Universul - Provincie, decembrie 1946 (Anul 63, nr. 276-296)

1946-12-01 / nr. 276

­s* Coordonarea efortului economic Situaţia­e ceapînirii este grea Bal pentru toată lum­ea, dar este d­e o deosebire grea pentru marea tfca®să a păturilor muncitoare, p pentru salariaţii de toate cate­goriile, pentru toţi cei cu veni­turi plafonate, cari, în condiţi­­nle de azi ale pieţii, nu mai pot ţine piept nevoilor. A trecut un an şi jumătate de la încetarea, ostilităţilor. In a­­cest timp n’am stat, fireşte, cu mâinile încrucişate. S’a lucrat mult şi cu spor în multe direc­ţiuni S’au refăcut industriile de bază, s’a pus pe picioare vasta reţea a raijloacelor de comuni­caţii, s’au înregistrat în unele sectoare ameliorări in randa,­menţii­ producţiei, s’au realizat progrese evidente în desvoltarea cooperaţiei şi a schimbului din­tre sate şi oraşe, în extinderea economatelor şi a mijloacelor lor de lucru, în amplificarea m­ă­­surilor de asistenţă socială în massele muncitoreşti şi fumaţio­ măreşti, precum şi în reluarea schimbului cu străinătatea. Sunt realizări pozitive, ca­re îşi au rolul şi greutatea lor în cumspănă situaţiei de azi. Dar nu trebue să uităm că ceea ce s’a făcut pănă acum este prea­ pu­ţin faţă de relele de care suferă ain ţară. Purtăm pe umeri moştenirea grea a rariwiului, pe care o vom duce încă mulţi s,ni de rile '* sarcinile armistiţiului s’au adăo­­gat clauzele * economice şi f­i­­nanciare impuse de trata­tul de pace In favoarea celorlalte pu­teri aliate. Serviciul datoriei pu­blic®, care trebue reluat, dacă, rr®m să, aspirăm la normaliza­­­ea raporturilor de interese cu statele creditoare, va însemna o grea povară pentru tezaurul Sta­tului iar la toate acestea s’ă a­dăuga­t flagelul secetei, care fi desăvârşit procesul de pauperi­­sare a ţării, transformând-o din ţară exportatoare de cereai® în ţară importatoare, di® ţară, ex­cedentară în produse alimenta­re, în ţară deficitară,, cn regiuni Întregi expuse foametei. Şi nu trebue să, uităm că Ba­getul «esetei» ne-a surprins î» plină desfăşurare a efortului nft­­tyszh ijteWn»* refacerii «wM econ­omioe. _ „ ,, Judecând, deci, nepărtinitor, «ra cu neputinţă omeneşte să schimbăm dintriodată o sltuati® catastrofală intriană paradisiară , neve® de o acţiune continuă, energică şi disciplinată, e nevoe de o acţiune de durată-Să nu uităm că, organismul e­­©onomic al ţării e grav bolnav"* că, asupra, lui lucrează p seried® factori masivi cari întreţin fe­bra, şi starea generală depresio­­nari, şi că împotriva acţiunii a­­cestor agenţi vătămători trebue să mobilizăm toate forţele de re­zistenţă ale ţării Deci, asemenea medicului pri­­ceput, csip, bizuit pe forţele mai puţin atinse de boală al® pacien­tului caută, să se fortifice şi să amplifice astfel rezistenţa orga­nismului până la contrabalan­sarea acţiunii forţelor nocive, tot astfel şi forurile de răspun­dere ale statului au datoria să desvolte şi să fortifice factorii de rezistenţă ai ţării până la con­trabalansarea factorilor depre­­sionari cu o producţie redusă, cu pre­ţuri în continuă urca­re, cu o piaţă internă lăsată la bunul plac al speculei şi al sabotaju­lui, fără realizarea unui dispo­nibil în străinătate, ca bază a unui schimb facil, cu bugete larg deficitare, fără o ordine strictă în cheltuieli şi cu acope­rirea lor precumpănitoare prin apelul stăruitor la emisiunil­e Băncii Naţionale, fireşte, că nu vom face decât să prelungim starea haotică, şi nesănătoasă a vieţii noastre economice şi, prin ea, starea maladivă, a finanţelor şi a menetei naţionale. Dar, precum bolnavul trebue îngrijit metodic, după, prescrip­­ţiuni ca­re să, mi se­­ bată cap în cap, l» concordanţă cu starea generală şi cu puterea sa, de re­zistenţă, tot, aşa şi organismul economic în criză trebue tratat metodic, punându-se accentul pe fortificarea centrilor de rezis-s tenţă, pe desvoltarea tuturor factorilor­­ pozitivi chema­ţi să contrabalanseze şi să­ elimi­ne in­fluenţa factorilor depresionari. Pentru aceasta este nevoe de o coordonare a iniţiativelor şi măsurilor guvernamentale în po­litica­ economică, financiară, şi monetară a ţării, în cadrul unei ample planificări, dată în sea­ma unui organ suprem centrali­zator. De fie! ş! idee» întrunirii sub o singură conducere ă departa­mentelor economice, dându-se «a.ttsfaeţi® principiului trei ■ tă­ţiî de comandă, ş! necesităţii de coordonare a tuturor măsuri­lor de ordin legislativ şi admi­nistrativ în problemele econo­mice, în chipul acesta se va, simpli­fic» şi se va, uşura, fireşte, dru­mul care trebue să ducă­­» in­staurare» ordine! şi stabilităţii economice. H. î. Insămânţările au depăşit două milioane ha Dir ştirile sosite la ministerul agriculturii rezultă că ploi au mai căzut în Maramureş, Transilvania, Bucovina Nordul Moldovei, Cri­­şana- Banat, Oltenia, Vestul Mun­teniei etc. Suprafaţa totală a arăturilor1 a crescut la 9 05, 60 ha. S-au însămânţat 119,834 ha. a­­jungându-se la 15 390 481 ha, ceea ce reprezintă 81% faţă de media în­­sămânţărilor din anii 1940-1945 la aceiaşi epocă. Problema forţelor armate ale Naţiunilor Unite examinată de comisia politică a O.N.U.-lui LAKE SUCCESS. 27 (Rade*). — Continuând Miercuri dimineaţa examinarea problemei forţelor ar­mate ale Naţiunilor Unite, comi­sia politică a ascultat mai întâi pe reprezentantul Filipinelor. Oratorul a sprijinit propunerea sovietică cu privire la recensă­mântul trupelor în afara frontie­relor naţionale, cu condiţia ca amendamentul britani® cerând in­formaţii cu privire la forţele sta­ţionate in interiorul frontierelor să fie de asemenea acceptat şi ca să se stabilească sistemul de lichi­dare. Reprezentantul Poloniei a cerut apoi ca propunerea sovietică să fie­­ imediat adoptată ca primă etapă in cadrul unui vast program de reducere a armamentelor. Delegatul norvegian a sprijinit propunerea sovietică cerând iasă in acela® timp să se adopte şi mo­ţiunea britanică Reprezentantul Suediei 8*8 de­cis,rat favorabil rezoluţiei sovi­eti­ce. In ce priveşte sistemul verifi­cării propus de Marea Britanie el este de părere că acesta ar putea să întârzie considerabil informa­ţiile ce trebuesc transmise Adu­nării. In acest, mortent, delegate, E­­giptului întrerupe şi propune un amendament la propunerea rusă p­rin care se urmărea ca Adunarea să recomande membrilor Naţiu­nilor Unite să-şi retragă în cel mai scurt timp posibil forţele lor armate staţionate pe teritoriile altor ţări membre. A luat apoi cuvântu­­d Molo­tov, ministru de externe, şi şef al delegaţiei sovietice, care după ce şi-a dat aprobarea la amenda­mentul egiptean, a continuat, re­­ferindu-se , la numeroasele amen­damente prezentate în legătură cu propunerea sovietică.: „Concluzia generală a propune­rii nu trebue să se covârşită sau înecată dintr’un motiv oarecare de către aceste amentamente". Rusia socoteşte că pe lângă In­formaţiile cu privire la trupele staţionate pe teritoriul altor na­­ţuni membre trebue să se ceară informaţii şi cu privire la forţele armate staţionate in ţari fost® inamice. „Cu toate că noi socotim că a­©easta a doua chesâîan» are o im­portanţă independantă, totuşi noi nu ne opunem acestei propuneri, dacă delegaţii celorlalte ţări o so­­cotesc de dorit", a spus el. Problema trupelor staţionate în Patrie merită o atenţie specială, dar dacă este pusă ,,grămadă” cu celelalte două propuneri — forţei# armate staţionate p® teritorii!# altor naţiuni membre şi în ţării® foste inamic®, — hotărîrea cu pri­vire la primele două, chestiuni va fi îngreunată, n. Molotov a critic#,♦ propune­rea britanică ca recensământul trupelor de pe teritoriul propriu să fie combinat cu dezarmarea „Ar fi greşi să ş© adopte o decizie cu privire la problema dezarmării, fără a o lua în discuţie. Chiar dacă am face acest lucru, opinia publică ar fi surprinsă de graba noastră d® a adopta o hotărîre a­­supra unor probleme d® foarte mare importanţă şi semnificaţie. Acesta este motivul pentru care delegaţia sovietică socoteşte că R. Nori Baker (Anglia) spuse că, după cât se pare, există o oa­recare neînţelegere în ce priveşte preambulul rezoluţiei sovietice în care se spune: „Adunarea Gene­rală recomandă Consiliului de Securitate, să ia o hotărire în sen­sul ca statele membre să prezinte următoarea informaţie Consiliului de Securitate (cu privire la tru­pele din ţările inamice şi nesaa­­mice)". ..Noi nu avem de gând, chiar dacă preambulul sovietic este ceptet, să folosim dreptul de veto, care ar fi atunci in mâinile noastre, pentru a refuza informa­ţia pe care cineva doreşte să o aibă”, a spus d. Noel Bakes*. Delegatul britanic a tăgăduit că cererea britanică de verificare a cifrelor ar* putea duce la o întâr­ziere. „Dacă cineva crede că ţara mea doreşte să reţină vreo infor­maţie, cred că am arătat limpede că informaţia trebue livrată, la 1 Ianuarie”. Pentru a­ ilustra buna credinţă a Angliei, el a citat întâi Indone­zia Şi apei Egiptul. „Egiptul sper că este rezolvat. In ce priveşte India, cred că atunci când vor fi publicate informaţiile la 1 Ianua­rie, unii oameni vor fi foarte ui­mit de ce­ea ce văd”. El a adresat un apel la maxi­mum de unanimitate când se va trece la vot. „Oricare vor fi re­zultatele, guvernul meu le va ac­cepta şi va aduce la îndeplinire rezoluţia, problema fresvezsţă trupelor pe teritoriile străine nu trebue să fie conexată cu problema ferţelor armate în general”. TO UREN­ m Pi TIWTORÎU PROPRIU Ocupftadu­se de propunerea bri­tanică, de a se discuta forţele de pe teritoriul propriu, 4. Molotov a «pus : „După cât se pare, dacă nu se acceptă această condiţia, nu vom da informaţii cu privire la prezenţa trupelor In străinătate. Este exact î Nî se spume că sumai cu ea®. D Noti Baker fAngîlaV răspun­zând la observațiile d-lui Molotov In legătură cu prezența trupelor britani®« tn Egipt a declarat:'„Ele se făsec in Egipt In baza unui tra­tat consimți* & mod liber. Nu cred că boierul nostru egiptean sau d Molotov ragre^i acest tratat Trupele Cormnonioealtb-nîul bri­tani© au salvat în două războaie mondiale Orientul Mijlociu de a cădea în mâinile dictatorilor mili­tari­şti. Tocmai colaborarea noastră cu guvernul egiptean şi cu poporul egiptean — colaborarea pe care noi în Anglia, am preţuit-o Istor­­deasma foarte mult — a făcut posi­bilă salvarea Egiptului in 1942 de la dominaţia nazista”. Sena­toriul Tom Connally (Statele Unite) a declarat că este greu de di­ţi­t ca să se dea informaţii cu privire la forţele armate din ţară se va consimţi să se dea Infor­maţii cu privire la trupele staţio­nate pe teritoriile străine. Dacă prezentare® de informaţii cu pri­­vire la trupele din străinătate de­pinde de prezentarea de informa­ţii cu privire la forţele armate in general acest lucru face cererea imposibilă pentru noi. Propunerea noastră nu este să unim aceste două probleme spre a nu mai face mai grea soluţiona­rea primei probleme şi să trecem imediat la discutarea celei de-a doua probleme, unde trebue să luăm in considerare prezentarea de Informaţii cu privire la arma­mente şi la­ terţele armate în ge­neral”. D. Molotov, prezentând apoi re­­zoluţiunea sovietică faţă de pro­punere® britanică de a se controla datele date cu privire la trupe, a subliniat că Statele Unite s’au ridicat împotriva acestei propu­neri. D. Molcov a adăugat: „De­­legaţa sovietică va accepta toate deciziile luate atât de delegaţia britanică cât şi de cea americană”. „Dacă ambele sunt de acord să se stabilească, controlul şi verifi­carea informaţiei prezentate, de­legaţia sovietică va accepta acest lucru. Dacă delegaţia britanică a­­junge la un acord cu delegaţia nordamericană că prezentarea u­­n ne­ înfonniaţii n-ţi necesare pentru moment, deflega-.­fia sovietică va accepta şi acest lucru. Noi suntem de acord să accep­­tăm decizia care va obţine aproba­rea comună a delegaţiior britanică « nordamericană şi eu cred că dacă se adoptă această cale putem ajunge la o hotărire comună în a­­ceastă problemă”. Delegate­ sovietic a afirmat mai depa­rte că propunerea britanică a fost făcută în aşa fel încât Consi­liul de securitate este lăsat deo­parte. Dacă se cere Consiliului de Securitate să examineze chestiu­nea, se poate avea siguranţa că problema va fi tratată în amănunt şi se vor obţine rezultate concrete. „Noi cerem «cum să se ia o ho­tărire în mod exclusiv cu privire la problema terţelor armate pe ,,teritoriu străin’’, a încheiat d Molotov. tutele« »,opunerea neclintite a d-lui Molotov«­ la propunerile prezentate cu privire la raportarea numărului de trupe pe teritoriali­ naţionale. Statele Unite nu şouăe să spună că va raporta aceste informaţii în conformitate cu rezultat­ele dezbă­tute asa. Nu avem nimic de ascuns. „Dacă vreo ţşură ar refuza să facă acest lucru este greu de înţeles. Vom stărui în măsura posibilităţii noastre să se cuprindă in orice re­zoluţie ar fi adoptată o prevedere în sensul de a se eer® un raport a­­supra trupelor atât de pe propriul teritoriu, cât şi din străinătate. Va fi de extremă valoare pentru ches­tiunea generală a dezarmării, când vom sjunge la această chestiune, pe ordinea de zi”» Cuvântarea d-lui Molotov Răspunsul d-luî N©el Baker Căderea Plevnei, imul din ceie mai însemnate fapte de arme din trecuitul nostru istoric, Marea vic­torie dela Plevna, del­a poate s’a împlinit Joi, 69 de­­ ani, a hotărît în mod definitiv soarta luptelor creștinismului contra semiirimei. Pentru noi ,românii, căderea Plevnei ,are o însemnă­tate istorică epocală. Tânăra oaste românească, sub conducerea Dom­nitorului Carol I, a înscris în cartea de aur a Armatei şi Nea­mului, pagini de bravură, măre­ţie şi glorie nepieritoare. Jertfa şi vitejia ostaşilor români în lup­tele de la Plevna, Griviţa, Rahova şi Smârdan, au reînviat vitejia şi gloria străbună Dar mai presus de toate ,e aprins flacăra adevă­ratului patriotism şi a făcut ca dorul de libertate şi indepen­denţă să ardă ca para focului în sufletele tuturor românilor de pretutindeni. Vitejii oastei româ­neşti ,care s’au năpustit ca Leii asupra duşmanului ascuns în vi­­zuinele de la­ Plevna, erau aştep­taţi de fraţii din Ardeal să treacă, Carpaţii, să sfărâme lanţurile ro­biei şi să mute graniţa de vest, acolo unde cerea dreptul şi drep­tatea Neamului din moş strămoşi. DES­F­AŞ­URAREA OPERA­ŢIUNILOR După­ ce Armata Română a tre­cut, Dunărea, împăratul Alexan­dru I al tuturor Ruşilor, a avut inspiraţia fericită, de a încredinţa comanda armatelor Ruso-Român® la Plevna, Domnitorului Carol I. Comandă de mare cinste, dar şi de mare răspundere, pe care tâ­­nărul Domnitor e primit-o cu bucurie şi incredere, fiindcă avea credinţa neclintită în puterea lui Dumnezeu, în virtuţiile Sale ostă­ d© g©n©r»J C@N®T, DRA©y şeşti şi virtuţile ostaşilor săi, care aşteptau doar ziua cea mar© de a pune în lumină întreaga moş­tenire strămoşească atât de glo­rioasă. Domnitorul Carol, îndată ce primi această comandă, se în­dreptă către câmpul întărit dela Plevna, şi în intervalul dela 20 —25 August, a făcut personal re­cunoaşterea, iar in ziua de 25 August, când a­­fost consiliul de război dela Rudemir, e­ făcut pro­punerea ca Plevna să­ nu mai fie atacată, fiindcă este puternic în­tărită şi că atacul ce s’ar da ar fi un măcel fără folos. Sa obţinut deci amânarea atacului pentru ziua de 30 August. Atacul a fost dat cu jertfe mari, reuşindu-se să se cucerească reduta Griviţa Nr. 1, de către ba­talionul 2 Vâ­(Con­tinu­are in pag. 2­a) ANIVERSAREA DE JOI CĂDEREA PLEVNEI Camaraderia Rus@*H@mâtta în ră dfeptul creştinătăţi! din După, ocuparea Flevne! de trupele ruso-KwaSoe. Decnan Faţa, rănit, este adus la faţa Ţarului Replica d-lui Molotov P Molotov, intr’un scurt răspuns despre care d. Noel Baker a spus că au fost „cele mai preţioase cu­vinte ci au căzut depe buzate d-lui Molotov”, a spus . Când d. Noel Baker a spus ca am propus un acord in dosul sce­ne! între Statele Unite şi Anglii, aceasta a fost propria sa interpre­tare Nu e deloc ceea ce am propus eu. Am propus ca act, făţiş- în pre­zenţa noastră, delegaţii britani® ăi noramerican să caute să ajungă la un acord, deoarece problema con­trolului este o problemă vastă şi vom mai avea să o discutăm când ..„Tu ajunge la dezarmare. Este uşor să se ajungă la un acord în această privinţă ti­ndi ne-ar uşura mult sarcina noastră". Adresându-se apoi d-lui Con­­nally, d. Molotov a spus: „Senatorul Connally mi-a pus a­­ceea.fi întrebare ca d. Noel Beker. Dee ce obiectează Rusia procurări de informaţii cu privir© la trupei® din Patrie? » Nu obiectăm nici noi la aşa ceva. Şi noi dorim să prezentăm această informaţie şi în plus vă cerem ii daţi informaţii cu privire l» arma­ment în general. Dacă vorbim de armament in ge­neral vom ave» prilejul la punctul următor pe ordinea de *1 fdez»r. m»re’ să n® ocupăm de această che­stiune îndelung, înainte de­­ redo­es® armamentele trebue să cunoaş­tem din ce constă aceste arma­mente“ Subliniind din nou ei Uniunea, Sovietici a luat iniţiativa in ce priveşte recensământul trupelor şi dezarmarea, d. Molotov a spus: Acesta ©st® motivul p®ttru care nu se poate spune ci guvernul so­vietic nu vrea să dea informa­ţii cu privire la forţele armate". După discutarea procedurii, co­misia a hotărât să pună la vot pro­punerea sovietică.­­ Noe­ Baker a obţinut totuşi o decizi© din partea preşedintelui ca amendamentele britanice la fiecare din paragraf© şi fi© votate inainte de a se, pune la vot propunerea propriu zisă sovietică. De fapt a­­ceasta ‘ a însemnat că rezoluţia britanici ce "a fost amendată in raport cu rezoluţia stovieetică a format obiectul fiecărei dintre vo­turi. După acesta, a fost adoptată pro­punerea britanică cuprinzând și r® comandaţi» ca rapoartele să fi© fă­cute Consiliului d© Securitate atât cu privire la forţele din Patrie, cât şi la cele din străinătate. Senatorul Olinelly, care s’a opus cererii d-lui Molotov ca amend­a­­mentul să fie cuprins în propune­rea britanică, a declarat că comisia trebue să voteze asupra propunerii originale ..şi când vom ajunge la chestiunea generală a dezarmării, atunci ne vom putea ocupa de chestiunea pe care o propune acum d. Molotov“. Delegatul francez, d Alexandre Barodi, » rugat stăruitor pe dele­gaţi să-ş! dea seama că ,,!n felul a«®?«.» d. Molotov, va fi făcut să­ îi retragă *me»dame«m ul­ţi », aptepte totui contisîe! cu privire la rezo­luţia adusă înaintea ei, aasr­ndată de englezi înainte de începerea vo­tării şi să prezinte amendamentul său privitor la informaţia în l®eă­­tură cu bomba atomică şi aşa mai departe, ca moţiune separata”. Preşedintei© d Marnlski, a de­clarat că nu poate refuza amenda­­mentul adus de Uniunea Sovietică și Că-l va pune la vot. D, Noel Baker s'a opus și d Ma­­nuîlski a pus la vot chestiunea da­că trabue să se votez® amendamen­tul soviets© S’a obiectat acestui lu­cru cu 24 voturi contra Ig și lo ab'ineri. D, Manuilskî a declarat că, după părerea sa, decizia comisiei est® „contrară regulilor de procedură”. D Manuelski a a­cep­tat că, va su­pune comisiei rezoluţia sovietică o­­riginală cerând Informaţii cu pri­vire la bomba atomică, eto. c© a fost comentată ieri. D. Nocî Baker a, obiectat din nou spunând că aceasta este o nouă, re ­zoluţi© şi că nu este dispus să vo­tez© asupra ei fără d©sbaterf D- Molotov a cerut stăruitor e» rezoluţia, sovietică să fi© prezenta­­­tă ca amendament, suplimentar. D Connati» a subliniat că comi­sia hotăris© anterior să nu voteze a cum asupra amendamentului so­vietic. Preşedintele, d Manuilski a că­­utat în repetat© rânduri să scurte­ze discuţiile şi să pună m-ODunprea. sovietică la vot Ei a dat averiis­­ment© delegatului fiiipine* si d-luî Noel Baker pentrucă au Intervenit tn discuţie fără, de a fi cerut cu­vântul. Iu este din urmă- comisia a ho­­tă­rtt cu 24 voturi contra 18 fi 10 abţineri să rm vo*®z© asupra pro­punerii sovietice. Propunerea britanică ca toţ­ membrii Naţiunilor Unite să dea informaţii cu privire la trupele lor din Patrie şi de pe teritoriul străin către Consiliul de Securitate în ve­derea publicării, a fost adoptată de ct­re comisia politică a Naţu­­nilor Unite. Chestiunea crucială dacă trupele dup© propriul teritoriu urmau a fi cuprins© în recensământ, a fost a­­doptată cu 46 d© voturi contra 16 si 2 abţineri. Comisia a hotărît cu 25 voturi contra 19 si 7 abţineri să accepte amendamentul nordamerican la propunerea britanică, In sensul­ că data prezentării rapoartelor să fie 15 Decembrie- Luptele din Indochina Paris, 27 (Raiter). — După o telegramă din Hanoi, trupele franceze au cucerit fortăreața Langson din provincia Tonkin, din nordul Indoctoinei, ocupată de vietnamieni, după o zi de lupte grele. Trupel ® francase înaânteasă în test, întâsipinând o rezistențâ todârjâtă ¥ «*«“** PtfjSffS» — p',­­A ■ a ' IV '.­ % ©«pa călătorfla îa n.R. 8.8. Mausoleul lui Lenin / ' ' •■­*#£-A 109 M. SEVASTOS Ls Moscova am vizitat,­.printre altele, muzeul revoluţiei şi muzeul Lenin. Am văzut armele şi tunurile prio­rrătive de care s’au folosi revolu­­ţionarii în 1905 şi 1917. Sunt mi­traliere pe cărucioare ca de copii, sau montate în trăsuri—cu ţeava îndărăt. Un tablou reprezintă scena Îm­puşcării lucrătorilor­­în 1905, în faţa Palatului de lamă, pictat de un martor ocular. Un altul ne a­­rată, dinamic, asaltul Palatului de lamă în 1917. O machetă r­aşă reproduce lup­ta trupelor roşii (36 000 soldaţi) sub comanda lui Stalin cu cele albe ale generalului Crasnov (46.000 soldaţi) pentru Ţariţîn. învingătorul de la Ţariţin, numit în urmă Stalingrad, a apărat acest oraş şi împotriva nemţilor — zd­ro­­bindu-i şi urmări­ndu-i pănă în „bîrlogul fiarei". Pentru această victorie, nenu­mărate daruri au fost trimise ge­­neralissimului Stalin — din­ Uniu­nea Sovietică şi din străinătate — ca un omagiu adus priceperii şi e­­nergiei cu care a fost condusă lup­­ta împotriva naziştilor. . Sunt daruri lucrate de mâna co­pţilor ca şi de meşteri şi­ artişti— dala pumnale, săbii şi puşti pînă la o podoabă de pene pentru c®p, trimisă de indienii din Canada şi din Statele­ Unite, podoabă purtată la solemnităţi de conducătorii lor. Cel mai mic dar este un bob de orez, trimis de admiratorii din India — pe care un iscusit artist a gravat 30 de figuri care ridică în slavă izb­mda armatelor sovie­tice. O lupă alezată în faţa bo­bului ne face să vedem şi noi fi­­gurile. In muzeul Lenin este reprezen­tată — in fotografii, documente şi machete — viaţa de studiu şi de luptă a acestui reformator social. Vedem paginile unei cărţi de ştiinţă* printre rîndurile căreia Lenin — în închisoare — a scris cu lapte un tratat politic. Incăl­­zindu.se paginile, Uterele s’au în, negrit ■ cettel manuscrisul a de­venit lizibil. Sínt în m­uzeu legămtnte ale re­­voluţionarilor, semnate cu pro­priul lor singe. Există cererea de înscriere a lui Lenin în partid, plină de modes­tie şi de cuviinţă — ca şi, cartea-i de membru. Citeva machete ne inrspram­o­­nească cu deosebire. Astfel e reprodusă o casă, con­struită de revoluţionari in Cau­­caz, iar subt ea — şi fără nici o comunicaţie cu clădirea exteri­oară — e zidită o pivniţă, unde-i instalată o tipografie. In ea se pă­trunde pe gura. unul. put. Aici. s’au tipărit multe manifeste și broșuri, ca­re se răspîndeau. in toată Ru­sia. Jandarmii au prims de veste cu făcut - *■*• ■ rv.'.r * două ore de muncă regăsind ni­mic, — ei se pregăteau să piece, ciad. șeful lor aprinse o bîrtie Şi, îi dădu drumul pe gura puţului In loc să cadă la fund, hird­a — luată de curentul de aer — intră, lateral, tn tunelul care făcea. Le­­gă­tUra cu tipografia. Furi che­maţi pompierii, care se scoboriră tn ftntînă și descoperiră totul. După cercetări, clădirea, fu arum* * cată tn aer cu dinamită Astăzi ea, este reconstruită ca la origini. După, d.em/ynstrapa, pașnică, dela 3 Iulie 1917, cum. guvernul provin­zoriu luă măsuri împotriva, hohe* \ vtcilor, — Lenin se refugie la țară. ! O machetă arată podul unui­­ grajd, cu un pe jos, cu o masă ș­;i două scaune — unde s’a ascuns t 'Lenin* și de unde add,ca urowut­­ acrise. Apoi el se adăposti undeva ®».i proape de granița Finlandei —«if! deghizat un cosaș. In muzeu e co* ) pusă. peruca și hain­ele lui de tâ#« ran, iar alături se văd două nîsls,­­ o coasă, o greblă și un ferăstrău^., (Continuare în pag. 2-a) | Demonstrați» cHn rin» d» 7 Noe mbrl© dela Mausoleul Iul Leahs Duminică se deschide Parlamentul Pe dealul Patriarhie!, activitate neobișnuită. — Pregătiri s febrile In vederea marelui evenime­nt ' ÎDesr câteva idle ne mal despart de marele eveniment.» Câteva numai! Duminică se deschide parla­mentul. Totuș, pentru noi, gazet­arii, care suntem martorii tuturor „eveni­mentelor mari”, destule la fră­mântarea uriaşă a zilelor noastre, deschiderea Parlamentului e un e­­virument! A trebuit sâ-l aşteptăm opt ani! Ar putea fi socotit drept ceva „senzaţional”, dacă n’am avea puterea discernământului­ E un eveniment pentru care un gazetar trebuie să se facă „luntre şi punte” ca să ştie cel dintâi şi cât mai mult, pentru care totuleva să stea la poziţie de „drepţi", cu toate şu­­rubările pregătite aşteptând ca pa­gina să sosească de la stereotipie şi maşinistul, să apese pe un buton miraculos. E firesc deci să încercăm o „tentativă înspre dealul Patriar­hiei.. SPRE DEALUL PATRIARHIEI Drumul spre dealul Patriarhiei nu-i greu. E simplu de tot.­ Cine nu-l cunoaşte ? L’am urcat Întâia oară când eram copilandru, ca să văd vestitul clopot al Patriarhiei. Te dai jos din tramvai în piaţa Naţiunii şi — de unul singur­­— urci pe stradela asfaltată, mărgi­nită de lampioane şi peluze de iarbă care a tacă mai trăiesc, in ciuda acestui sfârşit de Noembrie... Ştiam unde este şi Camera De­putaţilor. Odinioară — sunt mulţi ani de atunci — împins de curio­zitate, am încercat să intru la Parlament, ca ijîi oarecare cetâ­­ţean. Se vede treaba însă că n’am avut „prestanţa” necesară pentru.­­Pi­îa.ifi (Mft usă vi» sar bei mus­tădofl mi~a epus «a ,,veto” cate­goric... Pe atunci la Parlament se intra cu bilete­., ca la circ sau ca la cinematograf... Acum voiu încerca sa intru îna­inte de deschiderea Parlamentului. Voiaj găsi — precis — o uşă În­chisă. La care, ca la arie© uşă închisi va trebui să bat. Mult, puţin, după circumstanţă. Voiu bate. Cineva de dincolo­­—­mustăcio­sul poate — se va uita prints’» ferăstruică secretă, c­u ochi! lipiţi dfl somn, prăfuit. Ii aud parcă mâ­râitul Am să mă încrunt. Ușa va scârțâi ca ușile ferecate din bis­me,Nm n’am să-l las să scoată o vorbă, c’am să mi-î vâr cartea de gazetar sub nas... ' - ■ IN LOC DE PARLAMENT, UN' ȘANTIER Dar acolo, surpriză Ușile sunt larg deschise-Forfotă pretutindeni pa afară ! Oare e’o fi deschis Parlamentul ? Sau o fi vreo repetiţie generală ?­­ Nu ! , Mă lămuresc îndată- la primul rând găsesc pe culuoare doi con­fraţi. Terminaseră ancheta !■ Şi eu ca­re credeam că sunt primul ! Acum înţeleg ! Parlamentul Se găteşte de sărbătoare ! îşi prime­neşte aerul, îşi revizuieşte ţinuta.. Echipe de lucrători de tot felul : zugravi, tâmplari, electricieni, ta­­piţeri, robotesc din plin. Un grup de femei spală parchetul şi geamu­rile. Totul e sub conducerea arhi­tecţilor­ şi­ a inginerilor care nu mai prididesc cu sfaturile, supra­veghind de aproape lucrările, ba chiar punând şi mâna când e ca­zul. Se face revizia atentă a scau­­nlelor, care ca orice scaune care se respectă fie cunoaştem pe peta de la teatre­ scâr­âie.. Fieoar© tre­, buie revizuit te parte... Ba se mai montează şi alteia noui, pentru că e’a mărit numărul deputaţilor ... la fund, maiestuos, se află tro­nul regal, care, solemn, aşteaptă pe Suveran să pecetluiască deschi­derea Parlamentului. Va fi o clipă emoţionantă. In faţă, tribuna preşedintelui, care va conduce — hotărîtor la focul aprig al replicelor-La dreapta, banca ministerială, de pe care miniştrii vor răspund® interpelărilor In restul, sălii, scaunelui deputa­ţilor. Dar loja presei ? O,, da ! Există ! Şi­­ e’a dat o Importanţă deosebită Pe lângă Pupitrele şi scaunele cărora tâm­plarii le fac reparaţiile necesare, au fost montate şi patru telefoane, deservite de o centrală specială- O­ atenţie deosebită se acordă mi­crofoanelor şi megafoanelor- Cola­cii de cabluri se întind pe parchet ca nişte state de şerpi Firele des­făşurate de mâini meştere se as­cund pe după colţuri, ca să nu fie vizibile-Tablourile de pe pereţi care repre­zintă deputaţii tuturor legislaturi­lor de la începutul vieţi­i parlamen­tare româneşti, au fost date jos­­şterse cu grijă şi apoi din nou puse la loc, da astădată ceva mai.., apropiaţi unii de alţii, ca sa fie foc ?i pentru actualii deputaţi..­­Se face o punte de legătură între trecut, nu trecutul plin de lupte sterpe si lipsit de zări noui, cu tre­cutul constructiv,­luminos, cu vii­(Continuare ) pag. 2-aV Incinta Camerei Deputaţilor . ■.'7.yv.teî*t»'43â«kâv' * t. - - -/ w

Next