Universul - Capitala, noiembrie 1946 (Anul 63, nr. 251-276)
1946-11-01 / nr. 251
TS—T ‘,.1 *^*4 '4 6 Fagiüi Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL*« S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. lifo» ggggBHsagsss^^ CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACŢIA 1! ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.19; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 DECLARAŢIILE GENERALISIMULUI STALIN Răspunsurille citate de general Maimul Stalin la chestionarul întocmit de d. Hugh Bainlle, preşedintele puternicei agenţii americane „United Press”, se caracterizează, in primul rând, printr’o exemplară francheţi. Toate cele treizeci şi una de întrebări au primit replici scurte dar categorice şi n’a fost nici o chestiune, oricât de „indiscretă”, pe care şeful guvernului sovietic să fi vrut s’o ocolească prin fraze evazive sau echivoce, aşa cum se obişnuieşte atât de frecvent în lumea diplomatică. Generalisimul Stalin a răspuns, fără ezitare, prin „da”, prin „nu” şi prin declaraţii şi date precise la toate întrebările directe ce i-au fost puse, zădărnicind astfel a priori speculaţiunite şi interpretările mai mult sau mai puţin tendenţioase ce întovărăşesc îndeobşte declaraţiile marilor bărbaţi de stat. Atitudinea Uniunii Sovietice faţă de situaţia internaţională este acum limpede şi n’au mai rămas nedumeriţi decât acei ce ţin cu tot dinadinsul să pescuiască mai departe în apele tulburi ale confuziei regisate. Cea mai importantă declaraţie a generalisimului Stalin este, fără îndoială, aceea referitoare la aşa zisa „creştere a încordării dintre U.R.S.S. şi Statele Unite”, despre care a vorbit recent secretarul de stat, d. Bymes. Şeful guvernului sovietic a desminţit printr’un „nu !” hotărît existenţa reală a unei asemenea „încordări crescânde” cu care o parte din presa mondială încearcă să sugestioneze opinia publică. faptul că între două state există unele divergenţe de interese sau „unele deosebiri de concepţie cu privire la soluţiile optime ce urmează a fi date cutărei sau cutarei probleme, nu implică, ipso facto, o încordare crescândă în relaţiile dintre aceste două state. Sunt atâtea state în lumea pe care le despart adânci deosebiri de interese şi de concepţii şi cari, totuşi, trăiesc in bună vecinătate unele cu altele, de decenii şi uneori chiar de secole. Ajunge să ne gândim la antagonismele, cronice şi acute, dintre Anglia şi Franţa (problema Renaniei, problema colonială) sau chiar la antagonismul angilo - american, care n’au reuşit să compromită în mod grav relaţiile dintre statele respective. Tot atât de importante sunt şi declaraţiile generalissimului Stalin referitoare la primejdia pe care o reprezintă instigatorii unui nou războiu, problema viitorului Germaniei, problema dreptului de veto, efectivele armatei sovietice de ocupaţie în Europa, problema bombei atomice, etc. Lumea întreagă a putut afla astfel că, în concepţia Uniunii Sovietice, pacea poate fi apărată şi întărită numai prin demascarea şi infrântarea propovăduitorilor războiului; că Germania viitoare trebuie să fie unită nu numai economiceşte, ci şi politiceşte şi că ea trebuie să se poată administra singură, cu condiţia ca rămaşi,ţele fasciste să fie stârpite în fapt, iar democratizarea ţării să fie dusă până la capăt; că utilizarea dreptului de veto n’a fost abuzivă; că efectivele armatei sovietice în ţările ocupate, inclusiv Germania, se ridică la 60 divizii (şi nu 200 cum a afirmat d. Churchill) care vor fi reduse, foarte curând, la 40 , că U.R.S.S. nu fabrică bombe atomice, ci, dimpotrivă, este favorabilă unui control internaţional sever, şi aşa mai departe. Firul conducător al tuturor acestor declaraţiuni, ca şi al interviewului acordat luna trecută d-lui Alexander Werth, este spiritul împăciuitor care animă guvernul sovietic. In momentul în care în Occident, anumite cercuri influente se străduiesc să amplifice divergenţele existente şi să sape o prăpastie adâncă între marile puteri democratice şi victorioase, generalisimul Stalin face operă constructivă, arătând lumii calea spre cooperarea internaţională şi denunţând, în acelaş timp, acţiunea negativă şi artificială a duşmanilor păcii. Uniunea Sovietică a suferit preamult de pe urma ultimului războiu şi a făcut prea multe jertfe pentru îngenunchierea forţelor războinice, ca să nu dorească, în mod sincer, o pace solidă care să ofere tuturor popoarelor securitatea necesară pentru munca de reconstrucţie. Există, desigur, deosebiri de vederi în ce priveşte mijloacele de a asigura o asemenea pace trainică, dar ar fi absurd ca asemenea divergenţe să devină izvoare de discordie şi origini de noi conflicte. Dimpotrivă, cu suflet, cu bunăvoinţă şi cu înţelegere reciprocăă, este posibil ca diversele concepţii să se întâlnească la mijlocul drumului şi să dea omenirii liniştea şi siguranţa de care este atât de însetată. Declaraţiile generalisimului Stalin dovedesc că Uniunea Sovietică este dornică să se întâlnească cu celelalte state ale luijunii pe terenul înţelegerii şi al cooperării mutuale. TUDOR ANDREESCU GENERAŢIA PRIMULUI PLAN CINCINAL IN U. R. S. S. Flamurile cincinale stal.indste au deschis in faţa oamenilor sovietici un câmp de activitate de dimensiuni şi perspective pe care încă , nu le-a cunoscut lumea până in prezent. Tot ce construiau ei, tot , ce creau — o făceau pentru ei, pentru copiii lor, pentru fericirea generaţiilor vigoare, pentru gloria : # înflorirea Patriei dragi. De aceea orice muncă, oricât de grea sau necesitând un efort oricât de în- , cordat, căpăta pentru şi un înţeles înalt şi însăşi munca devenea un punct de omoare şi de glorie. Sprijinitorii credincioşi ai Partidului Comunist — comsomoliştii (membrii Uniunii Comuniste a Ti- neretului) au fost întotdeauna printre primii. Ei au mers acolo unde era greul cel mai mare, unde se cerea eroism şi muncă îndârjită. Im Comitetele raionale ale Comsomolului se formau echipe şi detaşamente, care erau trimise pe diferite şantiere de construcţii. Unii plecau spre Apus, alţii la Răsărit, unii la Nord, ceilalţi spre Sudul ţării. In timpul construcţiei Dmigproghesului într’un moment de cea mai mare răspundere când trebuia încordate toate efortu- rile ca să se ajungă la stâncile de sub apă şi să se aşeze acolo fun- daţiile barajului, în toate oraşele şi satele regiunii, au fost convocate adunări ale Comsomolului în care s’a hotărît participarea aces- t tuia la lucrările cele mai grele . Alpele de primăvară spălau povâr- [ nişurile înalte. Jos în vâlcea, se scurgeau torente de noroi. Zile şi I nopţi în şir au muncit băieţii stând din apă până la genunchi- In cele din urmă am ajuns până la stâncă, , au costruit fundaţiile barajului şi , in câteva luni au înălţat până dea- supra nivelului apei, stâlpii de ba ,ton climat. In Uralul de Sud, acolo, pe unde încă nu demult se întindea stepa fără margini, acoperită de erburi la poalele muntelui Margnitheia s’a construit un puternic combinat metalurgic. Comsomolișitii au hoi tărit să construiască prin propriile lor puteri, unul din furnalele inain te. Gerul a fost atât de puternic, încât nitule înroşite în cuptoare se răceau îndată. Dar entuziasmul Comsomoliştilor nu se răcea, voinţa de a ajunge la victorie nu-i părăsea. Şi tocmai aici, la construcţia furnalului Comsomoliştilor în frig şi ger, a fost stabilit recordul pe Uniunea Sovietică — 435 de nituri pe un ţol au fost^ bătute cu mâna într’un singur schimb de * ftj*»*roov, ]« cwartnwti* fabricei de tractoare s’a distins prime echipă de comsomolişti, denumită I „Garda roşie a primului plan cincinal“. Şaizeci de tineri, fete şi băeţi s-au grupat în această echipă eroică, şi au jurat că nu vor cunoaşte odihna, până când nu vor turna ultimul metru cub de beton. Se întâmpla că băieţii după ce terminau lucrul nici nu părăseau şantierul. Culcaţi tot acolo lângă schele, ei erau gata să sară în ajutorul tovarăşilor, dacă va fi nevoie. Se întâmpla că ei toţi, fără excepţie, rămâneau pe şantier, lucrând câte 2 şi 3 schimburi fără întrerupere... „Garda roşie a primului plan cincinal” a început prin a pregăti zilnic 48 lăzi de beton gata amestecat necesar construcţiilor, în curând, insă, a ajuns la 120 şi 150 lăzi. Aşa au intrat în istorie Comsomoliştii din anii 1928-1932, băeţi şi fete cu feţele bătute de vânt, cu mâinile crăpate de ger cu pasmaua sau mistria în mână „Garda roşie a primului plan cincinal“ acei care au obţinut ca steagul Comsomolului să fie decorat cu Ordinul „Steagul Roşu pentru Muncă“. („Graiul Nou“) L. Golovkin -H—■■*———a f Arăturile au atins două mîlioane de ha.—Ce judeţe au mai rămas in urmă cu insămânţările Din datele sosite la ministerul agriculturii rezultă că In zilele de 21—27 Octombrie a plouat în Oltenia, Muntenia, Dobrogea centrul Transilvaniei, Maramureş, Bucovina, Nordul Moldovei, Banat, Sudul Moldovei, Crişana, suprafaţa araturilor Suprafaţa arăturilor a crescut la 2 009.000 ha, ceeai ce reprezintă 83% din media arăturilor din 1940—1945 la aceiaşi epocă. S’au însămânţat în total 1.368.059 ha, ceeace reprezintă 93% faţă de, anii 1940—1945. Iată suprafeţele însămânţate pe felul de cereale: grâu 1.263.731 ha; secară 62.928 ha; orz 40.465 ha; răpiţi 605 ha; alte plante 970 ha. Total 1.368.059 ha. Suprafaţa proiectată de însămânţări de toamnă este de 3825.715 ha. * . Judeţele rămase în urmă cu însămânţările sunt: Botoşani 101%; Ialomiţa, 10,89%; Dâmboviţa, 15, 44%; R.Sărat 16,22%; Buzău ,17,401%; Arad 18, 42%; Hunedoara 22, 221%; Tutova 22, 50 %; Iaşi 23,801%; Constanţă 24,255%. La 1 Decembrie se va face incorporarea seriei a 3-a de recruţi cont. 1946 Comunicatul Marelui Stat Major axarea« stat major face cunoscut că încorporarea seriei 3-a de recruţi contingentul 1946 se va face pe data de 1 Decemvrie 1946. Ijo, acea dată urmează a se prezenta la cercurile teritoriale de origină toţi tinerii conting. 1946 (născuţi în anul 1924) cari se mai află la vatră în afară de : — cei aflaţi lăsaţi la vatră de unităţi ca amânaţi medical sau clasaţi inapţi pentru serv. militar la încorporarea Seriei I-a şi a 2-a. — cei trecuţi în prisosul de contingent ca susţinători de familie, prin aprobări individuale date de Marele Stat Major ; — cei amânaţi pentru studii pe anul 1946/947. In consecinţă se vor prezenta la cercurile teritoriale de origine, toţi tinerii contingentul 1946, din următoarele categorii : — cei cari nu au fost chemaţi până în prezent la încorporare, nesupuşii la încorporare din Seria I-a şi Il-a ; — tinerii lăsaţi de către unităţi la vatră în prisosul de contingent ca debili din punct de vedere fizic, clasaţi serviciul auxiliar şi susţinători de familie ; __cei recrutaţi in absenţă precum si cei emişi de pe tabelele de recensământ. Transportul tinerilor de la vatră la cercurile teritoriale se va face pe comune, în grupe, cu trenurile în circulaţie, în vagoane amenajate in acest scop, pe baza ordinelor de chemare emise de cercurile teritoriale, tinerii contingentul ÎSXB cari se găsesc în categoriile celor cari trebue să se prezinte la incorporare sunt obligaţi să se prezinte la cercurile teritoriale respective chiar dacă nu primesc ordine de chemare. * Cei cari nu se vor prezenta în termenul legal (5 zile de la data încorporării) vor fi daţi „nesupuşi” şi urmăriţi conform legilor. Oamenii din conting. 1945 şi mai vechi cari au satisfăcut termenul de serviciu militar şi cari se mai găsesc încă sub arme vor fi lăsaţi la vatră pe măsură ce se prezintă la încorporare tinerii cg. 1946 seria 3-a. Tinerii recruţi din contingentul ,1946, cari nu au fost încorporaţi până în prezent şi cari doresc a face serviciul militar la unităţile Diviziilor Tudor Vladimiresc şi Horia, Cloşca şi Crişan, vor face declaraţii cercurilor teritoriale respective, atunci când se prezintă la încorporare, arătând unitatea de voluntari unde doresc să facă serviciul militar. Odată cu încorporarea seriei 3-a de recruţi contg. 1946 se pot înrola voluntari numai la Diviziile Tudor Vladimirescu şi Horia, Cloşca şi Crişan şi numai din contingentul 1947 (născuţi în anul 1925). Cei interesaţi se vor prezenta personal cu cereri direct la unităţile unde doresc să se înroleze ca voluntari, depunând totodată şi actele prevăzute de art. 144 din R.L. R. 1912. 3H-----nal Dejun şi cinstea I. P. S. Patriarh Kofin la Moscova Moscova, 30 (Rador). — Coreeper, Titul Agenţiei Rador transmite : D. Gh. Karpov, preşedintele consilului pentru chestiunile bisericei pravoslavnice de pe lângă consiliul de miniştri al U. R S. S. Patriarhul Nicodem al României şi a întregei delegaţii însoţitoare Au luat parte Patriarhul Alexei, Mitropolitul Nicolae al Moscovei, Episcopul Serghie al Odesei, Episcopul Ieronim al Chişinăului, precum şi alţi reprezentanţi ai bisericii ruse, d-nii Beloşev, locţiitorul preşedintelui Ni Blinov, vicepreşedintele pentru chestiunile bisericii ruse, profesor Iorgu Iordan, ambasadorul României şi alte per-, Bonalităţi. D- Karcov, luând cuvântul, a insistat asupra însemnătăţii vizitei I. P. S. S. Patriarhului Nicodem, pentru legăturile dintre cele două biserici şi cele două popoare şi a închinat pentru şeful bisericei române * I P. S. S. Patriarhul Nicodem, răspunzând, a subliniat vechile legături de prietenie dintre cele două biserici şi ţări vecine, legături Întrerupte un momen prin amestecul unui duşman comun, dar reluate In urma actului de curaj al Majestăţii Sale Regelui Mihai. I. P. S S. Patriarhul a închinat apoi în sănătatea miarelitul conducător al Uniunii Sovietice. Generali-simul Stalin. La acestea, d. Karcov a toastat pentru Maiestatea Sa Regele Mihai şi pentru primul ministru român dr. Petru Groza. Au mai venit părinte!!« Vască, secetarul general al ministerului cultelor, Episcopul Niculae Popovici al Oradiei, care a exprimat recunoştinţa transilvănenilor faţă de guvernul sovietic pentru anularea dictatului de la Viena şi Patriarhul Alexei al Moscovei care şi-a exprimat bucuria pentru prima vizită a unei delegaţii de înalţi prelaţi români in Uniunea Sovietică. , Masa a avut Ioc intr’o atmosferă de prietenie sinceră. * Moscova, SC (Rador). — Corespondentul As atipici francez© de presă transmite : După cum anunţă Agenţia, Tass, un Tedeum a fost celebrat în Catedrala Patriarhală din Moscova, de către I.P.S-lov Alexei şi Nicodem. Patriarhii Rusiei şi României. După terminarea slujbei cei doi Patriarhi şi-au exprimat dorinţa de a vedea străungându-se şi mai mult legăturile spirituale care unesc popoarele rus cu român. NEGOCIERI DIRECTE FRANCO-ITALIENE Roma, 30 (Rador). — Cercurile oficiate anunţă că negocieri di- recte sunt în curs între guver- nele francez şi italian pentru a se aduce unele modificări fron- * Iterator prevăzute prin tratatul de pace, în special în ce privește satul Olaviteres, care ar urma să fie lăsat Italiei. . . ! -1 SITUAŢIA AGRICOLĂ CUVÂNTAREA D-LUI MOLOTOV LA O.N.U. Lipsa de organizare a Consiliului de Securitate Flushing Meadow« 8® (Radon. — Corespondentul Agenţiei Franceze de Presă transmite : In şedinţa de Marţi seara a Adunării Generale a ONU-lui, d. Viaceslav Molotov, ministru de afaceri străine al Uniunii Sovietelor» a rostit o cuvântare Începând prin a declara că a sosit clipa de a se modifica situaţia care dăinueşte în Consiliul de Securitate şi in Consiliul Economic şi Social şi care nu corespunde adevăratelor principii democrate-Delegatul sovietic a afirmat că este in interesul Naţiunilor Unite să sublinieze lipsa de organizare îndeosebi in ce priveşte Consiliul de Securitate. D. Trygve Lie a avut dreptate când a declarat că nu este suficient faptul că Consiliul de Securitate a’a limitat in ce priveşte chestiunea spaniolă la o declaraţie generală de principiu. D. Molotov a adăugat că Consiliul de Securitate a săvârşit o eroare gravă când a refuzat să scoată de pe ordinea de zi problema iraniană deşi Uniunea Sovietelor şi Iranul spuseseră ca această chestiune să fie eliminată de pe ordinea de zi. Autoritatea Naţiunilor Unite este săpată prin faptul că in cel de al doilea an al existenţei sale nu a putut încă înfiinţa Consiliul de Tutelaj. Este regretabil că Federaţia Internaţională Sindicală nu a fost încă invitată să facă parte din Consiliul Economic şi Social. Puterile mandatare s’au mărginit să redacteze un proect de acord cu privire la tutelaj insuficient. PREZENŢA TRUPELOR ALIATE IN ŢĂRILE NEINAMICE D Molotov a subliniat că prezenţa trupelor aliate in ţări neinamice provoacă o mare nelinişte popoarelor de pe Întregul glob. Insistând ca Consiliul de Securitate să primească informaţii in legătură cu trupele aliate din ţările inamice, Uniunea Sovietelor se declară gata să dea informaţii ce o privesc şi socoteşte că nici o naţiune nu ar trebui să aibă vreun motiv să ţină ascuns acest fel de informaţii. Având in vedere că opoziţia Angliei şi Statelor Unite a împiedecat Consiliul de Securitate să studieze chestiunea trupelor aliate din teritoriile neinamice, d. Molotov a afirmat că este indispensabil ca Adunarea Generală să-şi dea părerea în această privinţă. El a adăugat că nu mai este normal ca trupele aliate să staţioneze în Grecia. De aceea Uniunea Sovietelor cereă anchetă în această privinţă. După ce a spus că, un joc de a încheia un acord de tutelaj cu Africa de sud-vest, Uniunea Sud-Africană doreşte pur şi simplu anexarea acestui teritoriu, d. Molotov a afirmat că principiul unani■ unităţii celor cinci mari puteri ari rădăcini profunde. El estg destinat să afirme unanimitatea lor de acţiune In căzu unei acţiuni-Erorile săvârşite de Consiliul di Securitate sunt pe nedrept atribuiti veto-ului sl svonuirile creia/fc tn jurul acestei chestiuni se datorese intenţiei căe a se ascunde ţelul real. D. Molotov a cecuperat apoi principiile dela baza Societăţii Naţiunilor — unanimitatea tuturor membrilor — cu cele ale ONU-lui — unanimitatea celor cinci mari puteri. Ar fi naiv să se ignore faptul că campania Împotriva veto-ului este în mod manifest o campanie contra Uniunii Sovietice —• a relevat aratorul, adăugând că „dacă principiul veto-ului ar fi eliminat, ONU stat nărui. Uniunea Sovietelor este credincioasă principiului adevăratei C.D. MOLOTOVlaborări Internaţionale şi Charte ONU-lui. Nu este nici o îndoială că pace la concurenţa paşnică corespund atât intereselor popoarelor sovietice, cât şi intereselor celorlalt ţări. ..Nu suntem siguri că soart Germaniei şi Japoniei a fost un avertisment suficient pentru imperialiştii epocii noastre”, a adăugat ministrul sovietic de afaceri străine. El a subliniiat că există dou tendinţe. Unii luptă contra principiilor Naţiunilor Unite şi caut dominaţia mondială, iar alţii cooperarea internaţională. D. Molotov a subliniat că eliminarea dreptului de veto s’ar sold cu ivirea unui nou pretendent dominaţia mondială. Neutralitatea în acesată chestiune a vetului este echivocă inacceptailă.. Delegatul sovietic a adăugat apt că unităţile navale şi escadrile a reapărut pe neaşteptate în locul în care nu mai fuseseră niciodat până acum spre a ameliora negocierile diplomatice. D. Molotov a spus în aceast privinţă că ştie că diplomaţia dolarului este folosită pentru a sproni democraţia dolarului. ENERGIA ATOMICA Pe de altă parte, el a declart că controlul nordamerican asupr energiei atomice este egoist şi tide să păstreze pentru Statele Unite monopolul bombei atomice. Delegatul sovietic a afirmat ap că planul Baruch este iluzoriu că este imposibil să fii sigur că o moţiune oarecare posedă monopoli în ce priveşte cercetările atomişi nimeni nu poate închide într’ cufăr desvolltarea ştiinţifică. ^ Aceptarea planului BarucH «i privire la controlul atomic ar implica fără nici o îndoială mo* dificare Chattel. Nu este supm* zător că se face atâta sgomot în jurul veto-ului. Aceste se face pentru a se da mână liberă par* tizanilor politici ai bombei atosmice. .. „.Popoarele lUniunii Sovietelor nu-ți clădesc viitorul pe bombei atomică", a subliniat d. Molotov. El a adăugat: „Este nevoe să se interzică folosirea bombei tomice ca armă de război. Aceasta este misiunea sfântă a celor cartelultă contra agresiunii." Subliniind că nu trebue să alcătuească două tabere — o t®* • . bărci a JHomițtilor", iar alta a celor ce doresc folosirea bombei atomice în ţeluri pacifiste, ă. Moszlotov a calificat filozofia senato*' mini Baruch, drept „expansiuni nelimitată ţi dorrdnaţie vum*' dială”, adăugând: „Nu putem crede că majoritatea americani*lor acceptă această filozofie"După d- Moleov în ceasul de faţă există posibilitatea limită* rii înarmărilor, care „se intensi fică icici colo fără vreun motiv valabil". PENTRU REDUCEREA ÎNARMĂRILOR In consecinţă, ministrul sovietici al afacerilor străine propune: 1) In conformitate cu ţelurile fij principiile Naţiunilor Unite, Adunarea Generală să accepte reducerea înarmărilor ; 2) Această reducere ar trebui să cuprindă în primul rând prohibirea producerii şi utilizării energiei atomice în război şi încetarea fabricării acestei energii. 3) Adunarea Generală să reconcomande Consiliul de Securitate sa caute a găsi metodele pentru a se obţine reducerea înarmărilor ş abolirea bombei atomice; . 4) Adunarea Generală să ceară oricărui guvern-membru să ajute ONU întru reglementarea acestorchestiuni. Incheindu-şi cuvântarea, d. Molotov şi-a exprimat speranţa că , propunerile sale vor fi acceptate de toate Naţiunile Unite. Cuvântarea ministrului sovietic I de afaceri străine a durat o oră şi patru minute. După ce timp de 55 minute s’a tradus în limba franceză cuvântarea pe care d. Molotov a rostit-o in limba rusă, ministrul de afaceri , străine al Uniunii Sovietelor a ce- I rut să înceapă imediat desbaterî in legătură cu chentiunea înarma. r*i°r~ „ « LA CF SE EXPUN Ci! CARff AMENINTA CU BOMBA ATOMICA ! t Flushing Meadows, 30 (Radar). , — In cuvântarea rostită Marţi în Adunarea Generală a ONU-lui, d. Molotov a spus deaseraeni că cei care vorbesc despre utilizarea bombei atomice pot să aibă mari deziluzii căci dacă bomba atomică există într’o tabără s’ar fi putea să existe bomba atomică şi î chiar şi altceva în cealaltă la 11 bără.i Mima Blocului Partidelor Democrate la Baia Mare Cuvântarea d-lui prim-ministru dr. Petru Groza La Baia Mare, ca pretutindeni, populaţia fără deosebire de clasă socială, naţionalitate sau religie, a întâmpinat pe d. prim ministru dr. Petru Groza şi pe d. general C. Vasiliu Răşeanu, ministru de război, cu aceiaşi însufleţită manifestare de recunoştinţă şi devotament, pentru marea operă pe care guvernul o înfăptueşte zi de zi pentru toate categoriile de oameni muncitori ai ţării. Adunarea a fost deschisă de către d. dr. Oros, primarul oraşului, care a mulţumit guvernului în numele populaţiei pentru marile reforme îrafăptuitte. După ce vorbeşte S. S- protopopul Rusan, incocnele Bisericei, A. General Drăgănascu, arată că armata este alături de popor, cu care este înfrăţită. In numele plugarilor, vorbeşte săteanul Maxim, care arată că ţăranii şi-au dat seama că lupta guvernului este spre binele lor şi de aceia sunt alături cu tot sufletul şi toată puterea lor. Duşmanii democraţiei — a spus plugarul Maxim — sunt în acelaş timp şi duşmanii noştri şi abia areaptă clipa să facă din noi robi, însă timpul lor a trecut, poporul este în jurul acelora care i-au dat pământ şi libertate. In numele populaţiei maghiare a luat cuvântul d. Al. Bogos, arătând mulţumirea acestei populaţii pentru modul Cum este tratată, egal îndreptăţită cu ceilalţi cetăţeni ai ţării şi asigură pe d. prim ministru de tot sprijinul spre a putea desăvârşi această mare operă de împăciuire. Ba cuvântul d. Al.gerucovici, secretarul general al CGM-ului, care spune, printre altele : D. prim ministru dr. Petru Groza a fost primit şi salutat în Baia Mare cu căldură de toate categoriile sociale: ţărani, muncitori, meseriaşi, reprezenamţii armatei, bisericii, sindicatelor, Frontului Unic Muncitoresc, Uniunii populare maghiare, etc. De fapt spune d. Sencovici, prin aceasta cetăţenii şi-au spus cuvântul lor de adeziune la guvernul care reprezintă toate forţele democratice din România, în frunte cu d. prim ministru dr. Petru Groza. Eu ca muncitor — spune d. Sencovici — pot să vă asigur că nu de azi, nu de crimu de la 6 Martie, ci de 15 ani încoace încontinuu muncitorimea colaborează cu d.. dr. Petru Groza. In timpul ilegalităţii am ţinut legătura cu dânsul, am primit îndemnuri şi sfaturi cum să muncim, cum să luptăm, cum să făurim alianţa cu ţăranii- iată un secret pe care nu-l ştie multă lume. Pentru realizarea unei democraţii adevărate în ţara noastră, pentru ca partidele istorice să nu mai poată robi poporul, „ nevoe să luptăm cu toţii pentru triumful în alegeri al forţelor democratice. Sa asigurăm în viitor domnia unei democraţii adevărate, în interesul ţării şi al clasei muncitoare, manuale şi intelectuale. Luând cuvântul de general Vasiliu Răşcanu, ministru de război, subliniază că în viaţa poporului nostru din urâna vreme, trei date vor rămâne pentru totdeauna ca trei puncte luminoase în istoria ţării. In primul rând data de 23 August 1044 când Regele sprijinit, da popor şi cu ajutorul generos al Uniunii Sovietice, a rupt lanţurile sclaviei hitleriste şi a alăturat po- porul român aliaţilor lui fireşti. A doua dată importantă este acela de 6 Martie 1945 când Regele înţelegând dorinţa poporului a adus la cârma ţării guvernul de largă concentrare democratică în frunte cu d. dir. Petru Groza. Acest guvern a realizat reforme Capitale pentru popor, a asigurat redresarea ţării şi a dat o nouă demnitate şi strălucire armatei, transformând-o în armata poporului. Iată de ce armata face astăzi zid în jurul guvernului şi forţelor democratice. A treia dată importantă va fi "aceia de 19 Noembrie 1946, când poporul prin votul său va avea să asigure viitorul democratic al ţării. Vorbeşte apoi de prim ministru dr. Petru Groza, care mulţumeşte pentru calda manifestaţie de simpatie ce i s’a făcut la Bai® Mare, de către toate categoriile sociale, ţărani, muncitori, intelectuali, prieteni ai progresului. Această solida- ritate a tuturor este garanţia cea mai bună că acţiunea guvernului se găseşte pe drumul cel bun. Am venit in mijlocul dvs. continuă d. prim ministru, pentru a vă lămuri şi pentru a alunga din multe minţi întunericul şi neîncrederea sădite de agenţii partidelor istorice. Aceşti crainici ai minciunii sunt neobosiţi. Ei au pierdut o lume veche care s’a înmormântat pe vecie şi in care le mergea bine şi văd cu spaimă că vine o lume nouă, vine Soarele care împrăştie întunericul şi toţi aceşti strigoi ai trecutului trebuee să se ascundă. D. prim ministru arată absurditatea minciunilor răspândite de partidele istorice, care pretind că guvernul este împotriva bisericii, că vrea să creieze colhozuri, sau că a existat un conflict între Rege I şi guvern sau între Rege şi şeful guvernului. Toate aceste minciuni , se spulberă de la sine, la prima confruntare cu realităţile. Acest Ardeal de Nord a avut mult de suferit din cauza politicei practicate de partidele dlor Maniu şi Brătianu In toamna anului 1944 când Ardealul de Nord a fost eliberat prin lupta vitezei Armate Roşii ajutată de minunata noastră armată, partidele istorice au trimis aci gărzile Iuliu Maniu care au intrat înarmate cu ciomege, topoare, puşti şi animate de gânduri de răzbunare împotriva populaţiei maghiare. Crimele făiptuite de aceste gărzi Iuliu Maniu au făcut ca noi să pierdem din nou Arealul de Nord. A fost nevoie de o luptă dârză a democraţiei româneşti pentru ca după instaurarea guvernului de largă concentrare democratică la 6 Martie 1945 Ardealul de Nord să fie reîncadrat la România. Am venit atunci aci în Ardealul de Nord pe linia adevăratei democraţii, a păcii şi înfrăţirii cu popoarele coroctitoare. Pe această linieta am rămas şi vom rămâne, pentru că numai astfel hotarele ţării sunt asigurate. Luptând pentru victoria în alegeri a forţelor democratice, vom putea clădi o Romanţe nouă, liberă şi independentă — încheie de prim ministru dr. Petru Groza declaraţiile sale, în uralele entuziaste al® asistenței. Mr. 251 Vineri I rmmdh, 1946 6 Pagiaii APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE direcție STABILIREA CONSILULUI DE TUTELĂ $1 DREPTUL DE VETO DIR ROD DESDATUTE IR ADORAREA GENERALĂ A O. R. D.-UD Flushing Meadow*, 90 (Radar).— D. Norman Makin, ambasadorul Australiei în Statele Unite şi delegat pe lângă Naţiunile Unite, a deschis şedinţa de Miercuri a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, răspunzând direct la critica d-lui Molotov (Uniunea Sovietică) de Marţi seara, cu privire la întârzierea în stabilirea consiliului de tutelă. D. Molotov nu a fost prezent în cursul cuvântării d-lui Makin. Delegatul australian a spus c că deoarece acordul de tutelă trebue intâi să fie aprobat de Adunarea Generală, nu s’a putut institui mai devreme consiliul de tutelă. Australia a sugerat instituirea unui organ de tranziţie, dar propunerea nu a putut fi adusă la Îndeplinire, in bună măsură şi din cauza opunerii Uniunii Sovietice-D. Makin a tăgăduit că statele ce administrează ţări ce nu se guvernează singure nu ar fi luat măsuri speciale pentru instituirea sistemului tutelei. „Din contră, ţările ce au prezentat proecte de acorduri merită să primească aprobări pentru această acţiune completă de aderare la principiile Chartei. Ni s’a atras atenţia ieri că acele ţări au pornit o campanie Împotriva dreptului de veto al Marilor Puteri şi ni s’a dat un avertisment că dacă această campanie va reuşi, se va ajunge la lichidarea NaţiunilorUnite. O asemenea afirmaţie este absolut nejustificată". Subliniind că dreptul de veto nu trebue folosit decât in chestiuni importante cu caracter obligator, d. Makin a declarat că se denaturează faptele dacă se consideră o asemenea atitudine drept o cale pentru a se ajunge la dominarea tuturor ţărilor de către o ţară sau de un grup de ţări. „Ţinând seama de ce s-a spus ieri cu privire la propunerile sovietice, trebue să subliniem că chestiunea controlului energiei atomice este mult mai largă decât chestiunea dezarmării. Nu putem fi de acord cu punctul de vedere după care Charta ar fi minată dacă ar fi puse în aplicare propuneri ca cele din planul Baruch“. Reluând atacul micilor puteri împotriva dreptului de veto, d. Makin a declarat că recenta funcţionare a Consiliului de Securitate a justificat Îngrijorările anterioare ■ ala Australiei. „Pacea poate fi câtigată şi mea- i ţinută numai dacă se ajunge la reglementări prin metode democratice şi dacă ele sunt bazate pe princ cipii şi nu pe comoditate şi egoism naţional. Adunarea Generală nu trebue să devină un simplu oficiu de înregistrare. Consiliul de Securitate nu a satisfăcut încă speranţele celor ce au acceptat Charta, în timp ce activitatea sa a justificat unele din temerile pe cari membrii le-au I avut la San Francisco“. In repetate rânduri, dreptul de , veto a fost folosit pentru a se împiedica punerea în aplicare a voiaiţei unei hotărite majorităţi a Comiliului, — a continuat d. Makin. Activitatea Consiliului de Secuiritat din Iulie a adus dovezi în plus că îngrijorările Australiei nu erau lipsite de temei- Felul cum a fost interpretată Charta în legătură cu dreptul de veto a fost absolut nejustificat. Dreptul de veto nu trebue lăsat să opereze în legătură cu activitatea comisiei energiei atomice. Delegatul australian a terminat cerând ca admiterea de noui membri să fie hotârîtă de Adunarea Generală. SPRIJINIREA PROPUNERII DE DEZARMARE FĂCUTĂ DE D. MOLOTOV I D- Atena»« Agnides, ambasadorul a I Greciei la Londra şi membru al c I delegaţiei greceşti la‘ ONU, a spirit j Jinit propunerea de dezarmare fă-lcută de d. Molotov In cursul şe- î dinţei de Marţi seara. El a cerut a j Insă să se obţină următoarele gataranţii : 1. Un dinicel Internaţional cu garanţii efective pentru executasea reală a oricărei convenţii priviitoare la limitarea Infirmărilor şi 2- Sancţiuni împotiva statelor ce ar viola prevederile esenţiale ale oricărei convenţii de dezarmare. D. Agnides s’a arătat îngrijorat de tensiunea între marile puteri şi a a spus că „agitaţia politică men- l t I ţinută in mod artificial în anumite j s j părţi ale lumii, face să dea greş . « orice sforţare de revenire la nor- ■ c mal In acele regiuni". II i Afirmând că Grecia a fost „tra- I s tată dur” la conferinţa de la Paris . a şi de Consiliul de Securitate, d. Agnides a continuat: „Continuarea * c ! acestei atitudini ostile pricinucşi.0 I concetăţenilor mei cea mai mare uimire şi dezamăgire El se întreabă dacă nu cumva Grecia a luptat în rândurile puterilor Axei. Dare altul ar fi motivul că este ţintă neîncetată a atacurilor”. In încheiere, d. Agnides şi-a exprimat speranţa că în viitorul consiliu al miniştrilor de externe, Grecia se va bucura de un tratament mai drept decât la conferinţa din Paris. * Flushing Meadows, 36 TR ador).—« Delegatul Poloniei, d. Oscar Lange, a cerut Miercuri în Consiliul de Securitate — care a ţinut şedinţă simultan cu Adunarea Generală —, să retragă problema spaniolă de pe ordinea de zi pentru ca Adunarea Generală să aibă posibilitatea să examineze rezoluţiile Poloniei şi ale altor țări ce urmează a fi prezentate în legătură cu Spania framchistă. Punerea in circulaţie a expresului Viena? Budapesta-Belgrad-Bucureşti Viena, 30 (Rador). — Expresul Vienna—Budapesta a fost pus Marţi în circulaţie, pentru a circula de trei ori pe săptămână, în tre Viena—Budapesta—Belgrad— liniei Bucureşti., în continuarea liniei expresului Arlberg. Sunt în curs negocieri cu Cehoslovacia, pentru reluarea traficului de călăîșfigărâiSîen^st Prags, . ——— !?.. 4 i