Universul - Provincie, decembrie 1946 (Anul 63, nr. 276-296)
1946-12-01 / nr. 276
s* Coordonarea efortului economic Situaţiae ceapînirii este grea Bal pentru toată lumea, dar este de o deosebire grea pentru marea tfca®să a păturilor muncitoare, p pentru salariaţii de toate categoriile, pentru toţi cei cu venituri plafonate, cari, în condiţinle de azi ale pieţii, nu mai pot ţine piept nevoilor. A trecut un an şi jumătate de la încetarea, ostilităţilor. In acest timp n’am stat, fireşte, cu mâinile încrucişate. S’a lucrat mult şi cu spor în multe direcţiuni S’au refăcut industriile de bază, s’a pus pe picioare vasta reţea a raijloacelor de comunicaţii, s’au înregistrat în unele sectoare ameliorări in randa,menţii producţiei, s’au realizat progrese evidente în desvoltarea cooperaţiei şi a schimbului dintre sate şi oraşe, în extinderea economatelor şi a mijloacelor lor de lucru, în amplificarea măsurilor de asistenţă socială în massele muncitoreşti şi fumaţio măreşti, precum şi în reluarea schimbului cu străinătatea. Sunt realizări pozitive, care îşi au rolul şi greutatea lor în cumspănă situaţiei de azi. Dar nu trebue să uităm că ceea ce s’a făcut pănă acum este prea puţin faţă de relele de care suferă ain ţară. Purtăm pe umeri moştenirea grea a rariwiului, pe care o vom duce încă mulţi s,ni de rile '* sarcinile armistiţiului s’au adăogat clauzele * economice şi financiare impuse de tratatul de pace In favoarea celorlalte puteri aliate. Serviciul datoriei public®, care trebue reluat, dacă, rr®m să, aspirăm la normalizaea raporturilor de interese cu statele creditoare, va însemna o grea povară pentru tezaurul Statului iar la toate acestea s’ă adăugat flagelul secetei, care fi desăvârşit procesul de pauperisare a ţării, transformând-o din ţară exportatoare de cereai® în ţară importatoare, di® ţară, excedentară în produse alimentare, în ţară deficitară,, cn regiuni Întregi expuse foametei. Şi nu trebue să, uităm că Bagetul «esetei» ne-a surprins î» plină desfăşurare a efortului nfttyszh ijteWn»* refacerii «wM economioe. _ „ ,, Judecând, deci, nepărtinitor, «ra cu neputinţă omeneşte să schimbăm dintriodată o sltuati® catastrofală intriană paradisiară , neve® de o acţiune continuă, energică şi disciplinată, e nevoe de o acţiune de durată-Să nu uităm că, organismul e©onomic al ţării e grav bolnav"* că, asupra, lui lucrează p seried® factori masivi cari întreţin febra, şi starea generală depresionari, şi că împotriva acţiunii acestor agenţi vătămători trebue să mobilizăm toate forţele de rezistenţă ale ţării Deci, asemenea medicului priceput, csip, bizuit pe forţele mai puţin atinse de boală al® pacientului caută, să se fortifice şi să amplifice astfel rezistenţa organismului până la contrabalansarea acţiunii forţelor nocive, tot astfel şi forurile de răspundere ale statului au datoria să desvolte şi să fortifice factorii de rezistenţă ai ţării până la contrabalansarea factorilor depresionari cu o producţie redusă, cu preţuri în continuă urcare, cu o piaţă internă lăsată la bunul plac al speculei şi al sabotajului, fără realizarea unui disponibil în străinătate, ca bază a unui schimb facil, cu bugete larg deficitare, fără o ordine strictă în cheltuieli şi cu acoperirea lor precumpănitoare prin apelul stăruitor la emisiunile Băncii Naţionale, fireşte, că nu vom face decât să prelungim starea haotică, şi nesănătoasă a vieţii noastre economice şi, prin ea, starea maladivă, a finanţelor şi a menetei naţionale. Dar, precum bolnavul trebue îngrijit metodic, după, prescripţiuni care să, mi se bată cap în cap, l» concordanţă cu starea generală şi cu puterea sa, de rezistenţă, tot, aşa şi organismul economic în criză trebue tratat metodic, punându-se accentul pe fortificarea centrilor de rezis-s tenţă, pe desvoltarea tuturor factorilor pozitivi chemaţi să contrabalanseze şi să elimine influenţa factorilor depresionari. Pentru aceasta este nevoe de o coordonare a iniţiativelor şi măsurilor guvernamentale în politica economică, financiară, şi monetară a ţării, în cadrul unei ample planificări, dată în seama unui organ suprem centralizator. De fie! ş! idee» întrunirii sub o singură conducere ă departamentelor economice, dându-se «a.ttsfaeţi® principiului trei ■ tăţiî de comandă, ş! necesităţii de coordonare a tuturor măsurilor de ordin legislativ şi administrativ în problemele economice, în chipul acesta se va, simplific» şi se va, uşura, fireşte, drumul care trebue să ducă» instaurare» ordine! şi stabilităţii economice. H. î. Insămânţările au depăşit două milioane ha Dir ştirile sosite la ministerul agriculturii rezultă că ploi au mai căzut în Maramureş, Transilvania, Bucovina Nordul Moldovei, Crişana- Banat, Oltenia, Vestul Munteniei etc. Suprafaţa totală a arăturilor1 a crescut la 9 05, 60 ha. S-au însămânţat 119,834 ha. ajungându-se la 15 390 481 ha, ceea ce reprezintă 81% faţă de media însămânţărilor din anii 1940-1945 la aceiaşi epocă. Problema forţelor armate ale Naţiunilor Unite examinată de comisia politică a O.N.U.-lui LAKE SUCCESS. 27 (Rade*). — Continuând Miercuri dimineaţa examinarea problemei forţelor armate ale Naţiunilor Unite, comisia politică a ascultat mai întâi pe reprezentantul Filipinelor. Oratorul a sprijinit propunerea sovietică cu privire la recensământul trupelor în afara frontierelor naţionale, cu condiţia ca amendamentul britani® cerând informaţii cu privire la forţele staţionate in interiorul frontierelor să fie de asemenea acceptat şi ca să se stabilească sistemul de lichidare. Reprezentantul Poloniei a cerut apoi ca propunerea sovietică să fie imediat adoptată ca primă etapă in cadrul unui vast program de reducere a armamentelor. Delegatul norvegian a sprijinit propunerea sovietică cerând iasă in acela® timp să se adopte şi moţiunea britanică Reprezentantul Suediei 8*8 decis,rat favorabil rezoluţiei sovietice. In ce priveşte sistemul verificării propus de Marea Britanie el este de părere că acesta ar putea să întârzie considerabil informaţiile ce trebuesc transmise Adunării. In acest, mortent, delegate, Egiptului întrerupe şi propune un amendament la propunerea rusă prin care se urmărea ca Adunarea să recomande membrilor Naţiunilor Unite să-şi retragă în cel mai scurt timp posibil forţele lor armate staţionate pe teritoriile altor ţări membre. A luat apoi cuvântud Molotov, ministru de externe, şi şef al delegaţiei sovietice, care după ce şi-a dat aprobarea la amendamentul egiptean, a continuat, referindu-se , la numeroasele amendamente prezentate în legătură cu propunerea sovietică.: „Concluzia generală a propunerii nu trebue să se covârşită sau înecată dintr’un motiv oarecare de către aceste amentamente". Rusia socoteşte că pe lângă Informaţiile cu privire la trupele staţionate pe teritoriul altor naţuni membre trebue să se ceară informaţii şi cu privire la forţele armate staţionate in ţari fost® inamice. „Cu toate că noi socotim că a©easta a doua chesâîan» are o importanţă independantă, totuşi noi nu ne opunem acestei propuneri, dacă delegaţii celorlalte ţări o socotesc de dorit", a spus el. Problema trupelor staţionate în Patrie merită o atenţie specială, dar dacă este pusă ,,grămadă” cu celelalte două propuneri — forţei# armate staţionate p® teritorii!# altor naţiuni membre şi în ţării® foste inamic®, — hotărîrea cu privire la primele două, chestiuni va fi îngreunată, n. Molotov a critic#,♦ propunerea britanică ca recensământul trupelor de pe teritoriul propriu să fie combinat cu dezarmarea „Ar fi greşi să ş© adopte o decizie cu privire la problema dezarmării, fără a o lua în discuţie. Chiar dacă am face acest lucru, opinia publică ar fi surprinsă de graba noastră d® a adopta o hotărîre asupra unor probleme d® foarte mare importanţă şi semnificaţie. Acesta este motivul pentru care delegaţia sovietică socoteşte că R. Nori Baker (Anglia) spuse că, după cât se pare, există o oarecare neînţelegere în ce priveşte preambulul rezoluţiei sovietice în care se spune: „Adunarea Generală recomandă Consiliului de Securitate, să ia o hotărire în sensul ca statele membre să prezinte următoarea informaţie Consiliului de Securitate (cu privire la trupele din ţările inamice şi nesaamice)". ..Noi nu avem de gând, chiar dacă preambulul sovietic este ceptet, să folosim dreptul de veto, care ar fi atunci in mâinile noastre, pentru a refuza informaţia pe care cineva doreşte să o aibă”, a spus d. Noel Bakes*. Delegatul britanic a tăgăduit că cererea britanică de verificare a cifrelor ar* putea duce la o întârziere. „Dacă cineva crede că ţara mea doreşte să reţină vreo informaţie, cred că am arătat limpede că informaţia trebue livrată, la 1 Ianuarie”. Pentru a ilustra buna credinţă a Angliei, el a citat întâi Indonezia Şi apei Egiptul. „Egiptul sper că este rezolvat. In ce priveşte India, cred că atunci când vor fi publicate informaţiile la 1 Ianuarie, unii oameni vor fi foarte uimit de ceea ce văd”. El a adresat un apel la maximum de unanimitate când se va trece la vot. „Oricare vor fi rezultatele, guvernul meu le va accepta şi va aduce la îndeplinire rezoluţia, problema fresvezsţă trupelor pe teritoriile străine nu trebue să fie conexată cu problema ferţelor armate în general”. TO UREN m Pi TIWTORÎU PROPRIU Ocupftaduse de propunerea britanică, de a se discuta forţele de pe teritoriul propriu, 4. Molotov a «pus : „După cât se pare, dacă nu se acceptă această condiţia, nu vom da informaţii cu privire la prezenţa trupelor In străinătate. Este exact î Nî se spume că sumai cu ea®. D Noti Baker fAngîlaV răspunzând la observațiile d-lui Molotov In legătură cu prezența trupelor britani®« tn Egipt a declarat:'„Ele se făsec in Egipt In baza unui tratat consimți* & mod liber. Nu cred că boierul nostru egiptean sau d Molotov ragre^i acest tratat Trupele Cormnonioealtb-nîul britani© au salvat în două războaie mondiale Orientul Mijlociu de a cădea în mâinile dictatorilor militarişti. Tocmai colaborarea noastră cu guvernul egiptean şi cu poporul egiptean — colaborarea pe care noi în Anglia, am preţuit-o Istordeasma foarte mult — a făcut posibilă salvarea Egiptului in 1942 de la dominaţia nazista”. Senatoriul Tom Connally (Statele Unite) a declarat că este greu de diţit ca să se dea informaţii cu privire la forţele armate din ţară se va consimţi să se dea Informaţii cu privire la trupele staţionate pe teritoriile străine. Dacă prezentare® de informaţii cu privire la trupele din străinătate depinde de prezentarea de informaţii cu privire la forţele armate in general acest lucru face cererea imposibilă pentru noi. Propunerea noastră nu este să unim aceste două probleme spre a nu mai face mai grea soluţionarea primei probleme şi să trecem imediat la discutarea celei de-a doua probleme, unde trebue să luăm in considerare prezentarea de Informaţii cu privire la armamente şi la terţele armate în general”. D. Molotov, prezentând apoi rezoluţiunea sovietică faţă de propunere® britanică de a se controla datele date cu privire la trupe, a subliniat că Statele Unite s’au ridicat împotriva acestei propuneri. D. Molcov a adăugat: „Delegaţa sovietică va accepta toate deciziile luate atât de delegaţia britanică cât şi de cea americană”. „Dacă ambele sunt de acord să se stabilească, controlul şi verificarea informaţiei prezentate, delegaţia sovietică va accepta acest lucru. Dacă delegaţia britanică ajunge la un acord cu delegaţia nordamericană că prezentarea un ne înfonniaţii n-ţi necesare pentru moment, deflega-.fia sovietică va accepta şi acest lucru. Noi suntem de acord să acceptăm decizia care va obţine aprobarea comună a delegaţiior britanică « nordamericană şi eu cred că dacă se adoptă această cale putem ajunge la o hotărire comună în această problemă”. Delegate sovietic a afirmat mai departe că propunerea britanică a fost făcută în aşa fel încât Consiliul de securitate este lăsat deoparte. Dacă se cere Consiliului de Securitate să examineze chestiunea, se poate avea siguranţa că problema va fi tratată în amănunt şi se vor obţine rezultate concrete. „Noi cerem «cum să se ia o hotărire în mod exclusiv cu privire la problema terţelor armate pe ,,teritoriu străin’’, a încheiat d Molotov. tutele« »,opunerea neclintite a d-lui Molotov« la propunerile prezentate cu privire la raportarea numărului de trupe pe teritoriali naţionale. Statele Unite nu şouăe să spună că va raporta aceste informaţii în conformitate cu rezultatele dezbătute asa. Nu avem nimic de ascuns. „Dacă vreo ţşură ar refuza să facă acest lucru este greu de înţeles. Vom stărui în măsura posibilităţii noastre să se cuprindă in orice rezoluţie ar fi adoptată o prevedere în sensul de a se eer® un raport asupra trupelor atât de pe propriul teritoriu, cât şi din străinătate. Va fi de extremă valoare pentru chestiunea generală a dezarmării, când vom sjunge la această chestiune, pe ordinea de zi”» Cuvântarea d-lui Molotov Răspunsul d-luî N©el Baker Căderea Plevnei, imul din ceie mai însemnate fapte de arme din trecuitul nostru istoric, Marea victorie dela Plevna, dela poate s’a împlinit Joi, 69 de ani, a hotărît în mod definitiv soarta luptelor creștinismului contra semiirimei. Pentru noi ,românii, căderea Plevnei ,are o însemnătate istorică epocală. Tânăra oaste românească, sub conducerea Domnitorului Carol I, a înscris în cartea de aur a Armatei şi Neamului, pagini de bravură, măreţie şi glorie nepieritoare. Jertfa şi vitejia ostaşilor români în luptele de la Plevna, Griviţa, Rahova şi Smârdan, au reînviat vitejia şi gloria străbună Dar mai presus de toate ,e aprins flacăra adevăratului patriotism şi a făcut ca dorul de libertate şi independenţă să ardă ca para focului în sufletele tuturor românilor de pretutindeni. Vitejii oastei româneşti ,care s’au năpustit ca Leii asupra duşmanului ascuns în vizuinele de la Plevna, erau aşteptaţi de fraţii din Ardeal să treacă, Carpaţii, să sfărâme lanţurile robiei şi să mute graniţa de vest, acolo unde cerea dreptul şi dreptatea Neamului din moş strămoşi. DESFAŞURAREA OPERAŢIUNILOR După ce Armata Română a trecut, Dunărea, împăratul Alexandru I al tuturor Ruşilor, a avut inspiraţia fericită, de a încredinţa comanda armatelor Ruso-Român® la Plevna, Domnitorului Carol I. Comandă de mare cinste, dar şi de mare răspundere, pe care tânărul Domnitor e primit-o cu bucurie şi incredere, fiindcă avea credinţa neclintită în puterea lui Dumnezeu, în virtuţiile Sale ostă d© g©n©r»J C@N®T, DRA©y şeşti şi virtuţile ostaşilor săi, care aşteptau doar ziua cea mar© de a pune în lumină întreaga moştenire strămoşească atât de glorioasă. Domnitorul Carol, îndată ce primi această comandă, se îndreptă către câmpul întărit dela Plevna, şi în intervalul dela 20 —25 August, a făcut personal recunoaşterea, iar in ziua de 25 August, când afost consiliul de război dela Rudemir, e făcut propunerea ca Plevna să nu mai fie atacată, fiindcă este puternic întărită şi că atacul ce s’ar da ar fi un măcel fără folos. Sa obţinut deci amânarea atacului pentru ziua de 30 August. Atacul a fost dat cu jertfe mari, reuşindu-se să se cucerească reduta Griviţa Nr. 1, de către batalionul 2 Vâ(Continuare in pag. 2a) ANIVERSAREA DE JOI CĂDEREA PLEVNEI Camaraderia Rus@*H@mâtta în ră dfeptul creştinătăţi! din După, ocuparea Flevne! de trupele ruso-KwaSoe. Decnan Faţa, rănit, este adus la faţa Ţarului Replica d-lui Molotov P Molotov, intr’un scurt răspuns despre care d. Noel Baker a spus că au fost „cele mai preţioase cuvinte ci au căzut depe buzate d-lui Molotov”, a spus . Când d. Noel Baker a spus ca am propus un acord in dosul scene! între Statele Unite şi Anglii, aceasta a fost propria sa interpretare Nu e deloc ceea ce am propus eu. Am propus ca act, făţiş- în prezenţa noastră, delegaţii britani® ăi noramerican să caute să ajungă la un acord, deoarece problema controlului este o problemă vastă şi vom mai avea să o discutăm când ..„Tu ajunge la dezarmare. Este uşor să se ajungă la un acord în această privinţă tindi ne-ar uşura mult sarcina noastră". Adresându-se apoi d-lui Connally, d. Molotov a spus: „Senatorul Connally mi-a pus aceea.fi întrebare ca d. Noel Beker. Dee ce obiectează Rusia procurări de informaţii cu privir© la trupei® din Patrie? » Nu obiectăm nici noi la aşa ceva. Şi noi dorim să prezentăm această informaţie şi în plus vă cerem ii daţi informaţii cu privire l» armament în general. Dacă vorbim de armament in general vom ave» prilejul la punctul următor pe ordinea de *1 fdez»r. m»re’ să n® ocupăm de această chestiune îndelung, înainte de redoes® armamentele trebue să cunoaştem din ce constă aceste armamente“ Subliniind din nou ei Uniunea, Sovietici a luat iniţiativa in ce priveşte recensământul trupelor şi dezarmarea, d. Molotov a spus: Acesta ©st® motivul p®ttru care nu se poate spune ci guvernul sovietic nu vrea să dea informaţii cu privire la forţele armate". După discutarea procedurii, comisia a hotărât să pună la vot propunerea sovietică. Noe Baker a obţinut totuşi o decizi© din partea preşedintelui ca amendamentele britanice la fiecare din paragraf© şi fi© votate inainte de a se, pune la vot propunerea propriu zisă sovietică. De fapt aceasta ‘ a însemnat că rezoluţia britanici ce "a fost amendată in raport cu rezoluţia stovieetică a format obiectul fiecărei dintre voturi. După acesta, a fost adoptată propunerea britanică cuprinzând și r® comandaţi» ca rapoartele să fi© făcute Consiliului d© Securitate atât cu privire la forţele din Patrie, cât şi la cele din străinătate. Senatorul Olinelly, care s’a opus cererii d-lui Molotov ca amendamentul să fie cuprins în propunerea britanică, a declarat că comisia trebue să voteze asupra propunerii originale ..şi când vom ajunge la chestiunea generală a dezarmării, atunci ne vom putea ocupa de chestiunea pe care o propune acum d. Molotov“. Delegatul francez, d Alexandre Barodi, » rugat stăruitor pe delegaţi să-ş! dea seama că ,,!n felul a«®?«.» d. Molotov, va fi făcut să îi retragă *me»dame«m ulţi », aptepte totui contisîe! cu privire la rezoluţia adusă înaintea ei, aasrndată de englezi înainte de începerea votării şi să prezinte amendamentul său privitor la informaţia în l®eătură cu bomba atomică şi aşa mai departe, ca moţiune separata”. Preşedintei© d Marnlski, a declarat că nu poate refuza amendamentul adus de Uniunea Sovietică și Că-l va pune la vot. D, Noel Baker s'a opus și d Manuîlski a pus la vot chestiunea dacă trabue să se votez® amendamentul soviets© S’a obiectat acestui lucru cu 24 voturi contra Ig și lo ab'ineri. D, Manuilskî a declarat că, după părerea sa, decizia comisiei est® „contrară regulilor de procedură”. D Manuelski a aceptat că, va supune comisiei rezoluţia sovietică originală cerând Informaţii cu privire la bomba atomică, eto. c© a fost comentată ieri. D. Nocî Baker a, obiectat din nou spunând că aceasta este o nouă, re zoluţi© şi că nu este dispus să votez© asupra ei fără d©sbaterf D- Molotov a cerut stăruitor e» rezoluţia, sovietică să fi© prezentată ca amendament, suplimentar. D Connati» a subliniat că comisia hotăris© anterior să nu voteze a cum asupra amendamentului sovietic. Preşedintele, d Manuilski a căutat în repetat© rânduri să scurteze discuţiile şi să pună m-ODunprea. sovietică la vot Ei a dat averiisment© delegatului fiiipine* si d-luî Noel Baker pentrucă au Intervenit tn discuţie fără, de a fi cerut cuvântul. Iu este din urmă- comisia a hotărtt cu 24 voturi contra 18 fi 10 abţineri să rm vo*®z© asupra propunerii sovietice. Propunerea britanică ca toţ membrii Naţiunilor Unite să dea informaţii cu privire la trupele lor din Patrie şi de pe teritoriul străin către Consiliul de Securitate în vederea publicării, a fost adoptată de ctre comisia politică a Naţunilor Unite. Chestiunea crucială dacă trupele dup© propriul teritoriu urmau a fi cuprins© în recensământ, a fost adoptată cu 46 d© voturi contra 16 si 2 abţineri. Comisia a hotărît cu 25 voturi contra 19 si 7 abţineri să accepte amendamentul nordamerican la propunerea britanică, In sensul că data prezentării rapoartelor să fie 15 Decembrie- Luptele din Indochina Paris, 27 (Raiter). — După o telegramă din Hanoi, trupele franceze au cucerit fortăreața Langson din provincia Tonkin, din nordul Indoctoinei, ocupată de vietnamieni, după o zi de lupte grele. Trupel ® francase înaânteasă în test, întâsipinând o rezistențâ todârjâtă ¥ «*«“** PtfjSffS» — p',A ■ a ' IV '. % ©«pa călătorfla îa n.R. 8.8. Mausoleul lui Lenin / ' ' •■*#£-A 109 M. SEVASTOS Ls Moscova am vizitat,.printre altele, muzeul revoluţiei şi muzeul Lenin. Am văzut armele şi tunurile priorrătive de care s’au folosi revoluţionarii în 1905 şi 1917. Sunt mitraliere pe cărucioare ca de copii, sau montate în trăsuri—cu ţeava îndărăt. Un tablou reprezintă scena Împuşcării lucrătorilorîn 1905, în faţa Palatului de lamă, pictat de un martor ocular. Un altul ne arată, dinamic, asaltul Palatului de lamă în 1917. O machetă raşă reproduce lupta trupelor roşii (36 000 soldaţi) sub comanda lui Stalin cu cele albe ale generalului Crasnov (46.000 soldaţi) pentru Ţariţîn. învingătorul de la Ţariţin, numit în urmă Stalingrad, a apărat acest oraş şi împotriva nemţilor — zdrobindu-i şi urmărindu-i pănă în „bîrlogul fiarei". Pentru această victorie, nenumărate daruri au fost trimise generalissimului Stalin — din Uniunea Sovietică şi din străinătate — ca un omagiu adus priceperii şi energiei cu care a fost condusă lupta împotriva naziştilor. . Sunt daruri lucrate de mâna copţilor ca şi de meşteri şi artişti— dala pumnale, săbii şi puşti pînă la o podoabă de pene pentru c®p, trimisă de indienii din Canada şi din Statele Unite, podoabă purtată la solemnităţi de conducătorii lor. Cel mai mic dar este un bob de orez, trimis de admiratorii din India — pe care un iscusit artist a gravat 30 de figuri care ridică în slavă izbmda armatelor sovietice. O lupă alezată în faţa bobului ne face să vedem şi noi figurile. In muzeul Lenin este reprezentată — in fotografii, documente şi machete — viaţa de studiu şi de luptă a acestui reformator social. Vedem paginile unei cărţi de ştiinţă* printre rîndurile căreia Lenin — în închisoare — a scris cu lapte un tratat politic. Incălzindu.se paginile, Uterele s’au în, negrit ■ cettel manuscrisul a devenit lizibil. Sínt în muzeu legămtnte ale revoluţionarilor, semnate cu propriul lor singe. Există cererea de înscriere a lui Lenin în partid, plină de modestie şi de cuviinţă — ca şi, cartea-i de membru. Citeva machete ne inrspramonească cu deosebire. Astfel e reprodusă o casă, construită de revoluţionari in Caucaz, iar subt ea — şi fără nici o comunicaţie cu clădirea exterioară — e zidită o pivniţă, unde-i instalată o tipografie. In ea se pătrunde pe gura. unul. put. Aici. s’au tipărit multe manifeste și broșuri, care se răspîndeau. in toată Rusia. Jandarmii au prims de veste cu făcut - *■*• ■ rv.'.r * două ore de muncă regăsind nimic, — ei se pregăteau să piece, ciad. șeful lor aprinse o bîrtie Şi, îi dădu drumul pe gura puţului In loc să cadă la fund, hirda — luată de curentul de aer — intră, lateral, tn tunelul care făcea. LegătUra cu tipografia. Furi chemaţi pompierii, care se scoboriră tn ftntînă și descoperiră totul. După cercetări, clădirea, fu arum* * cată tn aer cu dinamită Astăzi ea, este reconstruită ca la origini. După, d.em/ynstrapa, pașnică, dela 3 Iulie 1917, cum. guvernul provinzoriu luă măsuri împotriva, hohe* \ vtcilor, — Lenin se refugie la țară. ! O machetă arată podul unui grajd, cu un pe jos, cu o masă ș;i două scaune — unde s’a ascuns t 'Lenin* și de unde add,ca urowut acrise. Apoi el se adăposti undeva ®».i proape de granița Finlandei —«if! deghizat un cosaș. In muzeu e co* ) pusă. peruca și hainele lui de tâ#« ran, iar alături se văd două nîsls, o coasă, o greblă și un ferăstrău^., (Continuare în pag. 2-a) | Demonstrați» cHn rin» d» 7 Noe mbrl© dela Mausoleul Iul Leahs Duminică se deschide Parlamentul Pe dealul Patriarhie!, activitate neobișnuită. — Pregătiri s febrile In vederea marelui eveniment ' ÎDesr câteva idle ne mal despart de marele eveniment.» Câteva numai! Duminică se deschide parlamentul. Totuș, pentru noi, gazetarii, care suntem martorii tuturor „evenimentelor mari”, destule la frământarea uriaşă a zilelor noastre, deschiderea Parlamentului e un evirument! A trebuit sâ-l aşteptăm opt ani! Ar putea fi socotit drept ceva „senzaţional”, dacă n’am avea puterea discernământului E un eveniment pentru care un gazetar trebuie să se facă „luntre şi punte” ca să ştie cel dintâi şi cât mai mult, pentru care totuleva să stea la poziţie de „drepţi", cu toate şurubările pregătite aşteptând ca pagina să sosească de la stereotipie şi maşinistul, să apese pe un buton miraculos. E firesc deci să încercăm o „tentativă înspre dealul Patriarhiei.. SPRE DEALUL PATRIARHIEI Drumul spre dealul Patriarhiei nu-i greu. E simplu de tot. Cine nu-l cunoaşte ? L’am urcat Întâia oară când eram copilandru, ca să văd vestitul clopot al Patriarhiei. Te dai jos din tramvai în piaţa Naţiunii şi — de unul singur— urci pe stradela asfaltată, mărginită de lampioane şi peluze de iarbă care a tacă mai trăiesc, in ciuda acestui sfârşit de Noembrie... Ştiam unde este şi Camera Deputaţilor. Odinioară — sunt mulţi ani de atunci — împins de curiozitate, am încercat să intru la Parlament, ca ijîi oarecare cetâţean. Se vede treaba însă că n’am avut „prestanţa” necesară pentru.Piîa.ifi (Mft usă vi» sar bei mustădofl mi~a epus «a ,,veto” categoric... Pe atunci la Parlament se intra cu bilete., ca la circ sau ca la cinematograf... Acum voiu încerca sa intru înainte de deschiderea Parlamentului. Voiaj găsi — precis — o uşă Închisă. La care, ca la arie© uşă închisi va trebui să bat. Mult, puţin, după circumstanţă. Voiu bate. Cineva de dincolo—mustăciosul poate — se va uita prints’» ferăstruică secretă, cu ochi! lipiţi dfl somn, prăfuit. Ii aud parcă mârâitul Am să mă încrunt. Ușa va scârțâi ca ușile ferecate din bisme,Nm n’am să-l las să scoată o vorbă, c’am să mi-î vâr cartea de gazetar sub nas... ' - ■ IN LOC DE PARLAMENT, UN' ȘANTIER Dar acolo, surpriză Ușile sunt larg deschise-Forfotă pretutindeni pa afară ! Oare e’o fi deschis Parlamentul ? Sau o fi vreo repetiţie generală ? Nu ! , Mă lămuresc îndată- la primul rând găsesc pe culuoare doi confraţi. Terminaseră ancheta !■ Şi eu care credeam că sunt primul ! Acum înţeleg ! Parlamentul Se găteşte de sărbătoare ! îşi primeneşte aerul, îşi revizuieşte ţinuta.. Echipe de lucrători de tot felul : zugravi, tâmplari, electricieni, tapiţeri, robotesc din plin. Un grup de femei spală parchetul şi geamurile. Totul e sub conducerea arhitecţilor şi a inginerilor care nu mai prididesc cu sfaturile, supraveghind de aproape lucrările, ba chiar punând şi mâna când e cazul. Se face revizia atentă a scaunlelor, care ca orice scaune care se respectă fie cunoaştem pe peta de la teatre scârâie.. Fieoar© tre, buie revizuit te parte... Ba se mai montează şi alteia noui, pentru că e’a mărit numărul deputaţilor ... la fund, maiestuos, se află tronul regal, care, solemn, aşteaptă pe Suveran să pecetluiască deschiderea Parlamentului. Va fi o clipă emoţionantă. In faţă, tribuna preşedintelui, care va conduce — hotărîtor la focul aprig al replicelor-La dreapta, banca ministerială, de pe care miniştrii vor răspund® interpelărilor In restul, sălii, scaunelui deputaţilor. Dar loja presei ? O,, da ! Există ! Şi e’a dat o Importanţă deosebită Pe lângă Pupitrele şi scaunele cărora tâmplarii le fac reparaţiile necesare, au fost montate şi patru telefoane, deservite de o centrală specială- O atenţie deosebită se acordă microfoanelor şi megafoanelor- Colacii de cabluri se întind pe parchet ca nişte state de şerpi Firele desfăşurate de mâini meştere se ascund pe după colţuri, ca să nu fie vizibile-Tablourile de pe pereţi care reprezintă deputaţii tuturor legislaturilor de la începutul vieţii parlamentare româneşti, au fost date josşterse cu grijă şi apoi din nou puse la loc, da astădată ceva mai.., apropiaţi unii de alţii, ca sa fie foc ?i pentru actualii deputaţi..Se face o punte de legătură între trecut, nu trecutul plin de lupte sterpe si lipsit de zări noui, cu trecutul constructiv,luminos, cu vii(Continuare ) pag. 2-aV Incinta Camerei Deputaţilor . ■.'7.yv.teî*t»'43â«kâv' * t. - - -/ w