Universul - Capitala, noiembrie 1946 (Anul 63, nr. 251-276)

1946-11-01 / nr. 251

TS—T ‘,.1 *^*4 '4 6 Fagiüi Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL*« S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. lifo» ggggBHsagsss^^ CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACŢIA 1! ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.19; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 DECLARAŢIILE GENERALISIMULUI STALIN Răspunsu­rille citate de general Maimul Stalin la chestionarul în­tocmit de d. Hugh Bainlle, preşe­dintele puternicei agenţii ameri­­cane „United Press”, se caracte­rizează, in primul rând, printr’o exemplară francheţi. Toate cele treizeci şi una de întrebări au primit replici scurte dar catego­rice şi n’a fost nici o chestiune, oricât de „indiscretă”, pe care şe­ful guvernului sovietic să fi vrut s’o ocolească prin fraze evazive sau echivoce, aşa cum se obiş­nuieşte atât de frecvent în lumea diplomatică. Generalisimul Sta­lin a răspuns, fără ezitare, prin „da”, prin „nu” şi prin declaraţii şi date precise la toate întrebă­rile directe ce i-au fost puse, ză­dărnicind astfel a priori specula­ţi­unite şi interpretările mai mult sau mai puţin tendenţioase ce întovărăşesc îndeobşte declaraţiile marilor bărbaţi de stat. Atitudi­nea Uniunii Sovietice faţă de si­tuaţia internaţională este acum limpede şi n’au mai rămas ne­dumeriţi decât acei ce ţin cu tot dinadinsul să pescuiască mai de­parte în apele tulburi ale confu­ziei regisate. Cea mai importantă declaraţie a generalisimului Stalin este, fără îndoială, aceea referitoare la aşa zisa „creştere a încordării dintre U.R.S.S. şi Statele Unite”, despre care a vorbit recent secre­tarul de stat, d. Bymes. Şeful guvernului sovietic a desminţit printr’un „nu !” hotărît existenţa reală a unei asemenea „încor­dări crescânde” cu care o parte din presa mondială încearcă să sugestioneze opinia publică. f­ap­­tul că între două state există unele divergenţe de interese sau „unele deosebiri de concepţie cu privire la soluţiile optime ce ur­mează a fi date cutărei sau cu­­tarei probleme, nu implică, ipso facto, o încordare crescândă în relaţiile dintre aceste două state. Sunt atâtea state în lumea pe care le despart adânci deosebiri de interese şi de concepţii şi cari, totuşi, trăiesc in bună vecinătate unele cu altele, de decenii şi uneori chiar de secole. Ajung­e să ne gândim la antagonismele, cro­nice şi acute, dintre Anglia şi Franţa (problema Renaniei, pro­blema colonială) sau chiar la antagonismul angilo - american, care n’au reuşit să compromită în mod grav relaţiile dintre statele respective. Tot atât de importante sunt şi declaraţiile generalissimului Sta­lin referitoare la primejdia pe care o reprezintă instigatorii unui nou războiu, problema viitorului Germaniei, problema dreptului de veto, efectivele armatei sovietice de ocupaţie în Europa, problema bombei atomice, etc. Lumea în­treagă a putut afla astfel că, în concepţia Uniunii Sovietice, pa­cea poate fi apărată şi întărită numai prin demascarea şi infrâ­­ntarea propovăduitorilor războiu­lui; că Germania viitoare trebuie să fie unită nu numai economi­­ceşte, ci şi politiceşte şi că ea trebuie să se poată administra singură, cu condiţia ca rămaşi,­ţele fasciste să fie stârpite în fapt, iar democratizarea ţării să fie dusă până la capăt; că utili­zarea dreptului de veto n’a fost abuzivă; că efectivele armatei sovietice în ţările ocupate, inclu­siv Germania, se ridică la 60 di­vizii (şi nu 200 cum a afirmat d. Churchill) care vor fi reduse, foarte curând, la 40 , că U.R.S.S. nu fabrică bombe atomice, ci, dimpotrivă, este favorabilă unui control internaţional sever, şi aşa mai depart­e. Firul conducător al tuturor acestor declaraţi­uni, ca şi al in­­terviewului acordat luna trecută d-lui Alexander Werth, este spi­ritul împăciuitor care animă gu­vernul sovietic. In momentul în care în Occident, anumite cercuri influente se străduiesc să ampli­fice divergenţele existente şi să sape o prăpastie adâncă între ma­rile puteri democratice şi victo­rioase, generalisimul Stalin face operă constructivă, arătând lumii calea spre cooperarea internaţio­nală şi denunţând, în acelaş timp, acţiunea negativă şi artificială a duşmanilor păcii. Uniunea Sovie­tică a suferit prea­­mult de pe urma ultimului războiu şi a făcut prea multe jertfe pentru înge­­nunchierea forţelor războinice, ca să nu dorea­scă, în mod sincer, o pace solidă care să ofere tuturor popoarelor securitatea necesară pentru munca de reconstrucţie. Există, desigur, deosebiri de ve­deri în ce priveşte mijloacele de a asigura o asemenea pace trai­nică, dar ar fi absurd ca aseme­nea divergenţe să devină izvoare de discordie şi origini de noi conflicte. Dimpotrivă, cu suflet, cu bunăvoinţă şi cu înţelegere re­ciprocăă, este posibil ca diversele concepţii să se întâlnească la mij­locul drumului şi să dea omenirii liniştea şi siguranţa de care este atât de însetată. Declaraţiile ge­neralisimului Stalin dovedesc că Uniunea Sovietică este dornică să se întâlnească cu celelalte state ale luijunii pe terenul înţelegerii şi al cooperării mutuale. TUDOR ANDREESCU GENERAŢIA PRIMULUI PLAN CINCINAL IN U. R. S. S. Flamurile cincinale stal.indste au deschis in faţa oamenilor sovietici un câmp de activitate de dimen­siuni şi perspective pe care încă , nu le-a cunoscut lumea până in­­ prezent. Tot ce construiau ei, tot , ce creau — o făceau pentru­­ ei,­­ pentru copiii lor, pentru fericirea­­ generaţiilor vigoare, pentru gloria : # înflorirea Patriei dragi. De aceea orice muncă, oricât de grea sa­u necesitând un efort oricât de în- , cordat, căpăta pentru şi un înţeles­­ înalt şi însăşi munca devenea un­­ punct de omoare şi de glo­rie. Sprijinitorii credincioşi ai Part­­­i­dului Comunist — co­msom­oli­ştii (membrii Uniunii Comuniste a Ti-­­ neretului) au fost întotdeauna­­ printre pr­imii. Ei au mers acolo unde era greul cel mai mare, unde se cerea eroism şi muncă îndârji­tă. Im Comitetele raionale ale­­ Comsomolului se formau echipe şi­­ detaşamente, care erau trimise pe­­ diferite şantiere de construcţii. Unii plecau spre Apus, alţii la Răsărit, unii la Nord, ceilalţi spre­­ Sudul ţării. In timpul construcţiei­­ Dmigproghesului într’un moment de­­ cea mai mare răspundere când trebuia încordate toate efortu-­­ rile ca să se ajungă la stâncile de sub apă şi să se aşeze acolo fun-­­ daţiile barajului, în toate oraşele şi satele reg­iunii, au fost convoca­­te adunări ale Comsomolului în­­ care s’a hotărît participarea aces- t tuia la lucrările cele mai grele . Alpele de primăvară spălau povâr- [ nişurile înalte. Jos în vâlcea, se­­ scurgeau torente de noroi. Zile şi I nopţi în şir au muncit băieţii stând d­in apă până la genunchi- In­­ cele­­ din urmă am ajuns până la stâncă, , au costruit fundaţiile barajului şi , in câteva luni au înălţat până dea-­­ supra nivelului apei, stâlpii de ba­ ,­ton climat.­­ In Uralul de Sud, acolo, pe unde­­ încă nu demult se întindea stepa­­ fără margini, acoperită de e­rburi­­ la poalele muntelui Margnitheia s’a construit un puternic combinat­­ metalurgic. Comsomolișitii au ho­­i tărit să construiască prin propriile­­ lor puteri, unul din furnalele inain­­ te. Gerul a fost atât de puternic, încât nitu­­le înroşite în cuptoare se răceau îndată. Dar entuziasmul Comsomoliştilor nu se răcea, voinţa de a ajunge la victorie nu-i părăsea. Şi tocmai aici, la cons­trucţia furnalului Co­msomoliştilor în frig şi ger, a fost stabilit re­cordul pe Uniunea Sovietică — 435 de nituri pe un ţol au fost^ bătute cu mâna într’un singur schimb de * ftj*»*roov, ]« cwartnwti* fabri­cei de tractoare s’a distins prime echipă de comsomolişti, denumită I „Garda roşie a primului plan cin­cinal“. Şaizeci de tineri, fete şi băeţi s-au grupat în această echipă eroică, şi au jurat că nu vor cu­noaşte odihna, până când nu vor turna ultimul metru cub de beton.­­ Se întâmpla că băieţii după ce terminau lucrul nici nu părăseau şantierul. Culcaţi tot acolo lângă schele, ei erau gata să sară în ajutorul tovarăşilor, dacă va fi ne­voie. Se întâmpla că ei toţi, fără excepţie, rămâneau pe şantier, lucrând câte 2 şi 3 schimburi fără întrerupere... „Garda roşie a primului plan cincinal” a început prin a pregăti zilnic 48 lăzi de beton gata ames­tecat necesar construcţiilor, în curând, insă, a ajuns la 120 şi 150 lăzi. Aşa au intrat în istorie Comso­­moliştii din anii 1928-1932, băeţi şi fete cu feţele bătute de vânt, cu mâinile crăpate de ger cu pasmaua sau mistria în mână „Garda ro­şie a primului plan cincinal“ acei care au obţinut ca steagul Comso­molului să fie decorat cu Ordinul „Steagul Roşu pentru Muncă“. („Graiul Nou“) L. Golovkin -H—■■*———a f Arăturile au atins două mîlioane de ha.—Ce judeţe au mai rămas in urmă cu insămânţările Din datele sosite la ministerul agriculturii rezultă că In zilele de 21—27 Octombrie a plouat în Ol­tenia, Muntenia, Dobrogea cen­trul Transilvaniei, Maramureş, Bucovina, Nordul Moldovei, Ba­nat, Sudul Moldovei, Crişana, suprafaţa araturilor Suprafaţa arăturilor a crescut la 2 009.000 ha, ceeai ce reprezintă 83% din media arăturilor din 1940—1945 la aceiaşi epocă. S’au însămânţat în total 1.368.059 ha, ceeace reprezintă 93% faţă de,­ anii 1940—1945. Iată suprafeţele însămânţate pe felul de cereale: grâu 1.263.731 ha; secară 62.928 ha; orz 40.465 ha; răpiţi 605 ha; alte plante 970 ha. Total 1.368.059 ha. Suprafaţa proiectată de însă­­mânţări de toamnă este de 3­825.715 ha. * . Judeţele rămase în urmă cu în­­sămânţă­rile sunt: Botoşani 101%; Ialomiţa, 10,89%; Dâmboviţa, 15, 4­4%; R.­Sărat 16,22%; Buzău ,17,401%; Arad 18, 42%; Hune­doara 22, 221%; Tutova 22, 50 %; Iaşi 23,801%; Constanţă 24,255%. La 1 Decembrie se va face incorporarea seriei a 3-a de recruţi cont. 1946 Comunicatul Marelui Stat Major axarea« stat major face cunoscut că încorporarea seriei 3-a de re­cruţi contingentul 1946 se va face pe data de 1 Decemvrie 1946. Ijo, acea dată urmează a se pre­zenta la cercurile teritoriale de ori­gină toţi tinerii conting. 1946 (năs­cuţi în anul 1924) cari se mai află la vatră în afară de : — cei aflaţi lăsaţi la vatră de unităţi ca amânaţi medical sau cla­saţi inapţi pentru serv. militar la încorporarea Seriei I-a şi a 2-a. — cei trecuţi în prisosul de con­tingent ca susţinători de familie, prin aprobări individuale date de Marele Stat Major ; — cei amânaţi pentru studii pe anul 1946/947. In consecinţă se vor prezenta la cercurile teritoriale de origine, toţi tinerii contingentul 1946, din ur­mătoarele categorii : — cei cari nu au fost chemaţi până în prezent la încorporare,­ nesupuşii la încorporare din Se­ria I-a şi Il-a ; — tinerii lăsaţi de către unităţi la vatră în prisosul de contingent ca debili din punct de vedere fizic, clasaţi serviciul auxiliar şi susţi­nători de familie ; __cei recrutaţi in absenţă pre­cum si cei emişi de pe tabelele de recensământ. Transportul tinerilor de la vatră la cercurile teritoriale se va face pe comune, în grupe, cu trenurile în circulaţie, în vagoane amenajate in acest scop, pe baza ordinelor de chemare emise de cercurile terito­riale, tinerii contingentul ÎSXB cari se găsesc în categoriile celor cari tre­bue să se prezinte la incorporare sunt obligaţi să se prezinte la cer­curile teritoriale respective chiar dacă nu primesc ordine de che­mare. * Cei cari nu se vor prezenta în termenul legal (5 zile de la data încorporării) vor fi daţi „nesupuşi” şi urmăriţi conform legilor. Oamenii din conting. 1945 şi mai vechi cari au satisfăcut termenul de serviciu militar şi cari se mai găsesc încă sub arme vor fi lăsaţi la vatră pe măsură ce se prezintă la încorporare tinerii cg. 1946 se­ria 3-a. Tinerii recruţi din contingentul ,1946, cari nu au­­ fost încorporaţi până în prezent şi cari doresc a face serviciul militar la unităţile Diviziilor Tudor Vladimiresc şi Horia, Cloşca şi Crişan, vor face declaraţii cercurilor teritoriale res­pective, atunci când se prezintă la încorporare, arătând unitatea de voluntari unde doresc să facă ser­viciul militar. Odată cu încorporarea seriei 3-a de recruţi contg. 1946 se pot înrola voluntari numai la Diviziile Tudor Vladimirescu şi Horia, Cloşca şi Crişan şi numai din contingentul 1947 (născuţi în anul 1925). Cei interesaţi se vor prezenta personal cu cereri direct la unită­ţile unde doresc să se înroleze ca voluntari, depunând totodată şi ac­tele prevăzute de art. 144 din R.L. R. 1912. 3H-----nal Dejun şi cinstea I. P. S. Patriarh K­ofin la Mo­scova Moscova, 30 (Rador). — Coree­­per, Titul Agenţiei Rador trans­mite : D. Gh. Karpov, preşedintele con­­silul­u­i pentru chestiunile biseri­­cei pravoslavnice de pe lângă con­siliul de miniştri al U. R­ S. S. Patriarhul Nicodem al României şi a întreg­ei delegaţii însoţitoare Au luat parte Patriarhul Alexei, Mitropolitul Nicolae al Moscovei, Episcopul Serghie al Odesei, Epis­copul Ieronim al Chişinăului, pre­cum şi alţi reprezentanţi ai bise­ricii ruse, d-nii Bel­oşev, locţiito­rul preşedintelui Ni Blinov, vice­preşedintele pentru chestiunile bi­sericii ruse, profesor Iorgu Iordan, ambasadorul României şi alte per-, Bonalit­ăţi. D- Karcov, luând cuvântul, a insistat asupra însemnătăţii vizitei I. P. S. S. Patriarhului Nicodem, pentru legăturile dintre cele două biserici şi cele două popoare şi a închinat pentru şeful bisericei ro­mâne * I­ P. S. S. Patriarhul Nicodem, răspunzând, a subliniat vechile le­gături de prietenie dintre cele două biserici şi ţări vecine, legă­turi Întrerupte un momen prin a­­mestecul unui duşman comun, dar reluate In urma actului de curaj al Majestăţii Sale Regelui Mihai. I. P. S­ S. Patriarhul a închinat apoi în sănătatea miarelitul conducă­tor al­ Uniunii Sovietice. Generali-­­­simul Stalin. La acestea, d. Karcov a toastat pentru Maiestatea Sa Regele Mi­­hai şi pentru primul ministru ro­mân dr. Petru Groza. Au mai ven­it părinte!!« Vască, secetarul general al ministerului cultelor, Episcopul Niculae Popo­­vici al Oradiei, care a exprimat recunoştinţa transilvănenilor faţă de guvernul sovietic pentru anu­larea dictatului de la Viena şi Pa­triarhul Alexei al Moscovei care şi-a exprimat bucuria pentru pri­ma vizită a unei delegaţii de înalţi prelaţi români in Uniunea Sovietică. , Masa a avut Ioc intr’o atmosferă de prietenie sinceră. * Moscova, SC (Rador). — Cores­pondentul As atipici francez© de presă transmite : După cum anunţă Agenţia, Tass, un Tedeum a fost celebrat în Ca­tedrala Patriarhală din Moscova, de către I.P.S-lov Alexei şi Ni­codem. Patriarhii Rusiei şi Ro­mâniei. După terminarea slujbei cei doi Patriarhi şi-au exprimat dorinţa de a vedea străungându-se şi mai mult legăturile spirituale care u­­nesc popoarele rus cu român. NEGOCIERI DIRECTE­­ FRANCO-­ITALIENE­­ Ro­ma, 30 (Rador). — Cercurile­­ oficiate anunţă că negocieri di-­­ recte sunt în curs între guver-­­ nele francez şi italian pentru a­­ se aduce unele m­odificări fron- * Iterator prevăzute prin tratatul de pace, în special în ce privește­­ satul Ol­aviteres, care ar urma să­­ fie lăsat Italiei. . . ! -1 SITUAŢIA AGRICOLĂ CUVÂNTAREA D-LUI MOLOTOV LA O.N.U. Lipsa de organizare a Consiliului de Securitate Flushing Meadow« 8® (Radon. — Corespondentul Agenţiei Fran­ceze de Presă transmite : In şedinţa de Marţi seara a A­­dunării Generale a ONU-lui, d. Viaceslav Molotov, ministru de a­­faceri străine al Uniunii Soviete­lor» a rostit o cuvântare Începând prin a declara că a sosit clipa de a se modifica situaţia care dăinu­­eşte în Consiliul de Securitate şi in Consiliul Economic şi Social şi care nu corespunde adevăratelor principii democrate-Delegatul sovietic a afirmat că este in interesul Naţiunilor Unite să sublinieze lipsa de organizare îndeosebi in ce priveşte Consiliul de Securitate. D. Trygve Lie a avut dreptate când a declarat că nu este sufici­ent faptul că Consiliul de Securi­tate a’a limitat in ce priveşte chestiunea spaniolă la o declara­ţie generală de principiu. D. Molotov a adăugat că Consi­liul de Securitate a săvârşit o e­­roare gravă când a refuzat să sco­ată de pe ordinea de zi problema iraniană deşi Uniunea Sovietelor şi Iranul spuseseră ca această chestiune să fie eliminată de pe or­dinea de zi. Autoritatea Naţiunilor Unite este săpată prin faptul că in cel de al doilea an al existenţei sale nu a putut încă înfiinţa Consiliul de Tutelaj. Este regretabil că Federaţia In­ternaţională Sindicală nu­ a fost încă invitată să facă parte din Consiliul Economic şi Social. Puterile mandatare s’au mărgi­nit să redacteze un proect de acord cu privire la tutelaj insuficient. PREZENŢA TRUPELOR ALIATE IN ŢĂRILE NEINAMICE D­ Molotov a subliniat că pre­zenţa trupelor aliate in ţări neina­mice provoacă o mare nelinişte popoarelor de pe Întregul glob. Insistând ca Consiliul de Securi­tate să primească informaţii in le­gătură cu trupele aliate din ţările inamice, Uniunea Sovietelor se de­clară gata să dea informaţii ce o privesc şi socoteşte că nici o na­­­­ţiune nu ar trebui să aibă vreun motiv să ţină ascuns acest fel de informaţii. Având in vedere că opoziţia An­gliei şi Statelor Unite a împiede­cat Consiliul de Securitate să stu­dieze chestiunea trupelor aliate din­­ teritoriile neinamice, d. Molotov a afirmat că este indispensabil ca A­­dunarea Generală să-şi dea păre­rea în această privinţă. El a adăugat că nu mai este nor­mal ca trupele aliate să staţioneze în Grecia. De aceea Uniunea Sovietelor cere­ă anchetă în această privinţă. După ce a spus că, un joc de a încheia un acord de tutelaj cu A­­frica de sud-vest, Uniunea Sud-A­­­fricană doreşte pur şi simplu a­­­­nexarea acestui teritoriu, d. Molo­­t­­ov a afirmat că principiul unani­­■ unităţii celor cinci mari puteri ari rădăcini profunde. El e­stg destinat să afirme una­nimitatea lor de acţiune In căzu unei acţiuni-Erorile săvârşite de Consiliul d­­i Securitate sunt pe nedrept atribu­iti veto-ului sl svonuirile crei­a/fc tn jurul acestei chestiuni se da­to­rese intenţiei căe a se ascunde ţe­lul real. D. Molotov a cecuperat apoi principiile dela baza­ Societăţii Naţiunilor — unanimitatea tutu­ror membrilor­ — cu cele ale ON­U-lui — unanimitatea celor cinci mari puteri. Ar fi naiv să se ignore faptul că campania Împotriva veto-ului este în­ mod manifest o campanie contra Uniunii Sovietice —• a re­levat aratorul, adăugând că „dacă principiul veto-ului ar fi eliminat, ONU stat nărui. Uniunea Sovietelor este credin­cioasă principiului adevăratei C.­D. MOLOTOV­labor­ă­ri Internaţionale şi Charte ONU-lui. Nu este nici o îndoială că pace la concurenţa paşnică corespund atât intereselor popoarelor sovie­tice, cât şi intereselor celorlalt ţări. ..Nu suntem siguri că soart Germani­ei şi Japoniei a fost un avertisment suficient pentru im­perialiştii epocii noastre”, a adăugat ministrul sovietic de afa­ceri străine. El a subliniiat că există dou tendinţe. Unii luptă contra prin­cipiilor Naţiunilor Unite şi caut dominaţia mondială, iar alţii coo­perarea internaţională. D. Molotov a subliniat că elimi­narea dreptului de veto s’ar sold cu ivirea unui nou pretendent­­ dominaţia mondială. Neutralitatea în acesată chesti­une a vetu­lui este echivocă­­ inacceptailă.. Delegatul sovietic a adăugat apt că unităţile navale şi escadrile a reapărut pe neaşteptate în locul în care nu mai fuseseră niciodat până acum spre a ameliora negoci­erile diplomatice. D. Molotov a spus în aceast privinţă că ştie că diplomaţia do­larului este folosită pentru a spr­oni democraţia dolarului. ENERGIA ATOMICA Pe de altă parte, el a declart că controlul nordamerican asupr energiei atomice este egoist şi ti­­de să păstreze pentru Statele U­nite monopolul bombei atomice. Delegatul sovietic a afirmat ap că planul Baruch­ este iluzoriu că­­ este imposibil să fii sigur că o m­­o­­ţiune oarecare posedă monopoli în ce priveşte cercetările atomi­­şi nimeni nu poate închide într’­ cufăr desvolltarea ştiinţifică. ^ Aceptarea planului BarucH «i privire la controlul atomic ar implica fără nici o îndoială mo* dificare Chattel. Nu este supm* zător că se face atâta sgomot în jurul veto-ului. Aceste se face pentru a se da mână liberă par* tizanilor politici ai bombei a­tos­mice. .. „.Popoarele lUniunii Sovietelor nu-ți clădesc viitorul pe bombei atomică",­­ a subliniat d. Molo­­tov. El a adăugat: „Este nevoe să se interzică folosirea bombei tom­ice ca armă de război. Aceasta este misiunea sfântă a celor cart­elultă contra agresiunii." Subliniind că nu trebue să­­ alcătuească două tabere — o t®* • . bărci a JHomițtilor", iar alta a celor ce doresc folosirea bombei­ atomice în ţeluri pacifiste, ă. Mosz­lotov a calificat filozofia senato*' mini Baruch, drept „expansiuni nelimitată ţi dorrdnaţie vum*' dia­lă”, adăugând: „Nu putem crede că majoritatea americani*­lor acceptă această filozofie"­­După d- Mole­ov în ceasul de faţă există posibilitatea lim­ită* rii înarmărilor, care „se intens­i fică ici­ci colo fără vreun motiv valabil". PENTRU REDUCEREA­­ ÎNARMĂRILOR­­ In consecinţă, ministrul sovietici­­ al afacerilor străine propune:­­ 1) In conformitate cu ţelurile fij principiile Naţiunilor Unite, Adu­­­narea Generală să accepte redu­cerea înarmărilor ; 2) Această reducere ar trebui să cuprindă în primul rând prohibi­rea producerii şi utilizării energiei atomice în război şi încetarea fa­bricării acestei energii. 3) Adunarea Generală să recon­comande Consiliul de Securitate sa­­ caute a găsi metodele pentru a se obţine reducerea înarmărilor ş­­­ abolirea bombei atomice;­­ . 4) Adunarea Generală să ceară­­ oricărui guvern-membru să ajute ONU întru reglementarea acestor­­chestiuni. Incheindu-şi cuvântarea, d. Mo­lotov şi-a exprimat speranţa că­ , propunerile sale vor fi acceptate de toate Naţiunile Unite. Cuvântarea ministrului sovietic I de afaceri străine a durat o oră şi patru minute. După ce timp de 55 minute s’a­ tradus în limba franceză cuvânta­rea pe care d. Molotov a rostit-o in limba rusă, ministrul de afaceri , străine al Uniunii Sovietelor a ce- I rut să înceapă imediat desbate­rî in legătură cu chentiunea înarma­. r*i°r~ „ « LA CF SE EXPUN Ci! CARff AMENINTA CU BOMBA ATOMICA ! t Flushing Meadows, 30 (Radar). , — In cuvântarea rostită Marţi în­­ Adunarea Generală a ONU-lui,­­ d. Molotov a spus deaseraeni că cei care vorbesc despre utilizarea­­ bombei atomice pot să aibă mari­­ deziluzii căci dacă bomba ato­­­mică există într’o tabără s’ar fi putea să existe bomba atomică şi î chiar şi altceva în cealaltă la­ 11 bără.­i Mima Blocului Partidelor Democrate la Baia Mare Cuvântarea d-lui prim-mi­nistru dr. Petru Groza La Baia Mare, ca pretutindeni, populaţia fără deosebire de clasă socială, naţionalitate sau religie, a întâmpinat pe d. prim ministru dr. Petru Groza şi pe d. general C. Vasiliu Răşeanu, ministru de război, cu aceiaşi însufleţită ma­nifestare de recunoştinţă şi devo­tament, pentru marea operă pe care guvernul o înfăptueşte zi de zi pentru toate categoriile de oa­meni muncitori ai ţării. Adunarea a fost deschisă de că­tre d. dr. Oros, primarul oraşului, care a mulţumit guvernului în numele populaţiei pentru marile reforme îrafăptuitte. După ce vorbeşte S. S- protopo­pul Rusan, in­cocnele Bisericei, A. General Drăgănascu, arată că armata este alături de popor, cu care este înfrăţită. In numele plugarilor, vorbeşte săteanul Maxim, care arată că ţă­ranii şi-au dat seama că l­upta gu­vernului este spre binele lor şi de aceia sunt alături cu tot sufletul şi toată puterea lor. Duşmanii de­mocraţiei — a spus plugarul Ma­xim — sunt în acelaş timp şi duş­manii noştri şi abia are­aptă clipa să facă din noi robi, însă timpul lor a trecut, poporul este în jurul acelora care i-au dat pământ şi li­bertate. In numele populaţiei maghiare a luat cuvântul d. Al. Bogos, ară­tând mulţumirea acestei populaţii pentru modul Cum este tratată, egal îndreptăţită cu ceilalţi cetă­ţeni ai ţării şi asigură pe d. prim ministru de tot sprijinul spre a putea desăvârşi această mare ope­ră de împăciuire. Ba cuvântul d. Al.­gerucovici, se­cretarul general al CG­M-ului, care spune, printre altele : D. prim ministru dr. Petru Gro­za a fost primit şi salutat în Baia Mare cu căldură de toate catego­riile sociale: ţărani, muncitori, meseriaşi, reprezenamţii armatei, bisericii, sindicatelor, Frontului Unic Muncitoresc, Uniunii popu­lare maghiare, etc. De fapt spune d. Sencovici, prin aceasta cetă­ţenii şi-au spus cuvântul lor de a­­deziune la guvernul care repre­zintă toate forţele democratice din România, în frunte cu d. prim mi­nistru dr. Petru Groza. Eu ca muncitor — spune d. Sen­­covici — pot să vă asigur că nu de azi, nu de cri­­mu de la 6 Martie, ci de 15 ani încoace încontinuu mun­citorimea colaborează cu d.. dr. Petru Groza. In timpul ilegalităţii am ţinut legătura cu dânsul, am primit îndemnuri şi sfaturi cum să muncim, cum să luptăm, cum să făurim alianţa cu ţăranii- iată un secret pe care nu-l ştie multă lume. Pentru realizarea unei democraţii adevărate în ţara noastră, pentru ca partidele istorice să nu mai poată robi poporul, „ nevoe să lup­tăm cu toţii pentru triumful în alegeri al forţelor democratice. Sa asigurăm în viitor domnia unei democraţii adevărate, în interesul ţării şi al clasei muncitoare, ma­nuale şi intelectuale. L­uând cuvântul de general Va­­siliu­ Răşcanu, ministru de război, subliniază că în viaţa poporului nostru din urâna­ vreme, trei date vor rămâne pentru totdeauna ca trei puncte luminoase în istoria ţării. In primul rând data de 23 August 1044 când Regele sprijinit, da popor şi cu ajutorul generos al Uniunii Sovietice, a rupt lanţurile sclaviei hitleriste şi a alăturat po-­­ porul român aliaţilor lui fireşti. A­­ doua dată importantă este acela­­ de 6 Martie 1945 când Regele înţe­legând dorinţa poporului a adus la cârma ţării guvernul de largă con­centrare democratică în frunte cu d. dir. Petru Groza. Acest guvern a realizat reforme Capitale pentru popor, a asigurat redresarea ţării şi a dat o nouă demnitate şi stră­lucire armatei, transfor­mând-o în armata poporului. Iată de ce arma­ta face astăzi zid în jurul guver­nului şi forţelor democratice. A treia dată importantă va fi "aceia de 19 Noembrie 1946, când poporul prin votul său va avea să asigure viitorul democratic al ţării. Vorbeşte apoi de prim ministru dr. Petru Groza, care mulţumeşte pentru calda manifestaţie de sim­patie ce i s’a făcut la Bai® Mare, de către toate categoriile sociale,­­ ţărani, muncitori, intelectuali, prie­teni ai progresului. Această solida-­­ ritate a tuturor este garanţia cea­­ mai bună că acţiunea guvernului­­ se găseşte pe drumul cel bun. Am venit in mijlocul dvs. con­tinuă d. prim ministru, pentru a vă lămuri şi pentru a alunga din multe minţi întunericul şi neîn­crederea sădite de agenţii parti­delor istorice. Aceşti crainici ai minciunii s­unt neobosiţi. Ei au pierdut o lume veche care s’a în­mormântat pe vecie şi in care le mergea bine şi văd cu spaimă că vine o lume nouă, vine Soarele care împrăştie întunericul şi toţi aceşti strigoi ai trecutului trebue­e să se ascundă. D. prim ministru arată absurdi­­tatea minciunilor răspândite de­­ partidele istorice, care pretind că­­ guvernul este împotriva bisericii,­­ că vrea să creieze colhozuri, sau­­ că a existat un conflict între Rege I şi guvern sau între Rege şi şeful­­ guvernului. Toate aceste minciuni , se spulberă de la sine, la prima­­ confruntare cu realităţile. Acest Ardeal de Nord a avut­­ mult de suferit din cauza politicei practicate de partidele dlor Maniu şi Brătianu­ In toamna anului 1944 când Ardealul de Nord a fost eli­berat prin lupta vitezei Armate Roşii ajutată de minunata noastră armată, partidele istorice au trimis aci gărzile Iuliu Maniu care au in­trat înarmate cu ciomege, topoare, puşti şi animate de gânduri de răzbunare împotriva populaţiei ma­ghiare. Crimele făiptuite de aceste gărzi Iuliu Maniu au făcut ca noi să pierdem din nou Arealul de Nord. A fost nevoie de o luptă dârză a democraţiei româneşti pentru ca după instaurarea guver­nului de largă concentrare demo­cratică la 6 Marti­e 1945 Ardealul de Nord să fie reîncadrat la Ro­mânia. Am venit atunci aci în Ar­dealul de Nord pe linia adevăratei democraţii, a păcii şi înfrăţirii cu popoarele cor­octitoare. Pe această­ linieta am rămas şi vom rămâne, pentru că numai astfel hotarele ţării sunt asigurate. Luptând pentru victoria în ale­geri a forţelor democratice, vom putea clădi o Romanţe nouă, liberă şi independentă — încheie de prim ministru dr. Petru Groza declara­ţiile sale, în uralele entuziaste al® asistenței. Mr. 251 Vineri I rmmdh, 1946 6 Pagiaii APARE SUB CONDUCE­­REA UNUI COMITET DE­­ direcție STABILIREA CONSILULUI DE TUTELĂ $1 DREPTUL DE VETO DIR ROD DESDATUTE IR ADORAREA GENERALĂ A O. R. D.-UD Flushing Meadow*, 90 (Radar).— D. Norman Makin, ambasadorul Australiei în Statele Unite şi dele­gat pe lângă Naţiunile Unite, a deschis şedinţa de Miercuri a Adu­nării Generale a Naţiunilor Unite, răspunzând direct la critica d-lui Molotov (Uniunea Sovietică) de Marţi seara, cu privire la întârzie­rea în stabilirea consiliului de tu­telă. D. Molotov nu a fost prezent în cursul cuvântării d-lui Makin. Delegatul australian a spus c că deoarece acordul de tutelă trebue intâi să fie aprobat de Adunarea Generală, nu s’a putut institui mai de­vreme consiliul de tutelă. Australia a sugerat instituirea unui organ de tranziţie, dar pro­punerea nu a putut fi adusă la În­deplinire, in bună măsură şi din cauza opunerii Uniunii Sovietice-D. Makin a tăgăduit că statele ce administrează ţări ce nu se guver­nează singure nu ar fi luat măsuri speciale pentru instituirea sistemu­lui tutelei. „Din contră, ţările ce au prezen­tat proecte de acorduri merită să primească aprobări pentru această acţiune completă de aderare la principiile Chartei. Ni s’a atras atenţia ieri că acele ţări au pornit o campanie Împotri­va dreptului de veto al Marilor Puteri şi ni s’a dat un avertisment că dacă această campanie va reuşi, se va ajunge la lichidarea Naţiu­nilor­­Unite. O asemenea afirmaţie este absolut nejustificată". Subliniind că dreptul de veto nu trebue folosit decât in chestiuni importante cu caracter obligator, d. Makin a declarat­ că se denatu­rează faptele dacă se consideră o asemenea atitudine drept o cale pentru a se ajunge la dominarea tuturor ţărilor de către o ţară sau de un grup de ţări. „Ţinând seama de ce s-a spus ieri cu privire la propunerile so­vietice, trebue să subliniem că chestiunea controlului energiei atomice este mult mai largă decât chestiunea dezarmării. Nu putem fi de acord cu punctul de vedere după care Charta ar fi minată dacă ar fi puse în aplicare propuneri ca cele din planul Ba­ruch“. Reluând atacul micilor puteri împotriva dreptului de veto, d. Makin a declarat că recenta func­ţionare a Consiliului de Securitate a justificat Îngrijorările anterioare ■ ala Australiei. „Pacea poate fi câtigată şi mea- i ţinută numai dacă se ajunge la re­­­­glementări prin metode democra­­­­tice şi dacă ele sunt bazate pe princ­­ cipii şi nu pe comoditate şi egoism naţional. Adunarea Generală nu trebue să devină un simplu oficiu de înre­gistrare. Consiliul de Securitate nu a satisfăcut încă speranţele celor­­ ce au acceptat Charta, în timp ce­­ activitatea sa a justificat unele din­­ temerile pe cari membrii le-au I­­ avut la San Francisco“. In repetate rânduri, dreptul de , veto a fost folosit pentru a se îm­piedica punerea în aplicare a voiai­ţei unei hotărite majorităţi a Com­­iliului, — a continuat d. Makin. Activitatea Consiliului de Secui­ritat din Iulie a adus dovezi în plus că îngrijorările Australiei nu erau lipsite de temei- Felul cum a fost interpretată Charta în legăt­­ură cu dreptul de veto a fost ab­­solut nejustificat. Dreptul de veto nu trebue lăsat să opereze în legătură cu activita­tea comisiei energiei atomice. Delegatul australian a terminat cerând ca admiterea de noui mem­bri să fie hotârîtă de Adunarea Generală. SPRIJINIREA PROPUNERII DE DEZARMARE FĂCUTĂ DE D. MOLOTOV I D- Atena»« Agnides, ambasadorul­­ a I Greciei la L­ondra şi membru al c I delegaţiei greceşti la‘ ONU, a spiri­­t j Jinit propunerea de dezarmare fă-­l­­­cută de d. Molotov In cursul şe- î dinţei de Marţi seara. El a cerut a j Insă să se obţină următoarele ga­­t­a­ranţii : 1. Un dinicel Internaţional cu­­ garanţii efective pentru executa­­s­­ea reală a oricărei convenţii privi­­i­toare la limitarea Infirmărilor şi­­ 2- Sancţiuni împotiva statelor ce­­ ar viola prevederile esenţiale ale oricărei convenţii de dezarmare. D. Agnides s’a arătat îngrijorat­­ de tensiunea între marile puteri şi a a spus că „agitaţia politică men- l t I ţinută in mod artificial în anumite j s j părţi ale lumii, face să dea greş . « orice sforţare de revenire la nor- ■ c mal In acele regiuni". I­I i Afirmând că Grecia a fost „tra- I s tată dur” la conferinţa de la Paris . a şi de Consiliul de Securitate, d.­­ Agnides a continuat: „Continuarea * c ! acestei atitudini ostile pricinucşi.0 I concetăţenilor mei cea mai mare uimire şi dezamăgire El se întrea­­bă dacă nu cumva Grecia a luptat în rândurile puterilor Axei. Da­re altul ar fi motivul că este ţintă neîncetată a atacurilor”. In încheiere, d. Agnides şi-a ex­primat speranţa că în viitorul con­siliu al miniştrilor de externe, Gre­cia se va bucura de un tratament mai drept decât la conferinţa din Paris. * Flushing Meadows, 36 TR ador).—« Delegatul Poloniei, d. Oscar Lange, a cerut Miercuri în Consiliul de Securitate — care a ţinut şedinţă simultan cu Adunarea Generală —, să retragă problema spaniolă de pe ordinea de zi pentru ca Adunarea Generală să aibă posibilitatea să e­­xamineze rezoluţiile Poloniei şi ale altor țări ce urmează a fi prezen­tate în legătură cu Spania fram­chistă. Punerea in circulaţie a expresului Viena? Budapesta-Belgrad-Bucureşti Viena, 30 (Rador). — Expresul Vienna—Budapesta a fost pus Marţi în circulaţie, pentru a cir­cula de trei ori pe săptămână, în­­ tre Viena—Budapesta—Belgrad— liniei Bucureşti., în continuarea liniei expresului Arlberg. Sunt în curs negocieri cu Cehoslovacia, pen­tru reluarea traficului de călăîșfi­­gărâiSîen^­st Prags, . ——— !?.­. 4 i

Next