Universul - Capitala, decembrie 1946 (Anul 63, nr. 277-299)
1946-12-01 / nr. 277
Patrimoniul zootechnic Intre bogifiile de bazA ale (Arii noastre se numara gi capitalul zootehnic. A.nunmlele sunt auxitiarul cel mai premies—am pulca apimne: xrulispensabil — al agricultuirii. Si oricat de uriagi ar fi pagii ce s’ar face in mecanizarea agriculturii, o economic agricola echilibratA gi prospers i nu se poate dispensa de contribu(ia economic! animale, cu care trebue sa mearga mana in mana. Acest adevAr este mai cu deo- sebire valabil contra o lara cu proprietate agrara micA $i mijlocie, cum este asta/.i lara noastra, in urma reformei agrare din primavara anului trecut. Ca instrument de muncA si de bracturne, ca mijloc de alimentare a familieiArAneuti cu produse animale si derivate, sau ca subrsA supUmentarii de castiguiri pentru cultivatorul agricol, prezenta animalelor domestice in gospodAria satelor noastre spare ca o necesitate vitalS, farA de care condi^ia lor de viatA este condamnata la o stare perpetua de inferioritate. Problema este astazi de o strin - gentA actualitate in urma ravalgiilor semanate de razboi si de cei doi ani consecutivi de seceti. E adevarat, cA sub acest raport, fara noastra n’a avut nici inainte de rAzboi o situatie satisfic&toare. Num&rul capetelor de vita raportat la totalul populiatiei era cu mult inferior celorlalte (Ari agricole europene gi. chiar unora din tirile prepomnderent industriale, cind era Germania, de pildA, care, degi ae lettoUTa de • repartilie animalA pe Cap die locul tor mult mai favorabilft de c&t a noastrA — si a•easta chiar tn tranpul r&zbohilul *— ducea totul o politiei de mf najare a stopuirilor proprii, prefer&nd n't se aproviaioneae del* aoi si dela eelelalte tari din Arens, pe baza cimoscuitelor conven- W leonine de owlabonare tconomH, ce-au aceentuat si In acest ttomenia procesul pauperizArii noastre. Intimii doi ani de seceti n’au facut decat sit adanceascA in forme si mai grave golurile ivite in aceasti bogi(ie nationalA, reducand in genere cam la jumitate stocul cornutelor mari si mici si la 30% numarul pAsarilor de care mai dispunem azi. Pe de alta parte, lipsa unei ingrijiri mai bune a vitelor, datoriti starii inapoiate a satelor noastre, lipsa de emulatie in cresterea ?i selectionarea lor, culminand cu lichidarea chiar si a putinelor cresc&torii sistematice pe care le aveam, la care se adaogi apoi frecventa bolilor si insuficienta asistentei veterinare, vin si completeze cauzele derailerii acestui pretios patrimoniu al firii. Problema intereseaza prea de, aproape hrana populatiei si ecoonomia generalica omisiunea ei din prftocupSrile guvernului si ale organiailiunilor politice care-1 compun si fi fost cu putinii. Adevirul e ci problema capitalului nostru zootehnic figureazi la loc de cinste in platforma program a Blocului partidelor democrate enuntati inci din Mai 1916. La partea IX a Platformei (Politic® economici $i financiari), sub capitolul „Agricultura”, se prevede textual: „Va fi incura.iatft cresterea vitelor si a pisicilor, creindu-se •» acest scop islazuri comunale si intensifi candu - se culturHe tie Plante furajere”. 5»i ca o subliniere a acestei prevederi. *e adaogi. ..Telul spre care tinde B. P. I. este al niciunei gospodirii lirine?ti si nu-i lipseasei vitele de miinci si tot ceeace poate imbunitili stare* materialia s&tenilor”. $i tot in legituri cu aceasil problemi, la cap. ..Titrinimia” din platforma-program, gasim: ..Se vor lua misuri pentru asigurarea asistemtei veterine la tari si pentru infiintarea asigurarilor pentru vile” Punct deosebit de important, menit si implineasci un gol adanc si mult simlit in economia animali a tarii. Problema cea mai urzitoare, insa, care se pune acum in aceasta diirectie este aceea a refacerii stocurilor. Ea ,intampini serioase greutati in clipa de fati din cauza imputinirii etalonilor de reproductie si a inferioritatii lor calitative. Din taurii aPti de reproductie nu mai avem azi nici jumatate din necesarul raportat la numarul vacilor mai mari de doi ani ,! cam aceea?i este si proportia armasarilor fata de numarul apelor mai mari de trei ani. Pentru monta publici Statul nu mai dispune azi decat de 800 armasari, iar dintre cei particulari numai un contingent restrans poate fi folosit efectiv la reproducere. Sunt deficiente cu repercusiuni din cele mai serioase asupra refacerii stocurilor — mai cu seama la aninalele mari, unde prolificitatea e^te mica si la in'tervale mari de timp. De aceasta sitmnt’e se vor resi.m{i fireste muncile agricole si necesit3ti!e de traefiune animali in genere, dar In acclss timp si conditiunile de alimentare a populatiei cu carne si derivate animale. De aci si nevoia impefioasa a completarii stocului animalelor de reproductie, prin import si selp.ction&ri sisteimatice* cum si a folosirii pe scari cat mai intinsi a insamantarilor arfificiale ce se practicS azi curent in toatf tarile pentru implinirea stocurilor de animale, in lipsa etalonilor naturali de reproductie. Programul guvernului a prevSzut si aceasti necesitate in* Or’ujt paragraf special, in care se spugre ci se vor lua masuri ca fermele model de sfcat ?i cele particulare sa-si indeplineasci menirea de a produce, pe langi seminte seiectionate pentru owl* tura, si reproducSitori de rasi necesari agriculturii. H. I Muzeul armatei ro$ii din Moscova de M. SLVASTOS In timpul rdzboiuhti, radio Moscow a difuzat ruite fapte de atrme ale soldapilor sovietici. Nu vom uita niciodata modul cum a fost luattd cu asalt o cazemiatd gerrruma. Rutfii ermi numai la 20 metri de cazemata, dar nu puteau hiUinta din pricina unei rftitrattere apezate intro deschizatufi, cat o ferestruicS’ din care curgea neintrerupt o ploaie de gloanfe. Un soldat sovietic reupi $a se strecoare pe brind pind subt Zhdul cazemater, de-acolo se repezi spre locul mitraUerei pi se aruncd cu capul inainske in deschizdtura, intrind cu umerii pi cu pieptul in ferestruicd. In aceidpi cUpd corpui lui fu strdpuns de zecii de gloanpe, dar tovamipii sai profitara, de minutele ctnd mitraliorul nu-i puted pintii» pi din ctteva salturi fura lingo, cazematd pe care o aruncara in aer. Nu se va uita nici eroismul acelui aviator sovietic, care primi misiunea — impreuna cu o formafiune intreaga — sa distrugd un pod peste Nipru. Avioanele se rotira pe deasupra, aruncdra bombe, dar nici una nu atinse obiectSndul. Atunci un aviator se sacrifice Se desprinse din stolpi se cobori drept deasupra podului de care se izbi cu toata incarcdtura de bombe — indeplinindu-pi cu prisosind misiunea. Istoria razboaielor pa avea trecut Pe port la loc de cinste grupul celor 28 cUs infanteripti care, in fata Moscovei, au pinut pe loc o coloand de tancuri germane pind la sosirea rezervelor — murind topi, atari de unul. Muzeul armatei ropli din Moscow® prezinta o nest&rpitd. eerie de astfel de fapte eroice. Orgardzatorii muzeului nu ne dau numai fotografii pi descrippii, ci pi obiecte — maXturH etoevente ale actelor de razboiu. Astfel vedem intr'o said o bobind de sirma- insotitoarea ne popestepte cum un soldat dela transmisiuni, cu bobina aceasta, s’a tirtt pe brinci pe c&mpul de luptd pentru a face legdtur* cu find adus de formatiunea vecind (ntr’un anumit loc. Soldatul ajunse acolo, dar cind potrivea cu degetele capetele firelor —, un glonte ii zdrobi amandoud miinile. A- tunci sbldatul apued firele cu gura fi le inodd in dinfi. N’i se aratd scene din luptele dela Stalingrad fotografiate de rufi sau de germani. Nemtii aveau pasiunea fotografierii. Vroiau sa aibd amintiri de pe front — chiar dela evecutii. La un soldat nazist s’a pasit o fotografie, care reda scena executiei prin spinzuratoare a unei partizane: o fata de 19 ani, studenta, care fusese supusa celor mai grele torturi pentru a face destainuiri. Germanii erau sistematici si ’n sdvdifirea torturilor. Intr’o vitriad sint expuse instrumentele naziste — dela cravata de cauciuc pina iarinca din sirma elastica de otel cu o bila de fier in virf. Ei erau siguri de succes. Nici un moment nu le trecea prin minte eventualitatea tragerii la raspundere. Siguranta lor rezulta fi am faptul ca tiparisera in nemtefte ausweiss-uri de circulafie in Moscova. Unul este expus subtxticid — ca un exemplu viu al spiritului metodic german ’ Acesta nu-i un act izo’.a-t- E.rista astfel de ausweiss-uri fi pentru rLeningrad... Germanii credeau cd-i vorba in Rusa de-un Blitzkrieg de douatrei luni. Ofiterii nazifti erau imbracafi in elegante haine subfi^i, aveau pantofi in picioare. Intr’un dulau sint expuse aceste uniforme de vara pina la chipiu... Sosind iarna ruseasca, nemtii tfu fost nevoifi sa-si captu feascd vestele cu ,,Vollkischer Beobachter“ si sa-si construiasca, pentru picioare, enormi fotoni de pae. Modelele sint expuse alaturi de straifele, cu care porn’sera nazii'H din Berlin la cuceriretii lumii. Armatele sovietice s’au luptat cu o tehnica perfedd si bogatd. S’au luptat cu un elan razboinic, — partea inspirat de soldafi din toate bdtdliile ctftigate in trecut. Ca omutrturie, stau de straja in prime.. saida muzeului trei steaguri vechi rusefti — cu care s’au ciftigat odinioara marile victorii, ca cea dela Poltava. Sfirfitul — ti vedem cu ochii In fundul unei sdli, pe un piedestal, sta steagul rofu implintat de tipele viceto-rioase deasupra cancelariei Reichului. Aldturi, pe perete, se afla fotografia celor doi soldafi care — cu pericolul viepi — s’au colfarat pe acoperif fi au arborat drapelul biruintei. ■ La picioarele steagului rofu, aruncate pe dufumed unul peste altul, zac zeci de steaguri naziste de diferite culori, cu fel-de-fel de desene fi inscripfii. Pe faldurile botite se zareste. ici-colot cite un coif de cruce incirligata. MOSCOVA. — O uriasS demonstratie sportiv & in Piata Rosie Interzicerea intrebuintarii manualelor de scos la neanrebate Bucuresti, 29 (Agerpres). — Ministerul Educatiei Nationale pune in vedere d-tor profesori si invatatori ca este interzisi intrebuintarea cartilor vechi, care n’au fost reaprobate le minister anul acesta. Directorii de scoli sunt direct raspinzatori acolo unde se vor gasi asemenea carti. Pupil ?Mm anivsrfrii vni HMI si al deschiderii Parlamentului Dumineca 1 Decembrie se va sSrbatori Alipirea Ardealului la Tara Muma si va avea loc deschiderea Parlamentului potrivit urmatorului program : La orele 11 , se va celebra un Te-Deum la Sfanta Patriarhie pentru sSrbatorirea traditdonala a Alipirii Ardealului la Tara Muma, diin prezen^a : Casei M. S. Regelui; membrilor guvernului; Comisiei Aliate de Control; reprezentantilor politiei Si milifcarii; reprezentantiilor Adun&rii Deputa^ilor; reprezentantilor Inaltelor autoritSti Civile $i Militare, delegatii Cavaierilor Ordinului ,Mihai Viteazu-1” ?i ai Ordiinului ,,Virtu tea M'iitarS”. O campanie de onoare cu rouzfc5 si draipel va da onoruri-Ie. DupS termi-na-rea serviciului reli-gios domnul ministru de razboiu va vorbi trupei. Muaiceie miflite se vor cSnta In pietele publice. In ArmatS se va vorbi despre InsemnStatea zilei. La orele 11,30 dupS cuvSn tul d-lui ministru de razboiu, inaltele personalitati invitate vor lua parte la deschiderea Adunarii Deputa-tfflor. Pornirea cortegiului Regal dela Palat se v a anunta prin 101 lovituri de tun. Majestatea Sa Regeie va fi intSmpinat de Casa Ma-jestStii Sale Regeslui si d-nul dr. Petru Groza, presedintele Consiliu-lui de ministri. D-nlc minis-jtri si general! comandanti ai Marilor Unitati impreunS cu ?efui Marelui Stat Major vor a?tepta sosirea MajestStii Sale Regelui In Aula dela intrare. La orele 12 — se anun^S, in sala Adun3 rii Deputatilor sosirea MajestStii Sale Regelui. Majestatea Sa Regele intrS in sala sedintelor Adunarii Deputatilor urmat de curte ?i adjutantii Sai. Majestatea Sa Regele, Inconjurat de ministri, citeste Mesajul Regal adresat Adunarii Deputatilor. Apoi d. prim miniistru declara deschisS sesiunea Adunarii Deputatilor. Dupa plecarea MajestStii Sale Regelui Adunarea Deputatillor procedeaza la lucrarile sale. Sosirea invitatilor se va face in felul urima-tlor : Pans la orele 9,30 vor sosi invitatii in Palatul AdunSrii Deputatiior. Pana la orele 10,30 invitatii la Te-Deum. IN TA«A La orele 11, se va oficla un Te-Deum in t-o®te biseritcille din Tara, la care vor participa capli autoritatiloir civile si militare looale. In ?coli si ostasi-ior se va vorbi deepre insemn&tatea zilei. In intreaga iara se va arbora dirapelul nattion®!!. Retragerea din circulatie a monedelor de 200 500 lei In .,Moniitorul Oficial” de erf ■a aparut urm&torul decret regal: Art. I. Incepdnd cu data de 1 Decemvrie 1946, se retrag din circulatie monedele de alamo, de 200 f i 500 lei, emise in baza jurnuluhd Cons'tih&fP de mimiftri cu Nr. 1.419 din 1945 fi decretullege Nr. II din 1946, Art. II. Preschimbarea monedelor de 200 fi 500 lei, ce se retrag din circulape, se va face de catre casieriile sediilor fi agenpilor Bcnicii Nationale a Romaniei, precwn fi de cele ale administrapilor financiare ?i perceppilor, primindu-le in platd de impozite sau inlocuindu-le cu oricare alte monede in circulate.r. Opera punea retragerii monedelor de asfartid de 200 fi 500 lei, va dura pdind la 31 Decembre 1946, datd, dupa care pierd orice putere circulatorie, putand fi primite numai in plats, de impozite pana la 31 Ianuarie 1947. Art.*v. Monedele retrase din circulatie vor fi predate Monetariei Napolaile. Un nou examen de admitere in facultatea de medicina umana Erf a fost semnatS decizia prin care s’a aprobat un nou examen de admitere in avun I al facultatii de medicina urman^ din Capitals. La a-ces-t examen se vor pre zesnta numai candidati care au fost inscrisi la prinul examen Si care n’au fost declare ti reu-5ifl. Data exameniuliut va fl fix-atS de cStre facultate. Sporirea taxe!or postale externe Bucuresti 29 (Agerpres). — Direcjirunea generala P. T. T. aduce la cunostinta publicalii ca, in urma majorarii echvalentului francului-aur la lei 10.500, taxele pentru trimiterile postale externe vor fi,-incepand dela 1 Decembrie 1946, urmatoarele : O carte postala simpla sau iluistrata. lei 1800. O ser'veste simpla lei 5000. O carte de vizita lei 600. Un imprumat lei 600. Taxa de recomandare lei 4200. Taxa de expres lei 6300 Directiunea generala P. T. roaga publicul sa aplice pe corespondenteie externe timbre corespunzfitoare noiilor taxe, pentru a nu fi expuse sS fie classte la rebut. Informatiuni cu privire la francprea . edorlalte. trimeteri postale se pot cere oricarui oficiu P.T.T. REGRUPAREA GUVERNULUI Hotararile Conferintei reprezentantilor partidelor din Blocul partidelor democratice “ Consiliul Politic al Blocului Partidelor Democrate comunica: „Vineri 29 Noembrie a. c., la orele 18 a avut loc o conferina reprezentantilor tuturor partidelor din Blocul Partidelor Democrate. Conferinta a fost prezidatS de d. prim ministru dr. Petru Groza, presedintele Frontului Plugarilor. Conferinta a luat in desbatere situatia creiata prin rezultatele obtinute in alegerile de la 19 Noembrie a. c. Ca urmare a schimburilor de vederi cat $i a desbaterilor, conferinta a ajuns in unaninitate la hotSrirea regruparii guvernului in urmStoarea forma: PRESEDINTELE CONSILIULUI DE MINI^TRI: D. Dr. Petru Groza (Frontul Plugarilor); VICEPRE$EDINTE AL CONSILIULUI DE MINI§TRI: D. Gh. TAtarascu (P. N. L.); MINISTRUL AFACERILOR INTERNE: D. Teohari Georgescu (P. C. R.); MINISTRUL COMUNICATIILOR: D. prof. ing. N. Profiri (P. C. R.); MINISTRUL JUSTITIEI: D. Lucretiu Petrascanu (P. C. R); - I.MINISTRUL ECONOMIEI NATIONALE: D. Gheorghe Gheorghiu-Dej (P. C. R.); MINISTRUL COMUNICATIILOR: D. prof. ing. N. Profiri (P. C. R.); MINISTRUL EDUCATIEI NATIONALE: D. $tefan Voitec (P. S. D.); MINISTRUL MUNCH ?I ASIGURARILOR SOCIALE: D. Lotar Radaceanu (P. S. D.); MINISTRUL MINELOR $I PETROLULUI: D. Profesor Tudor Ionescu (P. S. D.); MINISTRUL AFACERILOR STRAINE: D. Gheorghe Tatarovcii ( POST ), MINISTRUL FINANTELOR: D. Al. Alexandrini (P. N. L.); MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE: G. Vantu (P. N. L.); MINISTRUL ARTELOR: D. Ion Pas (P. S. D.); MINISTRUL AGRICULTURII 31 DOMENIILOR: D. Profesor Traiian Savulescu (Fromtul Plugarilor); MINISTRUL COOPERATIEI: D. Romulus Zaroni (Frontul Plugarilor); MINISTRUL INFORMATIILOR: D. Octav Livezeanu (Frontul Plugarilor); MINISTRUL CULTELOR: D. Radu Rosculet (P. N. L.); MINISTRUL SANATATII: D-na dr. Florica Bagdasar; MINISTRUL DE RAZBOI: D. General de Corp de Armata Lascar Mihail. SUBSECRETARIATE DE STAT Adjutant de Divizie D. D5m&« ceanu, ^ Subsecretariatul Nationally tatilor, In Iotul Frontului Plu* garilor. „ Conferinta reprezentanti*' lor Blocului Partidelor Demo* crate a luat act cu deosebitS satisfac(ie de declaratiile reprezentantilor Partidului National Popular §i Partidului National Taranesc (Anton Alexandrescu) ca, de?i nu pot participa la guvern, portofo-* liile oferite acestor partide considerandu-le a fi in dispro* por?ie cu forfa lor politica, to* tu?i ramSn in intregime solidare cu Blocul Partidelor De* mocrate, sprijinind prin grupul parlamentarilor lor opera guvernului de sub presedintia d-lui Dr. Petru Groza pana la infaptuirea Platformei Program a Blocului Partidelor De* mocrate. „Reprezentantii partidelor National Liberal, a Frontului Plugarilor, Comunist Roman ?i Social Democrat au facut declarator unanime de sprijinire totala a guvernului de sub pre^edintia d-lui Dr. Petru Groza $i, de mentinere a Blocului Partidelor Democrate, unica forts chematA a infaptui in totalitatea sa Platforma Pro-Presedintia Consiliului de Ministri: Subsecretar de stat d. Emil Bodnaras (P. C. R.); Ministerul Afacerilor Interne: Subsecretar de Stat d-nii: Ion Burcfi (P. S. D.) $i Marin Florescu (P. N. L.); Ministerul Economiei Nationale: Subsecretari de Stat d-nii: I. Gh. Maurer (P. C. R.), si Bucur Schiopu (Frontul Plugarilor); Ministerul Educatiei Nationale: Subsecretari de Stat d-nii: Miron Niculescu (P. S. D.) $i Constantin Teganeanu (P. N. L.); Ministerul Muncii $i Asigurarilor Sociale: Subsecretar de Stat: In totul P. C. R.; Ministerul Agriculturii $i Domeniilor: Subsecretar de Stat d. Constantin Agiu (Frontul Plugarilor); Ministerul Cooperatiei: Subsecretar de Stat d. Ion Ciolan (P. N. L.); Ministerul de RAzboi: Sub- _ secretar de Stat d. Generali grant’ Ministrii de 9 clauza petroliera New York, 29 (Rador). — Miniistrii de afaceri straini ai celor patru mari puteri au ajuns Joi sear® 1® un abord in Jegatur® cu majoritate® clauzelor econonice din diferitele tratate de pace. Chestiunea libert4tii navigatiei pe Dundee a fost din punct de vedere practie solutwnAtft. Mai rdmane ca Consiliul mini?trilor de externe sd discute problema reparatiilor gi chestiunia compensatiilor. In decursu! reuniunii de joi seara s’a realizat un progres considerabil. O NOUA PROPUNIRE SOVIETICA IN LEGATURA CU CHESTIUNEA DUNARII D. Molotov a prezentat o noua propunere in legAturi cu chestiunea DunArii. El a sugerat ca declarajia Consiliului ministrilor de afaceri straine pe care a propus-o Miercuri sA includi urmatoarea clauz a in primul paragraf: ,,Navigatia pe fluviul Dunarea va fi lib®. A §i deschisa pentru cetatenii. vasile comerciale si marturiile tuturor statelor pe baza egalitAtii in ce priveste obligatiile pe cae le implicA navigatia yi conditiile de navigatie comercialA in limitele relatiilor comerciale obisnuite”. Aceasta clauza a fost acceptabila in principiu celorlalti membri al Consiliului. D. Byrnes a spus ca ea trebue sA fie inclusa chiar in tratatele de pace. D. Couve de Murville a declarat cA doreste o definitifi mai l.anp de a expresiei „relatiile comerciale obisnuite”. D. Molotov a cerut sA i se acorde cAtva timp pentru a examina propunerea d-lui Byrnes W problema a fost remisA adjunctilor pentru a fi examinata in am4nun(ime. CLAUZE ECONOMICE IN STATUTUl TRIESTUtm Consiliul minigirflor de externe a cAzut de Acord asupra textului care i-a fost pregAtit de adjuncji dftnd forma definiitivA acordurilor realferate in sedinta cu caracter neformat de Miercuri in left Atari cu statutu! Triestului si a aprobat 27 de clauze fAcand parte din secfilie economice ale celor cinci tratate de pace referitoare la revendicArile de la Germania din parteaArilor foste inamice, drepturile de asigurare, drepturile petroliere si transferarea proprietatilor artistice. CLAUZA PETROLIFERA DIN TRATATUL DE PACE CU ROMANIA Discutandu-se clauza petrolierA din tratatul de pace cu Romania, ministrii de afaceri striine au cizut de acord ca guvernul roman sA anuleze, dacA vA fi nevoe, leftile ce fac discriminAri in legAturA cu bunurile petroliere apartinand membrilor ONU-lui. Miniistrii de externe nu au cisat totagi de acord in ce priveste prefurile pe care guvernul roman urmeazi sA le plateascA societAfilor petroliere striine. O ATENJII Apoi Consiliul ministrilor de externe a luat in considerare problemareparatiilor, iar d. Byrnes a subliniat c5 In Statele Unite se sSrbatoreste „Ziua Muljurmrilor” si cS directia hotelului In care au loc sedinjele Consiliului a avut amabilitatea de a atari doi curcani delegajilor, ‘ce se afli intro camerA alAturatS. Surazamd, d. Molotov, a spus: ,,Nu curcanii au fost pe ordinea noastrA de zi, ci problema reparatiilor”. Dar el a fost de acord si se ridice- yedinta yi sa se treacA in sala de mancare. Viitoarea reuniune a Consiliului va avea loc Vineri, la ora 16 (ora locala), cand va fi luata in considerare lista intocmita de adjuncti cuprinzand punctele ce au ramas nerezolvate din toate tratatele de pace inclusiv reparat iile si compensat iile externe au discutat tratatului de pace cu Romania Ambasadorul Italiei a vizitat pe d. Bevin New-York 29 (Rador). — Contele Nicola Carandini, ambasadorul Italiei in Anglia, a facut o vizita Joi d-lui Bevin, ministrul britanic al afacerilor straine, mai inainte de a se inapoia in Anglia pe bordul pachelntului Queer, E. Hzabeth. Se afla ca cei doi interlocutori au avut un schimb de vederi in Igaturd cu hotardrea celor patru ■miniftri de afaceri strdine ai marilor puteri cu privire la Triest, in legdtura cu tratatul de pace cu Italia fi in legdtura cu negocierile directe italo-iugoslave dela New-York. Se crede ci d-nii Stanoe Simei, ministrul de afaceri strdine al Iugoslaviei, ft Alexandru Quaroni, ambasadorul Italiei in Franta, au discutat chestiuea unui schimb de reprezentanfi diplomatici neoficiali intre Bolgrad si Roma in cursul conversafiei lor de Marti. Se afirma ca nici un progres real in legatura cu frontiera italo-iugoslava sau cu problema Triestului nu a fost realizat in cursul conversatiilor directe italo-iugoslave, delegapa italiana nevoind sd discute vre-o propunere care nu ar corespunde liniei franceze fi principiul ti internafionaUzdrii Triestulu. Rezultatul unei aiegeri partiale in Anglia Londra, S9, (Rador). — Cu prilejuil alegerilor partiale dela Universitatiile scotiene, pertidull conservator a inregistrat un succes in dauna partidului labubist: colonelul Walter Elliot a fost ales cu 22.152 voturi impotriva d lui Joad, laburist, care a intrunit numai 3.731 voturi. Locul devenise vacant prin demisia lui sir John Boyd-Orr. Cateva precizari Din ecommicdtul de mai sus rezultft c& principalele patru partide defin cdte patruministere, repartizate de afa naturd triedt coliborarea sd fie cdt mai strdnid, in toate compartimentele. Acesatd repartipe a ing&duh cu fiecare partid sd depna cdte un departament economic, gospoddrirea tari fiind preocuparea de capeitenie a guvernului. Ministerul comunicapilor si al lucrarilor publice a fost scindat Comunitatile, revenind d-lui prof. ing. N. Profiri, iar lucrdrile publice, care cuprind reconstrucpa tdrii, a fost incredintat d-lui G. Vointu. * La ministerul de rdzboi a fost numit subsecretar de stat d. general Dolmaceanu care are in sarcind fi cele doud sub secretariate ale aerului fi marinei, prin aceasta remaniere *sau realized economi importante prin suprimarea un err sub secretariat* sau contopiri da ministers. DEPUNEREA JURAMANTULin ’Aseara la ordle 9 nouii miniftri, d-nii G- Gheorghiu-Dej. ing. N. Prafii, Dr. Lotar Rdduceanu, Al. Alexandrini, Gh. Vdntu, Ion Pas, prof. Traian Sdvulescu, Romul Zaroni, Octav Livezeanu, Radu Rosculef ft genera l de armata Mihau j^iscrir nn,sdepus j\i tamdntul in fapa M. S. Regelui Mihai I, la. palatul Cotroceni, de faf& fiind d. dr. Petru Groza, prefedintele consiliului de miniftri_ Nouii subsecretari de stat vor' depune juramdntul in itursul zilei de azi in fapa d-lui prim '«nS« nistru. Decretele noilor miniftri vor gispare azi in Monitorul oficial. Acord intre comunistii si socialistii francezi Paris, 29 (Rador). — Partidul socialist a acceptat Vteeri propunerea facutA Joi de partMul comunist de a etudi* In comnun programed de aeriune guvemameotal inform it de acesta din urma. Se stie cA intr’o ecrisoare adesata it* acest sens partidului socialist,d. Jacius Duclos, secretarul partidului comunist, spunea intre altele: „Cum, in definitiv, depinde de acordul celor doua partide ale noastre ca noua legislaturA s& se Indrepte spre stAnga sau sA alunece spre dreapta, vA propunem ca o delegatie A partidului ttv. s& se fmtalneascA cu o delegatie comu* nista In vederea proced&rii la examinarea situa(.iei politice, discutarii proectului nostra dia program gi luArii in comun $ unor masuri pe care le cere,®* pararea intereselor Franjei republica.no”. In cursul unei gedinfe (JuntA Vineri dimineata sub prezidenfia d-lui Leon Blum, comitetul de direcjie al partidului soeia*lista hotArit sA accept* propunerea in chestiune sugerAnd sA se (inA prim® reuniune comunA socialisto-comunistA In cursul zilei de SAmbatA . Instalarea noului director general al C. F. R.-ului Bueureytl, 29 (Agerpres). — Astazi a avutloc la Directia Generala a cailor ferate instalarea noului director general, d. Covu Stoica. Au luat parte d-nii: Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul Comiunicatiilor si Lucrarilor Publice, d. Maurer, subsecretar de stat, Stefan Nicolau, secretar general, Niconov, director general, Zeigher, Romaniuc, ling. Bemaly, Timoscenko, consilier sovietic pa lAngA C.F.R., subdirectorii general dim C. F. R., dirvebarii regionali, directorii din centralA precum si delegatii sindicatelor tot regului porrpreterist. D. ministru Gheorghiu-Dej, a luat cuvAntul prezentftod pe noul director general yi a trasat sarrcinile generate care revin C. F. R-ului. D. inginer Ion Bernaky a arAtat care a fost perioada parcursA pana In prezent yi a multumit salariattilor C. F. R. pentru felul cum au inteles sa-si indeplineasca sarcinile. Noul director general, d. Chivu Stoica a precizat problemele importante care trebuescrezculvate, cea mai importantA fiintd desavSrsirea refacerii C. F. R-ului, D-na a continuat arAtAnd cA mi n va luara pe o linie noua, ci ce va continua cea trasatA de d. miniistru Gheorghiu-Dej, dela, venirea d-sale la conducerea ministerului pAnA astAzi In numele untuned sinddoetelor unite C. F. R. d. Ruccnsky a exprimat mulyumirea salariattilor ceferigbi de a vediea In fruptea institutiei pe un demn reprezen*tant al lor, asigurand pe d. dir* rector general de tot sprijinul acestora. D. Chivu Stoic®, avand in stanga pe d. ministru Gh. Gheorghiu- Dej, fos findu -gi discusul