Universul - Provincie, octombrie 1946 (Anul 63, nr. 224-249)

1946-10-14 / nr. 235

Fondator LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar; „UNIVERSUL“ S.Ä, înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTRI­­G­A, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*23 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 „PACEA DEMOCRATICĂ“ După, declaraţiile recente ale generalisimului Stalin­, discursul­­lui Molotov, rostit în şedinţa plenară a­ Conferinţei de pace cu prilejul discuţiei asupra tratatu­lui cu Italia,­­este o nouă contri­buţie pe care Rusia sovietică o educe pentru limpezirea atmos­ferei internaţionale şi îndruma­rea sforţărilor binevoitoare pe calea înţelegerei şi a­ colaborării­„Victoria noastră asupra fas­cismului — a spus d. Molotov —­­ce-a costat un preţ enorm şi de ace?, popoarele noastre sunt ne­răbdătoare să ştiie care sunt gea­dele acestei victorii”. Este, înt­r’ade­văr, in această de­clara­ţie a ministrului de externe sovietic, sinteza, stărei sufleteşti a tuturor popoarelor lumii. In ea stă întrebarea aproape impe­rativă pe care ele o adresează tuturor acelora cari au răspunde­rea, stabilirei şi definitivărei pă­cii: la ce rezultate sa ajuns? In ea stă, in acelaş timp, dorinţa profundă a tuturor popoarelor care au sângerat şi au suferit îm­preună, de a vedea ieşind şi din sforţările pentru realizarea păcii, aşa cu­m a ieşit din sforţările pentru obţinerea victoriei, o cât mai strânsă colaborare. Unirea izvorîtă din durere şi din primej­die, popoarele lumii o vor şi în desfăşurarea eforturilor comune pentru mulţumire şi securitate.­­ Molotov a­ pus în lumină acea­stă dorinţă a popoarelor subli­niind că ea este de fapt o con­secinţă firească a sacrificiilor enorme pe care ele. Ife’au făcut în războiul contra fascismului. De aceea, ministrul de externe sovie­tic, in desfășurarea discursului său, a arătat primejdia separării b.«n', în două blocuri. In cursul dezbaterilor Conferinţei de pace, de mai multe ori a apărut această, diviziune în două blocuri, dar primul delegat al Uniunei Sovie­tice nu crede în realitatea ei. „Uniunea sovietică — a spus d. Molotov este convinsă că diviziu­nile ce s'au produs în sânul con­ferinţei sunt artificiale”. Şi a adăugat, cu fermitate şi fără nici o reticenţă că „Uniunea sovietică doreşte să întărească cooperarea între toate ţările de­mocratice”. Aceste declaraţiuni făcute ine­lele hotăritoare pentru pacea lu­mii prin care trecem, au o im ■ portanţa­ deosebită, Convingerea Rusiei sovietice că , „diviziunile"’ nu sunt decât, „artificiale" şi afirmaţia că politica pe care o urmăreşte Rusia Sovietică este întărirea cooperării între ţările democratice, sunt puternice puncte de sprijin pentru evoluţia viitoare a vieţii internaţionale. A se acorda acestor declaraţiuni importanţa capitală pe care o au şi a le răspunde cu conştiinţa că ele oferă cel mai bun prilej pen­tru a se împiedica în mod defini­tiv ca aparenţa diviziunilor şi artificialitatea lor să devie, mai curând sau mai târziu, o primej­dioasă realitate, înseamnă a do­vedi nu numai maturitate poli­tică dar, mai ales, conştiinţa răs­pundere faţă de soarta şi liniş­tea atâtor popoare. „Este fals să se spună că ţările slave voesc să se opună statelor anglo-saxone” — a precizat d. Molotov şi în des­vol­tarea acestei afimiaţiuni d-sa a, arătat, cât de lipsită de temei este o asemenea părere când ..în Uniunea Sovie­tică există 13 republici care nu sunt slave”. Ministrul d­e­­ externe sovietic a arătat că realitatea este că o nouă stare de lucruri a fost, creată in răsăritul Europei unde „s’au născut tinerele democraţii orientale”. Interesul acestor de­mocraţii este de a se sprijini in­tre ele şi dorinţa lor este — a subliniat d. Molotov — „să între­ţină relaţii amicale cu toate ţă­rile democratice cu singura con­diţie ca aceasta să se facă pe baza unei complete egalităţi şi reciprocităţi”. Cum s’ar put­ea nega valoarea politică şi morală a unor aseme­nea declaraţiuni făcute în clipa când se aşează temeliile păcii şi securităţii de mâine ? D. Moloto­v îndepărtând ideea unei diviziuni, a apărat ideea colaborării lumii democratice prin respectarea principiului egalităţii şi recipro­cităţii. D-sa, a reamintit, vorba lui Le­­ nin: „Când un popor ţine singur in mâinile sale soar­ta, sa, el de­vine invincibil”. Această vorbă reprezintă. Intr’adevăr, un impe­rativ politic pentru toate po­poarele şi ele trebue să fie te­­­meiul vieţii internaţionale. Colaborarea între popoare li­bere, stăpâne Pe soarta lor în­­­seamnă securitatea pentru toate. Şi astfel se poate ajunge la acea „pace democratică către care tre­bue să tindă — după cum a spus d. Molotov —­ „străduinţele co­mune”. „Pacea democratică este posibilă — a adăugat şeful dele­gaţiei sovietice — numai dacă a­­numite ţări nu vor încerca să im­pună voinţa lor celorlalte”. Această concluzie a d-lui Molo­tov exprimă condiţia esenţială a colaborării internaţionale, care nu poate exista şi nu poate fi ce- i­rută nici unui popor când acesta are sentimentul că voinţa lui este supusă voinţei altora. FROECTEIE IMEDIATE ALE MINISTERULUI JUSTIŢIEI Aplicarea reformei electorale. — Desfiinţarea Curţilor marţiale. — O largâ a^^istie.— înăsprirea sancţiunilor contra speculanţilor Declaraţiile d-lui ministru Lucreţiu Patraşchjiu .­•pi- ocazia reluării activităţii la ministerul de justiţie, d, prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, titularul departamentului, a făcut, in ca­drul Conferinţei de presă de ieri după amiază,­­următoarele decla­raţii : IjflPv.. . „înainte de a vă expune u­­nele din preocupările şi proiec­tele imediate ale remini­sterului justiţiei, ţin în primul rind să mulţumesc d-lui ministru de in­terne Teohari Georgescu pentru faptul de a-şi fi luat — in a­­ceste timpuri — o sarcină atât de grea ca interimatul acestui departament şi de a o fi dus la bun sfârşit. Spiritul de colabora­re care a caracterizat activitatea departamentelor noastre s’a do­vedit şi de astădată viu şi e­fica­ce. APLICAREA REFORMEI ELECTORALE Desigur că preocuparea de că­petenie a ministerului de justiţie este, in momentul de faţă, justa aplicare a reformei electorale. Vă amintiţi, desigur, că înaintea plecării vinele la Paris am ţinut să­ subliniez caracterul democra­tic şi progresist al legii electo­rale. Această aplicare trebue să duca şi ea, în cadrul vieţii noas­tre publice, la afirmarea şi în­tărirea democraţiei­­ şi ideii de progres. Lucrările de până acum — atât ale organelor administra­tive cât şi ale instanţelor jude­cătoreşti — s’au desfăşurat şi se desfăşoară in spiritul şi litera legii. Vom continua să priveghem cu toată stricteţea ca legea elec­torală să fie respectată şi să ca­pete în practică conţinutul ei adevărat: democratic şi progre­sist-ÎNĂSPRIREA PEDEPSELOR CONTRĂ SPECULANŢILOR O a doua problemă care ni se pune, de o deosebită importanţă, este eficacea combatere a specu­­lei. Trebue recunoscut că până a­­cum, în cadrul justiţiei repre­sive, n’am­ parvenit să stăvilim desfrânat şi revoltător al pe­­ cauza secetei din anul a­­cta cret­ăţile voastre vor fi vai meri, in special cu aproviz­­­onarea oraşelor îi a unora din ren­um­t­e încercate ale ţării. Spe­cularea acestor greutăţi, a lip­sei şi­­a foa­mei, trebue reprimată rapid, fi pilduitor. Am pus chiar azi dimineaţă în studiu *— ţi în câteva zile pro­iectul va fi întocmit — înfiinţa­rea un­or instanţe speciale, de stru­ctu­ră şi caracter popular, rare ,să ’ judece, după o proce­­d'u­ră accelerată, toate infracţiu­nile in'legătură cu. comerţul de C ireale si alimente. Vemi înăspri la. maximum pe­­­vesele existente. In Franţa s’a Urdus pedeapsa cu moartea "pentru speculă şi ea se aplică in plin. Pilda uneia dintre ţă­rile vecine dovedeşte eficacitatea nor sancţionări radicale. Vom l­ua toate măsurile ca reprimarea speculei să nu mai rămână sim­­v­a dorinţă pe hârtie.. . DESFIINŢAREA CURŢILOR MARŢIALE Dintre cel­ela­­te proiecte în curs, vreau să anunţ desfiinţarea Curţilor marţiale, a căror activi­tate nu mai corespunde niciunei nevoi actuale. Toate infracţiunile care erau de competenţa Curţilor marţiale vor fi trecute instanţe­lor ordinare, conform legilor in vigoare. Prin aceasta, înţelegem să desfiinţăm o stare excepţio­nală şi existenţa unor instanţe care, in timp de pace, sub trecu­tele regimuri, nu o singură dată au jucat un rol nefast şi păgubi­tor. O LARGA AMNISTIE In sfârşit, după incheerea lucră-I rilor ronfcaßkfeS­im Pim, In le- I gaturi cu uneie stări din Ardeal, — în special din Ardealul de Nord — pentru Împăcarea depli­nă a spiritelor, volih veni cu o largă amnistie, menită să tămă­­duiască unele răni, vechi şi noui, şi să aducă in multe cămine, li­niştea şi mulţumirea. Acestea sunt unele din proiec­tele imediate pe care am dorit să le fac cunoscute la reluarea departamentuluii justiţiei, după două luni de absenţă”. D-ra Elena Văcărescu decorată cu Cordonul „Coroana Romă­niei“ in gradul de Mare Cruce Paris 10 (Rador).— Corespon­dentul Agenţiei „Reuter“ comu­nică : i­n localul legaţiei României in cadrul unei ceremonii intime şi­ in prezenţa delegaţilor Româ­niei la conferinţa de pace In frunte cu d-nii Voitec, Gheor­­ghiu-Dej şi Franasovici şi a per­sonalului legaţiei in frunte cu d. Stoilov, d. Gh. Tătărescu, şe­ful delegaţiei României şi mi­nistru al afacerilor străine, a remis in numele M. S. Regelui Mihai şi a­­d-lui dr. Groza, pri­mul ministru, d-rei Elena Văcă­rescu Cordonul „Coroana Romă­­­niei” in grad de Mare Cruce, cu I - *» - t prilejul împlinirii a 50 de ani î­n slujba propagandei româneşti in Franţa. MEDALII NOUI Comemorarea prieten­iei româno-sovietice de CORNELIU SECĂŞEANU Cu ocazia zilei prieteniei Ro­­mâno-Sovietice, care va avea loc Duminică, 20 octombrie, Asocia­ţia Română pentru strângerea legăturilor cu U.R.S.S. (A. R. L. U. S.), Cercul B. N. R., de sub preşedinţia de onoare a d-lui guvernator Tiberiu Moşoiu, a luat iniţiativa de a bate o me­dalie comemorând acest eveni­ment. Medalia în­ chestiune are for­ma rotundă, măsoară în diame­tru 50 mm, şi reprezintă pe avers doi bărbaţi, unul sovietic şi altul r­omân, ţinând faţă in faţă două drapele pe care se văd stemele statelor respective; jos in câmp legenda : PRIETENIA ROMÂNO SOVIETICĂ. Pe revers vedem în mijlocul medaliei o creangă de laur și legenda: ECONOMIE-CULTU­RA încadrată de trei date: 1711, 1877, 1916, arătând momentele în care cele două popoare au colaborat, atât pe terenul eco­nomic cât şi pe cel cultural, jos in câmp A.R.L.U.R., anul baterii (1946) şi dedesubt BANCA NA­TIONALĂ A ROMÂNIEI. Din punct de veder, cei doi bărbaţi de pe avers sunt perfect proporţionaţi şi de­ o structură anatomică excepţională. Frunzele de laur, legendele şi datele de pe revers, ne redau în ansamblul lor o cruce, după cum o piesă gnomică bătută in­­anti­chitate ne înfăţişează , în acelaş ti­mp două idei diferite. Observând cu atenţie medalia,­­ vedem din primul moment că ea­­ este lucrată într'un stil uşor, modern, apropiat de stilul şi teh­nica franceză din ultimul de­ceniu. Aceasta, piesa­­este opera prof.­­ sculptor Cornel Medrea şi a fost bătută de Monetăria Naţională din Bucureşti. S-au bătut două exemplare din aur de 24 carate, cântărind fie­care câte 110 gr. şi 2000 exem­plare din argint fin (90Cl%o). Un exemplar din cere, de aur va fi predat în­­ziua de 20 Oct. a. ,c.­ Băncii de Stat a U.R.S.S., iar celălalt se va păstra la Mu­zeul B.N.R. Exemplarele de argint vor fi distribuite membrilor Cercului A-SIL-U­S- R­EMS. Un sever avertisment al filcoop-ului către unităţile cooperatiste In legătură cu colectarea, ce­realelor „Institutul naţional al cooperaţiei” a trimis un sever avertisment tuturor unităţilor cooperatiste, prin care ’e pune in vedere, grija de căpetenie ce trebuie s'o aibă faţă de aceste însărcinări, deosebit, de impor­tante", cu care au fost delegate fedealele mandatare, în opera­ţiunea de colectare a cerealelor. Astfel, Incopu-a constatat că in actuala campanie de colectări, cu toate instrucţiunile şi dispo­­ziţiunile date pe înţelesul tutu­ror şi comunicate unităţilor man­datare, o serie întreagă de defec­ţiuni continuă să se producă, cauzând o permanentă perturbare in bunul mers al acestei opera­ţiuni. Printr’o complectă­­nesocotire, a normelor fixate şi printr'o ne­glijenţă din partea unor unităţi, Incopu-1 constată ca fondurile pentru finanţarea operaţiunii de colectarea cerealelor sunt aproape epuizate, iar sumele realizate din vânzările efectuate, nu au fost depuse la Banca Naţională. In actualele împrejurări, când contribuţia mişcării cooperative este angajată în mod imperativ, alături de efortul unanim pus in slujbe refacerii ţării şi când ori­ce deficienţă ar putea justifica pu­nerea in discuţiune insăşi a existenţei mişcării * cooperative, „Institutul naţional al coopera­ţiei” nu poate] şi nu trebuie să mai îngăduie nici un fel de a­­bateri sau delăsări.. . Institutul ţine să precizeze că orice abateri vor­­fi sancţionate ,fără nici o cruţare. ........ ............. WIH. D. general de corp de armată Costin Ionaşcu decorat de preşedintele Cehoslovaciei După ce la sfârşitul lunii Sept, Octombrie Caren­­tembrie 1944 a răsturnat frontie­ra vremelnică de la Cojocna in entuziasmul populaţiei şi admi­raţia aliaţilor, divizia 9-a, având Mari. Luptele au continuat cu aceiaşi amploa­re. Generalul Ionaşcu, acum co­mandantul Corpului 2 armată, a­­vând sub ordine şi divizia 9-a, a condus victorios trupele până sub zidurile cetăţii Draga. ■ Pentru aceste fapte de arme, şeful suprem, al armatei cehoslo­vace a acordat viteazului coman­dant român „Crucea de Război“. Preşedintele Republicei ceho­slovace, d. Eduard Beneş, a de­corat deasemenea pe d. general de corp de armată Costin Iore­­scu, şeful marelui stat major, cu cea mai înaltă distincţie „Leul Alb d in grad de Mare Cruce. Decoraţia a fost­ înmânată, in cadrul unei solemnităţi ce a avut loc, la legaţia Cehoslovaciei din Capitală, de către d. ministru Ia­,­ioslav Krauss, trimis extraordi­nar al Cehoslovaciei, in România, in numele d-lui preşedinte Eduard Beneş, ce a conferit-o pentru deo­sebitele­ merite in luptele pentru eliberarea Cehoslovaci­ei. in fruntea ei pe generalul lotta­­fev„ a înaintat victorioasă spre Nord, atingând H ocupând la ,25 Hv.tSSLcuii 14 cetonit»»« *94$ 4 ' Pagini APARE SUB COMDUCfc*­REA UNUI COMITET DE la^ttb, DIRECȚIE ■- -fy-'M JI GRUPI alte articole din tratatul cu românia IN COLECTAREA CEREALELOR IN DISCUŢIA CONFERINŢEI DE PACE plenară a confeririţei de pace sa deschis Joi dimineaţă, la ora 10 şi 05, sub prezidenţia d-lui Molo­tov. Conferinţa a luat In discuţie tratatul de pace cu România. Senativul Vandenberg, in nu­­­mele delegaţiei Statelor Unite, s-a, pronunţat în favoarea liber­tăţii navigaţiei pe Dunăre şi a in­­sistat ca această clauză să fie în­scrisă in tratat. D. Vandenberg a­ pledat apoi in favoarea art. 30, prin care Ro­mânia este obligată să suprime. Pe timp de 18 luni dela semna­rea tratatului de pace, orice re­gim de discriminare în comerţul cu puterile aliate. In schimb, pu­terile aliate ar acorda României un regim similar. Delegaţia ame­ricană socoteşte că această clau­ză constitue o aplicare a Charted Atlanticului, indispensabilă, pen­tru reluarea relaţiilor comerciale internaţionale armonioase. Luând cuvântul, d. Kardelj, în numele Iugoslaviei ,reaminteşte atitudinea ţării sale faţă de pro­blema dunăreană , şi afirmă că „jumătate din sistemul de navi­gaţie pe Dunăre se găseşte pe te­ritoriul iugoslav”. După părerea delegatului iugo­slav, art. 34, care a­ fost adoptat de conferinţă­, ascunde ţelurile imperialiste în Balcani ale unor anumite mari puteri. „Regimul Dunării —­ spune d. Kardelj — nu a fost d­ecât un instrument al po­liticei imperialiste in detrimentul popoarelor slave. Acest regim, care nu a fost decât un mijloc de presiune şi de influenţă asupra, statelor riverane ,trebue să înce­teze”. Pentru acest motiv, delegatul iugoslav contestă acestei confe­­­rinţe orice competenţă de a sta­­tua asupra noului regim al Du­nării. De asem­enea, el respinge cu tărie principiu,] unei conferinţe int­ernaţionale a Dunării. Urmează la cuvânt generalul Pika, din partea delegaţiei ceho - slovace, care apără călduros cau­za României, reamintind confe­rinţei ajutorul dat de România efortului de război al aliaţilor cu începere de la 23 Augiust 1994. In concluzie, generalul Pika, cere conferinţei să acorde Ro­mâniei o Pace echitabilă. După discursul generalului Pika, desbaterile conferiţei au fost suspendate până după amiază. * Această acţiune, ce a fos­t spreeua­tată cu entuziasm de către armata şi poporul român, a avut drept re­zultat o breşă in frontul germam pe o adâncime strategică ce s’a manifestat din Moldova până la, frontiera romaţio-bulgară, pe Dur­năre, şi în Trazsilvania, dincolo d® lanţul Carpaţilor răsăriteni. Nimeni nu poate tăgădui că ac­ţiunea României a grăbit conside­rabil înfrângerea Germaniei. Ro­mânia a plătit scump crimele eli­cei sale progermane şi a redobân­dit încrederea aliaţilor prin atitu­dinea sa eroică alături de ei, su­ferind enormele sacrificii de tip­ pop de morţi şi rănit­ pentin cauza aliată şi pentru noua liber­tate. România a făcut mai mult decât a obliga armistiţiul, arun­când în luptă împotriva inamicu­lui comun aproape îndoitul forţe­lor prescrise prin armistiţiu. Delegaţia cehoslovacă inspirân­­du-se dir­tr un simţământ de drep­tate şi recunoştinţă faţă de con- s tribuţia armatei române la elibe­rarea Cehoslovaciei, n’a votat nici ,, un amendament menit să înăs­prească tratatul de pace cu Româ­nia, aceasta deşi Cehoslovacia interese economice importante în România , delegaţia, Cehoslovaciei înţelegând situaţia dificilă a ace­stei ţări, n’a făcut nimic pentru a­­ agrava situaţia României şi ea este convinsă că negocierile bilaterale vor asigura soluţii­ convenabile pentru cele două ţări.­­ România ne-a dat de pe acum dovezi de voinţa ei de a fi mem­bră demnă a Naţiunilor Unite ,­ de a fi paznic al păcii printre na­ ’­ţiunile libere. Delegaţia cehoslovacă face apel­ la membrii acestei conferinţe, ce­­rându-le să ia In considerare con­tribuţia României la victoria _ co- , b­ună şi să ajute această ţară in redresarea sa democratică şi eco­nomică. In consecinţă ea roagă pe fflfffl- . brii conferinţei să se arăt* Împă­ciuitori şi echitabili faţă de Ro­mânia ce a pornit cu tot spificiul pe calea păcii şi a democraţiei’’. Cuvântarea generalului Filia a fost viu aplaudată de toate dele­gaţiile prezente la şedinţa plenara. ÎNTÂMPINĂRI ale militarilor Am primit mai multe întâmpi­nări şi plângeri din mediul mili­tar, cu rugămintea de a le publi­ca în ziar-----pen­tru ca astfel mi­nisterul de războiu, luând cunoş­tinţă de ele, să le poată satisface. Astfel, un grup de ofiţeri ne atrag atenţie asupra unei ne­dreptăţi, săvârşite in timpul dic­taturii. De pildă unii ofiţeri, îmbolnă­­vindu-se, au trecut pe dinaintea comisiilor medicale de rigoare,­­şi a consiliului superior sanitar, care — prin aplicarea art. 62 din le­gea poziţiei ofiţerilor — l-a cla­sat ca „bani pentru serviciul­ de biurou”. La serviciile de biurou însă e­­rau plasaţi ofiţeri sănătoşi, favo­riţi ai regimului. Atunci ministerul de­­ război, nesocotind clasările comisiilor medicale, a aplicat arbitrar ofi­ţerilor „buni pentru biurou“, art. 43 al. d. din aceiaşi lege şi i-a pus in poziţie de retragere pen­tru „incapacitate fizică”. Această categorie de ofiţeri au fost loviţi pe nedrept în cariera lor (căci ei, rămânând în arma­tă, ar fi putut avansa). Au fost nedreptăţiţi materialmente şi au fost atinşi în demnitatea lor. Cum după 23 August 1944 s'au reparat nedreptăţile altor catego­rii de ofiţeri, trebuia ca şi ca­tegoria citată de noi să fi fost avută în vedere. Mai ales că du­pă această dată legea a fost res­pectată in privinţa celor clasaţi pentru biurou. Deoarece o decizie ministeria­lă nu poate modifica o lege, cre­dem că se va face ordine şi’n a­­cest sector — ca în altele din do­meniul departamentului­ de răz­boiu. După repararea nedreptăţii, dacă aceşti ofiţeri ar fi trecuţi în cadrul­ disponibil, ei şi-ar re­căpăta locul alături de colegii lor de­ promoţie şi ar putea be­­neficia de toate avantagiile ulti­mei legi. Relativ­­ la­ 1 cadrul disponibil, câţiva invalizi roagă să se urgen­teze­ lucrările pentru înaintarea lor la gradul imediat superior, prevăzută la art. 4 al legii res­pective, pe data trecerii în acest cadru. Alţi invalizii se plâng de insu­ficienţa pensiilor. Un mutilat fără o mână şi un picior prime­şte 45.000 lei lunar. E nevoit să vândă ţigări sau covrigi. După­ sporirea salariilor, inva­lizii cer şi urcarea pensiilor lor. O altă categorie de militari, ve­teranii de războiu, — clasaţi în fel-de­ fel de compartimente, — protestează împotriva faptului, ca­ nu li se respectă drepturile legale: scutirea de impozitul pe pensii şi călătoria gratuită pe cfr. In afară de revendicările bă­neşti care întâmpină unele difi­cultăţi in rezolvarea lor, din me­diul militar se ridică şi o serie de revendicări — pentru satis­facerea cărora se cere numai a­­tenţie, înţelegere şi bunăvoinţă,­ calităţi care nu costă parale. Ar fi de dorit ca toate reven­dicările ■ drepte ale militarilor să fie îndeplinite — incepându-se cu cele care nu sunt o sarcină prea mare pentru buget. Apoi se poate continua cu ches­tiunile legata de sporuri băneşti, care nu trebuesc drămăluite — cum mei militarii nu şi-au cru­ţat sângele, când s'a făcut apel la dânşii. ________________M. SEVASTOS : DISCURSUL D-LUI G-RAL PIKA, IN NUMELE DELEGAŢIEI CEHOSLOVACE Paris, 10 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei Rador comunica : întreaga zi de 10 Octombrie a­­ fost consacrată de conferinţa păcii I tratatului de pace cu România­­. In şedinţa de dimineaţă au luat­­ cuvântul senatorul Vandenberg, în numele delegaţiei nordafricane şi d. Kardelj, şeful delegaţiei iugo­slave, care au prezentat aceleaşi teze ca cele pe care le-au expri­mat in comisiile politică şi econo­mică in ce priveşte Dunărea şi clauza naţiunii celei mai favori­zate. Ultimul a luat cuvântul genera­lul Pika, în numele delegaţiei ce­hoslovace, care a rostit următorul discurs :­­ „Delegaţia cehoslovacă prin cu­vintele rostite de d. Masaryk cu prilejul invitării delegaţiei Româ­niei la conferinţă, a prezentat membrilor conferinţei o mărturie a politicei paşnice şi amicale a României in epoca critică de la Muenchen şi a arbitrajului de la Viena şi a subliniat înţelegerea a­­rătată de România şi ajutorul pe care ea l-a dat luptei noastre pentru eliberarea Cehoslovaciei. Astăzi, înainte de vot şi de re­dactarea definitivă a proectului de tratat de pace cu România, ea se socoteşte obligată să reamintească delegaţiilr conferinţei de la Paris contribuţia reală adusă de Româ­nia la victoria finală a aliaţilor. Fără a voi să fac propagandă, delegaţia cehoslovacă crede că este o datorie de dreptate faţă de Ro­mânia să reamintească conferinţei fapte de netăgăduit, ca însemnă­­­­tate istorică. In ziua de 23 August 1­lail, după negocieri cu marile pu­Paris, 10 (Rador), — D. Ernast Bevin, ministrul de externe brita­nic şi şef al delegaţiei britanice, în cuvântarea pe care a rostit-o in le­gături cu procesul de tratat de pace, cu România, in şedinţa de joi după amiază a conferinţei de pace, a spus : „Vreau să văd Dunărea, ca mare arteră comercială tot a­şa de libe­ră ca o mare in care vasele comer­ciale ale tuturor naţiunilor se de­plasează libere şi paşnice, aducând prosperitate acestor ţări ce au atâ­tea nevoi". Ocupându-se de interesele petro­lifere aliate, el a spus: „Ne soco­tim îndreptăţiţi să cerem în acest tratat ca guvernul român să­ per­mită schimburile comerciale cu străinătatea în măsura necesară pentru­ refacerea şi funcţionarea industriei petrolifere". Mai departe, el a cerut dreptul la tratament egal pentru toate re­laţiile comerciale cu România.­­. „Nu am de gând in aceasta ? Şe­dinţă plenară să mă ocup pe amă­nunte, dar o menţionez pentru a-ş­i rezerva atitudinea înainte de re­glementarea finală de către consi­liul miniştrilor de externe. Aci trebue să arăt limpede că noi nu ne opunem naţionalizării şi da fapt am anunţat in Parlament ati­tudinea noastră faţă de proprieta­tea, publică. Suntem gata să primim orice le­gislaţie legitimă, bazată pe princi­piul egalităţii şi nediscriminării. INTERESELE PETROLIFERE ALIATE IN ROMÂNIA . De pildă, interesele petrolifere aliate sunt actualmente guvernate de legislaţia impusă României da (Continuare la Ultima Oră) Ieri aliate, M. S. Regele Mihai, exprimând voinţa poporului român, reprezentat prin blocul politic na­­ţional democrat, a dispus arestarea mareşalului Antonescu şi a guver­nului lui şi a dat ordin armatei române să înceteze imediat osti­lităţile împotriva armatei sovie­tice, să deschidă frontul forţelor sovietice şi să lupte alături de a­­liaţi împotriva Germaniei şi Un­gariei. Acest ordin a fost executat în­­­tr’o noapte, şi toate forţele româ­neşti, întreaga naţiune, cu tot po­tenţialul României, a trecut ală­turi de aliaţi. Cuvântarea d-lui Bevin DECLARAŢIILE D-LUI PRIM-MINISTRU Dr. PETRU GROZA LA ARAD Cu prilejul unei conferinţe , pe care d. dr. Petru Groza, preşedin­tele consiliulu­i de miniştri, a, avut-o Luni, dimineaţa la Arad cu inte­lectualii oraşului, d-sa a făcut de­claraţii din care 4 extragem urmă­toarele : ’ „Noi suntem puşi la posturi „de mare răspundere “ şi de felul cum ne îndeplinim datoria in aceste­ pos­­turi, depinde şi situaţia­­ fiecăruia dintre dvs. şi a familiilor dvs. corp şi a colectivităţii din­­ care faceţi parte. Dacă noi conducătorii reali­zăm ceva bun, acesta se repercu­tează in bine şi asupra ţării, după cum greşelile noastre se­­repercu­tează în rău şi asupra poporului“. D-sa­ arată apoi că la Conferinţa de la Paris, au fost glasuri care au cerut o rectificare de graniţă în regiunea Aradului şi că mulţi din cei de faţă s’au temut poate că aşa ceva va fi, posibil. D-sa spune că a ao­st liniştit ,în această privin­ţă, pentru că graniţele Ardealului au fost definitiv stabilite de acum doi ani ,şi­­că­ nu se vor schimba. Aceasta datorită­­ politicei guvernu­lui, de bună înţelegere cu naţiuni­le conlocuitoare. „Eu sunt mândru­ — a spus d-sa — că am păstrat linia înfrăţirii popoarelor conlocuitoare din acea­sta ţară, căci datorită acestei poli­tici ni s'au recunoscut nouă actua­lei* graniţe fără nici o schimbare, şi vă declar şi de aici că nu voi renunţa niciodată la acest drum”. D. . prim-ministru reaminteşte apoi ceeace s'a petrecut imediat după eliberarea Ardealului cu găr­zile Tuliu Maniu şi face constata­rea că partidele istorice n’au tras nici un fel de învăţătură, din acest mare şi tragic război şi n’au înţe­les că e necesar să ne schimbăm concepţiile asupra­ raporturilor in­tre popoare­­ şi oameni, renunţând la metodele „istorice“ de şovinism, rasism, huliganism. Apoi­­d. dr. Petru Groza a defi­nit „democraţia“ de emi, şi cea de azi, care este „alinierea pe dru­mul care înaintează massele mari populare”. Precizează că drepturile acordate Ungurilor au fost date pentru că li­­ se cuveneau, in temeiul legii de- J mocraţiei, „fiindcă noi ne-am ho­­­­tărît de la început să tratăm pe toţi locuitorii acestei ţări în mod legii şi just, cu sentimentul acesta că România trebue să fie mama bună a tuturor fiilor ei”. *waawp i ■ ■» " tan— ............... (Continuare in pag. 2-a) CARACTERUL DEMOCRATIC AL SCOALE! SORE W ~fo AlEXCl K *¡'• Ministrul tastru. i al RS: :Ni«r In statul sovietic, democraţia îşi găseşte expresia cea mai înal­tă în toate domeniile, printre care şi in domeniul luminării masselor largi ale poporului A* ceasta se poate ilustra prin câte­va fapte din viaţa şcolară din U. R. S. S. Numai în U. R. S. S. s-a înfăp­tuit in mod real dreptul la învă­ţământ al tuturor copiilor, indi­ferent de sex, naţionalitate şi si­tuaţie socială. In şcoalele sovie­tice, învăţământul în primele 7 clase este absolut gratuit, înainte de izbucnirea războiu­lui, in U. R. S. S„ învăţământul primar general a devenit un fapt împlinit, pe când nici una din ţările capitaliste n’a realizat de fapt acest drept. In Statele Unite in preajma ce­lui de-al doilea războiu­l mondial, în afara şcoalelor rămâneau circa 2 milioane, şi jumătate de copii, printre cari 900.000 de copii ai negrilor. In Franţa, in aceeaşi ani, nu învăţau peste o jumătate de milion de copii, in Anglia cir­ca 400.000. Războiul a întrerupt introducerea în Uniunea Sovieti­că a învăţământului general se­cundar in oraşe şi a învăţămân­tului general de 7 ani la sate. Acum, şcoala sovietică a purces la realizarea acestei probleme a­­tât de importante şi în anii apro­piaţi ea va­.fi realizată. Şcoala sovietică este egală pen­tru copiii tuturor cetăţenilor so­vietici, indiferent, de­ situaţia pe care o ocupă,. Pe aceea, pe noi ne uimesc ..condiţiile de educaţie şcolară a doi bieţi, ameriaeni Harry şi George, despre cari am citit­ în revista „Wilson Library Bulletin’". Harry e sărac. Şcoala cheltueşte cu învăţătura­­lui 24 dolari pe an. Şcoala, pe care o frecventează Harry este descrisă numai 7 luni pe ani ■ George este bogat. Pentru învăţătura lui se cheltuesc 135 dolari­­pe an. Pe el îl învaţă profesori mult,mai bine pregătiţi. Şcoala, unde învaţă el, e deschisă peste 9 luni pe an. Nouă ni se mai pare monstruos faptul că în statele din Sud-Estul Americii, în şcoalele pentru copii albi, se cheltuesc sume de trei ori mai mari decât, în şcoalele pentru copiii negrilor. In şcoalele din­­ Moscova, îm­preună cu copiii ruşi învaţă cor­piii multor popoare, din Uniunea Sovietică. Printre copii­ domneşte o atmosferă de sinceră, prietenie şi camaraderie. Astfel, e foarte firească indignarea profundă,pare a provocat-o în rândurile lor şti­(Continuare la pag. 2-a) V­ Serbare la şcoala nr. 175 din Moscova, cu prilejul împărţirii medaliilor elevetot.'menteas«

Next