Universul - Provincie, noiembrie 1946 (Anul 63, nr. 250-275)

1946-11-01 / nr. 250

► Antal al 63-lea Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „U N I V É R S U L“ S. ft. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfo» REDACȚIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30 15 T-'."a poștală prii’'-- în „’.l.T.Cr '"«f'" v*tSF~ ■+if&iv. m ^.-L-rîl Dir. G Ic P T. T. Kr. UAm/W* CELE URNA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE U. N. E. S. C. O. n, de P. CONSTANTINESCU-lAfi ministrul Informa­ţiil. Su­b aceste iniţiale s­e cunoaşte astăzi o nouă organizaţie inter­­naţională, care va juca un rol important în raporturile dintre popoare, pe drumul fericit al­ Păcii şi al colaborării intelec­tuale. Este o creaţiune a spiritu­lui u­man dornic de propăşire şi va fi arma cea mai potrivită pentru realizarea înfrăţirii mon­diale, atâta timp cât reprezen­tanţii culturii şi civilizaţiei, tri­mişi de diferite state, vor fi lă­saţi să lucreze numai pentru scopurile frumoase pentru care a fost creată. Deşi Uniunea Sovietică nu face , parte din statele semnatare ale­­4 pactului de întemeiere de anul­­R­ trecut, totuşi conducătorii sovie­tici nu văd cu ochi răi această organizaţie şi aşteaptă cu­ atenţie cele mai bune rezultate, tot aşa după cum şi-au pus bune spe­ranţe şi în O. N. U., sora mai mare a Unesco-ului. In zilele de 1—16 Noembrie 1645 s’a ţinut la Londra o con­ferinţă a delegaţilor/ guvernelor a 44 state cu scopul de a crea un organism intelectual pe lângă O. N­ U. Acesta a­ luat maştere sub anrvele de U.N.E.S.C.O. — a­­dică „Organizaţia naţiunilor uni­te pentru educaţie, ştiinţă şi cultură”, „ redactâmdu-se şi un tobet constitutiv“, publicat în en­glezeşte şi franţuzeşte (iniţiativa fusese luată de guvernele englez şi francez). Au participat dele­gaţi ai următoarelor state: An­glia, Franţa, Statele Unite, Ar­gentina, Arabia, Australia, Belgia, Bolivia, Brazilia, Canada, China, Columbia, Cuba, Cehoslovacia, Danemarca, Republica Domini­­cană, Ecuador, Egipt, El Salva­dor, Filipine, Grecia, Guatemala, Haiti, India, Irac, Iran, Iugosla­via, Libanul, Liberia, Luxem­­burg, Mexico, Nicaragua, Norve­gia, Noua Zeelandă, Olanda, Pa­nama, Fern, Polonia, Siria, Tur­cia, Uniunea, sud-africană, Uru­guay şi Venezuela De asemeni reprezentanţi ai u­rmătoarelor or­ganizaţii internaţionale Secreta­riatul Societăţii Naţiunilor, Bi­­­­rorul internaţional al Muncii, Co­st­o­misia, de cooperaţie intelectuală­­ a Societăţii Naţiunilor, Institutul internaţionl de cooperaţie inte­lectuală, Uniunea pan - americană, U.N.B.R.A. şi Biroul internaţio­nal de Educaţie. Şi astfel apăra o nouă armă de luptă pentru pace, căci aceasta trebuia să fie întărită nu numai în domeniul economic şi politic, ci şi pe „temelia solidarităţii in­telectuale şi morale a cmemiiei” (după textul actului constitutiv). Pentru ţara noastră această or­ganizaţie prezintă un interes deo­sebit şi cu atât i­ mai mare, cu cât, după definitiva ei constituire re­centă, se pregăteşte cooptarea în, comitetul de conducere a unui delegat din partea ţărilor foste satelite. Lupta se dă între Unga­ria şi România; pentru noi ar fi un câştig enorm ca locul acesta să-l obţină ţara noastră, căci ne-am pregăti astfel un drum mai sigur pentru a intra în marea asociaţie a „O.N.U.-ului”, cu un ceas mai de­vreme. Această speranţă mi-a fost su­gerată de însuşi secretarul gene­ral al UNESCO-ului, Sir Alfred Zimmern fost profesor la unul din colegiile literare de la Oxford, personalitate bine cunoscută în lumea relaţiilor culturale inter­naţionale. Primindu-mă cu deo­sebită atenţie, în cabinetul său de lucru din Belgrave Str­o­e, în ziua de 19 iulie, mi-a vorbit cu mult interes de România, faţă de a cărei cultură şi-a arătat toată simpatia. Lucrase între al­tele, cu delegaţii români la „Ins­titutul internaţional de coopera­ţie intelectuală” de la Geneva şi păstrase bune amintiri; mi-a vor­bit şi de prof. Oprescu de la Fa­cultatea de litere­ din Bucureşti. Am căzut atunci de acord — principial bine­înţeles — că te­mele de bază ale unei activităţi comune ar fi cele care intere­sează de aproape toţi factorii de cultură din ţara noastră. Lupta împotriva analfabetismului, în primul rând, — despre care sir Zimmern se interesa în special — alcătueşte un­ul din scopurile UNESCO-urii. DeavoStaro» spe­­­eifi­catul naţional şi întărirea ra­porturilor culturale internaţio­nale sunt deasemeni studiate, având drept urmări practic« semnare», de acorduri internaţio­nale pentru facilitarea circulaţiei valorilor spirituale. Pentru punerea în practică a acestui program am schiţat doar — la întoarcerea mea de la, Lon­dra — un inceput de acţiune, luând în primul rând contact cu colegul Şt. Voitec, care s-a intere­sat apoi mai de aproape cu pri­lejul activităţii sale de la­ Paris, la conferinţa păcii. Am mai vorbit şi altor perso­nalităţi culturale din ţară des­pre necesitatea unor legături mai temeinice cu UNESCO, la ministerul nostru, direcţia rela­ţiilor culturale cu străinătatea şi-a pus între preocupările sale şi problema popularizării acestei organizaţii, ca şi a posibilităţilor de realizări practice. În prezent se fac pregătiri la Paris pentru convocarea primei conferinţe generale, după ce actul constitutiv a fost definitivat prin semnarea ultimilor delegaţi ai statelor semnatare c­a.şa cum în Iulie, cu prilejul vizitei mele la Londra, se aştepta d. Zimmern. S’a alcătuit un comitet executiv drept organ permanent din re­­­­prezentanţi a 14 state, oei de-al 15-lea loc fiind rezerva.­ Uniunii Sovietice, în curat când a­ ac­cepta. S-a ales şi un secretariat executiv permanent, instalat la­­ Paris pentru pregătirea şedinţei viitoare a comitetului executiv. Având în vedere secţiile cre­ate, Educaţie, Ştiinţă, Bibliotecă şi Muzee, Ştiinţe sociale, Organe de informare a masselor (presa, radio, filme), Arte frumoase, Li­tere şi Filosofie — şapte de toate — se pot desemna de pe acum instituţiile de cultură din ţara noastră interesate la această operă mondială. În afara Ministerelor Educaţiei, Informaţiilor şi Ariilor, propu­nem ca şi Universităţile, Acade­­mia şi toate institutele ştiinţifice să coopereze imediat la alcătui­rea unui comitet comun de lucru pentru realizarea cât mai urgen­tă a scopurilor UNESCO-ului în România. Şi în primul rând cointeresarea la lucrării« confe­rinţei amintite de la Paris, da­că obţinem locul de onoare pe ca­­re-l merităm prin munca, adec­vată pe care ţara şi guvernul nos­tru o depun la această direcţie. Alegerile din Bulgaria s’au desfăşurat în cea mai desăvârşită ordine şi linişte — Frontul Patriei a obţinut un succes deplin — Sofia, 28 (Agerpres). — Cores­pondentul agenţiei TASS trans­mite: La 27 Octombrie au avut loc în Bulgaria alegerile pentru marea adunare populară. Porţile biroulor de vot s’au deschis la ea 7 dimineaţa precis.­ Deja la amiază (ora locală) jumătate din alegători votaseră într’un număr de circumscripţii electorale din Sofia. Populaţia a dat dovadă de un interes foarte viu pentru ale­geri. Un mare număr de alegă­tori se îngrămădeau în faţa bi­rourilor de vot. Părerea numero­şilor observatori este că activita­tea alegătorilor a fost în mod sensibil mai mare decât în ziua referendumului. Interim număr de sate din regiunile Ruscink, SSrra Jagora, Varna şi altele, toţi , alegătorii au votat înainte de amiază. O ordine exemplară şi­­ calmul au domnit pretutindeni. Mulţi ziarişti străini­­ din Ro-­­­mânia, Danemarca şi alte ţări au­­ sosit în Bulgaria pentru a asista la alegeri. Tim­p de mai multe zile ei au urmărit cu atenţie mersul campaniei electorale şi la 27 octombrie au publicat în presă declaraţia următoare: „Noi corespondenţii străini din Bulgaria care observăm cam­pania alegerilor pentru marea­­ adunare populară, constatăm că grupările de opoziţie se bucură în Bulgaria de toată libertatea, la întrunirile lor se desfăşoară o activitate febrilă, aşa că nu este cazul de a a citea Frontul Naţio­nal de teroare electorală şi de tulburare a ordinei. De aceea noi am văzut cu surprindere în zia­rele „Svebodrui Narod” şi „­Nas­cednee Zemedelsko Znartie” o scrisoare adresată de opoziţie pri­mului ministru bulgar. Această scrisoare induce în eroare opinia publică bulgară şi mondială în privinţa modulu­­i in care decurg alegerile din Bulgaria”. COMUNICATUL MINISTIRUIUI DE INTERNE SOFIA, 28 (Radorl. — Agenţia telegrafică bulgară transmite ur­mătoru­l comunicat al Ministerului de interne : Din informaţiile primite, reiese că alegerile au decurs la deplină ordine şi linişte. Nicăeri nu s’au­­ semnalat incidente care să fi îm­­piedicat desfăşurarea normală a aî&samor. In mai multe localităţi au fost constatate incercări izolate ale u­­nor grupări de opoziţie de a ataca birourile Frontului Patriei sau pe­­ propagandiştii acestuia.­ Pretutindeni, populaţia a parti­cipat la alegeri cu entuziasm, vă­­­­diind un interes excepţional faţă de a acest eveniment de importanţă is­­orica. In numeroase localităţi, procentul alegătorilor care s’au prezentat la­ urne înainte de amia­ză a atins 79 la sută. In unele sa­­te ser, i are­gist­rat o participare de rată la sută. Din imformaţiunile primite reie­se că în toată ţara oraşele şi sa­tele au îmbrăcat haină de sărbă­toare. Clădirile, ba până chiar şi copacii, au fost împodobiţi cu dra­pele naţionale, precum şi cu ape­lurile şi în­nlferdele diferitelor par­tide, inclusiv ale celor din opoziţie. In tot cursul zilei de Duminică, candidaţii tuturor partidelor au vizitat secţiunile de votare. Pretutindeni, desfăşurarea alege­rilor a fost urmărită de reprezen­tanţii tuturor partidelor politice. După aprecieri unanime şi după declaraţiile reprezentanţilor tutu­ror partidelor, atât cel din Fron­tul Patriei, cât, şi cei din opoziţie, nici o neregulă nu s’a produs şi timpul acestor alegeri. Nu se semnalează nici o plânge­re despre vreo piedică pusă propa­gandei electorale sau distribuirii buletinelor. Se recunoaşte in una­nimitate că administraţia şi mili­ţia naţională, în colaborare cu po­porul, care a dat şi acum dovadă de o înaltă conştiinţă, şi înţelep­ciune politică, s’au achitat cu suc­ces de greaua lor sarcină de a a­­sigura ordinea şi legalitatea cu prilejul acestei manifestări libere a voinței populare. Repartizarea mandatelor Comuniştii au majoritatea absolută Sofia, 28 (Rador), — C©­­r©sp®nsi®ntul agenţiei fran­care de presă comunică ul­timele resultate ale alege­­rilor din Bulgaria, indicate la orele 20,10 de către pos­tul de radio Sofia. Frontul Patriei: 14 depu­taţi, dintre care 277 comu­nişti, 8 al partidului „Ive­­ne", 69 agrarieni şi 9 socia­lişti Blocul eposifieî: 101 de­putaţi. Radical la: 1 deputat. Totalul cunoscut al de­putaţilor este deci de 464, lipsind deci unul singur, pentru a se cunoaşte cele 461 de locuri în Parlament. * Londra, 28 (Rador). — Postul de radi© Moscova a dat Luni seara următoarele date complete cu privire la alegerile din Bulgaria: Frontul Patriei: 2,983.756 voturi. Partidele din opoziţie: 1,208.882 voturi. Din voturile Frontului Pa­triei, 2,261.105 voturi au fost acordate partidului comu­nist şi 550.413 voturi parti­dului ţărănesc. Aprecierile cercurilor politice din Washington Washington, 28 (Radon). Cores­pondentul agenţiei Franceze de presă comunică : ,"Aşteptăm fapte acum de la noul guvern ce va ieşi din alegerile bulgare" — declară cercurile po­litice din­ Washington, adăugând că Statele Unite sunt, în princi­piu, mulţumite de faptul că Bul­­­­garia va avea întm primul gu- gu­vern republican al istoriei sale, şi speră ca noul preşedinte, care probabil va fi­ Dimitroff, să ma­nifeste bunăvoinţă în a coopera la sforţările de construcţie ale păcii, în acest sector delicat al Europei. Toate ziarele publică observa­ţiile corespondenţilor de presă, care arată că alegerile bulgare s’au desfăşurat in ordine. Savanţi străini reţinuţi . 9 Y 9­9 de Academia de ştiinţă franceză Paris, 28 (Rador). — Preşedin­tele Academiei de Ştiinţe a invi­tat patru savanţi străini, prezenţi Luni în sala de şedinţe, să ia loc printre membrii Academiei. Ace­ştia sunt : d. Rauszer, directorul Biroului Naţional de Măsuri din Varşovia; d. Sergescu, rectorul Şcoalei Politehnice din Bucureşti; d. W- J- Haas, profesor la Uni­­versittaea , din Leyda; şi profeso­rul Madsen, delegatul Danemar­cei la Oficiul Internaţional de Higienă. Academia de Ştiinţe şi-a con­sacrat şedinţa studierii datelor fo­­tometrice ale eclipsei de lună de la 18 Decembrie 1946, culese de d- Link, de la Observatorul astro­nomic din Praga, care­ a făcut utile constatări asupra transpa­renţei şi densităţii atmosferei ‘ lumi şi iregularităţilor locale ale­ umbrei­ 1 BOO Ufc . P. S. Patriarh Nicodim a sosit la Moscova Moscova 28 (Rador) — Cores­pondentul Agenţiei Rador trans­mite : Duminică 28 octombrie, la ora 9 şi 20 minute, ora­ Moscovei, a sosit înalt Prea Sfinţitul Patriarh Nicodim al României, însoţit de Episcopul Oradiei Nicolae Po­­povici, Episcopul Justinian Vlaslu­­ianu, Vicarul Mitropoliei Moldovei Preotul Ion Vasca, secretar gene­ral al ministerului cultelor şi pre­şedintele Uniunii Preoţilor Demo­craţi din România, protoereul Mi­­hail Madan, dr. Gheorghe Gheor­­­ghian, medicul curant al Patriar­hului şi d. Atesnie Dumitru. De la Iaşi, înalt Prea Sfântul a fost însoţit de Episcopul Serahis al Odesei, de ministrul Blincov ş, secretarul Mitropoliei din Moscovi, preotul Nicolae Zemov. La gara Kievskaia din Moscova, înalt Prea Sfântul a fost Întâm­pinat de Mitropolitul Nicolae al Moscovei, locţiitor al Patriarhului Alexei al Moscovei şi al vntregei Rusii, de d. Serghei Belşev, locţi­itor al preşedintelui al comitetului­­ pentru chestiunile bisericei ortodo­xe ruse pe lângă consiliul de mi­niştri al U.R.S.S., de Episcopul M®­­carie al Mojaiecului, vicar al Mitro­poliei Moscovei, de Episcopul Iero­­nim al Chişinăului şi Moldovei, de Protopres­b­terul Nicolae Kolceski, director al cancelariei Patriarhiei şi de d. Smirnov, consilier de presă al Patriarhiei ca şi de Protoereii Cazanski şi Svetlov, înalt prea Sfântul a fost întâm-­­ pinat şi de d. prof. Iorgu Iordan,­­ ambasadorul Românei la Moscova,­­ însoţit de membrii ambasadei. Un public numeros a asistat la sosirea înalţlor prelaţi români. Trenurile nu mai circulă in Austria Tiena, ?-9 fRadw). — Cu înce­pere de Lumi, Viena va fi legată cu străinătatea numai pe şosele şi prin aer. Direcţia generală a căilor fe­rate austriace a anunţat Dumi­nică că toate trenurile din Aus­tria Orientală, inclusiv trenurile internaţionale, ce se duc spre şi vin, dinspre Elveţia, Cehoslova­cia şi Ungaria vor­ înceta să mai circule din cauza lipsei complete de cărbuni. In­­depenitu­lEi­diMomiei Festivalul de la Ateneu Duminică după amiază sala A­­teneului român a adăpostit un fes­tival organizat de Asociaţia, româ­nă pentru strângerea legăturilor cu Cehoslovacia, cu ocazia sărbă­­torirei independenţei ţării vecine şi prietene. Au luat parte reprezentanţi ai oficialităţii româneşti şi personalul diplomatic al legaţiei cehoslovace la Bucureşti. D. N. D. Cocea, preşedintele asociaţiei „Eduard Beneş” a rele­vat importanţa, acestei zile pentru poporul cehoslovac şi legăturile in­disolubile ce ne unesc de ţara ve­cină.­­ Chivu Stoica din partea C­­. M.-ului,a arătat, şi d-sa semni­ficaţia acestei zile spunând că muncitorimea română a luat mul­te exemple de la muncitorimea ce­hoslovacă. D. Brabeţeanu secretar general la externe a citit un mesaj din partea d-lui G. Tătărescu, vice­preşedinte al consiliului de miniş­tri şi ministru de externe, din care cităm : „De la renaşterea Cehoslovaciei şi până la subjugarea fecătoare a statului cehoslovac prin actul de sălbatecă violenţă din­ anul 1939, poporul nostru a fost aliatul po­porului cehoslovac mergând mână în mână pe drumul apărării păcii şi al concordiei internaţionale. In ceasurile tragice in cari Ce­hoslovacia a fost silită să se su­pună forţei, ţara noastră a stat alături de aliata ei căutând, in limita mijloacelor sale să o ajute şi să o susţină Când ceasul marei eliberări a sunat iarăşi soldaţii români şi-au vărsat sângele pentru sfărâmarea lanţurilor cari mai încătuşau po­porul prieten şi frate şi mormin­tele eroilor noştri presărate dea- i lungul pământului cehoslovac mărturisesc dragostea şi prietenia poporul­ui nostru. Dar jertfele morţilor au rodit—­­ şi sunt fericit astăzi să pot pro­­­­clama, public ajutorul nepreţuit şi­­ nemărginit pe care statornica­­ noastră prietenă ni l-a dat cu prilejul ultimei lupte pe care Ro­­mânia a purtat-o la Conferinţa din Paris pentru apărarea dreptu­rilor sale. Nu vom putea uita şi nu vom uita niciodată acest ajutor. Prin săvârşirea acestor ultime acte legăturile popoarelor noastre se vor strânge şi mai mult şi de aceea putem privi încrezători deşi volta­rea tot mai puternică a prie­teniei cehoslovaco-române. Trăiască Cehoslovacia.” Din partea, confederaţiei gene­rale a muncii a vorbit d. Chivu Stoica., iar d­­rabeţeanu, secretar general al ministerului afacerilor străine, a dat citire unei scrisori din partea d-lui Gh. Tătărescu, vicepreşedinte al consiliului de mi­niştri. Cuvântul de mulţumire a fost a­­dresat tuturor de către d. Kraus, ministrul Cehoslovaciei la Bucu­reşti ,după care orchestra Filar­monicei a executat simfonia a V- a de Dvorak, sub conducerea dirijo­rului ceh Zdenek Folprecht. * Ieri, la orele 11, d. ministru Kraus a primit la legaţie pe mem-­ brii coloniei cehoslovace d­in ţară, iar la orele 17 s-a desfăşurat, la­­ Scala­, o gală cinematografică, i­* î cadrul căreia au rulat câteva fiin­ţ­­e documentare cehoslovace. Seara, la sediul legaţiei, a fost o recepţie de gală. D. ministru al Cehoslovaciei K­raus vorbind la­ Ateneul Român, cu ocazia, aniversării Ind­ep­endenţii Cehoslovaciei Sărbătorirea D-rei Elena Văcărescu la Paris Paris 28 (Agerpres). — Cores­pondentul special al Agenţiei A­­gerpreat transmite : La chemarea Uniunii Femeilor Române din Franţa, colonia românească la­ care s’au asociat numeroase per* Banalităţi franceze, s’a­ sărbătorit, la 25 Octomb, in Saloanele Lega­ţiei cei 50 ani de activitate ai drei Elena­- Văcărescu, Sala ,a fost ne­­incăpătoare pentru asistenţa entu­ziastă care manifestând pentru E­­lena Văcărescu, a manifestat şi pentru prietenia fra­nco-română. După apelul la acţiune al ro­mâncelor făcut de preşedinta ac­­ivă dna Alexandrescu, au vorbit ministrul Soilov, fostul preşedinte de Consiliu. Paul Boncour şi re­numitul poet Paul, Elouard care cu toţi au preamărit in Elena Văcă­rescu pe­­animatorul inspirat şi ini­mos al a­propterei dintre Franţa şi România . Boncour a relevat că Elena­ Văcărescu a, pus deopotrivă, inima in servirea României pe vremea­ când ea se gasea in intimitatea Dinastiei şi a elitei sociale, ca şi acum a României reinoite şi de­mocratice de sub guvernarea Groza. Vorbind ultima d-ra Văcă­­rescu, Intr'un stil poetic a mulţu­mit pentru aprecierea activităţii ei şi a­ afirmat dragostea ei netâr­­­­muită pentru tot ce e românesc, precum şi ataşamentul la cultura şi amiciţia franco-română. Reamintind un episod anecdotic din copilăria Regelui­­ Mihai când acesta a cerut Elenei Văcărescu să-i cumpere o mătură, sărbătorita a dat acestei predilecţii a Regelui Mihai o misiune simbolică, Regele Mihai mânuind la 23 August mă­tura pentru curăţirea României de neghina dictatorială şi pentru re­aducerea ei in făgaşul politicii ex­terne de­­ amiciţie cu marea putere de la. Est şi de avânt pe calea pro­gresului democratic. A urmat un bogat program artistic,­in însufle­țirea asistenței. Hf. 253 Vineri 1 Noembrie lj946 APARE SUB CONDUCtc­­RSA UM UI COMITET DE HLyte-V. fejkia li DIRECȚIE Ujî ■ - J REFACEREA LINIEI FERATE ILVA MICA-VATRA DOREI DISTRUSA DE ARMATELE GERMANE Linia ferată Ilva Mi­că-Vatra Dornei, care leagă Bucovina şi Nordul Moldovei cu Ardealul, a fost costruită de căile ferate ro­mâne intre anii 1934-8, după stu­diile d-lui ing. Max Mărculescu, găsite ca dând cea mai bună soluţie din cele 10 proecte pre­zentate. Construcţia liniei a început sub directa conducere a ing. V. Bru­ckner, de d. ing. M­ Mărculescu şi continuată de d-nii ing. Teo­­dorescu şi ing. Nemţeanu. Por­nind din Valea Someşului, de la Ilva Mică (cota 393), traseul urcă munţii Rodnei până la cota 894 şi coboară apoi prin văile Teşnei, Coşnei şi Domei, până la Vatra Domei (cota 790). Acest greu traseu, ce străbate ţinuturi masive muntoase şi pă­­duroase, cu enorme diferenţe de nivel, a necesitat faimoasa buclă dintre Silhoasa-Larion-Grădiniţa teu diferenţe de nivel de aproape 200 m­ la capetele buclei)­ precum şi numeroase opere de artă pe în­tinderea liniei de 662 km., 32 po­duri, 149 podeţe, 10 viaducte şi 9 tunele. DISTRUGERILE In ultimul război, armatele germane au distrus cu o sălbăti­cie fără pereche, nimicind 28 lu­crări de artă (poduri, viaducte, tunele) staţiile, din unele ne mai rămânând nici urmă- instalaţiile techniice, littiile şi macazele. Şină cu şină, lini­a era dinamitată sau tăiată cu maşini speciale. Alte zeci de lucrări mai misa au fost făcute inutilizabile. Pentru a constata pe teren ace­ste distrugeri, precum şi acţiunea de refacere, ziariştii acreditaţi pe lângă ministerul comunicaţiilor şi direcţia generală c.f­r. au plecat la Vatra Dornei. De aici, cu un vagon special şi apoi pe jos, prin tunele, peste viaducte în reparaţie sau pe poteci ocolitoare, au ur­mărit distrugerile pe care nici un cataclism pământesc nu le putea provoca atât de nimicitor. Numai la viaductele: Roşia, Răchiţi, La­rion, km. 42,40 de la tunelul 8 şi 9. Sereel­eu fost distruse 28 pite, 24 ta­­li­ere metalice, o culere, etc. iar la tunelele Roşia, VII şi VIII un total de 160 km. lungime dis­trugeri. REFACEREA Dată fiind importanţa acestei linii d. ing. Ion S. Bernalii direc­torul general c­ f.­r. — în aplicarea marelui program de lucrări ini­ţiat de d- m­inistru Gh. Gheor­­ghiu-Dej — a trecut la executa­rea planurilor de refacere, întoc­mite de direcţia lucrărilor noui, însărcinând cu supravegherea lor pe d-nii subdirectori Teodorescu şi Nemţeanu, care lucrează la construirea liniei. Pentru a se termina lucrările cât mai urgent, au fost acordate loturi şi între­prinderilor: Ing, Calmanovici, Ti­bsrtivSrenjia- - specializate în lu­crări de artă feroviară şi cari ac­tivează, alături de altele, la con­strucţia rapidă a liniei Bumbeşti- Litvezeni. D. ministru al romiunicaţiilor cerând ca linia să fie „ refăcută până în August 1947, direcţia lu­crărilor noui a dat asigurări că, in termen, linia fi gata. Va fi ne­­­voie să se lucreze toată iarna, la, nevoie chiar cu focuri sub co­­fraje. De fapt, in zilele de 25 şi 26 Oct., când ne aflam pe şaifrtier, un început de iarnă iuţea inim­a de lucru şi activa energiile. Erau 6-7 grade sub zero. Zăpada, de­s, o pal­mă grosime, scârţia sub bocanci. Brazii se înveşmântaseră d­i her­mină, iar de pe tabliene sânţi col­ţurile stâncilor atârnau furturi groşi de ghiaţă. Şi, totuşi, se­ lucra intens, ca la Aprilie 1947 linia să fie restabilită-Un spectacol impresionant a fost oferit ochilor, după ce ai fost străbătut pe jos tunelul, Roşia- la deschiderea căruia se întindea un mare viaduct cu arcul principal aruncat in aer şi cu tablierele centrale nimicite. Dincolo de cio­tul muntelui alt viaduct distrus, apoi un frânei, şi un pod şi linia tocată şi nndi­vimi -pe rifSOCBtfe* unde fuseseră ridicate sta­ţi­i magazii şi locuinţe pentru per­i^­sonal. In schimb un focar de lucrători animează decorul şi încălzeşte ini­mile. Se lucrează greu­ în con­diţii grele. Pentru executarea lu­­crărilor s’au creat noui mijloace de comunicaţii, linii înguste, şo­sele şi poteci prin păduri, poduri provizorii, baracamente, cantine, se aduc alimente şi materiale fe­roase de departe şi se poartă greu­­din loc in loc, terenul fiind ac­cidentat. Lucrătorii, cu cari am stat de vorbă­ ne-au asigurat că salariul nu contează la ei, veniţi din co­mune sărace moldovene sau ar­acui sauiuju­pui inuu­ j* cu alimentele, în aceste vârfuri de munţi, unde nu creşte o ver­deaţă, o­­fructă şi nici animale şi păsări domestice, din lipsa nutre­ţului. Iar direcţia c­f.r. ca şi an­treprizele particulare au grija nu numai de transportul materialu­lui- fasonarea şi aşezarea lui, de completarea reparaţiilor şi decizii continuei înaintări a uneltelor, dar şi de hrana permanenta a ă£ cestor oameni­ cari in momeciuu­l de faţă lucrează, în mai multe sectoare, la 3 tunele, 7 viaducte terasamente, consolidări­ etc., pentru că lucrările d*3 refacere au pornit din ambele părţi ale liniei : Ilva Mică şi Vatra Dor­­nei. Renunţăm la date tehnice şi la cifre impresionante. Trebue însă reţinut că pe cul­mile munţilor bucovineni şi tran­silvăneni, izolaţi de lume, mii de ţărani, lucrători calificaţi şi teh­nicieni, muncesc intr’o înfrăţire de eforturi trupeşti şi sufleteşti— în asprimea iernii, ca şi în timpul verii —nu numai pentru existenţa, zilnică- dar şi cu conştiinţa că­ în­deplinesc o operă de reală Val­­oare pentru ţară- Existenţa e de modestă. Nu este lipsă, dar nu forţelor. Şi n­imic altceva. Nicii o distracţie. Nici o plăcere,, iu a­­fără de darul naturii, al priveş­tilor variate, al grandoasei ce o­­oferă culmea şi prăpăstii al reli­giozităţii cu care brazii.'îşi ridică vârfurile dornice de cai, mai mult soare, sus, cât mai sus dela, pă­mânt.. ! Şi la acest peisaj­­de ..iarna­, f«n­d­răstra­ele, ciocanele, concasoarele, strigatele oamenilor încheagă o simfonie a muncii­ pe care nimeni nu o ştie, nu o bănueşte. Nici chia­r călătorul­­care, la­ anul, va trecte comod, cu un tren rapid, pe o lipie ce s’a construit greu­, s'a refăcut şi mai greu, dar s'a făcut totuşi în timp record C. FTJLGA A cincea şedinţă plenară a adunării generale a ONU-lui Flushing Meadows, 28 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Fran­ceze de Presă comunică: Cea de-a 5-a­ şedinţă plenară a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a deschis Luni prin discursul pronunţat de Mo­hamed Hussein Kaifeal Paşa, pre­şedintele Senatului egiptean şi şef al delegaţiei egiptene la Or­ganizaţia Naţiunilor Unite, care, in numele guvernului său, a a­­dresat Adunării Generale un a­­pel pentru a exprima dezaproba­rea faţă de ţările ce „menţin for­ţe armate pe teritoriile altor na­ţiuni suverane şi pacifice, împo­triva voinţei liber exprimate a popoarelor lor”. Referitndu-se astfel în mod lim­pede la forţele Marii Britanii din Egipt, delegatul egiptean a cerut, Adunării „să adauge la crezul său următoarele: ca nici o nego­ciere să nu fie întreprinsă în mod valabil şi nici o concesiune în­cheiată intre naţiuni suverane a­­tât timp cât una din ele ar exer­cita o presiune asupra alteia, prin ameninţarea pe faţă sau latentă a forţelor sale”. Aceste alianţe şi prezenţe de trupe străine, — afirmă delega­tul Egiptului, — sunt rezultatul întârzierii de a se înfiinţa forţele armate ale Naţiunilor Unite, Kaykal Paşa a propus deci A­­dunării „să ceară Consiliului de Securitate fixarea datei limită pentru comisiunea de stat major în care să facă propuneri con­crete asupra înfiinţării forţelor armate ale Naţiunilor Unite”. Delegatul Egiptului a făcut un mare pas înainte pe calea unui guvern mondial şi a unui Parla­ment al lumii, a căror idee în­cepe să ia forme. Kaykal Paşa s’a referit apoi la problema refugiaţilor care, — crede el — trebuesc să fie repa­triaţi pe cât cu putinţă in ţările lor de origină şi care, mai cu seamă, să nu fie trimişi în teri­torii, împotriva voinţei popu­­laţiunilor acestora. Dorinţa deja exprimată de mai multe delegaţii la Organizaţia Naţiunilor Unite a fost prezenta­tă în şedinţa de luni dimineaţă, de către delegatul Chinei, d. Wellington Coo, restrângerea fo­­losinţii dreptului­ de veto in tra­tatele de pace.­­ Guvernul chinez crede şi este prea curând să se modificeTihar­­ta NaţiuniUw Unite, dar ar sub-­ scrie bucuros la un regulament ce ar restrânge folosinţa dreptu­lui de veto de către marile pu­teri. Cu toate că Organizaţia Naţiu­nilor Unite trebue să înceapă să lucreze într’adevăr numai pe ba­za unei păci solide, d. Coo scoate in relief opera săvârşită până în prezent de Organizaţie, mai cu seamă înfiinţarea Organizaţiei Mondiale pentru sănătate şi pen-­­ tru desvoltarea ţărilor rămase în­­ urmă industria ilireşte. ( CUVÂNTAREA­­ DLUI JAN MASARYK ) A luat apoi cuvântul d. Jan Msk­a­saryk, ministrul de externe al Ce­hoslovaciei. Ocupându-se imediat de proble­ma spaniolă, d. Masaryk a subliniat că este dreptul şi chiar datoria se­cretariatului general al ONU-lui să atragă atenţia membrilor asupra condiţiilor ce ar putea sa ameninţe pacea şi libertatea demoraţiilor din lume. „Am intrat în război pentru a desfiinţa fascismul şi va trebui să continuăm lupta pretutindeni unde mai există fascism“, a afirmat d. Masaryk. Examinând apoi situaţia ţării sale delegatul cehoslovac a spus că a auzit vorbindu-se mult de aşa nu­mita „perdea de fier“ ce ar încon­jura Cehoslovacia. „Pot să vă asi­gur că nu există nici o perdea de fier in Cehoslovacia şi celor care ar avea indoeu le spun : „Veniţi şi vă convingeţi”. Ministrul afacerilor străine al Cehoslovaciei a reamintit­ apoi că ţara sa a semnat în mod liber un tratat cu lumea Sovietică şi înţe­lege să-l respecte şi să-i îndepli­nească toate clauzele. In încheiere, d. Masaryk a făcut aluzie la chestiunea veto-ului şi a afirmat dorinţa guvernului cehoslo­vac de a vedea stabilindu-se unani­mitatea gratie spiritului de înţe­legere, ca acela ce a permis acor­dul dela Conferinţa de pace. i ©ÎN PARTEA N@Uil ^ * 2OLANDE Ultimul orator în cursul şedinţei de după -a­miazâ a fost reprezen­tantul Noruei Zeelande, sir Cări Ss­­srendsen. Acesta s’a ndca­t impotrva ..do­­­minării ONU-ului de către Marii Cinci” şi a cerut­ ca „Naţiunile Unite să găsească mijlocul de a da. fiecărui membru vot şi glas în proporţ­i­e cu mărimea şi statutul acestui membru. ' In sistemul actual,, fiecare din Marii Cinci are puterea să­­accepte sau'Să refuze să participe la­­gătu­rile de rezistenţă­ îm­potriva agre­siune! şi chiar să permită Organi­zaţiei să funcţioneze sau nu. Un asemenea sistem nu este nicl colectiv şi nici nu constitue,­­o ga­ranţie a securităţii”, a, observat, delegatul neozelandes, după. Agrea, subliniat că ţara sa Îşi da seama, că suprimarea, veto-ului ■ nu este posibilă şi momentul de faţă şi de aceea sprijină propunerea, austra­liană de a, se im­ita folosirea a­­cestui veto in Consiliul de Securi­tate. „Trebue să, facem să fi acceptat de câine Naţiunile Unite principiul „agresiunea împotriva unuia este agresiune împotriva tuturor”, ,a spus d. Berends­en, după, care­­ a subliniat că, nu este deajuns rosti­rea de cuvinte pentru a se menţine pacea. După aceasta, şedinţa a fost ri­dicată. Flushing Meadows, *A (Raster)-. Noua Islanda a prezentat Luni secretariatului general al ONU-lUi textul unui acord de tutela cu Saitvua occidentală, ea având mandatul respectiv de la Societa­tea Naţiunilor. Nou­a Zelanda este cea de-a 4-a ţară care prezintă un aseme­nea acord aprobării Adunării Ge­nerale, după Franţa, Marea Bri­­tanie şi Belgia. Furtună violentă in Italia Ro­m­a, 28 (Rador). —­ Sardinia a fost bântuită de o furtună vio­lentă însoţită de ploi torenţiale. Au fost omorâte 33 de persoane şi au­ fost rănite 10. Au fost distruse 90 de locuinţe şi o­ porţiune de un kilometru dintr'o caie ferată a fost smulsă de furia furtunei. * .Roma, 28 (Rador). — In kito* violentului uragan ce s’a abătut ieri asupra coastei italiene, şapte morţi au fost înregistraţi la, poarta San Stefano, unde nume­roase clădiri sau răliugii.

Next