale a ONU-ului de la New- York, cei patru miniştri de ex­terne au hotărît să facă sforţări pentru a înlătura dificultăţile prezentate prin coinciderea da­­telor. ❖ Paris 29 (Rador). — Viitoarea reuniune a celor patru miniştri de externe ar­­urma să aibă loc in cursul săptămânii viitoare. Corespondentul Agenţiei REU­TER află din surse franceze că această reuniune ar urma să aibă loc Luni. O DECLARAŢIE A. D . REVIN paris 29 (Rador) Sosind joi pe aeroportul Le Bour­get, d. Bevin, înainte de a lua parte la reu­niunea Consiliului miniştrilor de externe, a declarat ziariştilor: „Cred că, dacă Marii Patru se întrunesc şi încearcă să ajusteze deosebirile de vederi dintre ei fără a viola la vreun fel proce­dura conferinţei de pace, acest lucru trebue să ducă la desfăşu­rarea în mod lin­g lucrărilor con­­ferinţei”. 14 terorişti evrei ar fi jurat să asasineze pe d. Bevin Paris, 29 (Rador). — O agenţie străină da presă a anunţat Miercuri seara că 14 membri ai unei organizaţii teroriste evreeşti, «re se aflau de puţin timp în Franţa, au jurat să asasine®® pe d. Bevar. In realitate, este vorba de o poveste veche,, despre care s’a mai vechit acum o lună. înainte de deschiderea confe­rinţei din Paris, detectivii dai­ Scottland Yard au comunicat di­rectorului serviciului de siguranţă dela Palatul Luxembourg că 14 terorişti evrei ar fi plecat din Palestina. S’a făcut atunci o an­chetă amănunţită şi nu ste găsit SMieăeri vreo urmă a acestor tero­rişti. De atunci nu s’a mai pro­dus şi nu a mai fost semnalat nici­­un fapt nou. Luând cunoştinţă de ştirea răs­pândită Miercuri seara,­­un re­dactor al Agenţiei francez® da presă s’a dus la Hotelul George al V-Iea, pentru a lua un inter­view ofiţerului francez de legă­tură însărcinat cu securitatea de­legaţiilor. „După cum aţi putut să vă daţi singur seama, — a declarat ofi­ţerul — aţi putut intra fără să fiţi percheziţionat sau supus vre­unui interogatoriu. D. Bevin este bine păzit şi este inutil să se întărească serviciul d® siguranţă. De altfel, cred că ministrul de externe britanic este în măsură să dejoace orie« complot, — dacă există vreun complot”. ♦» IERUSALIM!­29 (Bftâor). — Primei* informaţii privitoare la complotul împotriva d-lui Bevin cu prilejul conferinţa! fl»la Pars, au fost obţi­nute de „departamentul pentru in­vestigaţiile criminale”, din Palesti­na, după arestarea pe bord a a unui vas la Beyruth a trei evrei în drum spre Franţa. S­cotţi and Yard a fost încunoştin­­ţată imediat şi „siguranţa generală” franceză a fost la rândul ei invitată să ia măsuri de precauţiune. D. Laguardia în audienţă la Generalissimi! Stalin Londra 29 (Rador). — După cum a anunţat­­oi seara postul de radio Moscova, d. Laiguardia, directorul general al ONRRA-ei, care a sosit la Moscova Miercuri pentru o scurtă vizită, a fost primit joi în audienţă de gene­ralisaimul Stalin. RISIPĂ ȘI ÎMBUIBARE... Continuăm să cultivăm, mai ales în Capitală, aceste două cursuri ale noastre din vremuri bune. Ziarele ne aduc zilnic știri destul de întristătoare. Al doilea an de secetă face ravagii serioa­se, se taie vitele pe umn cap, reedli­ta de corumb este grav compro­misă, în unde regiuni au secat, fântânile, ştirile acestea sunt bune probabil numai pentru pro­vincie: în Capitală sunt oam­enii care petrec în flecar© seară, se îmbuibă cu toate bunătăţile, plă­tesc cu sume fabuloase; de multe ori,­ o asemenea masă cer cât leafa pe două luni a unui func­ţionar public­ Un străin care ar petrece o noapte într’o grădină bucureş­­teană, ar fi ispitit să creadă, că în ţară est® o abundenţă nemaipo­menită, că se trăieşte într’un per­­petu huzuar, că şi urmele războiu­lui şi seceta nu sunt decât glu­me şi farse. Lăudăroşenia cu bel­şugul a fost un defect al nostru şi pe timpuri normale. Şi atunci în Bucureşti se petrecea şi se arun­cau bani în toate părţile, în­ timp ce pro­vincia ducea o viaţă strâm­­torată. Acum însă contrariul est® atât de izolat, încât un senti­ment de elementară pudoare ar trebui să ne impună oarecare sobrietate. Toa­tă lumea a preţuit aşa cum se­ cuvine Înalta dorinţă a Suve­­ranuluiui de a se suprima pentru ziua de 23 August, zi mare pen­tru toţi Românii, masate şi ban­chetele. Criza alimentară, seceta, datoriile de răsboi, trebuie să fie veşnice semne de întrebare pen­tru toţi cetăţenii acestei­­ţări. Spectaco­ul îmbuibărei eri© deo­sebit de indecent şi grav ofensa­tor pentru lumea care suferă. Citim că din iniţiativa ministe­rului agriculturii, carnea vitelor tăiate, din pricina secetei, va fi folosită pentru conserve, care vor fi apoi distribuite prin economa­­te. Ideie excelentă, care ar impu­ne consumul cămed la restaurant pentru două zile, pe săptămână. Nu strică deloc nici binelui pu­blic, ni­ci binelui personal ca oa­menii de afaceri sau jucătorii de bursă să cunoască din când în când şi virtuţile creştineşti şi hi­­gienice ale postului.­ ­ AL. D. P. Ρ»»*$н GGJáí •* (n / ^ •’, j­j­y • mm sain 'Nr 198 Dusnitileă 1 Septembrie 1946 .X*'­­**1­4 BASISES APARI SUB COMDUCfc­­REA UNUI COMITET DE DIRECȚIE iwn. conferinţa păcii Comisiunea politico-teritorială pentru România a început examinarea tratatului Paris, 29 (Agerpres). — Co­respondentul special al agen­ţiei „Agerpres” la Conferinţa păcii transmite: Coomisiunea politico-terito­­rială pentru România a înce­put examinarea tratatului. La discutarea preambulului s-au examinat două amendamente prezentate de delegatul Aus­­­traliei. Primul amendament cere să se înscrie în textul preambulului că: „tratatul este încheiat pe principii de justiţie şi echitate”. Al doilea amenda­ment cere înscrierea în pre­ambul asigurând tuturor per­soanelor din teritoriile unde va fi aplicat acest tratat ga­rantarea drepturilor omeneşti şi a libertăţii fundamentale fără distincţie de rasă, sex, limbă sau religie”. Acest amendament urmă­reşte creiarea unor condiţiuni contractuale în tratat în vede­rea înfiinţării unei Curţi inter­naţionale pentru controlul re­gimului minorităţilor din sta­tele foat satelite. Primul amen­dament a fost adoptat de com­i­siune, iar al doilea a fost res­pins la opunerea argumentaţi a delegatului sovietic. Com­i­­siunea a adoptat apoi Intre- preambul. S’au examinat apoi artico­lele 1 şi 2. Asupra articolului 1 nu s’a luat nici o decizie din cauză că delegaţii au ■ invocă motivul că n’au primit la timp documentele lămuritoare. La articolul 2 s’au ridicat obice ■ ţiuni procedurale şi anume s’a cerut conexarea cu articolu corespunzătoar din tratatul ei Ungaria în vederea unei hotă­­rîri comune ambelor comi­si­uni; comisiunea pentru Ro­mânia și comisionea pentri Ungaria. Președintele Com­isiunei a cerut convocarea comisdiune mixte la care propunere dele­gatul sovietic s’a opus cerârii numai consultarea preşedinte­lui comisiunei pentru Ungari, fără a se convoca şi comisii mixtă. Discuţia a rămas în con­tinuare pentru şedinţa viitoare declară că este vorba numai 40 un mijloc suplimentar pentru lă­­murirea comisiei. In consecinţă« *4 «ere să se accepte moţiunea australiană. Delegatul britanic este de­ a-a­ceeaşi părere. Delegatul sovietic observă că­ cererea australiană anulează ho­tărârea după care propunerea­ u­­nei ţări inamice este valabilă­ numai dacă este sprijinită de unt membru al comisiei. In conse­cinţă, el i se opune. Delegatul cehoslovac socoteşte că, dat fiind că Italia a fost con­vocată prin decizia comisiei şi nu la cererea sa, cererea ma­ghiară trebue să fie respinsă. Generalul Catroux (Franţa), a­­nunţi că delegaţia franceză va susţine art. 2. Preşedintele anunţă că trebue să se voteze moţiunea australia­nă prin care se propune invita­rea delegaţiei maghiare. D. Beasley precizează „şi, da­că e nevoie, delegaţia română”. La cererea delegatului cehos­lovac, d. Beasley propune ca pri­mul să fie ascultat delegatul ma­ghiar. D. Bogomolov se opune votării din motive de procedură, şi pre­şedintele comisiei este de acord cu eL Delegaţii britanic şi nordame­­rican precizează că delegata au­straliană nu vrea să se .a ii* cch­­­ideraţie moţiunea ţării foşti Inamice, ci numai ca această ţa­ră să fie lăsată să-şi prezinte ar­gumentele. Delegatul ceh propune atunci amânarea şi delegatul australian propune votarea. Moţiunea cehoslovacă este res­pinsă cu 8 voturi contra 4, iar moţiunea australiană este adop­tata tot cu 3 voturi contra 4. După discuţii, se adoptă în u­­nfinimitate moţiunea cehoslovaci prin care se propune ca delega-«­tul român să fie prezent atunci când delegatul maghiar îşi vai face expunerea sa. D. Bsastey protestează împo­triva cuvântului „acuzatul” apli­­cat Ungariei şi propune cuvântul „apelantul”. D. Bogomolov declară că mi este nevoie de acest cuvânt de­oarece Ungaria şi România nu­­ se găsesc în faţa ultui tribunal. Şedinţa este ridicată la ora­ 18 şi 20, cea viitoare urmând să aibă joc Vineri la ora 15. Discuţie şi legătură cu frontiera româno-ungară Paris, 23 (Rador). — Comisia , textul articolului 2 In forma Ini actuală, nu mai ramâne comisiei pentru România decât să facă a­­celaş lucru. Delegatul australian îşi menţi­ne punctul său de vedere că tre­­bue ascultat reprezentantul Un­gariei şi, apoi, dacă va fi nece­sar, şi reprezentantul României. Delegatul Canadei este de pă­rere că fiecare comisie poate să decidă cum crede că « mai bine şi se asociază la cererea Austra­liei de a se invita Ungaria şi e­­ventual­ România pentru a-şi ex­pune punctele de vedere. Delegatul ucrainean socoteşte că delegaţia maghiară şi-a expus punctul de vedere în faţa comi­siei plenare şi cere să se res­pingă moţiunea australiană. Delegatul noromncrtean subli­niază că articolul 2, privitor la frontiera româno-maghiară, va fi sprijinit de Statele Unite, de acord cu Uniunea Sovietică şi politică şi teritorială pentru Ro­mânia a fost prezidată joi după amiază de către d. Baramovski, în jorul d-lui Manuffiski (Ucrai­na), care a plecat Miercuri la New York. Preşedintele constată că a fost adoptat articolul 1 din proectul de tratat, care se referă la fron­tierele României. Cu privire la articolul 2, dat fiiind că propunerile maghiare în legătură cu frontiera maghiara­­roamână nu au fost susţinute de nici un delegat în comisia pen­tru Ungaria, art. 2 ar putea să fie adoptat fără desbateri. , Preşedintele anunţă că a pri­mit o scrisoare din partea dele­gaţiei maghiare cerând să expu­nă punctul său de vedere asu­pra acestui articol. Comisia poa­te să hotărască să invite dele­gaţia maghiară, dar preşedintele se poate că nu sunt motive sufi­ciente pentru a face acest lucru. Delegatul australian, fiind de părere ca comisia să asculte pe repr­ezentantul Ungariei, preşe­­dintele îi cere să prezinte o mo­­ţiune formală, care să poată fi discutată, dat fiind că invitarea tutei ţări inamice trebue să fie un caz excepţional. Delegatul cehoslovac arată că două comisii nu pot lua cu pri­vire la aceeași chest­iore două decizii diferi­te, dat fiind că co­misia pentru Ungaria a adoptat SEBB '-suammasmmT Prelungirea acordului comercial polono-tord­ân* wut- Varșovia 29 (Agerpres). — In ziua de 26 August a fost semnat la Varșovia protocolul pentru prelungirea până la 31 Decem­brie 1946 * acordului comercial polono.român în 7 iulie 1945. ' Protocolul a fost semnat de di*­tre ambasadorul Ion Raiciu şi vice-ministrul Comerțului Exte­r­­ior dr. Grossfeld. PI­AVNA ŞI GRIVITA CA SIBUL AL PRIETENIEI ŞI COLABORĂRII RUSO-ROMÂNO-BULGARE de prof. SAVA GANOVSXI Ministrul Bulgariei in România La 30­­August poporul bulgar şi poporul român serbează una din paginile cele mai însemnate din istoria lor. Fapta d© arme luminoasă şi e­­roică a armatelor ruse şi româ­ne şi a­­p­rienţii bulgari (bata­lioanele cre voluntari) la Plevna şi­ Griviţa este­ una din paginile cele mai glorioase din războiul de eliberare al poporului bulgar din 1877 de sub jugul secular tur­cesc, război dus de marele popor rus — eliberatorul nostru şi cu participarea poporului român, car© şi-a câştigat în acel război independenţa sa naţională. Acea­sta pagină luminoasa a istoriei a devenit simbolul prieteniei active şi colaborării frăţeşti între po­poarele rus, român şi bulgar, pa­gină scrisă cu oasete fiitor scumpi ai celor trei popoare şi pecetluită cu sângele lor abundent. Această mare faptă de vitejie ostăşească nu a fost o întâmplare, ci rezultatul unei reamunităţi is­torice îndelungată, unei şoapte co­mune a acestor popoare şi în­deosebi a poporului român şi bulgar. Desvoltarea istorică a acestor două popoare, cu toate că dife­rite după origină — bulgarii fi­ind de origină’slavă, iar românii de origină latină, —­­s’a făcut ast­fel, că aceste popoare au vieţuiit veacuri întregi în cea mai bună şi cea mai caldă vecinătate, aju­­tându-se reciproc, colaborând şi apărându-se d® duşmanii comuni. Această îndelungată bună veci­nătate în decursul veacurilor a fost posibilă fiindcă aceste po­poare au avut nu numai inter­­ese vital© comune, ci şi aceiaş soartă. Aci noi nu p­­tem decât să su­bliniam cu o deosebită satisfac­ţie că nu prea au existat în lume, alte popoare vecine care să fi trăit atâtea veacuri în bună în­ţelegere şi colaborare, cum aci trăit poporul bulgar şi cel român, a căror prietenie începe dala vea­cul al douăsprezecelea şi durea­­ză până la începutul veacului al douăzeceiea — anul 1913. In conştiinţa poporului bulgarf , s’a îrrfiinţpet însă în modul or­.­l mai profund prietenia între bul­gari şi români din timpul vea­cului al nouăsprezecelea — acele vremuri de luptă pentru elibe­rare ale poporului bulgar de sub jugul de cinci veacuri turcesc, când marea imeasă a emigranţilor bulgari a găsit în decursul d® mulţi zeci de ani adăpost şi pri­mire caldă, ajutor material şi mo­ral din partea poporului român. Aceste pagini luminoase de bună vecinătate între­ cele două popoa-I (Continuare in pag. 2-3) CAPITULAREA FLEVNEI : Rănit, Gama- Paşa es­te adus în faţa comandanţilor­­iso-români. (Ţarul Alexandru, Priaeipri© Carol I) " ^ ^

Next