Universul - Provincie, decembrie 1946 (Anul 63, nr. 276-296)

1946-12-01 / nr. 276

UNIVERSULu\ 4 Apartament ultra modern­­ cen­trai­­ şi hail cu dependințe, calorifer, * caută negustor so­lvabiil contra filofermă şi chiria zilei even­tual schimbi cu 1 2 şi hali, central, calorifer, plătind di­ferenţa. Adresaţi Magazin CARMEN SYliVA. lipscani 80 Telefon 3.29.36 sau 6.13.88 577 RADIO Trfefttftfeen ochi magic, pickup schimbător automat, mobilă tapisată, piese splendide vând. Costache Marinescu 7 (grivița) după masă »♦4 * * « ♦ »»♦­»♦ »»«14484444 Săpun de rufe, paste făinoase, arpacat, etc­, cumpăram pentru econonst Oferte B-râul Caro­­rsr. 17­4 MOTOR FOED V. 8. Recondition®* piese originale TINDE „TRAN­SCAR”. Star. Alexandra Moru­zi Voevod 2­­4­4 4441 INDUSTRIAS caut cameră mobilată, luxoa­să cu telefon,­­bac, intrare se­parată, numai 1 central. Adre­saţi Tel, 7A2168 , între orele 7-8 28 M0!­! Peste câteva zile ,apare volu-­­mul „Traista cu povesti” pen-­ tru copii si tineret. Do N. V. Iopesev-Snagov Ed. „Expresul” — Brezoianu 8 Apartament über Luxos—Central, Cartt­erul Antim Patru piese, dependințe, terasă, grădină, garaj, calorifer, in bloc 2 Apartamente la parter. Tel. 6,95 36. Oficiul ,,Veritas" GHERETE «fîn lemn izolate pentru Bornă, de vânzare convena­bil. Str. Christian Teil 16 Telefon 2.12.17 24 Cant LOC pentru depozit de cherestea preferabil cu linie de garaj Telefonați 5.88.44 ora 10-13 ______și 17-19______553 Cant asociat cu capital 20—50 milioane, sau ECONOMAT CU MATERIALE pentru care să lucrez ori­ce fel de încălţăminte, am maşini. Frez, Comb­iaui­r, Ştanţă, Prese. La ziar 89 N 11 închiriez preiau, eventual cumpăr ate­li­er mecanic Auto cu I sau fără inventar Telefon 1.05.15 12 +4444+4M4« ♦ M ♦ ♦ » ♦ » ^ AND RADIO BRAIN * lămpi cu Rikup spion did Fix 5.000.000, la pMOcular. Str. Turda 110 ro »4­4 M I t ♦­­ Apartament Două camere, totul trei, confort, gaze, calorifer, bloc nou, de vânzare, Bu­levardul Fache 55 ■ informați­uni 2.72.92 9 »»»♦444444I» 4­4 »♦♦♦♦♦»♦ 44 SXE60T MANTOURI rochii, preț convenabil, even­­tual gata pentru magazine Telefon 4.32.76 * SSS4»»44*»44 4-4^4 »4 4 ♦ » ♦ » CIOBURI DIN STICLA cumpărăm imadiați. Telefon 2.28.94 1N­-010K LINCOLN ZEFIR tip 939 BUICK tip 938 si 939 CHEVROLET tip 939 FORD tip 937 si 838 NASCH tip 938 DODGE tip 938 MERCEDEZ tip 939 OPEL OLIMPIA tip 938 FORD CANADIAN (Camion 4 și jumătate tone) DODGE (Camion 5 tone) etc. Vinde nargent „AUTOFULGER“ Vasile Lascăr 21—Tel. 2.79.25 Prin SALA de LICITAŢIE „DANIELI­A.* I­S“ Victoriei 79 — Tel. 4.49.80 Vindeţi - Cumpăraţi orice obiecte, de artă, casnice etc. Vizitarea şi depuneri zilnice. LICITATIA S­APT­AM­ANALA SAMBATA 16­­/2 44­444­4­44fr444444444444444 PuMîcafiune Nr. 343.033 din XI 1948 se aduce la cunoştinţe celor In­teresaţi că în ziua de 10 Decembrie 1946, ora 17, se va ţine în localul Inspectoratului General al Jandar­meriei, Direcţiunea Administrativă din Bucureşti, Şoseaua Ştefan cel Mare Nr. 51, o licitaţie publică, pentru procurarea de scule şi ma­teriale, necesare Atelierului Cen­tral de Armament al I. G. J.­­N Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu art. 88 lil0 inclusiv din Le­gea Contabilităţii Publice, regula­mentelor şi normelor publicate în Monitorul Oficial Nr. 127 din 4 Iunie 1931, , Toate persoantele care vor lua parte la licitaţie vor depune pe lân­gă ofertă" şi­ o garanţie de 5% din valoarea furniturei oferite, iar oferta se va face numai în confor­­mitate cu :-cartel şi p­arcini. . care­­pot fi văzute în fiecare zi de la ora 19-13, în localul de mai sus, la Bi­roul 2 Echipament- 55 +444»»»*»4444»»4 ♦ TRIBUNALUL JUDEŢULUI ARGEŞ Secţia II-a Publicaţiune D. N. Gh. Constantinesai moşt. reB. Dsf. Gh. C-tinescu din comuna Valea Ursului-Argeş a­ făcut cerere­­pe temeiul art. 27 legea conversiu­­­nei pentru radierea creanţelor ur­­­mătorilor creditori, cu termen la 115 Ianuarie 1947.­­ 1. — Creditul Funciar Rural­­Bucureşti. 2 —Elena D. Ghimpa—Piteşti. 3. — Moştenitorii I. P. Comă­­neanu Piteşti. 4. —Banca Furnica Piteşti. 5. — Banca de Economie Argeş prin B.N.R. Piteşti. 6. — Banca Comerţului şi Indus­triei Piteşti lichidator Vrăbiescu. . 7. — Banca Ţărănească Trivalea Piteşti. 8 — Banca Populară Bascov. 9. —Banca Creditul Argeşean prin lichidator General Ioşcu. 10. — Banca Piteşti prin lichida­tor I. Stănescu. In dovedire mă servesc de che­mare la interogator a părţilor, de acte. Jurământ și de orice alte pro­be legale. Solicit admiterea cererei. (ss) N. G. Constantin­esc« Dosar Nr. 2158/946 26 »♦♦♦♦♦♦♦♦.♦*♦♦♦♦ 444 »***­» GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secţia V C. C. EXTRAS D. Stanene Ştefan Dumitru din corn. Bultimanu, jud. Ifov, prin petiţia înreg. la Nr. 6077—14 Fe­­ibruarie 1946, a intentat acţiune de divorţ in contra soţiei sale Aurelia Dumitru Stanene Ene Ştefan. Din căsătorie a rezultat copila Maria în etate de 8 ani. Adt dotar nu există. Termen In şedinţă publică la 14 Decembrie 1946. Dosar 711/946. Nr. 40497, 25 Noembrie 1946. Grefier, indescifrabil. 62 ♦♦♦♦4444♦♦»♦♦♦♦♦♦»♦♦♦»+ GREFA CURŢII DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA II PUBLICAŢIE Nr 14717 D-l Ion Rujoiu din Câmpulung­­at acţiune de dl­ Muscel, a intentat vorţ contra soţiei sale Victoria Rujoiu, din comuna Bilceşti-Mus­­cel, pentru motive determinate de lege. Din căsătoria soţilor a rezultat copila Victoria in etate de 2 ani. Soţii nu au avere. Termen în aipea soţiei la 21 Ianuarie 1947. . .. Grefier- Z- Decu 1 : fTi*' Dosar Nr. 1320/1946. JJ. *25 MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea pentru Constatare» ■ Condiţlimilor de Naturalizare şi Recunoaştere şi Dos. Nr. 340/Nat./945 D. Va®le Sefesik domiciliat în Slatina str. Piteşti Nr. 18, a făcut cerere acestui Jdinister pentru a­­i se acorda cetăţenia română. Prin cerere petiţionarul arată că­­este de profesiune corsar tinichi­­teu, născut în Iarembina-Ceh­oslo­­vacia îa data de 13 Ianuarie 1901 de religii vne greco-catolic venit şi Istabilit în ţară în anul 1903. Conform art. 19 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, sd' ‘publică laceasta spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 20 d­e zisa lege, din cauza plecării, servicii, porţelanuri, cristaluri, bibelouri, numai străine Strada Barbu Catargiu Nr. 1, Apart. III. Telefon 3.89.11 In fiecare zi intre orele 9—18 30 Capital Industria! CAUTĂ Dr. ERA­CUE STEIUAN pentru serul său polimicrobian, antigono-stafilo-polibacil. Autori­zat de guvernele francez şi ro­mân. Se garantează vânzare zil­nic lei 20.000.000 cu 60% benefi­ciu net al finanţării. Materie primă: cai de reformă. Patru me­dici francezi şi unul român au dat tezele cu SERUM STERI­AN. 92% vindecări (vezi al 22-lea ■ooagreş francez de urologie, Octave Dain, éd. Paris). Este prima industrie românească particulară de serum terapeutic 24 Str. Bibescu Vodă, Tel. 4.16.00 .....................? 4»M Apartament două camere și trei camere, dependințe bogate, bloc nou, calorifer, gaze, de vânzare Bulevardul Pache Nr. 56 Informaţiuni 2.72.92 25 De vânzare 10.000 kilograme şine decan­­ville 6, 7, 8 profil şi un compresor Flottmann în stare bună de funcţionare A se adresa telefon 3.19.28 CANTINE Cazane de fiert din aramă cositorită, 180 litri, pentru orice combustibil, simple şi economice Telefon 4.51.28 TEREN de construcție circa 4300 m. p. situat comuna Bu­cureștii Noi (Dămăroaia) VÂND total sau mac parte orele 13—17. Te­­lefon 4.30.52. 14 MINIMI ♦♦♦»»'»♦ 144­ 44­­4 4 4 4 4^ Pianină Steinway-America bună stare. Str. Pictor Grigo­­rescu n­r. 5, JAN 5 444 44444 4 4 »♦♦»♦♦♦«♦♦♦♦♦ VÂND URGENT STRUNG DE LEMN Str. Avrig iw. 11 15 14 4 4 4444 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4-4 44-4-4-4 Vând 3 mașini de scris Str. Avrig iw. 11 -4-4"H-++1444» + 4 4 4 44 44 4 44-5 4 APARAT FOTOGRAFIC LEICA CUMPĂR IMEDIAT Telefon 4.1­­5.59 16 44444444444444444444444­ Garsonieră, Calorifer, ascensor sau cameră separat cu bac se caută Telefon 6.01.98. 9.12 23 + 4S+4++44 44 ♦♦♦♦♦44 44444­ 60 KA PĂDURE Tn exploatare 50 km. Bucu­rești. Vând chilipir Telefon 2.17.5? 19 ♦♦♦♦♦4444444444444444444 Vând urgent 6 pogoane 500 metri gara Cățelu. Bulevardul Basar­ab 145 26 4449 441 PADUREA BANEASA VÂND ! ♦ TEREN CU PĂDURE Telefon 7.50.55 44444444444444444444444­ VÂND URGENT JACHETĂ VULPI argintii nouă Str. Emigratului 7, etaj I ușa II-a rt♦4♦4444444444444444444 CLOCITOARE G. E. V. perfectă stare, 220 ouă cu termometru, hygrometru și crescătoarea ei de 1 4.200.000 Telefon 6.01.19 TRIBUNALUL JUDEȚULUI ARGEȘ Secţia II-a PUBLICAŢIILE D. N. Gh. Constantinescu din comuna Valea Ursului Judeţul Ar­geş, a făcut cerere pe temeiul art. 27 legea conversiunea, pentru ra­darea creanţelor următorilor cre­ditori, cu termen la 15 Ianuarie 1917:1.1_Banca Furnica Piteşti. 2 . Banca Piteşti prin lichida­tor I. Brănescu — Creditul Agricol. 3._Banca Muncii prin lichida­­ tor Theodorescu-Rosetti. 4 — Banca Populară — azi Ban­ca Creditul­ Ţării—Piteşti. 5. ________Banca Economică Argeş prin Banca Naţională a României Piteşti.­­ 6. — Banca Albina prin Banca Naţională Piteşti. 7. — Banca Industriei şi Comer­ţului prin lichidator Vrăbiescu. 8. ________Moştenitorii Gh. P. R­ădu­lescu din Albeşti-Argeş. 9. — Moştenitorii X. P. Cornă­­neanu din Piteşti. 10. — V. Ionescu str. Greţei Pi­teşti. 11. ________Căpitan Pristavu Piteşti. 12. — Iancu­­Feinstein Piteştii. 13. — Gheorghe Constantine­scu— Prundu. . . . 14. ________Constantin Duminecă Dra­goim. 15. — Banca Populară „Progre­sul” Valea Ursului-Argeş. 16. — Ion Moţoescu com. Coa­­meana-Argeş. 17. — Preot. Post Cîmpescu-Piteşti. 18 _Moşt. Aslan Alexandru, d-na Botoşa Piteşti. In dovedire mă servesc de chemare îa intero­gator a părților, de acte, jurământ şi de orice alte probe legale. (ss) N Gh. Constantinescu Dosar Nr. 2159/946 27­4444444444»­MMMIMM ♦ ♦■ INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI direcțiunea ADMINISTRATIVA V­ând VÂND -i Căderea Plevnei (Urmare din pag. L Va)­ nători „Regina Clieabeta". Apoi s’a trecut la aplicarea propune­re! Domnitorului Carol I, ca Plevna să fie împresurată, tăin­­d­u-se toate legăturile cu exte­riorul și împiedecând orice apro­vizionări și ajutor de a intra In cetatea Plevne. Iar generalul Todieban, vestitul organizator al apărării Sevastopolului, a fost ataşat Domnitorului Carol I, care a apreciat măsurile luate de Domnitorul Carol, care au fost bune după cum se poate consta­ta din următoarea scrisoare tri­misă de Domnitorul Carol, soţiei Sale, Doamnei Elisabeta. Părerile mele în privinţa ata­cului de la 39 August şi in pri­vinţa a ceea ce trebue să se facă d­a acum înainte, am avut satis­­facţiunea că generalul Todleban a declarat: „Au fost şi sunt sin­gurele bune”.. Să descriem pe scurt operaţiu­nile din ziua căderii Plevnei. Pân­ă la 28 Noembrie câmpul întărit de la Plevna era complect încercuit şi Osman Paşa, cu bra­va sa oştire, osândit să se predea. Căderea Plevnei era aşteptată din zi in sol. Faţă de această si­tuaţie, comandantul de căpetenie al trupelor ruso-române a trimis o scrisoare lui Osman Paşa cău­tând a-1 convinge că orice rezis­tenţă ar fi de prisos şi îl sfătuia să se predea. Viteazul comandant al oştilor musulmane, a răspuns cu demnitate şi eroism: „In toate cazurile voi şti să nu mă depăr­tez de la datoriile ce-mi impun comandamentul meu şi sân­tem hotărîţi ca brava mea armată şi eu, a vărsa ultima picătură de sânge, pentru cinstea şi onoarea Patriei Noastre”. Iată, un răspuns «rota, care a fost executat întocmai. Armate lui Osman Paşa închisă în Plev­na, lipsită de hrană, de îmbră­căminte şi muniţiuni şi bântuită de boli, molipsitoare, nemai­pu­tând rezista, s’a hotărî­t ca în ziua de 28 Noembrie să spargă încercuirea. Armata este împăr­ţită în două, partea principală, sub comanda lui Osman Paşa, trebuia să execute ieşirea spre Apus, restuil să lupte în retrage­re treptat—treptat şi să vină în ajutorul său a lărgi spărtura şi a forma ariergarda trupelor scă­pate din Plevna. Iată, pe scurt, descrierea bătă­liei făcută de , colonelul Văcă­­rescu: La 7.30 turcii trec portul peste Vid şi se desfăşoară pe şesul din stânga Vidului, însufleţiţi de co­mandantul lor, care mergea în frunte. Soldaţii otomani străbă­tură cei vreo 3 km care îi des­părţeau d­e întăriturile grenadie­­rilor Ruşi; prima linie este cu­cerită până la ora 8.30. Se ordo­nă atacul liniei a doua, unde tur­cii au deasemenea succes, căci nu sosesc ajutoare, fiindcă ruso-ro­mânii aflând­­r­­şine, au pornit în zorii zilei la atac, respingând Pe turci, făcând prizonieri şi că­zând în spatele lui Osman Paşa. Deasemenea generalul Ganetsehl, îşi reface trupele, porneşte la a­­tac şi îşi recucereşte poziţiile pierdute In această situaţie, Os­man Paşa este gra­v rănit de un glonţ, calul său omorît, trupele turceşti intră în panică, bătălia este definitiv pierdută Şi Os­man Paşa se hotărăşte să-şi pre­dea armata. După ocuparea Opeo­nersului. Domnitorul Carol, Co­mandantul de Căpetenie al tru­pelor de la Plevnia, coboară spre Vid, primeşte defilarea a­­7000 de prizonieri turci, iar la intrarea în Plevna se întâlneşte cu Marele Duce Nicolae cu care se îmbră­ţişează şi se felicită, pentru is­­bânda armatelor Ruso-Române. Acolo soseşte şi trăsura cu Os­man Paşa rănit. Marele Duce Ni­­colae şi Domnitorul Carol îi în­tind mâna şi îl felicită pentru e­­noica sa apărare. A doua zi, 29 Noembrie, împăratul tuturor Ru­şilor, Domnitorul Românilor şi Marele Duce Nicolae îşi fac in­trarea în Plevna, în aclamaţiile trupelor şi populaţiei din Plevna. Osman Paşa fiind prezentat îm­păratului, acesta laudă vitejia sa şi oştirii sale, iar în semn de ma­re stimă li înapoiază sabia. Ziua de 28 Noembrie, o zi de glorie pentru Neamul Românesc şi bravul ei Comandant, Domni­torul Carol I, care a jucat un mare rol în bătălia de la Flevna. In special trebue recunoscute şi puse in evidenţă priceperea, măestria şi înţelepciunea în felul exercitării camanciem­eritului a­­su­pra armatelor Ruso-Româme de la Plevna, dar mai presus de toate, felul cum a reuşit să sta­bilească o armonioasă camarade­rie şi colaborare intre comanda­mentele şi armatele Ruso-Româ­­ne. In adevăr, deşi Domnitorul nostru, a avut sub comanda sa generali ruşi încercaţi în războae şi­ doritori de a se distinge pe câmpul de luptă, cum era de pil­dă vestitul şi viteazul general Seobeiei. Domnitorul Carol a ob­ţinut încrederea şi admiraţia tu­turor şi a făcut ca ordinele sale să fie executate cu o deosebită precizie. Generalul Napokoid­skhi (şeful de Stat Major al Domnito­rului Carol I) spune: „Majesta­tea Sa ştie să dea ordinele şi in­strucţiunile sale cu o claritate şi pricepere care ne-a uimit pe toţi”. Iar Marele Duce a adăugat: „Adevărat, Domnitorul Carol e un strălucit militar”. Domnitorul Carol I, prin cali­tăţile sale, morale şi ostăşeşti, prin înţelepciunea, tactul şi vo­inţa plină de energie creatoare, a reuşit a fi pildă vie tuturor, şi a obţine cea mai desăvârşită frăţie de arme Ruso-Română, pe câm­pul de luptă de la Plevna. PUBLICAţIUNEA Nr- 783. 194« Noembrie 30 -V”*g c* , rvr« io»* nocmiMin «» . S© aduea la cunoşrtinţa generală că, în’ ziua de 13 TMx&nbtt* 1W9, o rele Îl dimineaţa la sediul Tamaslâcului Run­cu, Jud- Dâmboviţa gara m­c-ul, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise, pentru vănzarea animalelor supranumerare, specificate mai jos, iar prețul de virizare ▼a începe­­ de pe suma trecută în dreptul fiecărui animal : 1 Taur rasa schwitz din 1943 « , ■ , i • ■ Lei =■· L4M-000 1 , i, „ „ „ «= 1-400 009 1 „ , t» . 1944 I ■■■■•* » «= 1.140.000 1 Tunică „ * 1944 v 1 •» •· «, , r 1945 1 Cal de serviciu­­ din 1930 • ■ ■ I a ■ ■ • * • «••»« iy I I ■ ■ I ■ « » ■ a I 700.000 800.000 3.000 000 „ 1933 » « * » • t t •, *=* 8.000 000 Animatele ţ «unt perfect sănătoase ţi taurinele ea vând pentru re­producție­ la crescători. Director, t. t­l/i I ' . Casier Contabil, Medic Veterinar, Dr. Ionel Răduîescu ' i 1 loan D. Mușat U­­r. 27 M N *••­ ROMANIA CURTEA DE APEL CUT­ SECTIA I-a Dosar Nr. P. L 337ASM Deciziunea Penală Nr. 148 ASM Şedinţa publică din M Septem­brie 1948. Curtea formată din D-nul : Dr. Cup­şa Ambrozie, preşedinte, Ghennao Aurelian., consilier, Dr. Cora Vasile consilier, Min. Public re­pr. prin­t. Gheorghe stănesui. „i­­u,­, „ Curte. Grefier Aurel Crişan. Curtea a luat In cercetare actul de acuzare Nr. 23/1948 din 23 Iulie 1949 al Procurorului General al Curţii de Apel din Cluj, prin care Inculpatul Srrbo ştefan din comuna Cec,daca Jud. Alba, este trimis In Judecata Curţii de Apel Cluj pentru că acea­sta a săvârşit crima prevăzută de art. 2 lit. g dim Legea 312/1945, urmează motivarea : Curtea, In numele legii Decide : Condamnă pe acuzatul Szabó Şte­fan de 43 ani, născ. în comuna Ce­­calaca Jud Alba, cu ultimul dr­mid­iun în Tg.­­Mureş str. Pop Vasile Nr. 3 azi dispărut, la 20 (douăzeci) ani muncă silnică în baza art. 3 din le­gea 312/1946 cu aplicarea art. 157 c. p., precum și la degradarea civică pe timp de 8 (opt) ani și confiscarea averii în folosul S­tatul­ui pentru cri­ma prevăzută de art. 2 pct. 2 din le­gea Nr. 312/1945. Obligă pe acuzat ca în baza art. 114 Pr. pen. să plătească Statului suma de 300.000 (trei sute mii) lei drept cheltuieli de procedură. Cu drept de opoziţi® sau recurs. Dată şi pronunţată în şedinţă pu­blică azi 24 Septembrie 1946, în Pa­latul Curţii de Apel Cluj Secţie I. Preşedin­t. (ss) Dr. Ambrozie Cupsa. Consilieri (ss) Aurelian Gherman (ss) Dr. Vasile Coza. Grefier (ss) Aurel Crişan. Pentru conformitate cu dispozitivul deciziunei Nr. 248/1948. Grefier (Indescifrabil): 9861 44 444 + 4-44"­-4frfr44"fr4-4-4-4+fr» ROMANIA CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA ni-a. Dosar P. nr. 330/1948 WXT DECIZII­, P­ENALR Nr. 113/1948 JBWHWtfte s­un ședinţa pubLcă de 17 Septembrie 1943. Constatându-se culpabilitatea acu­zaţilor Deac Dezső, Tarr Falui şi Mol­nár Francisc, foşti grăniceri în ar­mata ungară, azi cu domiciliul ne­cunoscut, pentru crima prevăzută de art. 2 pct d. din Legea Nr 312 1945 săvârşită prin­ aceea că în luna Mai 3 ,în comuna Someşeni jud. Cluj, 1943 au săvârşit acte de cruzime asupra populaţiei civile. Curtea îa baza art . 28t­ 1 din legea Nir. 312/1945 cu aplicaţiunea art. 157 aiin. 1 pct. i­. din codul penal condamnă pe acuzaţii Deac Dezső, Tarr Pali şi Molnár Francisc la câte 15 (cincis­prezece) ani muncă silnică şi degra­dare civică pe acelaş timp, precum şi la confiscarea averii in folosul Statului, o­bligându-i to odată sa res­­titue Statului suma de 10.008 (zece mii) lei su­b titlul de cheltueli penale. Cu opoziţie sau recurs în termen de 30 zile dela publicarea hotărîrei în extras conform art. 2 din Legea Nr. 81/1948. Pentru conformitatea e­ctrasului. Preşedinte, G. C. Glosarm. Grefier, Dr. G. Mureşanu 9683 ♦4444444444♦♦♦444444444 ROMANIA CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA I-a Dosar Nr. P. I. 343/1848 Deciziunea Pena!ă Nr. 233/1946 Şedinţa publică din: 18 Septembrie 1946, Preşedinţia D-lui Emil Sklenka. preşedinte. Membri D-nii : Dr. Ambrozie Cup­şa. consilier, Dr. Vasile Coza. consi­lier. Minist. Public reprez. prin Dr. Partenie Crişan, procuror de Curte. Grefier: Dr. Victor Dobocanu, prim grefier. Curtea a luat in judecată cauza penală privitor pe acuzatul Köblös Albert, fost cu domiciliul în comuna Beteag Jud. Someș trimis în Judecată, prin actul de acuzare Nr. 3 din 8 Iu­lie 1848 al Pariche­­ului General Cluj, pentru crima de răsboiu prev. de art. 2 lit e şi g„ din legea 312/1945. Motivare: Curtea In numele Legii Decide: Condamnă pe acuzatul Köblös Al­bert fost cu domiciliul în cotrvuma Reteag, Jud. Someş la 20 ani muncă silnică, degradare civică pe timp de 10 ani și la confiscarea averii în fo­losul Statului, in baza art 3 din legea 312/1945 cu aplicarea art. 157 cod i­­­nal pentru crima prevăzută dle art. 3 pct. e din legea 312/1045. și la 15 (cincisprezece) ani muncă silnică și degradarea civică pe timp de 5 ani și confiscar­ea averii in fo­losul Statului, în baza art. 8 din legea 312/1645 cu aplicarea art. 157 cod penal pentru crima prevăzută de art. 2 pct. g., din legea 312/1946. In conformi­tate cu art. 101 cod pe­nal va executa pedeapsa de 20 ani muncă silnică și degradarea civică pe timp de 10 ani și confiscarea a­­verii. Obligă pe acuzați să plătească Sta­tului suma de 400.800 (patru sute mii) lei cheltueli penale, în baza art. 114 Pr. pen. Cu drept de opoziţie sau recurs. Dată şi citită în şedinţă publică azi 18 Septembrie 1946 în Palatul Curţii de Apel Cluj, Secţiunea I-a. Preşedinte, (ss) Emil Sklenko. Consilieri : (ss) Dr. Ambrozie Cup­şa, (ss) Dr. Vasile Coz». Pentru conformitate : Grefier, (ss) Dr. Victor Dobocan. 6859 ♦ M4M4404­­44­44444444411 primaria comunei COMANDAU Judeţul Trei Scaune Publicaţiune Nr. 1600/1946 Se aduce la cunoştinţa gener­ala că în ziua de 10 Decembrie 1946 orele 10 a. m. se va ţine in localul Primă­riei Comandău licitaţie publică cu o­ferte închise pentru vânzarea par­chetului d­e molid pe anul 1946/1947 din trupul MeneSbert. Parchetul conţine 13.110 hu. ar­bori molid, având circa 5167 m. c. Preţul de estimaţiurae este de 64.000.000 lei. Garanţie 8 la sută din suma expe­rită. Licitaţiiunea se va ţine In confor­mitate cu dispoziţiunile art. 88—110 din L. C. P. In caz de nereuşita licitaţiei se va ţine a doua licitaţie în ziua de 22 Decembrie 1948 orele 10 a. m. Iar In caz că nici a doua licitaţie nu va avea rezultat se va ţine tratare di­rectă cu cumpărătorii în ziua de 2 Ianuarie 1947. Condiţiunile de licitaţie şi caietul de sarcini se pot vedea la Primăria comunală şi Ocolul silvic Covasna. Comandău, la 13 Noembrie 1946. Primar, Kelemen Iosif. Notar: Ioan Crar­ga. ♦♦♦4+­4'44­+4 4 ♦♦♦♦»♦ ♦■♦♦♦♦♦­ROMANIA PARCHETUL TRIBUNALULUI ILFOV EXTRAS D-na Serafim Balzman din Bucu­reşti Calea Victoriei Nr. 124 prin pe­tiţia înregistrată la acest Parchet, sub Nr. 49791/1948 , cere reconstitui­rea actului său de naştere, fiind născută în oraşul Cernăuţi-Basarabia la data de 15 Noembrie 1913 din pă­rinţii Iosef şi Chane Blume Gottlieb. Noi, Primul Procuror al Tribuna­lului Ilfov. In conformitate cu dispoz. art. 3 din Decretul Lege Nr. 4062/1948 — referitor la reconstituirea actelor de stare civilă ale refugiaţilor din­ 14 Decembrie 1940, invităm autorităţile şi persoanele care p reţin extractul şi alte înscrisuri referitoare la actul a cărui reconstituire se cere prin pe­­titdiuinea mai sus, să le depună de ur­gență la Parchetul acestui Tribunal. Prim Procuror, N. Soloveanu. Prim Secretar, (Indescifrabil). MINISTERUL ASIG SOCIALE Casa Centrală a Asig. Sociale Serv. Auto PUBLICAȚIE Nr. 14.438/946 Casa Centrală a Asigurărilor So­ciale cumpără cinci camere de aer dimensiune 690/18. Ofertele se vor depune la Serv- Auto din Casa Centrală a Asigură­rilor Sociala B-dul Carol 33 parter. DIN PUBLIC­ATIUNE DE LICITAȚIE No. Cf. 673/1946. In cerere de executare făcută de urmăritorul dr. Andrei Feke­te, din Tg. Săcuesc contra urmă­­ritului Miko Alexandru decedat prin moştenitori* Judecătoria a ordonat licitaţia execuţională în ce priveşte imobilele situate în comuna Breţcu circumscripţia Judecătoriei mixtă Tg- Săcuesc, cuprinse în cf. 1481, a comunei Breţcu No­ top. 6673 cu 7355 Lei, No. top­ 7487/a cu 18,114 Lei pen­tru încasarea creanţei de 67,120 Lei cap. şi boc. Licitaţia se va ţine în ziua de 14 Decembrie 1946 ora 9 dim. în localul oficial Str. Ady Endre No. 3- aşa 9, parter. Imbilele nu se pot vinde sub 7% al preţului de strigare, cu care începe licitaţia. Licitantul trebue să depună 20 la sută din preţul de strigare ca garanţie. Fiscal şi creditori ipotecari sunt scutiţi de sub depunerea garan­ţiei Cumpărătorul va achivta preţul în termen de 15 zile la Adminis­traţia financiară Sfatul Gheorghe de la ziua când licitata a rămas definitivă. Dat Tg. Săcuesc, la 9 Nov. 1946. Judecător Css. J. Căpra­riu. Dir. Cf. (se) A. Fábian I 9683 MHM44H44 4 44 4 4 4 4 4 444­ M R­­stricţia medicalA ŞI FARMACEUTICA PUBLICATIE Nr. 2.512.229 din 27 Noembrie 1946 Se aduce la cunoştinţa celor Inte­resaţi că în ziua de 17 Decembrie 1946 ora 9 a. m. se va ţine o licitaţie publică în localul Şcoalei Superioare de Război din Şos. Panduri, blocul C, et. II camera 12 pentru procurare de :­­ A) Materiale farmaceutice 1. Droguri chimice şi vegetale (plante medicinale). 2. Penicilină, Neosalvarsan­taa­si­­milare, vitamine şi diverse speciali­tăţi farmaceutice. 3. Reactivi pentru laborator. 4. Materiale de ambalaj : hârtie, sfoară, dopuri,s­ec B) Materiale Sanitare 3. Instrumente chirurgicale. 2. Materiale de cauciiu» pentru uz medical (mănuşi pentru operaţie, tu­buri pentru irig­a­tor etc.). 3. Aparate şi instrumente medicale (pentru radiologie, ultra­violete, ul­tra scurte etc.). 4. Materiale pentru uz dentistic. 5. Rame pentru filme radiologie«. Licitația se va ţine In conformi­tate cu L. C. P. Furnizorii vor putea menţiona In oferte toate condiţiunile în care în­ţeleg să execute furnitura ca plată , permise de import, materii prime şi orice alte condiţiuni pe care le soco­tesc indispensabile realizărei furni­­turei. La licit­aţie concurenţii vor depune oda­tă cu ofertele şi o garanţie de 5 l­i asupra valorii, garanţiei ce se va consemna în recipisa Casei de Depu­neri şi Consemnaţiuni. Cartele de sarcini cuprinzând ta­belele complecte ca materiale ce se licitează precum şi condiţiunile te­­hnice, se pot studia în fiecare zi de lucru între orele 12—13,30 la adresa indicată. Directorul Direcţiei Medicale şi Farmaceutice, Medic general. Dr. valeriu­ Rosculeţ Şeful Serv. Administrativ, iot Lt, Col. PopfrMiu MUtlade .'Akt. -SfcL-jyift:, *ÄSSfcÜÄ ROMANIA CURTEA DE APEL CLUJ secţia vi-a Dosar Nr. P. N­L 323/1948 EXTRASUL DECIZIEI PENALE Nr. *29/194* Pronunţata în şedinţa publică din 1 Octombrie 1946. Constatându-se culpabilitatea acu­ratului Szondi Iosif de ani 31, de re­ligie reformat, nume, In com. Tafctu­­haritamy­­ud, Zemplén Ungaria, cu ultimul domiciliu în com. Şerb­eşti Jud. Maramureş, actualmente dispă­rut, pentru crima prevăzută şi cali­ficată conform art 1 lit. e din Legea Nr. *12/fiP*S săvârşit* prin aceea că în anul 1»», in comuna Berbeşrti Jud. Maramureş a săvârşit represiuni co­lective şi individuale în scop de per­secuţie politică şi din motive rasiale asupra popula­ţhm li civile. Curtea in haaa art * alin II teza I *1 aBn. ultim din legea suscitată cu aplica­ţi­unea art. 157 pct. 1 lit. b din codul penal condamnă pe acuzatul Szondi Iosif la 5 (cinici) ani temniţă grea şi la degradaţliune civică pe timp de 8 (cinci) ani, precum şi îa confiscarea averii In folosul statului, obligându-1 totdeodata să restitue Statului »um* de Ital 21.18« (douăzeci şi unu mii un« sută şaizeci). Cu opoziţie sau recurs In termen de 30 zile dela publicarea hotărîrei în extras conform art. 1 din Legea Nr. *1/1948, Pentru conformitatea extrasului. Preşedinte: G. C. Closanu. Grefier, Dr. G. Mureşanu 9686 ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ SECŢIA vi-a Dosar Nr. F. II. 147/194* EXTRASUL DECIZIEI PENALE Nr. 223/19« Pronunţată in şedinţa publică din 28 Septembrie 19«. Constatându-se culpabilitatea acu­ratului Viski Zoltán, fost cu domi­ciliul în comuna Chetlu jud. Someş, actualmente dispărut pentru cri­ma prevăzută şi calificată conform art. 2 lit. e din Legea Nr. 312/199 săvârşită prin aceea­ că în luna Sep­tembrie 1940 în comuna Chetiu jud. Someş a săvârşit represiune indivi­duală în scop de persecuţie politică asupra populaţiunii civile. Curtea In baza art. * ali. 2 teza * şi afin. ultim din Legea suscitată, cu a­plica­­ţiunea art. 157 pct. 1. b. din codul penal, condamnă pe acuzatul Viski Zoltán la 5 (cinci) ani temniţă grea, precum şi la degradaţiune civică pe timp de 5 ani şi la confiscarea averii în folosul Statului, obligându-l tot­odată să restitue Statului suma de lei 30.000 (treizeci mii) sub titlul de chel­tu­el­i penale. Cu opoziţie sau recurs in termen de 30 zile de la publicarea hotărtrei în extras conform crt. 1 din Legea Nr. 61/199. Pentru conformitatea extrasului, Preşedinte, G. C. Giosanu. Grefier, Dr. G. Mureşanu 9668 ♦♦♦♦♦444444444444444444 ROMANIA CURTEA DE APEL CLUJ SECTIA III-a Dosar Nr. P. III. 365/1946 EXTRASUL DISCIZIEI PENALE NT. 233/1948 Pronunțată în ședința publică din 5 Octombrie 1948. Constat­ându-se culpabilitatea acu­zatului Szabó Béla al Pârcălabului de 17 ani, cu ultimul domiciliu în com. Luduş jud. Turda, actualmen­t dispărut pentru complicitate la cri­mă prevăzută de a­rt. 121 pct. I cod penal şi art. 2 lit. e din Legea Nr. 312/1945 săvârşită prin aceea că în toamna anului 1944, în comuna Luduş jud. Turda a condus din casă în oasă pe soldaţii germani, ab­ătându-le unde stau evreii, asupra cărora soldaţii germanii au săvârşit represiuni co­lective din motive rasiale. Curtea In baza art. 150 pct. 1 cod penal condamnă pe acuzatul Szabó Béla la 15 (cincisprezece) ani închisoare co­­recţională şi la interdicţie colecţio­nat­ă pe timp de 8 (şase) ani, cu sus­­pendarea drepturilor prevăzute de art. 58 pct. 1—3 cod penal şi la con­fiscarea averii în folosul Statului, o­­bligându-l totodată să restitue Sta­tului sub titlul de cheltueli penale suma de Lei 25.000 (douăzeci şi cinci mii). Cu opoziţie sau recurs în termen de 30 zile dela publicarea hotărîrei în extras conform art. II din Legea Nr. 81/1948. Pentru conformitatea extrasului. Preşedinte, G. C. Giocarm. IN CURÂND ALMANAHUL UNIVERSUL PE 1947 Toate evenimentele importante ale anului trecut. — Dămi de seamă despre ultimele descoperiri ştiinţifice. — Nuvele, schiţe,­ poeme de scriitori români şi străini. — Reportaje senzaţionale din culisele diplomaţiei şi spionajului. — Tea­tru — Cinema — Modă — SPO­t — Humor. Sute de fotografii. Planşe în culori. — Reţineţi de pe acum ALMANAHUL UNIVERSUL PE 1947 __ IHMHHMfti__ fr»»4frfrfrfrfrfrfrfr-frfrfrfrfr-frfr-frfrfr-ş»ş »♦♦»frfr»frfr4»frfrfr-fr»4444444 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ALE ŞI ASISTENŢEI SOCIAL AVIZ Se aduce la cunoiştiinţă contoda­­ţiilor care au urmat cursurile de administratori şi Intendenţi de spi­tale, seria 1946, că examenul de ca­pacitate va avea loc la 8 Decembrie 1946, orele 8 dim. în localul Mini­sterului Sănătăţii din Calea Plev­nei Nr. 19. Direcția Personalului- Candidații vor prezenta un cer­­tficat de stagiu și câte un memo­riu de activitate- 9679 frfrfrfrfr­frfr­frfrfr ♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦■♦♦■O­ EXTRAS DUMINICĂ SE DESCHIDE PARLAMENTUL­ ­Urmare din pag. ) totul pe cere-l voim amin, prezent. ÎNTÂMPLAREA cu urnele... Se lucrează într’un ritm într'ade­­văr impresionant. Mai cu seamă în hall-ul mare, aşa zisa , ,soră a pa­şilor pierduţi“­ Aici cineva ne po­vesteşte un amănunt pitoresc. După dizolvarea Parlamentului din 1968, palatul adunării deputaţi­lor a adăpostit, rând pe rând, di­verse instituţii de stat. Mobilierul a fost păstrat, prin grija câtorva oameni de inimă, dar acum, când s-a pus problema redeschiderii, toa­te au fost găsite, afară de urnele de vot. Emoţie. Frământare. îngri­jorare. Degeaba. Urnele dispăruse­ră­ Abia după câteva zile de siste­matică răscolire prin toate unghe­rele, au fost găsite aruncate unde­va, părăsite. Opt anii de zile le bă­tuse întunericul, uitarea şi praful. Acum, şterse şi lustruite ca nişte obiecte de vitrină, aşteaptă grave, parcă conştiente, să-şi ia meseria în primire­. La „bufet“, deasemenii tărăboi... Se lucrează şi în tribunele publi­cului. Nu — fireşte — nu pentru publicul de altădată, unde se intre cu bilet şi unde luau parte doar rudele potentaţilor regimului şi metresele lor îmbrăcate „a dernier­ări“. Aici vor intra acum şi mun­citorii, să-şi audă pe cei care i-au trimis în Parlamentul ţării, să-i aplaude, bucuroşi că prin ei şi din mijlocul lor au primit această sar­cină uriaşă: aceia de a fi reprezen­tanţi ai naţiunii, aleşii poporului. Şi pentru prima oară în istoria acestui Parlament, pe băncile de­putaţilor vor lua loc de astădată şi femeile deputate. Prezenţa lor, de­parte de a fi un simplu pretext pi­toresc, va însemna o contribuţie din cele mai preţioase, dat fiind spiritul profund gospodăresc al fe­m­­ei­ei noastre. O UMBRA MARE: TITULEROU ! Am încremenit în pragul marei săli- Robota lucrătorilor îi dă un aspect straniu. Replicele lor se amestecă cu bocăneala ciocanelor deslănțuite... Și parcă ar fi o mie de oameni aici !..■ Ce acustică minunată are sala ! Cum va fi răsunat oare aici glasul lui N. Fiîipescu verbul calculat al lui C. A. Rosetti, cuvintele măsu­rate ale lui Petre Carp, impetuozi­tatea înaripată a lui Barbu Dela­­vrancea şi elocinţa înflăcărată a lui Take Ionescu, în ascuţimea re­­plicelor care de pare mai tăioase, mai convingătoare, in disputa par­lamentară? Dar dintre toţi * toate, râse­se de undeva glasul c®ld, convingător, al celui mai mare om politic ro-Si­­g1^ ,acelui uriaş european, Nicolae Titulescu, omul care văzu­­­ ,traseiile tratatelor dela Trianon şi Versailles şi prevăzuse catastrofa din 1939. Dela tribuna acestei in­cinte, marele Titulescu, înconjurat de o lume utopică, lume care nu putea să vadă dincolo de socotelile personale, a denunţat greşeala po­liticii noastre externe şi a cerut — profetic — orientarea şi adaptarea ei înspre Răsărit, unde geniul lui politic văzuse urzindu-se un mare ponor, Rusia Sovietică. Dar nu l-a ascultat nimeni. Pu­ternicii zilei l-au ignorat cu o voi­tă intenţie. Glasul lui a însemnat atunci tm semnal de coalizare a forţelor ne­gre şi a răsunat în pustiu. Pentru ca mulţi ani după aceia forţele negre să 1-1 ««mere, ca să moară apoi pe uşi străine cu gândul că­tre România lui dragă, România care-l alungase ca pe cel din urmă trădător ! Sunt greşeli in istoria unui neam care se plătesc scump... Măcar deci asemenea greşeli ispăşite crunt, ne-ar învăţa să ştim a le evita pe viitor ! Ce uşor ne-ar fil fost dacă azi, nu frământarea uriaşă a lumii, am avea între noi pe marele Nicolae Titulescu, a cărui moarte, atunci când s’a întâmplat, a fost consem­nată doar ca un simplu fapt di­vers­­.„ CE VREA ŢARA DELA NOUL PARLAMENT— Peste câteva zile ce deschide Parlamentul... Ţara, sătulă de atâtea isbelişt! prin care a trecut, vrea să se bucule­re de pace, după atâtea crunte în­­cercări. Ţara vrea dela noul Parlament, împlinirea dorului ei de mai bine vrea să se intre în firesc, să fie lăsate toate patimile la poarta a­­cestei Incinte a Parlamentului şi toţi laolaltă — umăr la umăr — si se pornească hotărît la zidirea una lumi mai bune, mai drepte, cu mai multă grijă pentru om. A sosit timpul să ne lăsăm la o parte grijile mărunte, să ne refu­­zăm satisfacţiile şi ambiţiile person­­ale şi să avem un singur gând , o singură preocupare: vindecarea rănilor războiului şi reconstrucţii ţării. Iată ce aşteaptă ţara de la noul Parlament care se deschide Dumi­nică I­OAN BALTEANU prin Urnele aşteaptă să fie şterse, lu­struite spre a-şi lua meseria în primire _____________________ Mausoleul lui Lenin (Urmare din pagina l-a) Din Încăpere in Încăpere, trecem în revistă prin masa vizitato­rilor toată viaţa Ifti Lenin — plnă la ultima sală, lungă, drapată cu postav roşu. Pe pereţi — fotografii ale ultimelor sale zile, ale morţii şi inmormintării. In dreapta fi în stingă, câte un rină de steaguri roşii cu vtrfurile Înclinate unele spre altele — cu tendinţa parcă de-a alcătui o boltă de steaguri, scăldată în lumină roşie. In fundul sălii, ca in gura unui tunel de falduri roşii, se vede — luminată in alb — masca mortu­ară a lui Lenin, lângă cîteva coroane funerare. Peste cîteva zile Intrarăm in mausoleul din Piaţa Roşie, care — în zilele aniversării Revoluţiei — era greu de vizitat din pricina cozii imense de norod, dornic să vadă sicriul, si care se întindea pe cîteva străzi, inconjurînd zidul Kremlinului ptnă departe, in ma­lul riului Moscova. Am intrat în mausoleul de gra­nt t­rofiatic, vristat la mijloc de o bandă de piatră neagră — ca o panglică de doliu. Inlăuntru « sicriul lui Lenin, veghiat la cap şi la picioare de două santinele nemişcate—moarte parcă şi ele, îmbrăcat in haină neagră, cu decoraţia steagul roşu la stingă pieptului, figura lui Lenin — albă şi împietrită — doarme subt o lu­mină vie. Miinle îi sunt culcate de-a lungul trupului. Dreapta strinsă aproa­pe ca pumnul, stingă deschisă, întinsă... Pe marginile sicriului sunt aşe­zate, la dreapta şi la stingă, stea­guri negre sculptate în lemn. Ele sînt puse cu vîrfurie uşor ridi­cate in sus, spre picioare. Aceste steaguri maschează jumătatea de jos a trupului — astfel că vizita­torul, ori din care parte ar privi sicriul, vede numai faţa lui Le­nin şi pieptul cu decoraţia, stră­juit de două mini albe... In linişte ziariştii români defi­lează încet in jurul sicriului. Ifi aruncă din uşă o ultimă privire. Santinelele nici nu s’au­ mişcat, nici n’au clipit. Şedinţa plenară a Comitetului central al tineretului progresist Luni 25 Ma­rţi 26 Noemune, a a­vut loc Conferinţa plenară lar­­gită a Comitetului central al Ti­neretului Progresist, convocată pen­tru a se examina munca desfăşu­rată până acum şi pentru a se pre­ciza sarcinile care revin Tineretu­lui Progresist în perioada de după 19 Noemvrie Din rapoartele prezentate de reprezentanţii diferitelor regiuni din ţară s-a văzut o contribuţie serioasă a Tineretului Progresist, la munca de refacere a ţării, pen­tru ajutorarea regiunilor lovite de secetă şi în campania electorală care a dus la victoria Blocului partidelor democratice. D-na Constanţa Crăciun secre­tara generală a Tineretului Progre­sist, şi deputată de Braşov, a fă­cut o apreciere a activităţii depu­se, arătând că o perioadă de muncă serioasă se află în faţa ti­neretului. In legătură cu aplicarea integrală a platform- program, ti­neretul­ va trebui să-şi însuşească o temeinică pregătire profesională, o cultură serioasă, va trebui să dea ajutor puternic in munca de refa­cere a ţării. Incheindu-şi cuvântarea, d-na Constanţa Crăciun a spus că mi­lioanele de tineri din România prin sprijinul pe care-l vor acorda deputaţilor lor, va face ca reven­dicările vitale alte tineretului să fie ascultate şi rezolvate în spiri­tul în care au fost expuse in Platt­­forma Program a B. P. D. Şedinţa plenară a Comitetului central al Tinere­tu­lui Progresist s’a încheiat prin expunerea d-lui Petre Dupu, secretar al Tineretu­lui Progresist, care a expus planul de muncă până la 6 Martie 1946, cu următoarele sarcinni principale: 1. Consolidarea organizatorică a Tineretului Progresist; 2. Educa­rea ideologică în spirit progresist; 3. întărirea unităţii de acţiune cu toate organizaţiile democrate de tineret; 4. Acţiuni de refacere a ţării. Construirea liniei înguste Crasna - întorsătura Buzăului Bucureşti, 27 (Agerpres). — Pen­tru aproviionarea cu lemne a per­sonalului C. F. R„ Direcţiunea Construcţiilor a început construi­rea unei linii înguste Crasna — întorsătura Buzăului unde sa face actualmente exploatarea­ începută de 40 de zile. Infrastructura este terminată și se lucrează la față. Materialul întrebuințat este re­cuperat de la linia Trai­an Sat­­— Râmnicul Sărat.

Next