Universul - Provincie, octombrie 1946 (Anul 63, nr. 224-249)
1946-10-01 / nr. 224
Arass! al 63-lea 4 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „MgygSSSUL“ S. A. Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov UHIML-V 300 LEI Taxa P*ştaH piätHä tn naracnt entern apéöTfcfc Dîr. G-fc P. 1 1 Sr. 24.464/333. CEL£ RIN URMA STIRI DIN LUMEA INTRI AGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRATIA*, BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: “SC.10, SECRETARIATUL DE REDACTIE' 3.30.15 TON TREBUE SÅ ÎNŢELEAGĂ Cine cunoaşte exact cuantumul salariilor, apăsătoarele griji pecuniare ale existenţii unei familii, îşi dă mai bine seama de semnificaţia hotărîrii imensei majorităţi a salariaţilor—muncitori, funcţionari, tehnicieni, etc. — din mai toate ramurile de producţie (metalurgie, arte grafice, textile, căile ferate, Presă, artă etc.) de a da salariul pe o zi spre a veni în ajutorul populaţiei din regiunile bântuite de secetă. Un sacrificiu real, simţitor reprezintă acest gest de solidaritate umană, frăţească, dar pilda n’a fost încă urmată tocmai de cei cărora Soarta ori împrejurările le-au dat mari posibilităţi de câştig sau au rezerve din cari pot cu uşurinţă da o părticică pentru alinarea lipsurilor celor în suferinţă. Timpul mi e trecut şi nădăjduim că apelul d-lui ministru Traian Săvulescu va fi înţeles mai ales da cei cari, în contrast cu privaţiunile de tot soiul alte masselor, dispun de mijloace materiale mai mult decât îndestulătoare. Lipsurile sunt mari şi multe. Judeţe întregi au avut recolte deficitare. Trimişii satelor fac masuri lungi spre regiuni maitutate, de unde speră să aducă unele provizii pentru iarna ce bate la uşe. Dar mijloacele băneşti ale ţăranilor loviţi diii ani consecutivi de secetă, sunt redusa de nevoe , de un ajutor masiv, bine organizat, bine alimentat cu fonduri strânse din contribuţia tuturor fiilor ţării şi în primul rând a celor avuţi. Solidaritatea naţională aşa trebue înţeleasă : efectiv, grabnic, spontan trebue să se precizeze concursul tuturor, cu atât mai mult cu cât strigătul de alarmă al medicilor care au participat la caravanele sanitare a găsit ecou imediat în inimile celor cari n’au ezitat să rupă din puţinul ce-l au şi să-şi dea obolul. Nu e o problemă care poate fi amânată; opera de ajutorare trebue făcută acum când vremea e încă frumoasă, drumurile practicabile şi transporturile mai loznicioase dela o localitate la alta. Nu trebue să ţinem ţărănimea sub povara îngrijorărilor, lăsând totul în sarcina oficialităţii ale carei obligaţii ştim cu toţii cât de împovărătoare sunt, ca urmare a consecinţelor războiului. Sunt atâtea categorii de oameni cari câştigă infinit mai mult decât ritmul scumpetei. Luxul, risipa ostentativă din anumite localuri, fac dovada unui anume belşug discordant şi a unei mentalităţi izolate, cărora mai toate ţările europene le-au pus frâu legal, pentru creearea acelei atmosfere de armonie necesară efortului comun pentru înfrângerea dificultăţilor. Căci pretutindeni s’a căzut de acord că solidaritatea naţională nu e o formulă goală de sens pentru cei îmbogăţiţi, stabilindu-se metode sistematice de impunerea proporţională a marilor câştiguri. Dar acesta e un capitol al politicei financiare a Statului şi desnădăjduita situaţie a populaţiei din ţinuturile înfometate are o latură care priveşte însăşi vitalitatea neamului. Copiii. Sunt familii ţărăneşti împovărate de copii mulţi, fiinţe plăpânde şi nevinovate ,cari cunosc prea de vreme ce e lipsa şi suferinţa, cum atât de patetic relevă rapoartele Caravanelor Sanitare. Industriaşi, comercianţi, financiari, proprietari, liberi profesionşti toţi cei cărora Soarta, norocul sau priceperea le-au dat surplusuri băneşti din cari se pot hrăni Şi alţii, să nu uite că sunt atâţia oameni, atâtea mame, atâţia copii mai ales carii nu au hrană, îmbrăcăminte şi cari aşteaptă ca gândul bun al celor cu stare să le dea putinţa să-şi îndrepte cu mulţumire şi încredere privirile spre ziua de mâine. Suntem siguri că şi cei ale căror simţăminte nu s-au manifestat încă, nu vor lăsa să treacă prilejul de a fi folositori colectivităţii şi, proporţional cu posibilităţile lor, vor întregi exemplul atât de elocvent al salariaţilor, cari contribue cu dragă inimă la mărirea fondului de ajutorare a populaţiei greu încercată din regiunile bântuite de secetă. I. V. INSTALAREA D-NEI MINISTRU DR. FLORICA BAGDASAR Vineri, la ora 13, s-a făcut instalarea d-nei dr. Florica Bagdasar, noul ministru al sănătăţii. Erau de faţă d-dl. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, P. Constantinescu-Iaşi, ministrul informaţiilor, Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne, Gh. Vântu, subsecretar de stat la interne, D. Mirescu, subsecretar de stat la educaţia naţională, prof. dr. Parhon, preşedintele Arlus-ului, dr. Corali, prof. Eugen Neculce, prof. Nicolau, prof. Gr. T. Popa, prof. dr. Hortelemei, dr. Puşcariu, inspector general sanitar Păunescu, dr. Danielopol, d-nele Maria Rosetti, preşedinta Federaţiei democrate a femeilor din România, Bernachi, Valeria Sadoveanu, Graur ş. a., precum şi un nnmers public format din colaboratorii ministerului sănătăţii. CUVÂNTAREA DEJEI MINISTRU CONSTANTINESCU-IAŞI Seria cuvântărilor a fost deschisă de d. prof. P. Constantinescu Iaşi, fostul ministru ad-interim la sănătate, care aduce elogii primei femei-ministru în ţara noastră şi una din cele trei, patru femeidin lume ce îndeplinesc această functe. D-sa îşi exprimă deplina încredere în priceperea şi spiritul de organizare al noului titular aldepartamentului sănătăţii, urându-i spor în activitatea pe care o începe. CUVÂNTAREA NOULUI MINISTRU D-na dr. Florica Bagdasar, după ce mulţumeşte d-lui prim ministru dr. Petru Groza pentru încrederea ce i-a arătat, încredinţându-i postul de înaltă răspundere pe care-l ia în primire, se referă la lipsurile şi mizeriile cu care are de luptat populaţia ţării, după aceşti ultimi doi ani de secetă şi îşi ia angajamentul să depună o luptă neobosită pentru îndreptarea lipsurilor şi să ducă mai departe, ca pe un stindard lupta începută cu doi ani în urmă de doctorul Bagdasar. In programul de activitate, noul ministru al sănătăţii situiază la loc de frunte combaterea bolilor sociale, îngrijirea deosebită ce trebuie încordată pe viitor mamei şi copilului, procurarea de medicamente, hrană, mai bună şi îmbrăcăminte pentru cei în suferinţă, îşi exprimă, de asemenea, emoţia ce resimte faţă de simpatia şi încrederea partidului din care face parte şi subliniază încrederea că se va putea realiza mai temeinic, în viitor, cu credinţă şi devotament, decât se făcea altădată cu bani mulţi dar fără râvnă. ALTE CUVÂNTĂRI ! D. dr. Tocilescu, secretarul general al ministerului sănătăţii, socoteşte prezenţa d-nei dr. Florica Bagdasar în fruntea departamentului, drept o reală garanţie a bunului mers al istituţiei. D-na Maria Rosetti, din partea Federaţiei democrate a femeilor din România, îşi exprimă mulţumirea faţă de guvern pentru încrederea cu care femeia a fost onorată prin numirea d-nei Bagdasar ca ministru al sănătăţii. CUVÂNTAREA D-LUI PRIM MINISTRU S’a dovedit pretutindeni că femeea prin ceea ce poate realiza în diferite domenii de activitate, nu este intru nimic inferioară bărbatului. Deci, nimic mai natural decât ca noi, atunci când am luat hotărîrea de a acorda femeilor aceleaşi drepturi ca şi bărbaţilor, să căutăm să mergem consecvenţi pe drumul croit, neoprindu-ne nici sub acest raport, la jumătatea lui, după cum nu ne vom opri la jumătate sub nici un aspect al activităţii noas- t tre. Avem probleme grele în faţa noastră şi în acest sector al ţării. Cunoaştem condiţiile higienice în care trăesc covârşitoarea majoritate a cetăţenilor acestei ţări. Am făcut acum vreo zece ani un drum prin ţară, înspre Dorohoi şi alte regiuni, şi am văzut nivelul de viaţă a celor mulţi care muncesc, a plugarilor de la sate. Le-am văzut locuinţele cu totul nehigienice şi le-am văzut şi copiii, palizi, neîngrijiţi, atacaţi de boli şi în acea clipă mă intrebam ce a făcut clasa conducătoare a acestei ţări pentru ca un popor muncitor să ajungă in această stare. Răspunsul îl găseam atunci când avem prilejul să mă aflu într’alt mediu şi anume in acela al păturii conducătoare, care trăia în lux, fără să gândească a face ceva pentru sănătatea acestui popor. Noi când am luat hotărîrea de a apela la energia, la pricepere şi la ştiinţa câştigată prin munca unei vieţi, alături de un soţ admirabil când am apelat la d-na dr. Florica Bagdasar, noi am vrut să mobilizăm jumătate din acest popor — fiice şi surori din căminele celei mai umile şi mai nesănătoase şi până la cele, a căror inimă nu este încă împietrită, din palatele luxoase — pentru ca să stea alături de noi şi să ne ajute să scoatem din această situaţie un popor muncitor. (Aplauze), fiindcă din nenorocire, cei care sunt în suferinţă din punct de vedere al asistenţei sanitare, sunt tocma cei mulţi care muncesc. Sunt convins că pe de o parte pregătirea ştiinţifică şi pe de alta parte spiritul de iniţiativă al d-nei ministru dr Florica Bagdasar vor găsi mijloacele necesare pentru ca noi să facem ca această diferenţă din punct de vedere sanitar între cei avuţi şi cei lipsiţi să dispară. Am convingerea in special că va reuşi să schimbe concepţia după care boala era tratată după ce se ivea, printr’o concepţie după care boala trebue prevenită. Credem că trebue să păşim cu hotărîre laceastă schimbare structurală, punând pe primul plan profilaxia boalelor. Fac un apel călduros la toţi colaboratorii d-nei ministru Bagdasar să stea alături de d-sa în aceste vremuri grele. Dv. sunteţi cu toţii preocupaţi de mari griji, cum ar fi bunăoară cele rezultate de pe urma secetei. Nu trebue insă să cădeţi victime ale unei psihoze de pesimism, ci dimpotrivă, trebue să fiţi mai îndârjiţi in lupta noastră de a face faţă, situaţiei grele alimentare în care ne aflăm şi îi vom face faţă. Psihoza noastră trebue să se construiască din concepţia care priveşte desvoltarea acestui neam pe linia generală a desvoltării societăţii omeneşti şi nu din micile greutăţi şi cu neajunsurile provocate de ele. Anulacesta a fost secetă, vor veni alţi ani cu belşug care ne vor permite să ne desvoltăm şi noi alături de celălalte colectivităţi şi popoare, care merg spre propăşire. Cu acest sentiment mă despart de dv., urând d-nei ministru dr. Florica Bagdasar putere de muncă, şi urându-vă dv. tututror menţinerea unei psihoze de luptă şi de hotărîre în a o ajuta în activitatea pe care o are de desfăşurat în postul greu care i-a fost încredinţat. D-na dr. Florica Bagdazar rostindu-şi cuvântarea, având în dreapta pe dl. ministru Constantinescu Iaşi iar în stânga pe d-nii prim ministru Petru Groza şi Teohari Georgescu UNIFICAREA FABRICAŢIEI PÂINII NOUL REGIM INTRĂ IN VIGOARE PESTE CÂTEVA ZILE Subsecretariatul de stat al aprovizionării a întocmit o decizie care reglementează un nou regim al pâinii. Pe viitor se va fabrica un singur fel de pâine in toată ţara, din făină integrală, extracţie 90% şi în greutate de 600 gr. Preţul rămâne acelaş, adică 480 lei la brutării şi 500 lei la domiciliu sau chioşcurile de desfacere, iar diferenţa până la 1100 lei, cât a fost stabilit noul preţ, va fi acoperit de stat. Noul regim va intra in vigoare imediat după ce se vor fi inventariat stocurile de făină albă și se vor fi sigilat sitele la mori, adică în câteva zile. SEMNAREA ACORDULUR ROMÂNO-BULGAR ASUPRA NAVIGAŢIEI PE DUNĂRE Londra, 27 (Rador). — Postul Sofia un acord prin care se vede radio Sofia a anunţat Joiglementează navigaţia pe Dunoaptea că reprezentanţi ai Bulnăre şi dealungul coastei Mării Maliei şi României au semnat la I Negre. CÂND SE TERMINĂ CONFERINŢA DE LA PARIS Paris 27 (Rador). — D. Byrnes a declarat ziariştilor americani de la Paris că este ,,destul de sigur” că conferinţa de la Paris se va termina la timp. D. Byrnes a precizat că la 17 sau 18 octombrie, consiliul miniştrilor de externe va fi in măsură să termine lucrările asupra, tratatelor, in răstimp de o săptămână sau zece zile. Intr'un asemenea caz, d. Byrnes crede că este preferabil să se termine lucrările la Paris. In caz contrariu, miniștrii vor trebui să continue examinarea tratatelor la New York ceeace — a precizat secretarul de stat american — ar putea prezenta dificultăţi materiale pentru delegaţiile britanică, franceză şi sovietică. D. Byrnes a ţinut să precizeze că" în timpul celor două luni ale conferinţei micile naţiuni au cvilt deplină libertate să se facă ascultate şi, când se vede cu câtă grabă delegaţii lor doreau să expună punctele de vedere respective, esteuşor de închipuit care ar fi fost sentimentele lor, dacă nu li s’ar fi dat acest prilej. Cu privire la conferinţa celor patru asupra Germaniei, d. Byrnes a repetat că ea ar trebui să ,1 aibă joc in Noembrie, dar că, după părerea sa, ea nu va putea avea loc înainte de sfârşitul lui Noembrie. In orice caz, ea va avea loc către sfârşitul lunii Noembrie, indiferent de situaţia lucrărilor organizaţiei Naţiunilor Unite. Dacă lucrările organizaţiei Naţiunilor Unite nu se vor putea termina inairil, de Noembrie, conferinţa asupra Germaniei se va desfăşura la New York. Dacă nu, hotărîrea va trebuisă fie luată de consiliul miniştrilor de externe. Pe de ală parte, seafirmă că ar fi fost făcută o sugestie din partea d-lui Benin ca această conferinţă să fie ţinută la Londra. REGELE GEORGE A SOSIT IM GRECIA Londra, 27 (Rador). — Regele Greciei a părăsit Vineri dimineața Londra, plecând cu avionul în Grecia. Atena, 27 (Rador). — Regele George al elenilor a aterizat pe aerodromul Eleusina, din apropiere de Atena, la ora 13 și 30. Din cauză că avionul sosise cu mult înainte decât se aştepta, numai d Teotokis, ministrul ordinei publice, se găsea pe aerodrom pentru a-L saluta, dar câteva minute mai târziu au sosit şi fostul Regent, arhiepiscopul Damaschin şi d. Constantin Tsaldaris, primul ministru. Regele a plecat cu un automobil de la aerodrom la chei și s’a urcat pe bordul distrugătorului grec „Miaculus”, fostul distrugător britanic „Modbury”, ce a fost transferat flotei regale elene. Pe distrugător s’au îmbarcat și Regentul și primul ministru. ❖ Propunerile britanice pentru tratatul anglo-egiptean au fost respinse Londra, 27 (Rador). — Propunerile britanice pentru tratatul anglo-egiptean au fost respinsa de delegaţii egipteni. Delegaţia britanică se va înapoia la Londra pentru a primi noi instruituni. In cercurile londoneze se crede că până atunci orice negocieri vor fi suspendate. SITUAŢIA LUPTELOR DIN GRECIA Atena, 27 (Rador). — Corespondentul Agenţiei franceze de presă transmite: Rebelii, care ocupau regiunea Scati şi care au fost despărţiţi în mai multe grupe, încearcă să străbată cordonul de trupe care ii înconjoară şi să ajungă la frontiera albaneză, părăsind materialul de război şi chiar şi pe cei răniţi uşor. Cifrele oficiale, relative la pierderile suferite de acest grup, între 21—24 Septembrie, se ridic că la 61 morţi şi 115 răniţi. Armata şi jandarmeria au 8 morţi, 9 răniţi şi 39 de dispăruţi. In apropriere de Preveza jandarmeria a descoperit un arsenal, cuprinzând 80 arme, 7 mitraliere ușoare, un mortier, 20 de lăzi cu cartușe, granate și aruncătoare de rachete. Cometa, ,Gîacobini-Zinner “ se apropie de pământ Cunoscutul și neobositul cerce- tător astronomic, d. Daimaca, din Tg.-Jiu, ne trimette următoarea scrisoare • In noaptea de 5 Sent. a. c, am descoperit în constelaţia Girata ! cometa Giacobini. Crezând că e o cometă nouă, am comunicat descoperirea Observatorului Astronomic din Bucureşti. Imediat, d. Călin Popovici mi-a telegrafiat că e vorba de cometa Giacobini-Zinner. In urmă, luna a împiedecat observaţiile şi la 21 Sept., am regăsit-o, cu ajutorul graficului ce am întocmit după cele dintâi Observaţiuni-In prezent cometa străbate constalaţia zodiacală Gemenii şi poate fi urmărită cu un binoclu obişnuit. Cometa aceasta face parte din grupul cometelor periodice. Revoluţia ei în jurul soarelui se face în 6,5832 ani. A fost descoperită de Giacobini în 1900, apoi a fost observată la reîntoarcerile sale, neregulat, în Mai 1913 și Iunie 1926, etc. La afeiliu trece dincolo de orbita lui Jupiter, iar la periheliu trece pe lângă orbita pământului. Intre 24 și 25 Sept. a. c., cometa a străbătut planul eclipticei și se apropie de pământ. S’ar putea să devină o cometă spectaculoasă dacă ,pe măsură ce se apropie de soare, pământul în mişcarea sa de revoluție anuală ne-ar apropia de ea. Astronomii noştri au cuvântul. Hr. 224 Marți 1 Octombrie 1944 4 Pagini APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE _ DIRECȚIE _ 1 IN RUSIA SOVIETICĂ Refacerea hidrocentralei electrice de pe Nipru DECLARAŢIILE D-LUI MINISTRU GH. GHEORGHIUDEJ Ne apropiem de alegeri. — La Paris guvernul nostru a repurtat un mare succes. — Cine poarta vina clauzelor economice ale tratatului de pace. — Defăimătorii ţării in străinătate In ultima zi a conferinţei preşedinţilor şi secretarilor comitetelor electorale judeţene ale Blocului partidelor democrate, d. ministru Gh. Gheorghiu-Dej a rostit următoarea cuvântare-Prieteni şi tovarăşi de luptă. Mulţumesc comitetului central al Blocului partidelor democrate pentru prilejul pe care mi l-a oferit de a vă putea aduce atât salutul meu, cât şi al d-lui Gheorghe Tătărescu care, din motive de sănătate nu poate să participe la această conferinţă. Prieteni, cu cât ne apropiem de punctul culminant al campaniei electorale, cu atât ni se întăreşte convingerea în victoria luptei noastre. Această convingere porneşti din următoarele constatări: înainte de toate forţele politice care alcătuesc Blocul partidelor democrate au reuşit să păstreze un contact premanent cu massele largi populare, pe care le reprezintă şi să le apere interesele în măsura posibilităţilor. Cu toate greutăţile împrejurărilor actuale, am reuşit să satisfacem într’o oarecare măsură nevoile masselor largi, după cum am reuşit să întruchipăm năzuinţele masselor largi ale poporului nostru. . FORŢA BLOCULUI PARTIDELOR DEMOCRATE In al doilea rând această convingere se întemeiază pe faptul că forţele politice care alcătuesc Blocul partidelor democrate apără o cauză dreaptă, cauza democraţiei şi a progresului. Cu toate sforţările cercurilor reacţionare de a ne izola de masse, de a ne submina poziţiile câştigate, noi ne-am întărit în focul unei lupte încă necunoscută în istoria politică a ţării noastre. Luptele politice vor creşte in intensitate pe măsură ce ne vom apropia de urne şi momentul acesta nu este prea departe. Ele vor creşte şi ca violenţă pentru că adversarii noştri politici ‘vor întrebuinţa împotriva noastră toate mijloacele de luptă. Ei nu se vor da înapoi chiar de la provocări. Aici revine organizaţiilor noastre politice sarcina să împiedice asemenea încercări. Nu de mult am primit ştirea că activişti ai B.P.D. au fost atacaţi şi răniţi sau ucişi, sedii de ale noastre atacate şi devastata. Trebue să ne fie clar că nu este suficient să avem capacitate de mobilizare şi organizare în luptă, ci trebue să avem vigilenţă şi hotărîre în luptă. Stau faţă în faţă două forţe care şi-au măsurat puterile în timpul campaniei electorale de până acum. Pregătirile pentru bătălia generală au fost terminate. Forţele Blocului partidelor democrate vor lua în curând ofensiva pe întregul front. Noi declarăm că nu vom răspunde la provocări dar sfătuim pe adversarii noştri să fie cuminţi pentru că răbdarea are margini şi dacă ne vor sili să le răspundem, le vom răspunde aşa cum se cuvine. Nu spun aceasta ca o ameninţare ci o spun conştient de forţa reprezentată de Blocul partidelor democrate daturii de a menţine , liniştea ţării şi a consolida regimul democratic, îmi permit să atrag atenţia asupra unui aspect deosebit de important. Partidele care s-au legat să realizeze Platforma-Program au nevoie de o colaborare strânsă şi anume de o colaborare care să nu însemne un acord platonic, ci de o colaborare activă, în care fiecare organizaţie din Bloc să constitue o forţă dinamică, combativă, conştientă de răspunderea ce apasă asupra ei în sectorul de luptă care îi revine. Avem multe greutăţi de ordin politic şi mai ales de ordin economic şi financiar; totuşi dacă aţi arunca o privire retrospectivă şi aţi trece în revistă realizările obţinute de la 6 Martie 1945 până astăzi, aţi vedea că ele se datoresc sprijinului masselor largi populare acordat guvernului Groza. Această constatare vă va întări convingerea că nu pot exista dificultăţi pe care forţele noastre să nu le poată trece. VICTORIA OBŢINUTĂ LA CONFERINŢA DE PACE Prieteni, la Paris guvernul nostru a repurtat un mare succes: întreaga Transilvanie a revenit definitiv României. (Aplauze puternice). Hotărîrea Conferinţei de Pace a dat deplină satisfacţie sentimentului naţional al poporului nostru care a primit cu mare bucurie vestea acestei victorii. Să ştim să prezentăm valoarea ei politică şi economică, pentru a consolida colaborarea frăţească dintre poporul român şi naţinalităţile conlocuitoare, continuând astfel politica, mulţumită căreia guvernul Groza a obţinut Transilvania. Mai avem de trecut mari greutăţi la Conferinţa de Pace. Avem acolo prieteni, dar avem şi adversari. Important este însă să nu pierzi prietenii pe care îi ai şi să câştigi şi noul prieteni. In această privinţă putem să vă spunem că s’a muncit foarte serios. Nădăjduim că vom reuşi să îmbunătăţim întrucâtva şi clauzele economice ale tratatului de pace. Suntem datori să atragem atenţia să nu-şi facă nimeni iluzii pentru că în orice caz clauzele economice ale tratatului de pace I vor fi deosebit degrele şi va trebui să muncim poate mai mult ca înainte pentru a ne achita în mod onorabil de obligaţiunile pe care le vom lua. Adversarii noştri politici încearcă în mod ridicol să insinueze că victoria dela Paris cu privire la graniţele ţării nu s’ar datora acţiunii guvernului nostru. Inchipuiţi-vă ce s’ar fi întâmplat dacă nu se producea schimbarea de la 6 Martie 1945, dacă n’am fi lichidat cu vechea politică reacţionară, conservatoare, faţă de naţionalităţile conlocuitoare, adică cu politica adversarilor noştri. Trebue să arătăm a ceai, lucru limpede in campania electorală, că dobândirea Ardealului este un succes al forţelor noastre politice. CINE POARTA VINA CLAUZELOR ECONOMICE Deasemeni adversarii noştri vor încerca să speculeze clauzele economice ale tratatului de pace. Tocmai ei sunt aceia care susţin cele mai grele clauze economice. Este ştiut deasemenea că vina întregii politici a lui Antonescu şi a venirii legionarilor la putere o poartă acel om nefast care se chiamă Maniu, o poartă partidele istorice. Acest lucru trebue să-l afle poporul nostru şi să-l spunem nu numai în întruniri publice şi meeting-url, ci să-l spunem, mergând din casă în casă şi făcând astfel o muncă de zidire, aşezând cărămidă lângă cărămidă, pentru că noi suntem ziditorii, în timp ce ceilalţi nu fac decât să dărâme, fiind elemnte destructive şi lipsite de sentimente patriotice. Unul din organele partidelor istorice îi prezenta pe Gafencu şi banda sa din străinătate ca mari patrioţi. Noi am simţit „patriotismul” lor la Paris, unde au defăimat ţara şi o defăimează şi astăzi. Ei nu s-a dat în lături nici de a fura împreună cu complicii lor banii statului pe care îi risipesc benchetuind şi trădând interesele superioare ale poporului român. Aceştia reprezintă politica partidelor istorice, şi suportul lor moral şi politic trebue să-l vedem în aceste partide. Avem datoria patriotică să facem cunoscut întregului popor cât de antinaţională este acţiunea criminală a adversarilor noştri înăuntru şi din afara ţării. TREBUE SA FIM VIGILENŢI închei reamintind ceea ce aia afirmat mai înainte: Trebue să fim foarte vigilenţi. Este posibil să avem în unele părţi ale ţării încercări de a provoca incidente. Vă atrag deci atenţia în mod deosebit ca să luaţi toate măsurile pentru a le împiedeca. Este bun optimismul şi încrederea în victorie, dar optimismul și încrederea în victorie trebue să fie bazate în toate domeniile pe o pregătire temeinică, asigurând astfel victoria deplină în alegeri. (Aplauze prelungite, îndelung repetate). Prieteni: D. Gh. Gheorghiu-Dej Declaraţiile d-lui Byrnes asupra politicii externe a Statelor Unite Paris, 27 (Rador).— D. Byrnes, ministrul de externe al Statelor Unite, a declarat joi seara următoarele reprezentanţilor presei: ,,Socotesc declaraţia preşedintelui Truman cu privire la politica externă a Statelor Unite ca fiind extrem de satisfăcătoare. Această politică este în întregime sprijinită de preşedinte, care nu crede că este necesară vreo schimbare. Faptul că politica Statelor Unite este sprijinită de democraţi şi republicani dă lumii asigurarea că, indiferent de partidul care va fi la putere. Statele Unite vor continua politica dusă de guvernul actual”. . D. Byrnes a mai subliniat asigurarea dată de preşedintele Truman că orice schimbare în politica externă a Statelor Unite se va face numai după consultarea cu secretarul departamentului de stat și cu șefii palamentari. INCĂERARI LA BOMBAY Bombay 27 (Rador). — După cum anunţă un comunicat oficial, o persoană a fost înjunghiată în cursul nopţii de Joi spre Vineri. Alte trei încăerări de mai mică importanţă at£ fost semnalate în nordul oraşului. * * , , ' (