Universul - Provincie, noiembrie 1946 (Anul 63, nr. 250-275)

1946-11-01 / nr. 250

tajpu­s* Expoziţiile din sălile „Universul“ şi „Căminul Artei“ de Prof. G. OPRESCU . Doi artişti expun la „Universul” şi tot doi la C­ortunul Artei : im prima sală sala d-na Giotta-Frun­­za şi Fa­pazoglu, in cea de a doua d-nete, Lucia Cosmescu şi Daisy Kam. D-na Giotta-Frunză se prezintă era peisaje, cel® mai m­ulte luate la malul mării, cu naturi moarte, în genere flori, şi cu un interior văzut la lumină artificială. Sunt cam treizeci de bucăţi, de un co­lorit delicat, ca­­genul celor care fac bine intr’un mobilier modern, in camere de mici proporţii, acolo unde ai nievoie de o pată ceva, mai veselă. Bucăţi corecte, ieşite din­­tr'o mână studioasă dar nimic prea deosebit. Aşa era pictat şi vor picta Încă şi alţii. PapazogLu este mai energic, mai stăpân pe sine, mai bine pregătit. Punctul său de vedere este cel rea­list, în sensul redărei cât mai fidel a ceea ce vede, prin mijloacele tra­diţionale, puse la Încercare de alţii Înaintea sa. Prin urmare, nu-i vorba, de o pictură no­uă sau die una in care personalitatea auto­rului ei să încerce a rezolva prin mijloace cu totul proprii vechile şi dificilele probleme ale expri­­mărei prin culoare. Este­ ceea ce se chiamă o pictură onestă, făcută de cineva bine intenţionat. Şi Lucia Costruescu, şi Daisy Keim aspiră la mai mult. Lucia Cosmescu este eleva lui Sirato, o elevă admirativă şi recunoscătoare. De aceea poate d-sa exprimă cu atâta, sinceritate şi juvenilă eloc­venţă înrudirea cu arta profeso­­rului­ său. Formă de omagiu pe care o considerăm trecătoare, in aşteptarea momentuli când artista îşi va fi găsit, drumul său propriu de expresie. De fapt, această fază a şi început să apară în câteva peisaje înecate nici concepţia unui tablou, nici coloritul nu mai sunt ale lui Sirioto, ci ale d-sale. Mai personal est­e şi felul de tratare al portretului, în care avem câteva pânze reuşite, cum sunt numerile 10, 7, 20. Toate aceste figuri res­piră o linişte plăcută sunt tratate de cineva care nu numai iubeşte descifrarea unei fizionomii, dar şi o pictură în care formele nu sunt neglijate. Artista are însă talent, aceasta este neîndoelnic. In mo­mentul in care s® va hotărî să iasă din „manieră” şi să ne dea ceea ce simte, ne vom găsi în faţa unor opere mai valoroase de­cât cele de acum. Daisy Kern expune un portret interesant, al unei femei în galben, redus la elementele lui esenţiale, şi o seamă de lucrări mai mărunte in negru sau in negru şi cu puţină culoare. Portretul am spus-o, e bun. Restul e pretenţios şi departe de a fi convingător. Cine se ser­veşte de o singură linie, intr’o fi­gură sau un nud, trebue să stăpâ­nească graţia liniei în aşa măsură, in­cât ea să exprime totul: forma, volumul, culoarea, adică tot ceea ce un altul reclamă dela jocul umbre­lor dela efectele de lumină, dela acordul tonurilor. Aşa face,a In­gres şi aşa face, şi Picasso, — care a zăpăcit pe toată­ lumea — în mo­mentele lui bune. A recurge însă la o simplă linie, la „un trăit”, pentru a nu ajunge decât la acele siluete banale, cu fel de fel de ne­glijenţe in proporţii şi perspectivă şi fără stil, este desigur puţin lu­cru. ţ Aş vrea să amintesc artistei, pentru a termina una din opiniile exprimate aşa de frumos şi cu a­­tâta modestie, venind de la o sculp­­toriţă unanim onorată, de la Vera Muhina, în conferinţa sa de joia trecută: „dispreţueşte desenul nu­mai cel ce nu e in stare să dese­neze”. Este o constatare ce merită să fie meditată de mulţi tineri ar­tişti de la noi, mai ales de cei ce-şi închipuie că spre a fi un pictor bun trebue neapărat să fi nu nu­mai „modern”, ci „modernist”, cu toate bizareriile ce comportă acest termen de care se face în ultimul timp o aşa de frecventă consuma­ţie. IP Adunarea tineretului Uniunii sindicatelor de artişti, scriitori şi ziarişti Duminică de dimineaţa, la ora 10 30, în sate sindicatului salaria­ţilor din palatul Senatului, s’a ţi­nut adunarea resortului tinere­tului din Uniuneia sindicatelor ar­tiştilor, scri­torilor şi ziariştilor, sub preşedinţia d-lui Marcel Breslaşu. A luat parte şi d- N. D- Cocea, directorul general al teatrelor, precum şi numeroşi artişti, gaze­tari şi scriitori tineri­. D- Marcel Breslaşu, secretarul general al Uniunii, deschizând şedinţa, a arătat misiunea ce re­vine tineretului sindicatelor reu­nite într-o Uniune care­­a împli­nit de curând un an de la înteme­iere. D-sa arată rostul adunării, făcând un călduros apel la tine­ret pentru­­unire şi pentru promo­varea artei până în massele popu­lare- Apropierea frăţească dintre tineretul artistic şi tineretul mun­citoresc este însăzi chezăşia viito­rului pentru o Românie demo­crată. Intelectualii au datoria să vină alături de muncitori. D-sa a arătat apoi că se va alege comi­tetul de conducere al resortului de tineret al Uniunii. D N. D. Cocea, directorul ge­neral al teatrelor, salută prezenţa tineretului în lupta pentru de­mocraţie şi dă câteva sfaturi, în­curajând iniţiativa luată. D-sa a­­nunţă apoi că­ în curând palatul Cantacuzino din calea Victoriei va fi pus la dispoziţia Uniunii­­In acest palat Uniunea va avea o sală pentru muzică şi o sală pen­tru pictură, săli care vor fi puse la dispoziţiie tinerilor artişti pen­tru manifestaţiile artistice. Dease­­miâni d-sa mai aduce la cunoş­tinţă că d. ing. Liviu Ciuley, di­rectorul teatrului Odeon, va pune la dispoziţie sala Studio-ului (sala de jos) pentru prezentarea auto­rilor dramatici tineri. D-sa sfă­tuieşte tineretul, să se apropie şi să-şi însuşească profund cultura clasică. D. Stanciu din partea Confede­raţiei Generale a Muncii, a arătat nădejdea pe care muncitorimea o pune în colaborarea strânsă dintre intelectuali şi manuali şi este sigur că şi tineretul Uniunii de actori, scriitori şi ziarişti, al cărui resort îşi alege azi comitetul de conducere va înscrie în frun­tea programului de lucru tocmai acest important punct de vedere-D-na Maria Şerban a citit a­­poi programul de activitate al resortului, după care adunarea s-a sfârşit. »♦»♦♦♦»♦♦♦♦♦♦ ♦ + ♦ »44444-44 INFORMAŢII ♦ Comisia legislativă de pe I ♦ Expoziţia prieteniei Române­lângă ministerul muncii a ela­borat un anteproect de lege pen­tru organizarea şi reglementarea muncii în porturi. Anteproiectul va fi supus discu­ţiei guvernului pentru a i se da forma definitivă. Duminică 27 octombrie a. c., s-a celebrat căsătoria religioasă a confratelui C-tin Niculescu-Vâlcea, secretar de redacţie la „Semnalul“, cu d-şoara prof. Suzana Iamandi Paraschivescu. Sovietice de la facultatea de arhi­tectură­ este deschisă zilnic între orele 8—13 15—20. Intrarea liberă. Bucureşti 3. Telefon 2.32.55. ■ Asociaţia creştină a femeilor române, cu sediul în str. Popa Rusu nr. 13, anunţă redeschiderea cursu­rilor de limba engleză, pentru în­cepători şi înaintaţii în condiţiuni avantajoase, înscrieri şi informa­­ţiuni la sediul societăţii telefon 2.95.42. DOCENT DOCTOR FURT MARE IN PO­RTUL CONSTANTA! port Flămânzeanu Constantin, dn partea căpităniei portuilui au dus la descoperirea şi arestarea îndrăzneţilor spărgători de va­goane. Autorii furtului sunt: Onniac Gh., manevrant cft., Praştie Ni­­chifor sobar din str. Domniţei 4; Neilu Ţoncu zis Constantin Ion, căruţaş din str. T. Burada 29; Călin Marin, acar cft., din str. Slt. Anghelescu 10 ; Arion Şte­fan patronul cârciumei ,.La doi brazi” din şos. Basa­rabi 11; şo­ferul Iancu Zmeu din serviciul Şantierului Naval Constanţa, do­miiciliat în str. Uranus 23; Şincan Vasile din str. T. Burada 13 şi Colţea Constantin, paznic la Di­recţia Porturilor Maritime. Spargerea vagonului a fost co­misă de Călin Marin, iar la ora 3 din noapte, şoferul Iancu Zmeu, a scos autocamionul instituţiei la care lucra şi plătind au­ma de 400.000 lei paznicului Colţea, a scos cantitatea de bumbac furată în oraş, trecând prin poarta nr. 3 a portului. In timpul nopţii, marfa a fost depozitată la locuinţa lui Vasile Şincan, iar în ziua următoare a început împărţeala. Toate baloturile furat® au fost găsite şi readuse în port. Cea mai mare parte dintre ele erau depozitate la cârciumarul Arion Ştefan şi pe căruţaşul Nelu Ţoncu. întreaga bandă se găseşte a­­restată. — —-Q«Q •■■■' ■—1 Constanţa, 24 Oct. In timpul nopţii trecute, vago­nul. No. 50932, care staţiona pe o linie de garaj din vecinăta­tea tunelului..’ din port, a fost spart, ”* furându-se baloturi cu bumbac , a căror valoare se cifrează la circa 100 milioane lei. Cepoetrarale conduse de­­către d-nii: căpitan Mărgărit şi ofiţer de "150 Vagoane Lemne cumpără ECONOMATUL MUNCIT­ORI­L­OR OS­P­Ă­TARI. Plata anticipat. Oferte se vor depune MI­HAI VODĂ 41 Telefon 4.85.6? Mi Uita­re la 1 ţol jum. Ia 3 ţoii preţuri de fabrică Sfeşnice, policandre, an­gajăm lucrări în turnătorie de bronz. Radului 25 prin Şoseaua Olteniţa. 44 ! !*! 100 Pogoane ITDelj, pământ araba!, rapt* l­a calitate vând Telefonați 4.41.86 Vând urgent Mantou astrahan Breitsch­­wans Persan superb negru telefon 2.45.50 ! * sic Zahăr şi lapte condensat pentru copiii invalizilor Zilele trecute s’a continuat dis­­stribuirea zahărului şi laptelui condensat primite In dar dela poporul irlandez. 172 de copii ai marilor mutilaţi din circ. 34 Sect. IV Roşu au pri­mit câte 300 gr. de zahăr şi una cutie de lapte condensat. Deasemeni în Sect. III Albastru, circ. Mărţişor, 60 de invalizi au primit zahăr şi lapte condensat. LUNI 28 OCTOMBRIE 1346, a apărut: Searia H*a li**,­ ca un bogat s( qtfere$0nt^f$rnn§ Excelentă revistă d­e­ popularizare medicală — 16 pagini mari Lel 1600 © găsiți la teat© chioșcurile. Editura „UNIVERSUL“ UNIVERSAM Dr. M. BLUMEN KEMGROIZI-VARICE Calea GRI­VITEI 35. Consult 4­7 Telefon 4.35.35 BLENORAGIA TRATAMENTUL NolteSîtîh Tratamentul modern a! sifilisului Dr. CONSTANTIN TULIU BLANC Orele 9—2 si 3l/2—7. Tel. 3.74.63 Bulevardul Carol IS Tramvai 14. ^ „Frontul Plugarilor“, sectorul I Galbeni, a pus bazele unei coope­rative de consum, în cartierul Ghi­­ka Tei. Amatorii se pot înscrie în bd. Brătianu nr. 22 etaj I stânga, între orele 3—7 în fiecare zi la d. Negrea. Dr. M. LESSNER SIFILIS — VENERICE Blenoragia şi complicaţii— Penicilina Trat, convenabile cu Neosalv. şi Bismut Str. Poenaru Bordea 16 (in dosul Tri­bunalului). Cons 40 7­/1 Tel. 5.27.66.20 Dr.SAM WATTS SEXOLOGIE, IMPOTENŢA Piaţă Rosetti 4 (Blocul Steaua României) Consult: 10­ 2, 4-8 d. a., Tel. 3.13.81 40­V F. A. R­. Sectorul I. Gal­ben, anunţă deschiderea seriei de­­ şedinţe plenare Joi, 31 Octombrie,­ ora 16.30, în sala de festivităţi a Casei Asigurărilor sociale din bd. Carol 33­ Va conferenţia d-na avocat Jea­­na Rădulescu ,după care va urma un program artistic la care îşi va da concursul soprana, Nicoletta Popescu, acompaniată la pian de d. Theodor Fuchs. Intrarea liberă. Prof. Dr. Grigoriu Cristea Directorul clinicei ginecologice şi obsteti­ole, spitalul Coltea CHIRURG-MAMOS şi GINECOLOG Consultă Bulev. Ferdinand 74 Intre orele 4-5 ’X©Igf. 2.57.0S Dr. Fredric Watts GLANDE CU SECRETIE INTERNA Impotenţa Sterilitatea BOU SEXUALE, FRIGIDITATE Cons 10—1 și 4—8. 'Telefon 4.61.87 B-dul Brătianu 9, apart. M (Riviera). ^ La muzeul naţional de istorie naţională se va ţine examen la 12 Noembrie pentru ocuparea unui­­post vacant de şef de birou la acest muzeu. iv Au apărut "W MANUALE PE MUZICA de I. VICOL după noua programă analitică pentru cl. I, II, gimnaziul unic şi cl. III secundar»,, premiate de Academia Română. (Editura „Cugetarea” S. A.) 4. Societatea Română de Urolo­gie va ţine şedinţa ştiinţifică Vi­neri, 1 Noembrie, orei© 11:30, în amfiteatrul Colţea, având la ordi­nea zilei comunicările prof. Hor­­tolomei, docent M. Popescu Buzeu, dr­. Gatoschi, dr. Janne, dr. Olă­­nescu, dr. Juvara, dr. Puiu, dr. Stoianovici, dr. Georgescu, dr. Cu­cea. S’au pus în vânzare în editura „Cugetarea” S. A. MANUALELE DE GEOGRAFIE cl. I—VIII pentru liceele teoretice și cl. I—VIII pentru liceele comer­ciale, de V. Hilt, inspector general. 459 Funcţionarii de la Institutul aero­­fotogrametric şi-au luat obli­gaţia de a dona lunar prin Apăra­rea Patriotică sum­a de lei 300.000, pentru întreţinerea a 3 copii din regiunile secetoase, la preventoriul Herăstrău. Conservatorul „LIRA” STATIZAT STRADA DIONISIE L­UPTI No. 23 TELEFON 2.67.22 înscrierile continuă zilnic între orele 9—12 şi 4—7. Se primesc e­­levi de orice vârstă, începători şi avansaţi, cu orice fel de studii. Cursuri de zi şi de seară. ■ La direcţiunea generală a ar­hivelor statului din Bucureşti se va ţine la 1­ Ncembrie la ora 10 dim­ examenul pentru ocuparea posturilor vacante de paleograf. Programul examenului se poate vedea la direcţiune. I. ANGHEL Monitor al Clinicei Urologice Necker-Paris GENITO-URINARE s-a reinstalat în Str. BREZOIANU 18 Tel- 3 32.00. Consult: 11—12 şi 4—7 • Absolvenţii „Liceului Inter­nat” din Iaşi seria 1016 (Const. D Atanasiu), dorind a sărbători 30 ani de la absolvire, sunt rugaţi să se adune la o masă colegială, în ziua de 14 Noembrie 1946, ora 13 juni, în tunelul restaurantului „Carul cu Bere”. Pentru detalii, a se adresa d-lui avocat Aurel Fo­mârleanu. telefon 7.57 85. BOLI DE FEMEI Dr. VIRGIL MONDA M A M O S Str. Brezoianu Nr. 9, Et. II Consult, şi tratamente 306 Telefon 3­60.06 4011 • D. av. dr. Dan Şerban Rădule­s­­cu roagă pe colegii săi, absolven­ţii Colegiului Naţional Sf. Sava (anul 1931 sdi­ia A) să-i comunice de urgenţă în scris sau telefonic adresele pentru ca astfel să li se poată transmite data şi programul sărbătoririi a celor 15 ani ce s’au scurs de când au părăsit băncile Colegiului. Comunicările vor fi transmise pe adresa: Dan Şerban Rădulescu, str. Visarion nr. 16 Dr. Eraclie Sterian comui­ de la 9—11 şi 4—6 74 Str. Bibescu-Vodă tel. 1.16.00 461 4 Cereţi astăzi la toate chioş­curile numărul nou apărut din „Ziarul Ştiinţelor”. Acest număr cuprinde ultimele noutăţi din la­boratoare şi uzine, reportaje, sfa­turi practice, filatelie, etc. Un exemplar 1000 lei­♦ Politehnica din Bucureşti a­­duce la cunoştinţa celor interesaţi că examenul de admitere în anul I va începe la 4 Noembrie 1916 dimineaţa. > înscrierile se vor face până la 30 Octombrie conform normelor a­­fişate în hallu-ul Politehnicei din Bucureşti din Calea Griviţei 182, taxa de înnscriere este de lei 60.000. AU APARUT CARTELE DE CALIGRAFIE, DESEN si LUCRU MANUAL CL. I—IV PRIMARĂ INCL., precum şi întreaga serie de ma­nuale pentru cursul supraprimar C. V—VII, alcătuite de L GEANTA, I. C. PETRESCU şi colaboratori. Editura „UNIVERSUL” 4b Academia de înalte studii Co­merciale şi industriale din Bucu­reşti» va ţin© examenul de admi­tere pentru anul I, cu începere de Sâmbătă, 9 Noembrie, ora 7,30 dimineaţa, înscrierile la examenul de admitere se face până la 5 No­embrie 1946. Examenele sesiunii de toamnă, începe la 25 Noembrie. Dr. Reno Schächter fost intern la Charenton (Paris) Nervoase — Endocrine — Mintale SIFILIS NERVOS—COPII ARIE­RAŢI; 4—8. Luterană 21 Tel. 4.98.71 440 Ministerul sănătăţii anunţă că, aşezământul medical universi­tar, fundaţia „Radu Cristian”, b-dul Domniţei Nr. 5, tel. 3.64.66 spitalizează gratuit studente şi stu­denţi ai universităţilor, Politech­­nicei şi ai şcolilor superioare si­milare; primeşte, deasemeni, me­dici şi membri ai corpului didactic. Spitalul are secţii de chirurgie generală, cu specialităţile ei, chi­rurgie urinară, medicină internă, radiologie, etc­©. Secţia Drept şi Organizare de Stat a ARLUS-ului va ţine şedinţă publică Sâmbătă, 2 Noembrie, ora 17.30 precis, la sediul Asociaţiei din Calea Victoriei Nr 115. BISERICEŞTI • Duminică, 27 Octombrie s-a făcut la mănăstirea Viforâta, jud. Dâmboviţa, de către P. G arhi­mandrit mitrofor Haralambie Va­­silache, exarhul mănăstirilor din Eparhia Ungro-Vlahiei, instalarea monahiei Cornelia, noua stareţă a piatrăstirii. 4. Convocarea apărătorilor biser­iceşti ai Consistoriului Met­ropoli­­tali anunţată pentru 29 octombrie, Sa, română pentru o dată ulterioară-B La biserica Pitar-Moş este vacant postul de paracliser (ă), de la 1 Noembrie c. Se plăteşte sa­lariu şi se dă locuinţă. B Biserica Belu din şos. Giur­giului 39 angajează imediat para­cliser bine retribuit şi tenor pen­tru 8ÎS3P, ^ A APARUT Dicţionarul Latin Român . Format mare, legat de T. IORDĂNESCU De vânzare la librării sau Editura „Universul” ■ Examenul de admitere la Po­litehnica din Timişoara, a fost fixat pe data de 5 Noembrie 1946. Taxa de inserier© pentru examenul de admitere este de Id­­­o­ooo. Examenul de admitere sa va ţine pe facultăţi. AU APARUT şi sunt puse în vânzare: ARITMETICA Cl. I, I­ şi II; GEOMETRIA Cl. II, III şi IV; ALGEBRA Cl. IV, pentru gimn. unic şi şcoli secun­dare de băeţi şi fete, manuale re­­aprobate în 1946. de PROFESORII TACOBIAN şi BEIU PALAM Cereţi manuale de consultare Editurii ziarului „UNIVERSUL”, Bucureşti, str­. Brezoianu 23 ■ Facultatea­­de agronomie Timi­şoara aduce la cunoştinţa celor in­teresanţi că examenul de admitere în anul I se va ţine la 5 Noembrie şi nu la 15 Noembrie cum s’a a­­nunţat. Examenele anuale, se ţin între 15 Noemv. şi 1 I Decembrie. AU APARUTI CARTELE DE CALIGRAFIE. DESEN si LUCRU MANUAL cl. i—iv primara incl., precum şi întreaga serie de ma­nuale pentru cursul supraprimar cl. V—VII, alcătuite de V. CEAUŞ­ANU, V. GHEŢEA, D NADA şi colaboratori. Editura „UNIVERSUL” 4^ Examenul de admitere în a­­nul I de studii la facultatea de teologie din Suceava, t.6 va ţine la 28, 29 şi 30 Noembrie 1948. Cererile de înscriere la acest examen se vor prezenta la secre­tariatul facultăţii până la 27 Noembrie crt. însoţita de actele necesare. înscrierile în anii 2, 3 şi 4 se vor face dela 15 Noembrie până la 1 Decembrie. | AU APARUT: Manualele de Muzica de Magia­i şi Lunga clasele I, II, m, IV, V, VI, vii pentru toate şcolile de băeţi şi fete. Cereţi manuale spre consultare Editurii „Universul”, Brezoianu 23—25 BIBLIOGRAFIE + A apărut „Neamul evreesc” Nr. 14 din 24 Octombrie 1048.­­ A apărut No. 3 din revista ,,Radio-Azi” cu un bogat material informativ și technic despre radio, teatru, cinema, muzică clasică și jazz-Mica Publicitate VANZARI IMOBILE VA_RD cocv^mjin! tas’telAti? «mplscHÎ Ginsmi­­torrsi. tLziaă prspri«, mu partial, toate s^ii. ?9f4i Giift 23. SnC­ursgi. ww.wfw.­s."5 fr. * ■ * Activitatea Blocului Partidelor Democrate din Braşov Factorul hotărîtor al campaniei de lămurire şi cucerire a masselor in vederea alegerilor parlamenta­re ce se vor ţine in ziua de 19 Noembrie, este de bună seamă fe­lul in care sunt soluţionate proble­mele de viaţă ale populaţiei. Toa­tă lumea recunoaşte că vremurile sunt grele şi că nu este uşoară normalizarea unei vieţi atât de sdruncinate de un război care a secătuit izvoarele bogăţiei noastre naţionale şi a provocat desagre­­garea potenţialului economic pen­tru creearea forţelor puse la inde­­mâna supremului ideal de luptă şi biruinţă românească. Că jert­fele, atât cele materiale cât şi cele de vieţi omeneşti, cerute de ultima fază a războiului n’au fost inutile, ne-o dovedeşte recunoaşterea de către aliaţi a drepturilor noastre asupra pământului transilvan. De­dată terminat acest capitol, nea­mul şi-a agăţat sabia în cui şi a pornit cu toată vrerea de muncă la refacerea bunurilor distruse şi jefuite de duşmănoasele armate hitleriste pe care niciodată nu le-a considerat altfel. Seceta din cei doi ani a contribuit şi ea la adân­cirea relelor. Câmpia Bârsei, atât de mănoasă în alte vremi, a avut de suferit de pe urma războiului şi a secetei. In aceste condiţii grele numai oameni încercaţi în conducerea gospodăriilor, numai vrerea şi per­severenţa lor, pot birui. Din feri­cire pentru regiunea noastră se găsesc oameni de acest fel şi ei s’au pus cu nădejde in slujba populaţiei. D. Ion Strat, prefectul judeţului, legat de regiunea Bârsei de aproa­pe treizeci de ani de vieaţă, cu­noscător al nevoilor fiecărui colţi­tor al judeţului, animat de dorul de a face bine semenilor săi, a pornit dela convingerea că des­­voltarea economică depinde în cea mai largă măsură de starea căilor de comunicaţie. D-sa a hotărît re­facerea lor. Zeci de kilometri de drumuri judeţene şi comunale au fost redate unei normale circulaţii. Numeroase poduri au fost recon­struite, legându-se în felul acesta regiunile sărace de cele cu produc­ţie bogată. Este demn de amintit, în această ordine, construirea pol­dului de peste Olt care a legat re­giunea secuizată de cea a ţării Bârsei. Ce însemnează această le­gătură ne-o dovedesc sutele de căruţe care trec zilnic dintr-o par­­te­ în cealaltă a Oltului aprovizio­nând satele cu cele necesare în­destulării nevoilor lor. De aici pleacă produsele regiune­, iar din secuime coboară carele încărcate giunilor excedentare in cereale, de care acolo prisosesc. O grije deosebită a actualului prefect o constitue aprovizionarea populaţiei ca­i cereale. Ţara Bârsei fiind deficitară, d-sa a găsit mij­locul menit să astâmpere nevoile care ameninţau în mod serios vieaţa mediului rural. Prin inter­­venţii la centru, cât şi prin aran­jamente directe cu gospodarii re­giunilor evcedentare în cereale, d. Ion Strat a reuşit să asigure stric­tul necesar populaţiei săteşti. Nu poate fi vorba de belşugul altor vremi, dar lumea suportă mna uşor nevoile atunci când cel che­mat să le rezolve a face dovada stră­daniilor sale. Un sprijin efectiv a fost dat de prefectul judeţului şi operei de a­jutorare a regiunilor pârjo­lite de secetă. De aici, de la Braşov, ai pornit spre Moldova primul convo de 60 vagoane încărcate cu cel necesare traiului populaţiei din acea provincie greu încercată. Ş nu este mulţumire mai adânci pentru­­ prefect decât atunc când din satele ameninţate de foamete sosesc la prefectura d.­ Braşov telegrame şi scrisori de mulţumire şi recunoştinţă. In ca­litate de preşedinte al „Cerculu moldovenilor din ţara­ Bârsei", d-s? a fost in fruntea Iniţiativelor luate pentru strângerea fondurilor care să ajute la refacerea operelor de cultură din capitala Moldovei. • In ce priveşte activitatea B. P D„ ea se manifestă prin cont­actu permanent al conducătorilor ci massele care vor fi chemate să-ş exprime vrerea prin votul de la 1­ Noembrie. Preşedintele comitetului jude­­ţean,­d. Gh. F- Sasu, însoţit de conducătorii partidelor sau echipe formate din oameni însărcinaţi ci lămurirea masselor de alegători au ţinut numeroase întruniri la toate satele bârsane. La oraş, pro­paganda este tot atât de vie. Activitatea din cuprinsul aceste săptămâni a fost marcată de câ­teva evenimente. Cel dintâi a fost prilejuit de dis­tribuirea titlurilor de proprietate despre care ne-am ocupat pe larg El rămâne temeiul pe care se va sprijini propaganda electorală fiindcă este dova­da începutului de reforme sociale pe care guvernu­­l le-a propus să le îndeplinească Depunerea listei de candidaţi e constituit de asemeni un mult aş­­teptat eveniment pe care conducă­­torii B. P. D.-ului au ştiut să-l ri­­dice la adevărata lui valoare po­litică. In ziua depunerii listelor mii de muncitori, purtând plancarde , cu muzici în frunte, au purtat, pe braţe până la tribunal pe candida­ţii B. P. D -ului, D. col. Const Zaharia, preşedintele partidului naţional popular, al doilea pe listă, a mulţumit populaţiei pentru dra­gostea arătată candidaţilor şi le-a recomandat uniră şi luptă pentru asigurarea v­ictoriei în alegeri a democraţiei româneşti. De asemeni au luat cuvântul şi alţi responsa­bili politici ai partidelor din B.­­ D., printre care d. ing. Alexandru Chiţu­, candidatul partidului naţio­­nal-liberal. In ziua următoare a sosit în lo­calitate d. Victor Brătfăleanu, care se află în fruntea listei de candi­daţi D-sa a luat contact cu d. Gh F. Sasu, preşedintele comitetului judeţean al B. P. D. şi cu membrii din comitet La sediul Blocului s-a ţinut o importantă consfătuire a­­supra felului in care va fi purtată campania electorală. însufleţită solemnitate bisericească dela Comarnic-Prahova Intr’un cadru deosebit s’a desfă­şurat în Târgul Comarnic din Pra­hova. p însuf Beţită solemnitate bi­sericească cu prilejul căreia s’a acordat preotului paroh Florian Popescu din acea localitate rangul preoţesc de econom stavrofor, pentr­u activitatea sa deosebită pe tărâmul misionar social şi gospo­dăresc­ Din parteia Sf. Patriarhii, ca de­legaţi ai T.P.S. Patriarh Nicodim, au lu­at parte P­S­ Preoţi Consi­lieri Petru Şerpe şi Nicolae Cosma, Protopop Georgescu-Câmpinş, pre­cum şi d. Gri­gore Spiru, şeful de presă al Sf. Arhiepiscopii a Bucu­reştilor şi Fătriaarhii şi un nume­ros grup de d-ne în frunte cu d-nele­ Popescu, Gheorghiu, Maria Preot Popescu, preşed. U.FR, etc. După slujba religioasă din mă­reaţa biserică din Comarnic, a luat cuvântul P. C. Preot Consilier Petru Şerpe care în cuvinte bine simţite, a relevat activitatea şi meritele părintelui Florian Popescu şi apoi a dat citire gramatei Pa­triarhale prin care Sf Sa este înălţat la rangul de econom sta­­v­rofor de către I­­p. S. Patriarh Nicodim. P. C. Consilier Petre Şerpe a arătat apoi că I­P­S. Patriarh Ni­­coodim se află într’o călătorie la Moscova şi îndeamnă poporul cre­dincios ca împreună cu preoţii să Înalte rugi către Dumnezeu pen­tru sănătatea înaltului Păstor şi pentru închegarea unor frăţeşti le­gături intre poporul român şi ma­rele popor dela Răsărit. Soborul de preoţi în frunte cu P. C. Preot Turcu, fost protoiereu de Orăştie, oficiază un polihrlnar pentru sănătatea I­­P. S. Patriarh Nicodim. A răspuns preotul paroh Florian Popescu care a declarat că se sim­te deosebit de bucuros de­ cinsti­rea ce i s-a făcut de către I.­­ S. Patriarh şi a mulţumit consilieri­lor I. P. S- Patriarh că s’a ostenit să participe la această solemnitate. A urmat o agapă în cadrul că­reia au cuvântat: P­r. Consilier Petru Serpe pentru I­­P. S. Patri­arh Nicodim, d. ing. Iulian peter, fost prima general al Capitalei pentru Biserică şi preoţi, Proto­popul N. Gaiorgescu-Câmpina, preot Banu şi preotul paroh Flo­rian Popescu. CURIER JUDICIAR ACŢIUNEA IN CONSTATA­REA ILEGALITĂŢII ACTULUI ADMINISTRATIV O chestiune interesând pe func­ţionarii înlocuiţi sau mutaţi, a fost pe larg d­esbătută în faţa Curţii de Apel, S. IV, ca instanţă de Contencios Administrativ,­­de la care a primit o rezolvare după divergenţă. Problema era în legătură cu­ in-' terpretarea art. 4 şi 6 din legea Contenciosului. Primul text pre­vede că acţiunile în Contencios împotriva acteilor autorităţii prin care funcţionarii sunt înlocuiţi, destituiţi sau mutaţi, vor trebui intentate, sub sancţiunea decăde­rii, în termen de 30 zile. Art. 6, aşa cum a fost modificat în 1933, prevede că nu se poate intenta o acţiune îr­ daune rezultând din­­tr’un act administrativ de autori­tate, decât după ce în prealabil s’a obţinut pe calea unei acţiuni in contencios Administrativ o decizie definitivă de constatare a ilegali­tăţii actului administrativ. Chestiunea pusă in discuţie era aceea de a se şti dacă acţiunile în constatarea ilegalităţii, adică ac­ţiunile prin care funcţionarii în­locuiţi, dest­ituiţi sau mutaţi cer — nu reintegrarea — ci stabilirea de către Contenciosul Adminis­trativ că actul este ilegal , pen­tru ca pe urmă să se poată con­­forma art. 6, să ceară dauna pe calea dreptului comun, trebue să fie intentate în termenul fatal­ de 30 zile prevăzut de art. 4, sau dacă ele pot fi intentate ori­când, adică timp de 30 de ani. Curtea, după divergență, a de­cis că acţiunile în constatarea ile­galităţii chiar împotriva actelor de destituire, înlocuire sau mutare pot fi introduse ori­când în cursul a 30 de ani. In consecință, Curtea a respins exc­epțiunea ridicată de reprezentantul Ministerului prin care ceruse respingrea ca inadmi­sibilă a acţiunii în constatarea ilegalităţii făcută de funcţionarul înlocuit. întru­cât a fost introdusă peste termenul de 30 zile. Soluţia dată de Curte este cu atât mai interesantă cu cât ea vine în contradicţie cu jurispru­denţa fixată de Secţiunile Unite ale Curţii de Casaţie acum trei ani. Desigur că autoritatea va face recurs, astfel că înalta Curte va fi pusă în măsură să-şi spună din n­ou cuvântul în această chestiune. LUCRĂRI CLANDESTINE LA INSTALAŢII DE TELEFOANE Mecnicul Gh. Ruscu, din Fundă­tura Părului 18, deşi încetase d© a mai face parte din personalul societăţii de telefoane, şi-a păs­trat totuşi legitimaţia, pentru ca astfel să poată cu această presu­pusă calitate să procedeze la e­­x­ecutarea de lucrări şi derivaţie şi de altă natură la instalaţiile posesorilor de telefoane. Lucrările pe care le efectua aveau caracte­rul de clandestinitate, fiindcă nu erau autorizate de către organele de resort ale societăţii de tele­foane , iar abonaţii respectivi erau de conivenţă fiindcă deşi nu­­ exi­stau autorizaţiile de efectuarea modificărilor sau derivaţiilor pe care le doreau, plăteau sume mari mecanicului Ruscu, pe care-1 cre­deau că este în serviciul Societăţii şi totuşi le satisface interesele călcând îndatoririle lui faţă de Societate. Activitatea lui Ruscu find des­coperită ,a fost sesizat parchetul care, prin rechizitorul dat, a trimis pe numitul inculpat în judecata instanţei corecţionale pentru de­licte repetate, sancţionate de art. 301 din legea de exploatare P.T.T. şi art. 5 alin­ 2 din legea de ex­ploatare a S. A. R. de Telefoane. A fost descoperit la locuinţa lui Ion, Fanemile din str. Elena Cuza 106, un cuptor clandestin unde se fabricau covrigi şi pâini. Autori­tăţile au confiscat 600 covrigi şi 180 pâini cari au fost donate re­gimentului Mihai Viteazul, iar Fullemile a fost trimis de către parchet ,în judecata instanţei de sabotaj în star© de arest ------------------------- -Doua concerte ale artiştilor sovietici Joi, 31 Octombrie şi Vineri 1­5Noembrie, la orele 20,­­trupa de artişti sovietici care se află în Ca­pitală organizează sub auspiciile ARLUS-ului două concerte in sala „Fantasio”, îşi dau concursul Knarik Gregorian (soprană), ar­tistă emerită a republicei Azer­baidjan, Lisa Ghilels (vioară), laureată a concursului Internaţio­nal de vi­oină din Bruxelles Vsevo­lod Axionov (declamator), laureat al concursului de declamaţie, Ghert Tomik (violoncel), laureat al concursului unional al instru­mentiştilor, Vladimir Frocosev (bariton) solist al Teatrului Mare Academic al URSS, Nadia Arti și Alla Lenina dela Teatrele Acade­mice din Moscova și Ivan Kurilov dela Teatrul de Stat „Stanislav­ski”. La pian, d. F. Feinstein și V. lampolski. Biletele de vânzare la librăria „Cartea Rusă”., ____ ____***-------­SABOT A3 "'OS*® SĂRBĂTORIREA ZILEI PRIETENIEI ROMÂN­O-SOVIE­TIC­E IN ŢARĂ * LA M­EDIAŞ Ziua prieteniei româno-sovietice a fost sărbătorită in oraşul nostru după următorul program: Sâm­bătă, 19 c., la şcoalele secundare s'au ţinut şedinţe comemorative, în care s’a vorbit elevilor despre raporturile româno-ruse. Duminică, 20 c., secţia locală „ARLUS”, a organizat o manifes­taţie publică, in cadrul căreia de comandor aviator Alex. Zaharescu, comandantul Centrului de instruc­ţie al aviaţiei şi preşedinte al sec­ţiei militare „ARLUS”, a arătat ce este Uniunea Sovietică şi care sunt temeiurile istorice ale prie­teniei rom­âno -sovi­eti­c­e. D-sa a subliniat apoi realizările sovietice în domeniul culturii şi al civilizaţiei, şi a demonstrat ne­cesitatea strângerii raporturilor noastre, de prietenie cu Vrginea Sovietică. W.. D. prof. Alex. Casimir, preşe­dintele „ARLUS’’-ului a subliniat realizările „ARLUS”-ului, în cei doi ani de activitate. Conferinţa a fost urmată de un program de cântece şi dansuri so­vietice. Orchestra filarmonică, condusă de d. prof. Fr. Schuller, a execu­tat imnul regal român şi imnul sovietic. LA SIBIU In cadrul sărbătoririi zilei prie­teniei româno - sovietice, filiala ARILUS a organizat o reuşită manifestaţie, la care au participat un număr impresionant de cetă­ţeni, exprimând pe această cale, dorinţa lor fermă, de a cimenta legăturile de strânsă amiciţie cu generoasa noastră prietenă Uniu­nea Sovietică. Armata, care a luptat cot la cot cu armata roşie împotriva hitlerismului n’a lip­sit dela aceasta măreaţă sărbă­toare. încă de dimineaţă, armata, şco­lile şi diferitele sindicate au fă­cut o procesiune la mormintele ostaşilor sovietici din Dumbravă şi din faţa administraţiei finan­ciare depunând coroane. De aici, în catedrală au asistat la Te- Deum, iar la ora 11 s-au îndrep­tat cu toţii spre piaţă. Seria discursurilor a fost des­chisă de d. Nicolae Martin, pre­şedintele filialei ARLUS, care a dat apoi cuvântul d-lui general Romulus Dimitriu. A urmat d-na ajutor de pri­mar Maria Ursa, care în numele femeilor a evidenţiat lupta fe­meilor pentru democraţie, dând ca exemplu femeia sovietică. Un tânăr progresist a înmânat dlui lt.col. Savcenco o ştafetă, prin care organizaţia Tineretu­lui Progresist­­adresează Uniunii Sovietice omagiile recunoscătoare ale tineretului, pentru generosul sprijin dat de Uniunea Sovietică. Seria cuvântărilor a încheiat-o d. Smeu Ioan, preşedintele Co­misiei locale. După masă la Teatrul Munici­pal, s-a dat un reuşit festival ar­tistic, organizat de ARLUS. :­i LA TG.» NEAMŢ Duminică 29 octombrie, nemţe­­nii au sărbătorit cu un fast deo­sebit ziua amiciţiei româno-sovie­­tice. Dimineaţa, după oficierea servi­ciului religios, la catedrala din centrul oraşului, s-a oficiat un Te-Deum de către soborul preoţi­lor nemţeni. Au asistat membrii asociaţiei Arlus, reprezentanţii autorităţilor locale, elevii şcoalelor secundare şi primare şi mulţi cetăţeni. La sfârşit, a vorbit păr. protoe­­reu Andone şi păr, econom stavro­for Nic. Gheorghiu, parohul Cate­dralei. Apoi asistenţa a mers la mormintele celor doi ofiţeri din armata sovietică căzuţi pe acest front, morminte aflate in str. M. Kogălniceanu. Aici soborul preoţi­lor a oficiat un serviciu de veşnică pomenire, după care d. învăţător Ştefan a vorbit despre prietenia­­româno-sovietică. Asistenţa a mers apoi in sala „Richard“ unde d. avocat Wilcke, preşedintele­ asocia­ţiei „Arlus”, a organizat un fes­­tival. LA RS.­ARAT Ziua prieteniei româno-sovietice a fost sărbătorită şi în oraşul no­stru cu fastul cuvenit. La ora, 11 dimineaţa, în prezenţa autorităţilor civile şi militare, a reprezentanţilor partidelor demo­crate, a membrilor Arlus-ului,, a ofiţerilor din garnizoană şi a nu­meroşi cetăţeni din toate stratu­rile sociale, s’a oficiat un Te- Deum la catedrala ,,Cuvioasa Pa­­raschiva“. La ora 4 d. a., s’a dat la Cercul Militar, în faţa unui public neo­bişnuit de numeros, un foarte reu­şit festival cultural-artistic, orga­nizat de Arlus. D. consilier Vesp. Grigoraşcu, preşedintele Arlus-ului, a relevat Însemnătatea zilei, accentuând că sentimentul de prietenie trebue să anime, in mod sincer şi neprecu­peţit, pe toţi românii faţă de U­­niuriea Sovietică, ţară care ne-a întins o mână prietenească in cele mai grele ceasuri pentru, po­porul român. Au mai vorbit în acelaş sens d-nii: maior Dimitriu, prof. T. Lupăştea­nu, ajutor de primar al oraşului şi insp. şcolar Marin Roşea. S-a desfăşurat apoi un frumos program artistic, cu­ concursul d-rei Aura Piliuţă-Abcaz, de la O­­pera Română din Bucureşti, al d-lui Aurel Borneanu, bariton la aceeaş Operă, al d-rei Livi­a, Teo­­dorescu (pian) şi al d-lui Liviu Teodorescu (violină), al d-nei Grozdeschi fostă primadonă la Opera din Leningrad, al d-lui Au­rel Rabega (pian), precum şi al elevelor şi elevilor şcolilor primare şi Secundare din localitate. Programul s-a încheiat cu un ta­blou alegoric, simbolizând priete­nia româno-sovietică. După aceasta, d. maior sovietic Rosenzweig a adus elogii organiza­torilor acestui festival şi şi-a­­ex­primat speranţa că se va lucra şi in viitor, cu aceeaş abnegaţie, pentru ca legăturile dintre po­porul român şi popoarele sovieti­ce să devină o mare şi frumoasă realitate. S’a expediat apoi o telegramă centralei Arlus din Bucureşti. LA TG.­OCNA In ziua de 20 Oct. populaţia o­­raşului Tg. Ocna şi întreaga plasă. Trotuş şi-au arătat în chip sârbă,­toresc prietenia faţă de marea şi puternica noastră vecină de la ră­sărit. In Tg. Ocna, după un Te-Deum oficiat la biserica „Precista“, pă­rintele Matei a arătat însemnă­­tatea zilei. S-a dat apoi o serbare la cine­matograful „Oituz“ organizată de Arlus, unde au vorbit d-nii colonel Ionescu-Pelican, It.-col. Emanoil, comandantul colegiului mit­u­rii» -­d. F. Danciu, primarul oraşului re­­prezentând B.P.D. şi Alex. Iaru din partea sindicatelor. A urmat un festival artistic cu recitări şi corul C.A.M. In plasă, în toate comunele s’au organizat de Arlus şi B.P.D. adu­nări, vorbindu-se sătenilor de im­portanţa legăturilor de bună şî sinceră vecinătate cu Rusia So­vietică. LA NICOREST! Ziua prieteniei româno-sovietice a fost serbată şi la noi cu deose­bit fast. Dimineaţa, după slujba biseri­cească s’a oficiat la biserica Ser­­daru, un Te-Deum, asistând mulţi credincioşi şi autorităţile comunale şi şcolare. După, Te-Deum au vorbit păr. Vasile Popa şi d. înv. Const. I. Oprea, despre importanţa zilei prieteniei româno-sovietice, cerând ca legăturile dintre ţara noastră şi puternica vecină de la Răsărit, să­ fie cât mai sincere și durabile. CRONICA SPORTURILOR UNELE SURPRIZE LA FOOTBALL Duminicala activilitatie de football a adus u­nele surprize. Cea mai mare este petrecută la Craiova unde e­­chipa locală, ultima din clasament, a dispus cu scor categoric de TJ. D. R. care are la activul său un­ match nul cu I. T. A., prima clasată. Iată rezultatele mai principale ale zilei : Bucureşti C. F. R.—Ferar 2-0 (0-0). Bucureşti: Juventus—Deranagamt 3—0 (2—0). Craiova : F. C. Craiova—U. D. R. 7—2 (3—1). Ploeşti: I. T. A—Prahova 3—0 (0—0). Timişoara: Carmen—C F. R. (T) 3— 0 (0—0) Oradea : Ciocanul—libertatea 3—0 (0-0). Cluj : Universitatea—Jiul 0—0. După această a opta etapă, clasa­mentul se prezintă precum ur­mează : 1 X. T. A 8 7 X 0 29 : 10 15 2 C­F.RI­­B. 8 6 0 2 ÎS 1 7 12 3. ‘­a'FIR)' (T) 8 3 2 1 16 : 13 12 4. Univers. , 8 5 1 2 24 : 11 11 5. Juventus 8 5 0 3 24 : 10 10 6 Carmen 8 5 0 3 22 : 13 10 7. Ciocanul 8 4 1 3 14 : 7 9 8. " Dermagamit 7 3 0 4 20 : 24 6 9. Libertatea 1 3 0 5 13 :20 6 10 Ferar 7 2’ 1 4 12 : 9 5 11 ‘ Prahova 8 2 1 5 8 : 32 5 12' U D. R. 8 1 3 5 11 : 23 4 13' Jiul 8 116 4:19 3 14. F.C. Craiova 8 1 0 1 10:28 2 ALTE REZULTATE Bucureşti: U. Tricolor—Venus 4— 1 (0—1). Bucureşti S F. C. Ploeşti—Socec 4—0 (1—0). Bucureşti­ S T.B—Griviţa C.F.R. 4—1 (1—1). Timişoara 3. Ov A.M.T.—Sparta 3—3 (0—2). Simeria I A.M.S.F.A—C.F.R. 3—1 a-1). Reşiţa I S S.M.R.—2B August 3—1 (2-1). Arad 3 Gloria—C.F.R. (CrJ 1—1 CI—0). Arad * C. F. R.—MLecitrica CD 1—1 (0-0). Constanţa : Desrobirea-Sparta­­ 4—4 Cl-0). Ploeşti: Textila (Sf. G.)—Feroe­m­ail 3—1 (1—2). ‘ Călăraşi : Sp Club—F.C. Călăraşi 1—1 (2—0). . laşi : Gloria C.F.R.—Polittechnica 4—3 (3—1). Tg. Mureş : C.F.R.—Ind. Sârmei î—6 (6—o) Tru­da: CrlJMf C.F.R—C.F.R. 3—1 (0-1) Lupeni: Mteîerul—Mica (Brad) 1—0 (2—0). dud . Rerata — Victoria 3—1 (5—0). ■ Sibiu! Soteag—Arzenal- £—1 (0—5). REZULTATUL MATCHURIOR DE BOX DE DUMINICA. In arena ,,Paladium“ s’a inaugP­rat Duminică dimineata sezonuil pugilistic de iarnă. Cu acest pri­lej F. R. Box ne-a oferit un pro­gram carie flăgăduia foarte mult dar care nu a corespuns din cau­za finalului neprevăzut al mat­­chului vedetă. S­-au înregistrat următoarele re­zultate: Gheorghe­­Maximilian a întrecut la puncte pe Gheorghe Cn­iora.ru Mai technic decât adversarul său Ilie Antonescu a dispus la puncte de Dumitru Sfetcu. După o luptă dârză Victor Du­mitru (71,800 kg.), a recoltat victo­ria la puncte asupra lui Grigoris Matei (73 kg.) Marin Gaspar (56,30 kg.) şi Du­mitru Marin (58 kg.) au furnizat cea mai palpitantă partidă a reu­niunii. După zece reprize dinamice victoria a revenit lui Dumitru Marin, un campion în devenire Matchul de campionat naţional la categoria uşoară a opus pe deţi­nătorul Petre Brâtescu (61.900 kg ), lui Dumitru Petrescu (61 kg). In repriza a doua, când combatanţii nu arătaseră încă nimic, Petrescu s a prăvălit în urma unei lovituri recepţionată sub centură. Juriul nu a văzut însă acest lucru şi a.a declarat pe Brâtescu învingător­­ prin k. o. NORHADIAN DUBLU CAMPION CICLIST Ruminică dimineaţa s’a disputat pe distanţa Bucureşti—­Ploeşti— Bucureşti, campionatul naţional ciclist de fond. — Proba s’a disputet contra crono­­metrului şi victoria a revenit îp. Etel impresionant lui Errant Nyar­hadin care, devine astfel, dublu campion naţional. Julian Gociman şi Nicolas Chi­­comban au ocupat locurile din spatele învingătorului­ ULTIMA ALERGARE MOTO-­ CICLISTA DE VITEZĂ T Amânată cu o săptămână din cauza timpului nefavorabil ultima alergare motociclistă de viteză a an­ului se va disputa Duminică 3 Noembrie, pe circuitul din șoseaua Jianu. Reuniunea, se va bucura de pa­tronajul d-lui g­rav de corp­­de armată Victor Dombrowski pri­marul­ general al Capitalei.' ' "

Next