Universul - Provincie, octombrie 1946 (Anul 63, nr. 224-249)

1946-10-26 / nr. 245

r A nul al Q-lea ,__r ' p' —* Fondator: LU!C! CAZZAVÎLLAN Proprietar» s,UN!VIRIUU' S. Ut înscris­ sub Nr. 160 Trib. life» Ijfe. SJS Sâmbătă 7 « Octombrie * *4« 4 Pagini APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE direcţie .^.âaaji ■'* . CEI.I DIN URNA ŞTIRI DIN LUNEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICI Şl TELEFONICE REDACŢIA !! ADMINISTRAŢIA» BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23»35 .... CENTRALA.TELEFONICA A ZIARULUI: 310.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 " ’ COLABORARE DEMOCRATICĂ ! Şi apropiata conferinţă a d­­e patru miniştri de externe ai Li. R. S. S., Marii Britanii, Statelor Unite şi Franţei,, tratatele de pace care au format obiectul îndelun­gatelor şi, uneori, agitatelor dis­cuţii ale Conferinţei de la Paris, vor căpăta forma lor definitivă. Drumul parcurs, in elaborarea lor, de aceste tratate, dela prima întrunire, a celor patru miniştri de externe şi până la această din firmă şi decisivă conferinţă, pe teritoriul Statelor Unite, n’a fost uşor, şi de multe ori controverse­le ivite păreau sfr confirme p«ă­rerile acelor cari nu vor să crea­dă în posibilitatea stabilirii unei lupii, împăcate cu ea însăşi şi în care înţelegerea şi colaborarea să fie singurele izvoare de fapte te­meinice şi folositoare tuturor. A­­cei cari îşi au încă privirile în­dreptate spre trecut şi cei cari se complac, în pesimism, se credeau îndreptăţiţi să spere în triumful previi:''''iilor lor pesimiste sau făuvr­e, de câte ori se iveau pled-­­ cursul discuţiunilor în­tre cei patru mari sau in cursul dezbaterilor conferinţei de la Pa­ris. Au învins însă — cum era de altfel de dorit şi de aşteptat — în­ţelepciunea şi dorinţa sinceră a acelora cari au putut verifica, in timpul războiului, valoarea cola­borării permanente. Optimismul manifestat prin ul­timele cuvântări rostite şi prin declaraţiile celor mai autorizate personalităţi, dovedeşte că nece­sitatea colaborării între cei patru mari şi aprofundarea, ei continuă a fi ideea călăuzitoare a politicii internaţionale care urmează să definitiveze starea de pace. Cu prilejul­ discursului ,rostit de d. Miriotov, in şedinţa finală a Con­ferinţei de la Paris, ministrul de externe sovietic a făcut consta­tarea următoare: „S’a dovedit că chestiunile care au fost stabilite in comun de cele patru mari Pu­teri, au căpătat şi aprobarea Conferinţei celor 21 de state”. Şi mai departe, d. Molotov, a preci­zat : ,,In acest m­od am avut posibi­litatea să ne convingem că atunci când Puterile care au suportat povara principală a războiului im­potriva inamicului nostru co­mun, acţionează împreună luând hotărâri de comun acord, aceasta de regulă, exprimă voinţa unei majorităţi covârşitoare a sta­telor democratice şi corespunde inte­reselor stabilirii unei păci demo­cratice. Acesta este bilanţul po­zitiv al lucrărilor Conferinţei'’., Declaraţiile d-lui Byrnes‘ şi ale d-lui Wallace au adus de ase­­menea o notă de optimism în ce priveşte necesitatea şi posibili­tatea unui acord temeinic între marile puteri. Opinia publică , mondială, dar mai ales opinia publică din sta­tele mici cari aşteaptă cu nerăb­dare să-şi poată dovedi sinceri­tatea dorinţei lor de­ a colabora,­in sânul organizaţiei Naţiunilor Unite, la acţiunea comună pen­tru garantarea securităţii gene­rale şi promovarea principiilor democratice, păstrează la rân­dul ei speranţa că, viitoarea conferinţă a miniştrilor de exter­ne va statornici colaborarea în­tre marile puteri cari, după cum a spus d. Molotov, au ,,suportat povara principală a războiului im,potriva inamicului comun’­ Această colaborare trebue să reprezinte convingerea comună că, o lume împăcată şi realm­en-, te­ cârmuită de principii demo-scratice,­ nu poate exista decât printr’o egală îndreptăţire, a ce­lor mari, ca­­şi a celor mari, la bunurile civilizaţiei, la dreptu­rile şi libertăţile inerente civili­zaţiei, la pace şi la securitate. Răspunzând ziariştilor cari sau­ întâmpinat pe bord­ul trans­atlanticului „Queen Elisabeth“, d. Molotov a declarat că ,,pro­blemele importante supuse Na­ţiunilor Unite pot fi rezolvate în chip satisfăcător, iar dificultăţile pot fi învinse dacă există bună­voinţă şi dorinţa sinceră de a a­­junge la înţelegere mutuală". Această bunăvoinţă şi această dorinţă formează­, incontestabil, condiţia imperativă­­a soluţionă­rii în mod mulţumitor a tuturor problemelor internaţionale. A­­tâta timp cât ele vor exista,­­ greutăţile ce se pot ivi şi cari sunt inerente discuţiunilor in care sunnt în joc interese deose­bite, vor putea fi înlăturate şi promovată astfel ideea generală şi dominantă a unei mutuale în­ţelegeri pentru consolidarea pă­cii între popoare. Cu această convingere pe care n’iau încetat s’o afirme repre­zentanţii naţiunilor victorioase contra nazismului, se deschide azi fi noua sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiu­­­nilor Unite. Problemele ce vor fi dezbătute sunt serioase. Dar bunăvoinţa şi sinceritatea do­rinţei de a se ajunge la o înţele­gere vor trebui să înlăture di­ficultățile fiindcă, numai astfel se va putea ajunge la colabora­rea democratică între popoare pentru care omenirea a suferit a fi a sângerat atât de mult. ■ I. ft REDACTAREA DEFINITIVA A LEGII SPECULEI - 'i 4 r,,\ V. Ie legături cu lege« specule! privind produsele alimentare, care a fost dată publicității acum câteva­­sile,, ministerul justiției este in posesia unuii bogat ma­terial, cuprinzând sugestii si pro­puneri venite atât pe calea pre­sei, cât şi prin memorii indivi­dual© şi colective. Dteeut material, care a fost pre- Ikf spre studiu comisiei de legi a ministerului, este cercetat perso­nal de de ministru Lucreţiu Fă­trăşcanu. qptpw1­­întrucât la redactarea defini­tivă a textului decretului-lege ur­mează să se ţină seama de întreg acest material, publicarea decre­tului-lege şi trecerea lui prin consiliul de miniştri a suferit o întârziere de 2 zile. Este mai mult ca sigur că la cursul zilei de astăzi proectul va fi gata întocmit, dat publicităţii în forma lui definitivă şi supus imediat consiliului de miniştri. Stăţi, până la 8 kg. ulei ţărănesc. Până la 29 kg, untură, slănină, a­­fumături sau pastrami; până la 20 kg, brânzeturi de vacă sau oaie, precum şi orice cantităţi de legume, zarzavaturi, lapte proas­păt şi ouă. Producătorii care fac asemenea transporturi vor pre­zenta la cerere organelor de con­trol im certificat de producător eliberat “3© primăria columnei unde domiciliază. Pentru vânzarea laptelui proas­păt, in municipii şi comunele ur­bane, producătorii vor prezenta şi autorizaţia eliberată de Oficiul Laptelui sau de organele judeţe­ne ale acestuia. Se interzice transportul, pre­cum şi vânzarea direct la con­sumatori în pieţe, târguri, oboare sau la domiciliul consumatorilor, a următoarelor produse: grâu, secară, orz, orzoaică, ovăz, po­rumb şi făinurile acestora, fabri­ci oboare, târguri sau pieţe, fără raţele din aceste făinuri, came fișe de transport sau alte forma­ proaspătă de vită, porc sau oaie. COTE DE ALIMENTE RAŢIONALIZATE LIBERE LA TRANSPORT în vederea aprovizionărilor de iarnă, subsecretariatul de stat al aprovizionării face cunoscut că, până la noi dispoziţii, toţi locui­torii ţării vor putea să transpor­te la domiciliul lor, fără nici o formalitate şi , prin orice mijloce de transport, următoarele canti­tăţi de alimente, cu condiţia ca transportul să fie însoţit de cel personal interesat :* 3 kg­, pâine, 20 kg. mălai, 60 kg. cartofi, 20 kg. fasole, mazăre şi linte socotite împreună, 20 kg. varsă, 10 kg ceapă, 5 kg, untde­lemn, 10 kg. untură, 10 kg. slă­nină, 20 kg, carne proaspătă de orice fel, 20 kg, mezeluri, afu­­mături sau pastrama, socotite îm­preună, 3 kg, peşte proaspăt, 1 kg s unt, 10 kg, brânzeturi, 3 kg­­lapte, smântână sau frişca soco­tite împreună şi 50 bucăţi ouă. Produsele de mai sus sunt des­tinate exclusiv pentru aprovizio­narea gospodăriei celui ce face transportul şi nu pot fi vândute. Transporturile de grâu, secară, orz, praoaîcă, o ovăz şi porumb, făină de grâu, de secară sau de orz, paste făinoase, biscuiţi, chi­fle, covrigi şi alte fabricate din făină, griş, arpacaş, crupe de orice f©î, zahăr precum şi con- Bsrt­ie de orice fel în cutii de me­tal, rămân interzise dacă nu sunt însoţite de autorizaţiile sau fişele de transport cerute de dispoziţiile în vigoare.­­ Orice alte produse alimentare, care nu sunt cuprinse in enume­­rării© de mai sus, pot fi trans­­­ortate în orice cantităţi şi fără nic­iun fel de restricţii. Producătorii cari domiciliază în­t­r-o rază de 30 km. dă municipiul Bucureşti, 20 km. de alte muni­cipii şi 10 km. de comune urbane sau rurale în care funcţionează târguri sau pieţe de desfacere, sunt liberi să aducă spre vânzare SE INTERZICE TRANSPORTUL CEREALELOR TIST r.OT FTP PE C. F. R. Direcţiunea generală c­r. adune la cunoştinţa generală că potri­vit hotărârilor guvernului, înce­pând de la 20 Octombrie se in­terzice cu desăvârşire transpor­tul cerealelor şi derivatelor pe efir., în trenuri de călători, mar­fă, rapide, de coletărie şi mesa­gerii sub forma de colete. Cerealele de orice fel, precum şi derivatele lor, se vor adimite pe viitor la transporturi pe etr., numai în vagoane complete, pe baza de autorizaţii speciale. In consecinţă trenurile specia­le 4, mesagerii 5026/5021, 5023/ 5025, 6028/6025, 6026/6027, 1661/ 1668, 1061, 1062, 1063 şi 1064 se anulează cu începere dela 21 Oc­tombrie crt. Deasemeni, potrivit legii­­de ex­ploatare şi dispoziţiei cam­, este interzisă călătoria pe scări, pe tampoane, pe acoperişurile va­goanelor, în cabinele de frână, în trenurile de marfă, sau speciale, trenurile de lucru, în vagoanele de bagaje, de manipula­ţie, de poştă, pe locomotive, pe tendere, în cabinele automotoarelor, în drezine sau în vagonete, fără o autorizaţie specială din partea Căilor ferate.­­ Staţiile, în care funcţionează gărzi militare, organ® de poliţie sau jandarmi CFR, vor lua mă­surile necesar©­­de comun acord pentru aducerea la îndeplinire a prezentului ordin, toate aceste u­­nităţi primind dispoziţiuni de a­­cest sens. Acei, cari vor fi găsiţi călăto­rind contrar prevederilor arătate tm­ai sus, vor fi daţi jos din tre­nuri consideraţi ca fără legitima­ţii de călătorie, chiar dacă po­sedă bilete şi reţinuţi în staţiuni împreună cu coletele respective, dresându-li-se acte pentru acţio­nare în judecată. ACT» PENTRU SPRIJINIREA ASISTENŢEI UNIVERSITARE Apelul Frontului democrat universitar Frontul democrat universitar , a­­dresează populaţiei următorul apel:­­ „Grelele­ condiţii materiale în care s'a găsit o mare parte din tinerimea noastră studioasă au cerut­­mari eforturi din partea, ce­lor care năzuiau către o cultură superioară. Unii­­ din părinţi au făcut sacrificii grele pentru ca fiii lor să­ urmeze cursurile universi­tare­, mii de studenţi au acceptat să­­muncească ■ ziua din greu, pen­tru, ca noaptea, in camere neincăl­­zite ?i prost luminate, să se poată pregăti pentru examene. Greutăţile economice prin care trece ţara noastră ameninţă să ia posibilitatea de a învăţa chiar şi celor care până­ acum, cu atâtea greutăţi şi-au putut-o păstra. Cantinele studenţeşti nu sunt suficient aprovizionate, căminele existente nu­­ mai pot face faţă nevoilor tot mai mari ale studen­­ţţ’ci îndatoririle viu’tipie ale sta­­tut-A In ‘ noblem ale refacerii tării. c; i:rcgtv.n f-:i icce'.pass uşu­rării traiului populaţiei întregi, nu permit să aşteptăm totul dela el în Asistenta Universitară. Interesul întregului popor nu poate fi ca fiii celor săraci, al salariaţilor modest retribuiţi, ai ţăranilor din regiunile secetoase, să fie excluşi de la studiile univer­sitare. Frontul democrat univer­sitar face un apel călduros către întreaga populaţie a Capitalei să sprijine prin toate mijloacele — burse, donaţii in bani sau în na­­tură — asistenţa universitară. Do­naţii se primesc la C. E. C. cont Nr. 13­143 „campania F. D. U. pentru asistenţa universitară’’­ pre­cum şi la sediul F. D. U., calea Plevnei Nr SI. Cetăţeni, sprijiniţi campania pentru asistenţa studenţească a F. D. U.-ului. Ţara are nevoie de intelectuali care să-şi pună munca in serviciul ei. Studenţi şi stu­dente ajutaţi pe colegii voştri lip­siţi de mijloace prin donaţii şi prin activitatea voastră in echipeie de colectare organizate de F.D.U.". Ciocnire de trenuri în Belgia Bruges, 22 (Rador). — Meca­nicul şi fochistul unui tren de marfă au fost omorîţi, iar alte opt persoane au fost uşor rănite în ciocnirea ce s’a produs între acest tren de marfă şi trenul personal ce venea dela Ostende, in momentul când ambele trenuri intrau in gara Bruges, 16 persoane victimele unei prăbuşiri Geneva, 22 (Rador).— în urma prăbuşirii unei clădiri, 16 per­soane care luau masa în restau­rantul din acea clădire şi-au gă­sit moartea sub dărâmături. Cauza acestui accident a fost infiltrarea apei in clădire, care fusese avariată de bombarda­mente şi­­ale­ cărei etaje superi­oare fuseseră, evacuate. Atentat împotriva unor militari britanici in Italia Milano, 22 (RadoF)..­­. Un ofi­țer britanic a fost ucis și un soldat a fost rănit într’un auto­mobil care circula la vest de Genova și asupra căruia s’au tras focuri de armă. Bună unele zvonuri, focurile de armă au fost trase dela vamă, 11 m­le masina­tini ș­i nnrit 309 LEI Cu ocazia zilei prieteniei româno- sovietice T n trimîcă Ar Iu­s*1 M­­_ S. Rr­cfr»Tnî TVTîTmî T Cu prilejul ,,Zilei prieteniei româno-sovietice“, „Arlus" a trimes M. S. Regelui Mihai I, următoarea telegramă : ..Asociaţia română pentru strângerea legăturilor cu U. R. S. S., după doi ani de activi­tate rodnică pentru adâncirea prieteniei dintre poporul ro­mân şi popoarele Uniunii So­vietice, sărbătorind azi, 20 Oc­tombrie, Ziua Prieteniei Ro­­mâno-Sovietice, îşi îndreaptă călduros gândul său către Ma­­jestatea Voastră şi se face in­terpretul simţămintelor de re­cunoştinţă ale întregului po­por pentru actul salvator şi de înaltă înţelegere de la 23 Au­gust 1944, al Majestăţii Voas­tre, care a readus R­om­ania pe făgaşul tradiţional al istoriei sale, de bună vecinătate şi prietenie cu marea Uniune Sovietică şi care a prilejuit şi marea sărbătoare de astăzi. Totodată asigurăm pe Ma­iestatea Voastră că vom conti­nua să lucrăm în spirit patrio­tic la perpetuarea şi desăvâr­şirea prieteniei româno-sovie­tice, în convingerea că astfel aducem un real serviciu secu­rităţii şi prosperităţii patriei şi poporului nostru şi contribuim eficace la menţinerea păcii în lume, alături de marea Uniune Sovietică şi spre binele tuturor popoarelor iubitoare de pace şi libertate. Trăiască prietenia româno­­sovietică. Trăiască Regele Mihai I. Preşedintele A. R. L. U. S­. Prof. Dr. C. I. PARHON“ Telegrama trimisă Generalisimului Stalin .,Anus a trimes Excelenței Sale Generalisimul Iosif Visa­­rionovici Stalin, următoarea telegramă : ,,In numele Consiliului gene­ral de conducere A. R. L. U. S., vă transmitem, Excelenţă, cal­dele sentimente de recunoştinţă şi admiraţie ale prietenilor U. R. S. S. din ţara noastră, cu ocazia Zilei Prieteniei Româno- Sovietice. Poporul român şi-a manifes­tat azi, prin numeroase adu­nări şi serbări în oraşe şi sate, sentimentele de gratitudine şi prietenie faţă de popoarele Uniunii Sovietice, de Guvernul Sovietic, de Armata Roşie eli­beratoare şi de genialul lor conducător. — începând cu 23 August 1944 şî până azi la Conferinţa de Pace, nenumărate sunt dove­zile de prietenie şi ajutor ne­preţuit date d­e poporul sovie­tic şi de conducătorii săi, în­­.frunte­a d­e Excelenţa poporului român în lupta pen­tru înfrângerea fascismului şi câştigarea drepturilor demo­cratice, pentru redobândirea Ardealului de Nord, pentru JL văatvi *-■'1 8 CAASlJ.'U’StlJIV.SAt tl 1VJ^ 1 Co cultural şi pentru apărarea su­veranităţii naţionale, însufleţirea cu care au săr­bătorit azi intelectualii, mun­citorii şi ţăranii patriei noas­tre prietenia cu Uniunea So­vietică ne întăreşte în hotă­­rîrea noastră de a desăvârşi cunoaşterea realizărilor cultu­rale, economice şi sociale ale poporului sovietic, de a întări prietenia dintre popoarele noa­stre şi de a sprijini mai de­parte, cu toate forţele, lupta împotriva resturilor fasciste, duşmane ale libertăţii poporu­lui român», ale păcii, culturii şi pro­gresului. Suntem încredinţaţi că vom aduce astfel aportul nostru la cauza comună a securităţii şi prosperităţii popoarelor iubi­toare de pace şi libertate. Vă urăm, Excelenţă, o viaţă lungă, pentru propăşirea Uniu­nii Sovietice, pentru pacea şi progresul lumii. Trăiască prietenia româno­­sovietică. Trăiască Generalisimul Stalin. Preşedintele A, I, L, IT, S,„ Prof. Dr. C. I. PARHON“ -rTi 3-.'"t-»; r-'trtr DECLARAŢIE D-LUI DEVIN IN CAMERA COMUNELOR Poziţia externă a Mar­ei Bitanii.—Rezultatele Conferinţei de pac® Londra, 22 (Rador).— D. Brosat Bevin, ministrul de externe al Marei Britanii, în discursul ţinut Marţi în Camera Comunelor şi în care s'a ocupat, atât de politica externă­, cât şi de conferinţa păr­ţii, a declarat: „Războiul mondial Nr. 2 a pri­cinuit o atât de mare­­răsturnare, cea­ mai mare răsturnare văzută până acum de lume, ceea ce de fapt înseamnă că toată lumea trebue să găsească o nouă stabi­lizare pe temelii cuprinzătoare, dacă vrem să prevenim o altă catastrofă. Problemele ce trebue rezolvate în Europa sunt legate cu cele ale Orientului Mijlociu şi ale Extre­mului Orient, şi în acelaşi timp trebue să ţinem seamă de renaş­terea naţionalismului in toată lumea şi, recunoscându-l, să-l conducem într-­o organizaţie mon­dială, căci altfel ar putea deveni o primejdie pentru un alt con­flict”. D. Bevin a spus că toată pro­blema reconstrucţiei lumii în pre­zent este cu totul diferită de cea după ultimul război mon­dial. „Pentru cauza securităţii vii­torului, cele două principale na­ţiuni agresive ale lumii, care sunt duhorite, trebue ţinut© sub con­trol mai departe şi trebue conti­nuată ocuparea, pentru a le îm­piedica de a începe o nouă agre­siune. De aceea, ca rezultat al dis­cuţiilor care au avut loc la Potsdam, noi procedăm de la cir­­comferenţă în loc să procedăm dela centru şi aceasta aduce a­­tâta antagonism şi greutăţi în©ât opera este făcută extrem de grea şi cere răbdare, toleranţă şi o continuă îndepărtare de război. Una dintre cele mai mari gre­şeli pe care­ făuritorii păcii le-au făcut după războiul trecut a fost ignorarea poziţiei Rusiei. Dacă această greşală nu ar fi fost co­misă, mult mai multă încredere ar fi putut fi stabilită în răsi timpul dintre cele două războaie, mai ales daca şi Statele Unite ar fi intrat in Liga Naţiunilor. Se poate crede sigur că într’un asemenea caz, războiul mondîal Nr» 2 ar fi putut fi evitat, dar eu «rer, eu aşa cum procedăm, înţe­legerea va veni şi nu va fi gre­­şala guvernului britanic dacă nu va veni» EKTRIHUI FRONT Qeupânâs­se de Extremul Ori­ent, d. Bevin a spus: „Admirăm administraţia instituită în Japonia de­ generalul MacArthur şi de con­siliul său şi progresul realizat că­tre stabilirea unor instituţii şi practici democratice în acea ţară. In mod practic, demilitarizarea Ja­poniei este completă. Sarcina ce se pune de aci, înainte este să se asigure că japonezii nu au nici re­sursele, nici dorința, de a porni din nou pe calea agresiunii. Dorim mult să încheiem o pace durabilă cu Japonia, şi va fi de a­­jutor dacă poporul japonez este gata şi dispus să pună în practică ideile democratice ale acestei nouă Constituţii’’. Referindu-se la China, d. Kevin a subliniat că Statele Unite au a­­doptat o măsură foarte înţeleaptă trimiţând acolo pe generalul Mar­shall spre a se ajunge la o împă­ciuire. Desigur că nu este vina ge­neralului Marshall dacă marile sale sforţări nu au fost până acum încununate de succes. „El a fost înţelept şi­­răbdător şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă în încercarea de a aduce părţile laolaltă pentru realizarea unei reglementări spe­rând că sfaturile înţelepete se vor impune până la urmă”. Ministrul de externe britanic a reamintit apoi declaraţi® sa că în ce priveşte Indonesia, guvernul britanic va face tot ce ii stă în pu­tinţă pentru a se realiza o regle­mentare. Anglia a acţionat cu vi­goare în această direcţie. El speră că sosirea comisiei ge­­­­nerale olandeze va duce i®­ o re­glementare finală. .Trupele noastre ar fi părăsit definitiv Indonesia I» 30 Noembrie (aplauze) şi am toate speranţele că până la acea dată se va fi rea­lizat o reglementare”. ORIENTUL MIJLOCIU „Ţinem cu toată tăria să evităm orice ar putea să creeze bănuiala sau dificultăţi cu alte ţări. In această privinţă, aşi vrea să reamintesc oamerii că, Canalul Suez a fost deschis navigaţiei lumii întregi in condiţii egale şi aceasta este statutul pe care suntem ho­­tăriţi să-l menţinem. Avem şi alte interese şi acea regiune Şi nu trebue să se uite că această regiune este vitală, pentru pacea lumii, chiar ţările de acolo aşteaptă de la noi ajutor în desvol­tarea Orientului Mijlociu Este o parte esenţială a politicii generate a guvernului britanic să respecte, să susţină ,­ să desvolte indepen­denţa acestor ţări Ae©St lucru este înţeles in toate ţările interesate”. RELAŢIILE CU PERSIA . Cu privire la Persia, d. Bevin a spus: .La Moscova, m’am luptat cu hotărîre pentru a se ajunge la o înţelegere în ce priveşte Persia. Mi-am dat seama că Persia se gă­seşte într-o poziţie periculoasă, dat fiind că interesele marilor puteri se întâlnesc acolo şi doresc cu tă­rie ca guvernele mai mici să nu cadă niciodată victime vreunei de­osebiri de vederi între cele trei ţări mai mari. In consecinţă, este un regret fap­tul că sugestiile pe care le-am fă­cut în cursul conferinţei de la Mos­cova nu au fost adoptate. Pe de altă parte, interesele bi­tanice acolo sunt acelea ale tCâMi utilizatori de numeroase braţe de muncă şi noi am luat măsuri la sensul ca in ce priveşte lucrătorii folosiţi de către interesele brita­nice, nivelul de trai să fie la un nivel mulţumit®i şi tar­iş­e. Să fim patroni model. Vom respecta legle de muncă­­prevăzute de guvernul persan şi­ am dat instructe precise ca să m­ se producă nici un amestec iri treburile guvernului. Dorim să va­­dem unitatea şi menţinerea inde­­pendenţei persane ferite de orice ameste străin, să­­ vedem progrei sând constant către un nivel mai ridicat de trai. Dacă acest lucru este respectat de toate ţările, a­­ceasta regiune va­ fi ţinută in la fara oricărui conflict posibil”. L| POLITICA ENOliZA m FAT­A ORICIA ff Cu privire la politica englezii faţă de Grecia, ministrul de ex­­terne a spus : 1­1 ) .„Grecia a fost obiectul unei­­ presiuni, şi al unui atac propag­a­gandistic nemai­pomenit. Am eaSă a­plicat altădată că guvernul brutmi­­anic a socotit tot timpul că este­ esenţial să existe atât alegeri, câti şi un plebiscit cu privire la chesh­­iuiinea monarhiei. Dela această atitudine nu ne-am abătut. Sunt absolut sigur că in această­ pru­­­vinţă am corespuns dorinţelori poporului grec. Regretăm foarte mult că la alegeri nu au luat par­te’­te toate partidele. Acest obicei de a se boicota alegerile nu este un , obicei prea bun. (Râsete). Sugestia că toate acestea s’a« făcut cu vârfurile baionetelor britanice pentru a se impune Po»­porului grec un regim pe car« nu îl dorea nu rezistă nici mă* f car la o examinare de o clipiri Toată lumea știa de ce suntem­­ în Grecia — și știe deasemenea,­­ că noi. dorim să plecăm de acolo ,(l de îndată ce se va putea. Am fă* cut tot ce am putut mai bine ! pentru a recreea Grecia ca stata Nu putem uita niciodată că, in Europa centrală, sudică și răsări teană, Grecia era singurul aliat *A Commonwealthului britanic în* triun moment când existau rela­­ţii amicale intre alţii şi Germa­nia nazistă. Grecia a trebuit să sufere greul­­ atacului­ dat de? I —­­­zki a fost invadată de germani. Socoteam că chiar şi simpla­­gres­titudine cerea ca ea să fie lăsată­ să revină la o desvoltare paşnică. Ori, lucrul acesta nu s’a întâm­plat. Dacă ar fi fost aşa, în Gre­cia ar exista o situaţie mult mai echilibrată. Dacă planul original de alegeri fără război civil ar fi fost adus la îndeplinire, Gre­cia ar fi făcut astăzi uin progres mai mare către refacere. , Am căutat prin observatori in­ternaţionali să realizăm cea mai bună și curată alegere posibilă.­­ (Continuare la Ultima Oră) &m*? )­­, în aşteptarea 1- P. & Pa­triarh a sosit la Iaşi, cu trenul special, care va duce delegaţia română la Moscova, P. S. Episcopii ai Kie­vului şi Odesei, împreună cu o delegaţie de clerici ruşi. A­ha, Iaşi, plecarea I. P. S. Pa­triarh la Moscova, va prilejui însufleţite manifestări de priete­nie pentru Biserica şi poporul rus. Ari legătură cu această călă­torie P. S. Episcop Justinian Vasluianu, vicarul mitropoliei Mol­dovei, ne-a făcut următoarele de­claraţii : Toţi membrii delegaţiei, la frun­te cu I. P. S. Patriarh Nicodim, suntem fericiţi că Sf. Sinod ne-a onorat cu o atât de importantă misiune şi că dorinţa Bisericii noa­stre de a se face o vizită înalt Prea Sfinţitului Alexei, Patriar­hul Bisericii Ortodoxe din URSS, cum şi Chiriarchilor din Kiev, Leningrad etc., a fost împărtăşită cu multă bucurie de conducătorii Bisericii Ortodoxe din URSS — adăugându-se sprijinul conducăto­rilor poporului român şi U.RS­.S.­­ului, care ne-au pus la dispoziţie mijloacele de transport. Tuturor le datorăm cea mai vie recunoş­tinţă. In fruntea delegaţiei este însuşi I. P. S. Patriarh Nicodim, Pa­triarh nu numai prin Înalta dem­nitate bisericească, ci şi prin vârsta înaintată cu care i-a dăruit Dumnezeu şi care n'a pregetat să facă o călătorie­­ atât­­ de lungă şi obositoare, înalt Prea Sfinţia Sa este atât de dornic să revadă Kie­vul şi toate­­locurile pe unde­ şi-a petrecut anii studenţiei, cum şi de a cunoaşte pe­ Patriarhul Alexei, cu care nădâjdueşte să lege o bună prietenie şi o sinceră colabo­rare pentru binele celor două Bi­serici şi al celor două popoare vecine unul cu altul, . Din delegaţie fac parte: P. S. Episcop Nicolae Popovici de la Oradea Mare, cel mai tânăr ierarh din Ardeal şi exponent al Ardea­lului­ eliberat, de la graniţa de Vest, cu ca cel mai tânăr dintre ierarhii moldoveni şi exponent al Bisericii de la graniţa de Răsărit şi preotul Ion Vască, preşedintele Uniunii Preoţilor Democraţi, ca exponent al Clerului Ortodox din România. Toţi suntem animaţi de cele mai curate sentimente de prietenie faţă de Biserica Ortodoxă a popoarelor din URSS. Compunerea delegaţiei a dat naştere la multe discuţiuni. Recu­nosc că ea are un caracter sim­bolic. Deslegarea nu se poate că­păta decât printr’o analogie a stărilor de lucruri din ţara noa­stră până la 23 August cu legenda ţării unde tinerii îşi uciseseră toţi bătrânii ca să poată conduce sin­guri ţara. Un singur bătrân a fost ascuns din faţa morţii. Când pe­Programm primim şi tovîbirjt delegaţiei Bisericii române la Moscova a fost întocmit cu aproba­rea guvernului central al U­­R­­S­ S. Programul cuprinde câteva manifestări de amploare religioa­să, la care va lua parte delega­ţia română. I. P. S­ patriarh Nicodim ca, fost student al Aca­demiei teologice din Kiev, pose­dând bine limba rusă. porul vecin a cerut laatral funia de nisip împrumutată bă­trânul a putut da răspunsul. Politica dusă în ultimii 30 de ani in ţara noastră a ucis toate legăturile atât de vechi, atât de bătrâne cu poporul rus. In cursul acestor 30 de ani de ură şi vrajbă faţă­ de poporul rus, ne-au murit mai toţi bătrânii şi înţelepţii nea­mului, unii din cauza vârstei, iar alţii ucişi de tinerii ce doreau să conducă singuri ţara in alianţa altor prietenii decât cele vechi şi fireşti. Din nou se caută bătrânii, care cunosc drumurile şi locurile prie­teniilor vechi, Patriarhul Ţării cel mai bătrân demnitar al Statului Român, che­mat de Biserica, care şi l-a păs­trat ca pe bătrânul din legendă, şi-a luat pe cei mai tineri dintre Chiriarchi şi a pornit la drum cu funiile trecutului să le inoade cu capetele rămase la vecin restabi­lind legăturile unei prietenii de veacuri, şi redând astfel Bisericii Ortodoxe Româneşti făgaşul ei firesc de viaţă. Dar, să transpunem legenda la firul istoric. Ştiut este de toţi că viaţa Bisericii Ortodoxe Române Începe cu întrebuinţarea limbii slavone la serviciile religioase. Pri­mele cărţi de ritual sunt tipărite in limba slavonă. Cele mai multe au fost tipărite la Kiev, el fiind primul punct de legătură intre Biserica noastră și cea rusă. Ds aci au venit și primele tipografii pentru Principatele Române pen­tru tipărituri in limba slavonă, iar mai târziu pentru tipărituri in limba română păstrându-se alfa­betul­ slavon, care s’a folosit până acum 100 de ani. Al doilea centru cultural religios de legătură intre Biserica noastră și Biserica rusă a fost Moscova. Primul act istoric il constitue ac­tul solemn al creerii Scaunului Patriarhal al Rusiei din anul 1533 — semnat și de Mitropolitul Mol­dovean Gheorghe Movilă, care a asistat la solemnităţile ce au avut loc cu acest prilej. De aci înainte legăturile sunt aşa de strânse că Mitropoliţii Moldovei­­iau parte regulat la con­sfătuirile şi chiar la conflictele chiriarchilor ruşi. Asemenea legături s’au păstrat şi s’au continuat până acum trei decenii O dovadă o avem in I.­­ S. Patriarh, care şi-a făcut studiile la Kiev, legând multe prietenii cu teologii ruşi. In prezent suntem preocupaţi de pregătirea primelor­­elemente ne­cesare legăturilor de prietenie la viitor. S’au luat măsuri ca la Se­minarul Teologic din Iaşi să se in­troducă limba rusă în locul limbei germane. Iar pentru Întărirea şi desvoltarea relaţiunilor bisericeşti inter-ortodoxe în special cu Bise­ricile slave, am propus Sf. Sinod înfiinţarea catedrei de slavistică şi istoria bisericilor slave, la Facul­tatea de Teologie de pe lângă Universitatea din Iaşi. Cu acest preţios trecut şi cu aceste daruri reciproce ce şi-au făcut cele două biserici, este de la sine înţeles că viitoarea legătură de prietenie şi colaborare dintre Biserica Ortodoxă Română, şi Bi­serica Ortodoxă din UP­­SS, va avea un larg câmp de desfâşura­­rea lucrului lor şi că temeliile ei vor fi atât de solide încât va pu­tea suporta un edificiu de muncă oricât de grandios. Recunoaştem că dacă vrem să cimentăm cu a­­devărat prietenia dintre noi, tre­bue să ajungem a cunoaşte Bise­rica şi poporul sovietic. Şi aceasta nu este uşor. Dacă cele trei de­cenii de aţâţare şi calomnie, de ignoranţă şi rea credinţă, mai cu seamă cu privire la Biserica din URSS, cunoaşterea nu este uşoară­­­Fiecare are datoria să contribue la această cunoaştere. Biserica noastră trebue să-şi dea contribu­ţia la această cunoaştere, care est© grea nu numai pentru că toate piedicile trecutului trebuesc înlăturate, ci şi pentrucă in Uniu­nea Sovietică s’au petrecut şi con­tinuă a se desfăşura evenimente unice în istoria lume. O lume nouă s’a clădit acolo, principii noui de convieţuire intre oameni şi forme sociale superioare au fost create. Toate acestea tre­buesc cunoscute, dacă voim ca prietenia, pe care o dovedeşte Bi­serica şi tot poporul român să fie cu adevărat trainică şi adâncă. Cu aceste gânduri şi călăuziţi de cele mai curate sentimente de dragoste , şi prietenie, mergem la sora noastră mai mare intru orto­doxie şi la conducătorii ei cu care nădăjduim să restabilim legături tot atât de binefăcătoare şi de trainice pentru lambele Biserici, ca şi cele ale trecutului de care v’am amintit, numai in treacăt. Dovada dragostei cu care a fost primită cererea vizitei noastre, o constitue prezenţa la Iaşi a dele­gaţiei Bisericii Ortodoxe din Uniu­nea Sovietică trimisă in Întâmpi­narea noastră. Subsecretarul de Stat de la Ministerul Cultelor din URSS, Mitropolitul Odesei, Vica­rul Mitropoliei Kievului şi Secre­tarul Patriarhului Alexei, de trei zile vizitează bisericile şi mănăs­tirile Mitropoliei Moldovei mer­gând pe drumurile Marelui Stareţ (Continuare la pag. 2~a) Declaraţiile P. S. Episcop Justinian Vasluianu * li» *: I. P. S. PATRIARH NIMM PLEACĂ SPRE MOSCOVA m Scrisori dela prizonierii români vor fi radiodifuzate de postul Moscow Bucureşti, 22 (Agerpres).— Pos-1 scrisori adresate ds prizonierii tul de radio Moscova anunţă că românii mdelor şi cunoscutii-off începând dela 25 Octombrie, In­­ . emisiunea dela ora 21 se vor citi tlln Romania. v * * ^ REORGANIZAREA AVIAŢIEI CIVILE Pe data de 17 octombrie cu di­recţiunea aviaţiei civile din sub­secretariatul de Stat al aerului a trecut în cadrul ministerului co­municaţiilor şi lucrărilor publice, t­nde este organizată pe baze noui, ca direcţiune generală a aviaţiei civile. Noua direcţiune generală v® fi condusă de de co­mandor aviator Eugen Pădure şi va fi ajutată de un consiliu con­sultativ, în care vor fi reprezen­tate ministerele, comunicaţiilor, finanţelor şi războiului. Noua direcţiune generală, prin cele 5 direcţii componente, se va ocupa de asigurarea condiţiilor de deschidere a nouilor linii ae­riene interne, de incheerea con­venţiilor aeriene cu celelalte tari, de procurarea, fabricarea şi în­treţinere® materialului de zbor, de asigurarea construcţiilor şi în­treţinerii aerodromurilor, de des­voltarea protecţiei navigaţiei ae­riene prin mijloacele cele mai moderne (radiogoruometrie, radar etc.). Pentru îndeplinirea sarcinilor sale, noua direcţiune generală va­ colabora cu institutele meteoro­logic, aerotechnic, care la aceiaşi dată au intrat în cadrul manis­­terului comunicaţiilor. Direcţiunea generală a aviaţiei civile se va preocupa in mod deosebit, de lărgirea, perspective­lor de viitor ale a­vieţiei noastre, coordonând activitatea societăţi­lor de propagandă aviatică, de­­punând eforturi pentru îndruma­rea tineretului spre aviaţie, care­va trebui­­ să-şi culeagă cadrele din rândul masselor largi­ ale poporului român. Distribuirea titlurilor de pproprietarire şi serbarea zilei prieteniei româno-sovietice la Tutova Bârlad 22 (Agerpres), — In cursul zilei de Duminică, oraşul Bârlad a trăit momente de înăl­ţătoare bucurie cu prilejul distri­buirii titlurilor de proprietate a­­cordate ţăranlor din judeţul Tu­­tova, şi al sărbătoririi zalei Priete­niei Româno-Soietice. La această sărbătoare au parti­cipat d. ministru P. Constanti -­ nescu-Iaşi şi d-na Mia Constanti­­nescu-Iaşi, cari au sosit de la Bucu­reşti Însoţiţi de d. prof. Petre Dra­­gosseu, inspector general al Învă­ţământului secundar şi părintele Z­ahara Mântulescu, director ge­neral in ministerul Cultelor. La ora 9 dimineaţa, d. ministru Constantinescu-Iaşi şi Însoţitorii împreună cu marea massă a ..cetă­ţenilor tutoveni, au participat la deschiderea sărbâtorirei­­ zilei Prie-­­­teniei Româno-Sovietice, care s’a­­ făcut prin botezul uneia din arte­rele principale ale oraşului, str. Regală, căreia, i s’a­ dat numele de­­ ..Bulevardul V. M. Molotov”. După­­ oficierea unui serviciu divin d.­­ Marcel Demetrescu, preşedintele I­ARLUS-ului secţia. Bârlad,­­ Paul J Constantinsson, primarul orașului­­ Bârlad, »­n rostit câte o cuvântare ocazională,' _ _. ■ • Asistența a luat apoi parte la slujba religioasă dela catedrala o­­rașului, de unde s’a îndreptat că­tre­­ cipittirul eroilor sovietici­ din oraşul Bârlad unde s’a oficiat â® asemeni o slujbă religioasă şi unde s’au depus coroane. ■ D. general ■ Dimitriu Ş. d. ccd. Bălăşescu, au rostit cuvântări in cari au reluat prietenia veche care a existat intre poporul român şi cel sovietic. întreaga, asistenţă a păstrat un minut de reculegere pentru • slava eroilor sovietici căzuţi pe pământul românesc. ÎMPĂRŢIREA TITLURILOR DE PROPRIETATE ■ «§­ La ora 11 dimineaţa s’a decebte meetingul organizat de BP.D., in cadrul căruia s’au distribuit pri­mele titluri de proprietate din câ.'­e 19.000 titluri de proprietate acor­date plugarilor din ■ jud. • Tutova prin reforma agrară. Meetingul a fost deschis­­ d. Pânzaru preşedintele com­­.P.D. Bârlad, care a adus 1­a populaţiei tutovene înalţilor ~:'‘ peţi şi reprezentanţi ai gu­vernu’'luî.

Next