Universul - Provincie, octombrie 1946 (Anul 63, nr. 224-249)

1946-10-01 / nr. 224

Arass! al 63-lea 4 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „M­gygSSSUL“ S. A. Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov UHIML-V 300 LEI Taxa P*ştaH piätHä tn naracnt entern apéöTfcfc Dîr. G-fc P. 1 1 Sr. 24.464/333. CEL£ RIN URMA STIRI DIN LUMEA INTRI AGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRATIA*, BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: “SC.10, SECRETARIATUL DE REDACTIE' 3.30.15 TON­ TREBUE SÅ ÎNŢELEAGĂ Cine cunoaşte exact cuantu­mul salariilor, apăsătoarele griji pecuniare ale existenţii unei fa­milii, îşi dă mai bine seama de semnificaţia hotărîrii imensei majorităţi a salariaţilor—munci­tori, funcţionari, tehnicieni, etc. — din mai toate ramurile de producţie (metalurgie, arte grafi­ce, textile, căile ferate, Presă, artă etc.) de a da salariul pe o zi spre a veni în ajutorul populaţiei din regiunile bântuite de secetă. Un sacrificiu real, simţitor re­prezintă acest gest de solidarita­te umană­, frăţească, dar pilda n’a fost încă urmată tocmai de cei cărora Soarta ori împrejură­rile le-au dat mari posibilităţi de câştig sau au rezerve din cari pot cu uşurinţă da o părticică pentru alinarea lipsurilor celor în suferinţă. Timpul mi e trecut şi nădăj­duim că apelul d-lui ministru Traian Săvulescu va fi înţeles mai ales da cei cari, în contrast cu privaţiunile de tot soiul alte masselor, dispun de mijloace ma­teriale mai mult decât îndestulă­toare. Lipsurile sunt mari şi multe. Judeţe întregi au avut recolte deficitare. Trimişii satelor fac­­ masuri lungi spre regiuni mai­­tu­tate, de unde speră să aducă unele provizii pentru iarna ce bate la uşe. Dar mijloacele băneşti ale ţă­ranilor loviţi diii ani consecutivi de secetă, sunt redusa d­e nevoe , de un ajutor masiv, bine organi­zat, bine alimentat cu fonduri strânse din contribuţia tuturor fiilor ţării şi în primul rând a celor avuţi. Solidaritatea naţională aşa tre­­bue înţeleasă : efectiv, grabnic, spontan trebue să se precizeze concursul tuturor, cu atât mai mult cu cât strigătul de alarmă al medicilor care au participat la caravanele sanitare a găsit ecou imediat în inimile celor cari n’au ezitat să ru­pă din puţinul ce-l au şi să-şi dea obolul. Nu e o problemă care poate fi amânată; opera de ajutorare tre­bue făcută acum când vremea e încă frumoasă, drumurile practi­cabile şi transporturile mai lozni­­cioa­se dela o localitate la alta. Nu trebue să ţinem ţărănimea sub povara îngrijorărilor, lăsând totul în sarcina oficialităţii ale carei obligaţii ştim cu toţii cât de împovărătoare sunt, ca urmare a consecinţelor războiului. Sunt atâtea categorii de oameni cari câştigă infinit mai mult de­cât ritmul scumpetei. Luxul, risi­pa ostentativă din anumite loca­luri, fac dovada unui anume bel­şug discordant şi a unei menta­­­­lităţi izolate, cărora mai toate­­ ţările europene le-au pus frâu le­gal, pentru creearea acelei atmos­fere de armonie necesară efortu­lui comun pentru înfrângerea di­ficultăţilor. Căci pretutindeni s’a căzut de acord că solidaritatea naţională nu e o formulă goală de sens pentru cei îmbogăţiţi, sta­­bilindu-se metode sistematice de impunerea proporţională a mari­lor câştiguri.­­ Dar acesta e un capitol al poli­ticei financiare a Statului şi des­­nădăjduita situaţie a populaţiei din ţinuturile înfometate are o latură care priveşte însăşi vita­litatea neamului. Copiii. Sunt fa­milii ţărăneşti împovărate de co­pii mulţi, fiinţe plăpânde şi ne­vinovate ,cari cunosc prea de vreme ce e lipsa şi suferinţa, cum atât de patetic relevă ra­poartele Caravanelor Sanitare. Industriaşi, comercianţi, finan­ciari, proprietari, liberi profesio­­nşti toţi cei cărora Soarta, no­rocul sau priceperea le-au dat surplusuri băneşti din cari se pot hrăni Şi alţii, să nu uite că sunt atâţia oameni, atâtea mame, atâţia copii mai ales carii nu au hrană, îmbrăcăminte şi cari aş­teaptă ca gândul bun al celor cu stare să le dea putinţa să-şi în­drepte cu mulţumire şi încredere privirile spre ziua de mâine. Suntem siguri că şi cei ale că­ror simţăminte nu s-au manifes­tat încă, nu vor lăsa să treacă prilejul de a fi folositori colecti­vităţii şi, proporţional cu posibi­lităţile lor, vor întregi exemplul atât de elocvent al salariaţilor, cari contribue cu dragă inimă la mărirea fondului de ajutorare a populaţiei greu încercată din re­giunile bântuite de secetă. I. V. INSTALAREA D-NEI MINISTRU DR. FLORICA BAGDASAR Vineri, la ora 13, s-a făcut in­stalarea d-nei dr. Florica Bagda­sar, noul ministru al sănătăţii. Erau de faţă d-d­l. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, P. Constantinescu-Iaşi, ministrul informaţiilor, Teohari Georgescu, ministrul afacerilor in­terne, Gh. Vântu, subsecretar de stat la interne, D. Mirescu, subse­cretar de stat la educaţia naţio­nală, prof. dr. Parhon, preşedin­tele Arlus-ului, dr. Corali, prof. Eugen Neculce, prof. Nicolau, prof. Gr. T. Popa, prof. dr. Hor­­telemei, dr. Puşcariu, inspector general sanitar Păunescu, dr. Da­­nielopol, d-nele Maria Rosetti, preşedinta Federaţiei democrate a femeilor din România, Berna­­chi, Valeria Sadoveanu, Graur ş. a., precum şi un nnm­ers public format din colaboratorii minis­terului sănătăţii. CUVÂNTAREA DEJEI MINIS­TRU CONSTANTINESCU-IAŞI Seria cuvântărilor a fost des­chisă de d. prof. P. Constantine­scu Iaşi, fostul ministru ad-inte­­rim la sănătate, care aduce elogii primei femei-ministru în ţara noastră şi una din cele trei, patru femei­­din lume ce îndeplinesc a­­ceastă functe. D-sa îşi exprimă deplina încredere în priceperea şi spiritul de organizare al noului titular al­­departamentului sănă­tăţii, urându-i spor în activita­tea pe­ care o începe. CUVÂNTAREA NOULUI MINISTRU D-na dr. Florica Bagdasar, du­­pă­ ce mulţumeşte d-lui prim mi­nistru dr. Petru Groza pentru încrederea ce i-a arătat, încre­­d­inţându-i postul de înaltă răs­pundere pe care-l ia în primire, se referă la lipsurile şi mize­riile cu care are de luptat popu­laţia ţării, după aceşti ultimi doi ani de secetă şi îşi ia anga­jamentul să depună o luptă neobosită pentru îndreptarea lip­surilor şi să ducă mai departe, ca pe un stindard lupta începută cu doi ani în urmă de doctorul Bagdasar. In programul de acti­vitate, noul ministru al sănă­tăţii situiază la loc de frunte combaterea bolilor sociale, în­grijirea deosebită ce trebuie în­cordată pe viitor mamei şi co­pilului, procurarea de medica­mente, hrană, mai bună şi îm­brăcăminte pentru cei în sufe­rinţă, îşi exprimă, de asemenea, emo­ţia ce resimte faţă de simpatia şi încrederea partidului din care face parte şi subliniază încrede­rea că se va putea realiza mai temeinic, în viitor, cu credinţă şi devotament, decât se făcea altădată cu bani mulţi dar fără râvnă. ALTE CUVÂNTĂRI ! D. dr. Tocilescu, secretarul ge­neral al ministerului sănătăţii, so­coteşte prezenţa d-nei dr. Florica Bagdasar în fruntea departamen­tului, drept o reală garanţie a bu­nului mers al istituţiei. D-na Maria Rosetti, din partea Federaţiei democrate a femeilor din România, îşi exprimă mulţu­mirea faţă de guvern pentru în­crederea cu care femeia a fost o­­norată prin numirea d-nei Bagda­sar ca ministru al sănătăţii. CUVÂNTAREA D-LUI PRIM MINISTRU S’a dovedit pretutindeni că fe­m­­eea prin ceea ce poate realiza în diferite domenii de activitate, nu este intru nimic inferioară bărba­tului. Deci, nimic mai natural decât ca noi, atunci când am luat hotărîrea de a acorda femeilor aceleaşi drep­turi ca şi bărbaţi­lor, să căutăm să mergem consecvenţi pe drumul croit, neoprindu-ne nici sub acest raport, la jumătatea lui, după cum nu ne vom opri la jumătate sub nici un aspect al activităţii noas- t tre. Avem probleme grele în faţa no­astră şi în acest sector al ţării. Cunoaştem condiţiile higienice în care trăesc covârşitoarea majori­tate a cetăţenilor acestei ţări. Am făcut acum vre­o zece ani un drum prin ţară, înspre Dorohoi şi alte regiuni, şi am văzut nivelul de viaţă a celor mulţi care muncesc, a plugarilor de la sate. Le-am văzut locuinţele cu totul nehigienice şi le-am văzut şi co­piii, palizi, neîngrijiţi, atacaţi de boli şi în acea clipă mă intrebam ce a făcut clasa conducătoare a a­­cestei ţări pentru ca un popor muncitor să ajungă in această stare. Răspunsul îl găseam atunci când avem prilejul să mă aflu într’alt mediu şi anume in acela al păturii conducătoare, care trăia în lux, fără să gândească a face ceva pentru sănătatea acestui po­por. Noi când am luat hotărîrea de a apela la energia, la pricepere şi la ştiinţa câştigată prin munca unei vieţi, alături de un soţ admirabil când am apelat la d-na dr. Florica Bagdasar, noi am vrut să mobili­­zăm jumătate din acest popor —­ fiice şi surori din căminele celei mai umile şi mai nesănătoase şi până la cele, a căror inimă nu este încă împietrită, din palatele luxoase — pentru ca să stea alături de noi şi să ne ajute să scoatem din această si­tuaţie un popor muncitor. (Apla­uze), fiindcă din nenorocire, cei care sunt în suferinţă din punct de vedere al asistenţei sanitare, sunt tocma cei mulţi care muncesc. Sunt convins că pe de o parte pregătirea ştiinţifică şi pe de alta parte spiritul de iniţiativă al d-nei ministru dr Florica Bagdasar vor găsi mijloacele necesare pentru ca noi să facem ca această diferenţă din punct de vedere sanitar între cei avuţi şi cei lipsiţi să dispară. Am convingerea in special că va reuşi să schimbe concepţia după care boala era tratată după ce se ivea, printr’o concepţie după care boala trebue prevenită. Credem că trebue să păşim cu hotărîre la­­­­ceastă schimbare structurală, pu­nând pe primul plan profilaxia boa­­lelor. Fac un apel călduros la toţi cola­boratorii d-nei ministru Bagdasar să stea alături de d-sa în aceste vremuri grele. Dv. sunteţi cu toţii preocupaţi de mari griji, cum ar fi bunăoară cele rezultate de pe urma secetei. Nu trebue insă să cădeţi victime ale unei psihoze de pesi­mism, ci dimpotrivă, trebue să fiţi mai îndârjiţi in lupta noastră de a face faţă, situaţiei grele alimentare în care ne aflăm şi îi vom face faţă. Psihoza noastră trebue să se con­struiască din concepţia care pri­veşte desvoltarea acestui neam pe linia generală a desvoltării socie­tăţii omeneşti şi nu din micile gre­utăţi şi cu neajunsurile provocate de ele. Anul­­acesta a fost secetă, vor veni alţi ani cu belşug care ne vor permite să ne desvoltăm şi noi alături de celălalte colectivităţi şi popoare, care merg spre propăşire. Cu acest sentiment mă despart de dv., urând d-nei ministru dr. Flo­rica Bagdasar putere de muncă, şi urându-vă dv. tututror menţinerea unei psihoze de luptă şi de hotă­­rîre în a o ajuta în activitatea pe care o are de desfăşurat în postul greu care i-a fost încredinţat.­­ D-na dr. Florica Bagdazar rostin­du-şi cuvântarea, având în dreap­ta pe dl. ministru Constantinescu Iaşi iar în stânga pe d-nii prim ministru Petru Groza şi Teohari Georgescu UNIFICAREA FABRICAŢIEI PÂINII NOUL REGIM INTRĂ IN VIGOARE PESTE CÂTEVA ZILE Subsecretariatul de stat al a­­provizionării a întocmit o deci­zie care reglementează un nou regim al pâinii. Pe viitor se va fabrica un singur fel de pâine in toată ţara, din făină integrală, extracţie 90% şi în greutate de 600 gr. Preţul rămâne acelaş, adică 480 lei la brutării şi 500 lei la domiciliu sau chioşcurile de des­facere, iar diferenţa până la 1100 lei, cât a fost stabilit noul preţ, va fi acoperit de stat. Noul regim va intra in vi­goare imediat după ce se vor fi inventariat stocurile de făină albă și se vor fi sigilat sitele la mori, adică în câteva zile. SEMNAREA ACORDUL­UR ROMÂNO-BULGAR ASUPRA NAVIGAŢIEI PE DUNĂRE Londra, 27 (Rador). — Postul­­ Sofia un acord prin care se ve­de radio Sofia a anunţat Joi­glementează navigaţia pe Du­­noaptea că reprezentanţi ai Bul­­năre şi dealungul coastei Mării Maliei şi României au semnat la I Negre. CÂND SE TERMINĂ CONFERINŢA DE LA PARIS Paris 27 (Rador). — D. Byrnes a dec­lar­at ziariştilor americani de la Paris că este ,,destul de si­gur” că conferinţa de la Paris se va termina la timp. D. Byrnes a precizat că la 17 sau 18 octombrie, consiliul mi­niştrilor de externe va fi in mă­sură să termine lucrările asupra, tratatelor, in răstim­p de o săp­tămână sau zece zile. Intr'un a­­semenea caz, d. Byrnes crede că este preferabil să se termine lu­crările la Paris. In caz contrariu, miniștrii vor trebui să continue examinarea tratatelor la New York ceeace — a precizat secre­tarul de stat american — ar putea prezenta dificultăţi mate­riale pentru delegaţiile britani­că, franceză şi sovietică. D. Byrnes a ţinut să precizeze că" în timpul celor două luni ale conferinţei micile naţiuni au c­­vilt deplină libertate să se facă ascultate şi, când se vede cu câtă grabă delegaţii lor doreau să expună punctele de vedere respective, este­­uşor de închi­puit care ar fi fost sentimen­tele lor, dacă nu li s’ar fi dat acest prilej. Cu privire la conferinţa celor patru asupra Germaniei, d. Byr­nes a repetat că ea ar trebui să ,1 aibă joc in Noembrie, dar că,­­­ după părerea sa, ea nu va putea avea loc înainte de sfârşitul lui Noembrie. In orice caz, ea va avea loc către sfârşitul lunii No­embrie, indiferent de situaţia lucrărilor organizaţiei Naţiunilor Unite. Dacă lucrările organizaţiei Na­ţiunilor Unite nu se vor putea termina inairil, de Noembrie, conferinţa asupra Germaniei se va desfăşura la New York. Dacă nu, hotărîrea va trebui­­să fie luată de consiliul miniştrilor de externe. Pe de ală parte, se­­a­firmă că ar fi fost făcută o sugestie din partea d-lui Benin ca acea­stă conferinţă să fie ţinută la Londra. REGELE GEORGE A SOSIT IM GRECIA Londra, 27 (Rador). — Regele Greciei a părăsit Vineri dimi­neața Londra, plecând cu avio­nul în Grecia. Atena, 27 (Rador). —­ Regele George al elenilor a aterizat pe aerodromul Eleusina, din apro­piere de Atena, la ora 13 și 30. Din cauză că avionul sosise cu mult înainte decât se aştepta, numai d Teotokis, ministrul or­­dinei publice, se găsea pe aero­drom pentru a-L saluta, dar câ­teva minute mai târziu au sosit şi fostul Regent, arhiepiscopul Damaschin şi d. Constantin Tsal­­daris, primul ministru. Regele a plecat cu un auto­mobil de la aerodrom la chei și s’a urcat pe bordul distrugăto­rului grec „Miaculus”, fostul dis­trugător britanic „Modbury”, ce a fost transferat flotei regale elene. Pe distrugător s’au îmbarcat și Regentul și primul ministru. ❖ Propunerile britanice pentru tratatul anglo-egiptean au fost respinse Londra, 27 (Rador). — Propu­nerile britanice pentru tratatul anglo-egiptean au fost respinsa de delegaţii egipteni. Delegaţia britanică se va înapo­ia la Londra pentru a primi noi instruit­uni. In cercurile londoneze se crede că până atunci orice negocieri vor fi suspendate. SITUAŢIA LUPTELOR DIN GRECIA Atena, 27 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei franceze de presă transmite: Rebelii, care ocupau regiunea Scati şi care au fost despărţiţi în mai multe grupe, încearcă să străbată cordonul de trupe care ii înconjoară şi să ajungă la frontiera albaneză, părăsind ma­terialul de război şi chiar şi pe cei răniţi uşor. Cifrele oficiale, relative la pierderile suferite de acest grup,­­ între 21—24 Septembrie, se ridic­­ că la 61 morţi şi 115 răniţi. Armata şi jandarmeria au 8 morţi, 9 răniţi şi 39 de dispă­ruţi. In apropriere de Preveza jan­darmeria a descoperit un arse­nal, cuprinzând 80 arme, 7 mi­traliere ușoare, un mortier, 20 de lăzi cu cartușe, granate și a­­runcătoare de rachete. Cometa, ,Gîac­obini-Zinner “ se apropie de pământ Cunoscutul și neobositul cerce-­­ tător astronomic, d. Dai­maca, din Tg.-Jiu, ne trimette următoarea scrisoare • In noaptea de 5 Sent. a. c­, am­­ descoperit în constelaţia Girata ! cometa Giacobini. Crezând că e o cometă nouă, am comunicat descoperirea Ob­servatorului Astronomic din Bucu­reşti. Imediat, d. Călin Popovici mi-a telegrafiat că e vorba de cometa Giacobini-Zinner. In urmă, luna a împiedecat observaţiile şi la 21 Sept., am re­găsit-o, cu ajutorul graficului ce am întocmit după cele dintâi Ob­­servaţiuni-In prezent cometa străbate con­­stalaţia zodiacală Gemenii şi poa­te fi urmărită cu un binoclu obiş­nuit. Cometa aceasta face parte din grupul cometelor periodice. Revoluţia ei în jurul soarelui se face în 6,5832 ani.­­ A fost descoperită de Giacobini în 1900, apoi a fost observată la reîntoarcerile sale, neregulat, în Mai 1913 și Iunie 1926, etc. La afeiliu trece dincolo de orbi­ta lui Jupiter, iar la periheliu trece pe lângă orbita pământului. Intre 24 și 25 Sept. a. c., come­ta a străbătut planul eclipticei și se apropie de pământ. S’ar putea să devină o cometă­­ spectaculoasă dacă ,pe măsură ce se apropie de soare, pământul în mişcarea sa de revoluție anuală ne-ar apropia de ea. Astronomii noştri au cuvântul. Hr. 224 Marți 1 Octombrie 1944 4 Pagini APARE SUB CONDUCE­­REA UNUI COMITET DE­­ _ DIRECȚIE _ 1 IN RUSIA SOVIETICĂ Refacerea hidrocentralei electrice de pe Nipru DECLARAŢIILE D-LUI MINISTRU GH. GHEORGHIUDEJ Ne apropiem de alegeri. — La Paris guvernul nostru a repurtat un mare succes. — Cine poarta vina clauzelor economice ale tratatului de pace. — Defăimătorii ţării in străinătate In ultima zi a conferinţei pre­şedinţilor şi secretarilor comitete­lor electorale judeţene ale Blo­cului partidelor democrate, d. mi­nistru Gh. Gheorghiu-Dej a ros­tit următoarea cuvântare-Prieteni şi tovarăşi de luptă. Mulţumesc comitetului central al Blocului partidelor democrate pentru prilejul pe care mi l-a o­­ferit de a vă putea aduce atât sa­lutul meu, cât şi al d-lui Gheorghe Tătărescu care, din motive de sănătate nu poate să participe la această conferinţă. Prieteni, cu cât ne apropiem de punctul culminant al campa­niei electorale, cu atât ni se întă­reşte convingerea în victoria lup­tei noastre. Această convingere porneşti din următoarele constatări: înainte de toate forţele politice care alcătuesc Blocul partidelor democrate au reuşit să păstreze un contact premanent cu massele largi populare, pe care le repre­zintă şi să le apere interesele în măsura posibilităţilor. Cu toate greutăţile împrejurărilor actuale, am reuşit să satisfacem într’o oarecare măsură nevoile masselor largi, după cum am reuşit să în­truchipăm năzuinţele masselor largi ale poporului nostru. . FORŢA BLOCULUI PARTIDE­LOR DEMOCRATE In al doilea rând această con­vingere se întemeiază pe faptul că forţele politice care alcătuesc Blocul partidelor democrate apără o cauză dreaptă, cauza democra­ţiei şi a progresului. Cu toate sforţările cercurilor re­acţionare de a ne izola de masse, de a ne submina poziţiile câşti­gate, noi n­e-am întărit în focul unei lupte încă necunoscută în istoria politică a ţării noastre. Luptele politice vor creşte in intensitate pe măsură ce ne vom apropia de urne şi momentul a­­cesta nu este prea departe. Ele vor creşte şi ca violenţă pentru că adversarii noştri politici ‘vor întrebuinţa împotriva noastră toate mijloacele de luptă. Ei nu se vor da înapoi chiar de la pro­vocări. Aici revine organizaţiilor noastre politice sarcina să împie­dice asemenea încercări. Nu de mult am primit ştirea că activişti ai B.P.D. au fost atacaţi şi răniţi sau ucişi, sedii de ale noastre atacate şi devastata. Trebue să ne fie clar că nu este suficient să avem capacitate de mobilizare şi organizare în luptă, ci trebue să avem vigilenţă şi ho­tărîre în luptă. Stau faţă în faţă două forţe care şi-au măsurat puterile în timpul campaniei electorale de până acum. Pregătirile pentru bă­tălia generală au fost terminate. Forţele Blocului partidelor demo­crate vor lua în curând ofensiva pe întregul front. Noi declarăm că nu vom răs­punde la provocări dar sfătuim pe adversarii noştri să fie cuminţi pentru că răbdarea are margini şi dacă ne vor sili să le răspundem, le vom răspunde aşa cum se cu­vine. Nu spun aceasta ca o ame­ninţare ci o spun conştient de forţa reprezentată de Blocul par­tidelor democrate daturii de a menţine , liniştea ţării şi a con­solida regimul democratic, îmi permit să atrag atenţia a­­supra unui aspect deosebit de im­portant. Partidele care s-au legat să realizeze Platforma-Program au nevoie de o colaborare strânsă şi anume de o colaborare care să nu însemne un acord platonic, ci de o colaborare activă, în care fiecare organizaţie din Bloc să constitue o forţă dinamică, com­bativă, conştientă de răspunderea ce apasă asupra ei în sectorul de luptă care îi revine. Avem multe greutăţi de ordin politic şi mai ales de ordin eco­nomic şi financiar; totuşi dacă aţi arunca o privire retrospectivă şi aţi trece în revistă realizările obţinute de la 6 Martie 1945 până astăzi, aţi vedea că ele se dato­­resc sprijinului masselor largi populare acordat guvernului Gro­za. Această constatare vă va în­tări convingerea că nu pot exista dificultăţi pe care­ forţele noastre să nu le poată trece. VICTORIA OBŢINUTĂ LA CONFERINŢA DE PACE Prieteni, la Paris guvernul nos­tru a repurtat un mare succes: întreaga Transilvanie a revenit definitiv României. (Aplauze pu­ternice). Hotărîrea Conferinţei de Pace a dat deplină satisfacţie sentimentului naţional al po­porului nostru care a primit cu mare bucurie vestea acestei vic­torii. Să ştim să prezentăm valoarea ei politică şi economică, pentru a consolida colaborarea frăţeas­că dintre poporul român şi na­­ţinalităţile conlocuitoare, conti­nuând astfel politica, mulţumită căreia guvernul Groza a obţinut Transilvania. Mai avem de trecut mari greu­tăţi la Conferinţa de Pace. Avem acolo prieteni, dar avem şi ad­versari. Important este însă să nu pierzi prietenii pe care îi ai şi să câştigi şi noul prieteni. In această privinţă putem să vă spunem că s’a muncit foarte se­rios. Nădăjduim că vom reuşi să îmbunătăţim întrucâtva şi clau­zele economice ale tratatului de pace. Suntem datori să atragem atenţia să nu-şi facă nimeni ilu­zii pentru că în orice caz clauzele economice ale tratatului de pace I vor fi deosebit de­­grele şi va­­ trebui să muncim poate mai­­ mult ca înainte pentru a ne a­­chita în mod onorabil de obliga­ţiunile pe care le vom lua. Ad­versarii noştri­ politici încearcă în mod ridicol să insinueze că victoria dela Paris cu privire la graniţele ţării nu s’ar datora ac­ţiunii guvernului nostru. Inchi­­puiţi-vă ce s’ar fi întâmplat da­că nu se producea schimbarea de la 6 Martie 1945, dacă n’am fi lichidat cu vechea politică reac­ţionară, conservatoare, faţă de naţionalităţile conlocuitoare, adi­că cu politica adversarilor noştri. Trebue să arătăm a ceai, lucru limpede in campania electorală, că dobândirea Ardealului este un succes al forţelor noastre politice. CINE POARTA VINA CLAU­ZELOR ECONOMICE Deasemeni adversarii noştri vor încerca să speculeze clauzele e­­conomice ale tratatului de pace. Tocmai ei sunt aceia care susţin cele mai grele clauze economice. Este ştiut deasemenea că vina în­tregii politici a lui Anton­escu şi a­ venirii legionarilor la putere o poartă acel om nefast care se chiamă Maniu, o poartă parti­dele istorice. Acest lucru trebue să-l afle poporul nostru şi să-l spunem nu numai în întruniri pu­blice şi meeting-url, ci să-l spu­nem, mergând din casă în casă şi făcând astfel o muncă de zi­dire, aşezând cărămidă lângă că­rămidă, pentru că noi suntem zi­ditorii, în timp ce ceilalţi nu fac decât să dărâme, fiind elemnte destructive şi lipsite de sentimen­te patriotice. Unul din organele partidelor is­­torice îi prezenta pe Gafencu şi banda sa din străinătate ca mari patrioţi. Noi am simţit „patrio­tismul” lor la Paris, unde au de­făimat ţara şi o defăimează şi astăzi. Ei nu s-a dat în lături nici de a fura împreună cu complicii lor banii statului pe care îi risi­pesc benchetuind şi trădând inte­resele superioare ale poporului român. Aceştia reprezintă politica par­tidelor istorice, şi suportul lor moral şi politic trebue să-l vedem în aceste partide. Avem datoria patriotică să fa­cem cunoscut întregului popor cât de antinaţională este acţiunea criminală a adversarilor noştri înăuntru şi din afara ţării. TREBUE SA FIM VIGILENŢI închei reamintind ceea ce aia afirmat mai înainte: Trebue să fim foarte vigilenţi. Este posibil să avem în unele părţi ale ţării încercări de a provoca incidente. Vă atrag deci atenţia în mod deosebit ca să luaţi toate măsu­rile pentru a le împiedeca. Este bun optimismul şi încre­derea în victorie, dar optimis­mul și încrederea în victorie trebue să fie bazate în toate do­meniile pe o pregătire temeinică, asigurând astfel victoria deplină în alegeri. (Aplauze prelungite, îndelung repetate). Prieteni: D. Gh. Gheorghiu-Dej Declaraţiile d-lui Byrnes asupra politicii externe a Statelor Unite Paris, 27 (Rador).— D. Byrnes, ministrul de externe al Statelor Unite, a declarat joi seara urmă­toarele reprezentanţilor presei: ,,Socotesc declaraţia preşedin­telui Truman cu privire la poli­tica externă a Statelor Unite ca fiind extrem de satisfăcătoare. Această politică este în întregime sprijinită de preşedinte, care nu crede că este necesară vreo schimbare. Faptul că politica Statelor Uni­te este sprijinită de democraţi şi republicani dă lumii asigurarea că, indiferent de partidul care va fi la putere. Statele Unite vor continua politica dusă de guver­nul actual”.­­ . D. Byrnes a mai subliniat asi­gurarea dată de preşedintele Truman că orice schimbare în politica externă a Statelor Unite se va face numai după consulta­rea cu secretarul departamentu­lui de stat și cu șefii palamen­­tari. INCĂERARI LA BOMBAY Bombay 27 (Rador). — După cum anunţă un comunicat ofi­cial, o persoană a fost înjunghi­ată în cursul nopţii de Joi spre Vineri. Alte trei încăerări de mai mică importanţă at£ fost semnalate în nordul oraşului. * * , , ' (

Next