Universul - Capitala, ianuarie 1947 (Anul 64, nr. 1-23)

1947-01-01 / nr. 1

Anul al 64-lea 4 Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL** S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.M.10, SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 înaltul ordin de zi către ARMTA AL­ES. REGELUI CU PRILEJUL ANULUI NOU Suveranul a adresat Armatei, cu prilejul Anului Nou, următorul ordin de zi: OSTAŞI. Cu aceeaşi dragoste şi grijă de totdeauna, gândul Meu se îndreaptă către scumpa Mea armată. Cu toate încercările grei© prin care am trecut, s­ă ne păstrăm nădejdea că odată cu pacea vor venii ti­mpuri mai bune. Sunt sigur că i­e veţi face cu toţii datoria cu aceeaşi credinţă şi devota­ment şi în timp de pace, aşa cum v­e fi făcut-o cu prisosinţă pe cfimpul de luptă. Urez tuturor of­ţerilo­r, subofiţerilor şi soldaţier un an nou fericit La mulţi anii! MIHAI R. ORDIN DE ZI CĂTRE ARMATA AL D-LUI MINISTRU DE RĂZBOI Ordin de zi Nr. 1 din 1 Ianuarie 1947 Cu prilejul Anului Nou, d- ge­nerali de corp de armată Lascăr Mihail, ministru de război, a dat următorul ordin de zi : OSTAŞI. Ajunşi în pragul umil An Nou, gândul meu se îndreaptă cu toată dragostea, către voi, ostaşii Ţării, care aţui constituit totdeauna — dar mai ales în vremurile de re­strişte — sprijinul cel mai ne­clintit al Patriei, al Poporului şi al Dinastiei. OSTAŞI. Anul care s’a dus a fost un an plin de lipsuri şi de mari greu­tăţi, datorită urmărilor unui răz­boi nefast şi nevoit de poporul nostru, împotriva vecinului de a răsărit şi a doi ani de cumplită secetă. Armat® a înţeles cea dintâi aceste greutăţi şi, suportând cu stoicism toate lipsurile materiale, a continuat să-şi îndeplinească misiunea ei fără şovăire. Ea a participat, pentru prima oară, la alegerile din 19 Noem­­brie 1946, prezentându-se ca un bloc de granit alături de forţele democratice şi progresiste, înţele­gând imperativul timpurilor de a fi alături şi în slujba exclusivă a poporului. Din acelaş spirit de solidaritate cu poporul, Armata a contribuit, intr’o largă măsură la, opera de reconstrucţie a Ţării şi de ajuto­rare a regiunilor bântuite de secetă, OSTAŞI. Pentru anul viitor, pe care îl sperăm ca pe un an bun, vă chem alături de mine spre a în­tări la maximum eforturile pen­tru refacerea Armatei şi a Ţării. Greutăţile prin care am trecut şi prin care vom mai trece nu trebue să ne descurajeze ci, din contra, să oţel­ească voinţa noa­stră de a le înfrânge. — In primul rând trebue să îndreptăm, în mod definitiv, si­tuaţia materială a ofiţerilor, sub­ofiţerilor şi trupei. — In al doilea rând, trebue să realizăm o instrucţie serioasă şi o disciplină de fier, liber consim­ţită, care să asigure­ Armatei noastre democrate o forţă morală şi materială de nezdruncinat. — Paralel, vom continua fără odihnă munci­i de democratizare a Armatei şi opera de adâncire a frăţiei de arme cu Armata Ro­şie eliberatoare şi prietenă.­­ Alături de Guvernul Demo­crat al Ţării şi de toate forţele creatoare, vom continua lupta pentru reconstrucţia Patriei şi ri­dicarea Poporului. Bucurându-se de sprijinul şi dragostea MAIESTĂŢII SALE REGELUI MIHAI I-iu, ale Guver­nului Dr. Petru Groza şi ale PO­PORULUI şi încrezători în for­ţele şi patriotomul nostru, avem tot dreptul să privim cu încre­dere viitorul şi să fim siguri că vom izbândi în munca noastră. — Să trăiască MAIESTATEA SA REGELE MIHAI I. — Să trăiască MAIESTATEA SA REGINA MAMĂ ELENA. — Să trăiască Guvernul Ţării în frunte cu Domnul Dr. PETRU GROZA. — Să trăiască Armata Română Democrată. Vouă, dragi ostaşi, vă urez din adâncul inim­ei mele: LA MULŢI ANI ŞI SĂNĂTATE ! Ministru de Războite, General de Corp de Armată LASCĂR MIHAIL­­’ SFÂRŞIT ŞI ÎNCEPUT DE AN Din pragul viitorului să privim trecutul. Să-l privim cu obiecti­vitate, cu judecată nepătimaşă, fără acuitate în spiritul nostru critic, cu ochi de sinteză nu de analiză, să pri­vim rezultate­le fără a diseca amănuntele. Şi desprinzând astfel anul 1946 din angrenajul dificultăţilor mul­tiplii» care l-au caracterizat şi pu­nând în lumina aprecierilor noas­tre începutul şi sfârşitul lui, vom fi îndreptăţiţi să constatăm, in ciuda tuturor decepţiilor cari ne-au tulburat în cursul desfăşu­rării lui, în ciuda nerăbdării care a cuprins pe unii, că rezultatele la care s’a ajuns sunt izvoare de speranţe şi de încredere pentru anul care începe. Să ne reamintim începutul : toate problemele în faza lor cea mai grea. Şi aceasta în­tr’o at­mosferă internaţională încărcată. Uneori apărând atât de încărcată încât încuraja pesimismul mala­div al unora şi slăbea optimismul sănătos al altora. Să ne reamin­tim câte greutăţi, câte obstacole păreau insurmontabile şi cu câtă amărăciune priveau viitorul aceia care îşi dădeau seama că, cu cât se întârzie încheerea tratatelor de pacce, cu cât se adânceşte ne­înţelegerea asupra problemelor în discuţie, cu atât sfidarea rău voi­torilor şi a pescuitorilor în apă tulbure devenea mai acută, mai îndrăzneaţă şi, în aparenţă, mai întemeiată. Pacea cu Italia, pa­cea cu ţările „foste satelite” ale Germaniei erau încă nu de mult probleme îngrijorătoare pe pla­nul internaţional. Iar la Organi­zaţia Națiinilor Unite, observa­torii nepărtinitori erau mai mult înclinaţi să înregistreze eşecuri, în nobila şi atât de utila ei mi­­­­siune, decât realizări pozitive. Şi acum, în pragul anului 1947, care este activul ? Tratatele de pace cu Italia şi statale „foste satelite” au căpătat formă definitivă şi ţările respec­tive nu aşteaptă decât caşul is­toric al semnării lor. Mai mult, în scurtă vreme, în capitala U­­niunii Sovietice, vor începe dis­­cuţiunile pentru tratatele cu Au­stria şi cu Germania. Sesiunea din urmă a miniştrilor de exter­ne ca şi aceea a ONU-ului s’au încheiat intr’o atmosferă de în­credere reciprocă, cu afirmări de solidaritate şi cu dovezi incontes-­­ tărilie că ex’sta o reală unitate de gândire în ordinea principiilor de bază şi că, prin concesiuni re­ciproce în domeniul amănuntelor sau al problemelor secundare, s’au putut face paşi înainte pe drumul larg care» duce spre o­­biectivul final : pacea şi securi­tatea. Faptul că însăşi problema dezarmării a putut fi pusă din plin, că s’a găsit şi asupra ei un teren comun pentru discuţiuni Lare, este o nouă constatare demnă de subliniat şi constituind un izvor de speranţe pentru so­luţionarea definitivă a acestei importante prob­leme. Iată deci, că, privind cu ochi de sinteză anul expirat, avem su­ficiente motive să păşim în noul an 1947, desigur nu cu un opti­mism exagerat care ar deforma realiările, dar cu mulţumirea că raţiunea nu s’a lăsat învinsă, că ea a rămas mai departe scutul viitorului. Pornind dela acest punct luminos, să intrăm cu în­credere liniştită în noul an. I. F. Programul sărbătoririi listei de 1 ianuarie 1947 Anul Nou va fi sărbătorit în, Capitală după următorul pro­­ gram: La orele 11 dim., se va oficia un Te-Deum în Biserica Sf. Pa­triarhii de către I. P. S. S. Pa­triarhul României, în prezenţa Curţii Regale, a membrilor gu­vernului, a reprezentanţilor Adu­nării Deputaţilor, a tra misiunii Aliate de Control—reprezentanţi politici şi militari — şi a repre­zentanţilor înaltelor autorităţi ci­vile şi militare. O companie de onoare cu dra­pel şn muzică va da onorurile. La terminarea serviciului reli­gios, d. ministru de război va vorbi trupei, după care urmează defilarea. IN ŢARA: La orele 11 dim. se vor oficia Ts-deum-uri in toate bisericile din ţară, la care vor asista reprezentanţii autorităţilor civile şi militare locale. In toată ţara se va arbora dra­pelul naţional. ŢINUTA: Pentru civili şi ma­gistrați, de rigoare, cu palton. Pentru militari: manta, centu­ră de piele, sabie. / 300 LEI Tava poștal* plătit* in numerar emfam­ Dtr. G le­r AN NO­U... Tu oare pleci, laşi ochii ’m­păcnjelniţi de trudă Şi gândul către alte tărâmuri lunecând, Unii petrec, iar alţii prin grele munci asudă O viaţă omenească din an în an cerând. Şi-atunci în pragul unde te-aşteaptă nesfârşitu' Tu ce-ai fost până astăzi Atotstăpânitor. ’ Unii cu lacrimi calde ţi’ntâmpină sfârşitul Şi alţii­ abia aşteaptă minutul viitor... .­.An nou ce-aduci speranţe în gândurile bune Ce-au mai crezut în steaua atâţior ani mereu, Cu holde nesfârşite de sus să ne încunune Şi carele să geamă sub rodul plin şi greu. Pe câmpurile întinse, în zile lungi de vară Adună norii în bucle de aur peste văi, Şi seamănă belşugul în fiecare sară Sub brazda mai curată ca vestitorii tăi. Din ceruri să coboare, precum odinioară, Nespusa bunătate pe drumu ’ntors în veac. Şi fă să plângă în inimi, la fel ca o vioară. Iubirea pen’tru omul ce-i singur şi sarac. Cu necuprinsa-ţi taină privirile ne scaldă. Pătrunde prin bordee pierdute în fund de sat Şi scoate din ogoare muncite, pâinea caldă Pentru poporul care aşteaptă ’nfrigurat. CONSTANTIN SALCIA prosperitate" !... TiV ' ei Ti ,'M ■ & + h­r. \ - ■ -Vv. * Nr. 1 Miercuri 1 Ianuarie 1940 4 PAGINI APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE DIRECŢIE „Eu plec, ducând Cu mine lipsurile şi nevoile; tu aduc pace, bucurie $1 Hite" ECONOMIA ROMÂNEASCĂ IN 1946 Viaţa economică a ţării s-a desfăşurat, in cursul anului ex­pirat, sub influenţa hotărîtoare a unui factor depresionar inevi­tabil : seceta. In locul unei re­­colt­e nominale, pe care am putut conta până la mijlocul lunii iu­lie 1946, ne-am ales cu o pro­ducţie agricolă redusă la mai puţin de jumătate din necesarul normal. Şi situaţia se arăta cu atât mai gravă, cu cât ne găseam în cel de-a! doilea an de secetă t­rai­versat de economia noastră, artificolă, deci, cu toate rezervele istovite şi, în ace­laş timp, du foarte slabi sorţi de acoperire a deficitelor pe cale­­ miner­egul. Astf­el, la grâu, unde necesarul norma.] (pentru obligaţiuni de stat, sămânţă şi consum raţio­nal), era fixat după evaluările subsecretariatului d­e stat al a­­provizionării, la ‘110.009 vag., nu s’au recoltat decât 160.869 vag­, reprezentând o producție medie de 5­5 kg. la ba. ; la porumb, abia, 100.000 vag., în loc de 240.000 ; li, fasole, 2.500 vag., în loc de 1. 000 ; la cartofi, 76.000 vag., în loc de 190.000 ; la ulei, 700 vag., în­ loc de 4.000 ; la za­hăr, circa 3.000 vag., în loc de 9.900. Trebue să mai notăm că în general­ deficitul la produsele de hrană de mai sus a fost anul trecut cu mult mi­ marie decât în anul 1945, iar regiunile bân­tuite de secetă însumează o su­prafaţă foarte întinsă, cu­prin­zând 24 judeţe deficitare, reparti­zate mai ales în Moldova, Nordul Tim­isilvanniu­sii şi Estul Munteniei. Flagelul secetei intervenind în momentul când ne aflam în plină desfăşurare a­ efortului recon­­structiv, a zădărnicit în măsură covârşitoare a forţările noastre de întremare economică, anemând şi mai mult rezistenţa ţării abia ieşită din război şi deplasând o bună parte din Mijloace şi, efor­turi dela acţiunea de refacere, la aceea de­ a asigura un minimum strict necesar aprovizionării in­terne şi de a salva regiunile în­­‘ femen­i­­e.­­ De acest nea­juns s’a resimţit, indirect, şi activitatea din cele­­­­lal­te sectoare productive şi in­­ deosebi activitatea industriilor alimentare, care îşi au ba.** ma­teriilor­ prime în agricultură. De altfel lipsa unui disponibil de export pe care putea să **•-i creeze producţia agricolă şi care ne-a­r fi permis importul de ma­terii prime, instalaţiuni, mate­riale de exploatare, etc., indis­pensabile funcţionării normale a industriei, a fost una din cauzele esenţiale care au ţinut în loc dezvoltarea producţiei în mai toate com­partimentel­e indus­triale. Astfel. Până la un punct, criza din producţiia industrială apare, în ultimă ana­liză, tot că o consecinţă a crizei agricole. De aci şi accentul pe care gu­vernul a înţeles din primul mo­ment să-l pue pe desvolicirea pro­ducţiei agricol­e cu orice preţ, făcând toate sacrificiile posibile pentru echiparea agriculturii ro­mâneşti cu uneltele necesar® şi pentru aprovizionarea ei din timp cu sămânţă şi combustibil în vederea vealizării planului de insămânţări din toamnă şi a celui pentru, ezmo­nia de primăvară. Arătam mai sus că, datorită situaţiei creată de secetă, efor­tul nostru de refacere a primit o grea lovitură, deplasând planul de lucru al guvernului a mai mult în direcţia, asigurării unei raţio­nale aprovizionării interne şi aju­torării regiunilor sinistrate de secetă. Problema era cu atât mai presant­ă., cu cât, pe lângă golu­rile adânci făcut» în rezervele armeuor» ale populaţiei — dună prp»,zările recente al» chiui mi­nistru subsecretar de stat »1 eeo­p: ‘ " “---**1~ T ^ M^ai,rp,p. secetei n’au Întârziat să se afirme şi mai viguros în înrău­tăţirea conr­iţiunilor generale de funcţionare a târgului Intern. Preţurile au făcut salturi ame­ţitoare în cursul anului 1946, marcând un Index del.­ 1 la 15 şi chiar mai sus, faţă de cel din­ iarna trecută. Iar ooom­anda ten­dinţei suitoare o dă de data a­­ceasta piaţa­­alimentară, începând cu produsele cele mai indispen­sabile. Lărgirea disproporţiei dintre preţuri şi posibilităţile de plată ale mar­ei ma­jorităţi a populaţiei a treiat o situaţie deosebit de critică în deosebi -:L:"vo* i*’■- și în genere categoriilor cu ven­turi fixe, ceea ce a detemv­uat guver­nul să treacă la o serie de mă­suri concrete, vizând pe de o parte ajutorarea populaţiei dim regiu­nile înfometate şi creând, pe de altă parte, înlesn­iri speciale de aprovizionare categoriilor sociale mai greu încercate de criză. S’a pus în executare un plan general de aprovizionare şi de colectare, chemându-se la contri­buţie r­egiunnile excedentare pen­tru completarea­­lipsurilor din regiunile deficitare. S’a instituit în acest scop un organ specta­l, in cadrul ministerului de interne, pentru colectarea cerealelor şi s’a creat un comandament unic în­sărcinat cu asigurarea hranei populaţiei şi a vitelor din regiu­nile lovite de secetă. S’a procedat la stricta raţionare a consumului şi la angaja­rea de tratative cu străinătatea pentru completarea stocurilor pe calea importului, care, în parte, au şi început să-şi arate roadele. S-a continuat apoi, în forme mai largi şi în ritm mai viu, schimbul de produse între sate şi oraşe, iar renunţarea U.R.S.S. Ia. cota de 10.000 vag. grâu şi 4000 vag. porumb, ce i se cuvenea în con­ţi­l armasterului, a fost pentru noi şi de data aceasta o mare uşurare. Aprovizionarea salariaţilor şi a pensionarilor, cum şi a unei bune părţi din restul populaţiei, a fost simţilar înlesnit­ă, datorită des­­voltării serviciilor de economat şi cooperativelor de consum, în urma sporirii creditelor de apro­vizionare ce li s’au acordat. In chipul acesta a putut fi ajutat un număr de 3.860.000 su­flete încadrate în organizaţia aftor 966 de economate existente. Sau făcut şi­easemeni sforţări lăudabile şi în ce priveşte distri­buirea articolelor de îmbrăcă­minte şi încălţăminte la cei mai lipsiţi şi mai împovăraţi, livrân­­du-se în cursul unui an peste 3 milioane perechi de încălţă­­­itate, 20 milioane metri pân­zeturi, 3 milioane metri diferite stofe. Planul de aprovizionare cu lemne de foc s-a desfăşurat 4,a­­semeni în conţi­­ţiuni incompara­bil mai bune decât în anii tre­cuţi, reuşind­u-se să se acopere până luna trecută peste Uffn­n din necesităţile de consum, care se ridică la 80.000 vag pentru Capi­tală şi 300.000 vag. pentru restul ţării. Până la 1 Aprilie, când ex­piră termenul programării trans­porturilor şi distribuţiei, să s­omci­tă planul va fi împlinit sută în sută. Precum se vede drumul par­curs de economia naţă­ria­lă în anul 1946 a fost greu. Cu perse­verenţă şi disciplină s’a putut face faţă greutăţii cer mai apăsă­toare. Situaţia se anunţă însă şi mai grea pentru anul 1947, care pune pe umerii guvernanţilor răspun­deri deosebit de mari. Multiplicitatea şi complexitatea aspectelor pe care le îmbracă la noi, ca în toate ţările, dealtfel, criza economică, financiară şi monetară, scot în evidenţă nece­sitatea concentrării şi disciplini grupând problemele şi progra­mele de lucru corespunzătoare — după ordinea importanţei şi urgenţei lor — în două categorii : una, de imediată executare şi alta, cu executarea, eşalonată în timp. După explicaţiile date de d. prim ministru Groza, în cursuil unui interview recent acordat zia­rului nostru, plani­ificţarea efor­tului naţional de redresare eco­­mică şi financiară nu exclude, ci dimpotrivă, iînndcă participarea iniţiativei particulare, al cărei aport este anume prevăzut şi în pratifoa­ma-program a B.P.D. In acelasi ordin» de Mei — a precizat d-sa — Guvernul şi Parlamentul, însufleţite de acelaş ideal şi având la baza activităţii lor platforma progra­m, VOR ÎNCURAJA PENTRU CONSOLI­DAREA CĂT MAI GRABNICĂ A VIEŢII NOASTRE ECONO­MICE. ORICE INIŢIATIVĂ P­AR­TICULARĂ SANATOASĂ ŞI FOLOSITOARE COLECTIVI­TĂŢII, ASIGURÂND RENTABI­LITATEA INVESTIŢIILOR SI SPULBERÂND PRIN ACEASTA SI MULTE SVONURI ŞI AFIR­MĂRI DEMAGOGICE, PRIN CARE S'A ÎNCERCAT DEZO­RIENTAREA CORPULUI ELEC­TORAL...“. Guvernul înţelege deasemene­a aşa cum rezultă tot din declara­ţiile d-lui prim ministru mai sus amintite — ca, pe lângă aportul capitalului naţional, să depună împreună cu parlamentul toate silinţele pentru a realiza un câmp de colaborare a capitalu­lui străin, căruia i se vor asigura deasemeni securitatea de plasare şi o rentabilitate justă, încheind această trecere su­mară în revistă a faptelor şi pro­blemelor mai importante apă­rute pe cadranul vieţii noastre economice în cursul anului tre­cut, e locul să observăm aci că, dacă planifi-carea proiectată nu const­itue prin ea însăşi un pana­ceu făcător de minuni, în schimb munca şi voinţa unui popor hotă­­rît să nu se lase pradă haosului şi mizeriei, speculei şi exploatării rechinilor bursei negre. retran­şa­ţi în tenebrele crizei postbelice, vor fi desigur în măsură să dea substanţă şi valoare practică unui sistem de lucru, acreditat azi în toate ţările dornice să iasă din criză cu un moment mai de­vreme. Acest credit nu poate fi refu­zat poporului român „mobilizat azi — cum spune­a d. p­r­­m mi­nistru dr. Petru Groza — Pe dru­mul reconstruirii voci vieţi noui, cu mai multă dreptate socială şi cu o mai justă repartizrire a sar­cinilor...”. H. I. ­ Iii’,­ ■■ CI' ' .‘V. ' . „ ’ ’ ■ - t . Răspunsul Gener­alisimului Stalin la felicitările Camerei deputaţilor D, prof. Mihail Sadoveanu, pre­şedintele Camerei Deputaţilor, a primit următoarea telegramă din partea Generalisimului Stalin: D-lui MIHAIL SADOVEANU, Preşedinte al Adunării Deputaţilor din România Bucureşti Vă rog pe Dvs. şi Camera De­putaţilor să primiţi mulţumirea mea pentru felicitările şi urările cu prilejul aniversării zilei mele de naştere. I. STALEN ACCIDENT DE AVION New York, '30 (Rador). — Se anunţă că trei persoane şi-au găsit moartea într’un accident de avion întâmplat Duminică lângă Sata Fe (New Mexico). D. Gromyko a fost numit ministru adjunct al afacerilor străine al U. R. S. S.-ului Moscova, 30 (Agerpres). Agenţia TASS transmite: Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. ului a numit pe d. Andreii Gromyko în postul de ministru adjunct al Afa­cerilor Străine al U.R.S.S.-u­­lui. incidentele la frontiera Greciei continuă Atena, 30 (Agerpres). — Cores­pondentul agenţiei „Tass” trans­mite : Partizanii greci au atacat o companie din satul Prossotsani. După cum comunică un ziar ce face parte din cele guvernamen­tale, .,Vladini”, comandantul bri­gadei ce staţionează în oraşul Drama a profitat d® acest inci­dent pentru a trimite un protest ofiţerului bulgar de la paza fron­tierei. In acest protest, coman­dantul grec afirmă că partizanii ar fi venit de pe teritoriul bul­gar şi declară că în caz de re­petare a unui astfel de incident, „trupele greceşti vor intra în Bulgaria fără a ţine seama de consecinţe”. Această ameninţare a coman­dantului de brigadă, a fost pu­blicată în buletinul departamen­tului de presă şi a fost radiodi­fuzat de postul de radio guver­namental in Atena. ★ Atena 30 (Rador). — Postul de radio Atena a anunţat Duminică seara că 200 partizanii a atacat satul Perpilos de lângă Salonic. Postul de radio a precizat că locuitorii, au putut rezista până la sosirea întăririlor, după care atacatorii au luat-o la fugă, lă­sând în urma lor cinci morţi şi zece răniţi. N’a fost numai un mare şi stră­lucit teolog cî mai ales un spirit superior, care a înţeles că idealis­­mul creştin, dacă nu e practic şi uman in realizările lui, poate fi so­cotit o utopie. Sub acest raport, el rămâne în lumina veacului de aur al Bisericii — cum e socotit veacul al patrulea, — cea mai desăvârşită personifi­care a spiritului activ al creştinis­mului. Făcându-şi studiile la Atena şi relevindu-şi încă de atunci perso­nalitatea excepţională, primind creştinismul sub înrâurirea unei­ mame pioase şi sfinte, el on­­şte cuvântului inspirat de di-4 .­stan o largă concepţie de '/'ffalu.za'te..a vieţii sociale pe (Vn-'1Il­e principii­lor evanghelice. . . . . . Republica prede Platois, acea cetate a lu* Dumnezeu (De civitate Deli) » «*­li'/np i.riolr ca­r­e fericitul Au­­rustin nu e Vas ,e o înfăptueşte I realm’iri ca ePisC°I. »1 Cappodo- 1 xhiei jVuunând-o in cultul con- 1 ’, ar fi admirativ îi daU­­­mele, neînduplecat apărător al trăirii integrale a doctrinei creş­tine, cePace nu rareori l-a deter­minat să impună şi firavului poet şi visător care era Grigore de Na­­zians sarcini şi a­sceze ce-i depă­şeau puterile fizice. Sfântul vasile cel Mare­ a pus de fapt baza vieţii pustniceşti dând prima regulă scrisă a vieţii monahale, pe care au ilus­­trat-o prin viaţa lor luminoasă sora şi fratele său Grigore c­e Niza alt mare teolog şi ascet. Organizând spitale, ospătării şi aziluri, sub aripa Bisericii şi Con­­vingand întreaga societate a vre­­mii ca să se integreze acestei opere de frăţie şi comunitate duhovni­cească, Sfatul Vasile cel Mare a dovedit puterea de a realiza în fapta creştină şi socială, cele mai înalte şi sublime idealuri spirituale. Daca Sfântul Antonie cel Mare ne-a schiţat doar o demonologie. Prin „Moliftele” Sfântului Vasile cel Mare, pe care toate bisericile creştine Ie citesc în ziua prăznuirii lui, el a dat tuturor putinţă să se descătuşeze de sub tirania demo­re a cunoaşte . şi alturismului i CINGTlXIESCStJ. I MARII IERARHI SFÂNTUL VASILE Serviciul militar obligatoriu în Statele Unite Washington 30 (Rador). — Ser­viciul militar obligator în con­diţiile mondiale actuale ale epo­­cei bombei atomice este o nece­sitate imediată. — se declară de la ministerul de război. Se precizează in acelaşi timp că cheltuelile pe care le implică această măsură pot fi compen­sate prin unificarea armatei a­nm N­m’ii fni UN GUVERN COMUNIST IN CHINA NANKING 30 (Rad^). — După cum anunţă din peiping Agen­ţia ,,Central News", comuniştii chinezi au hotă­rt înfiinţarea u­­nui guvern propriu, în opoziţie cu guvern'­1' central de la Nan­king. Agettu1 spune că această ho­­tărâre a fost luată la recenta Reunire a tuturor fruntaşilor comunişti, printre care şi d. Mao Tse Tung, d. Citi Teh şi gene­ralul Ciui En Lai. S’a mai declarat că la această întrunire s’a hotărât deasem­eni întărirea aviaţiei comuniste, creş­terea activităţii de guerilla şi strângerea blocadei economice comuniste asupra regiunilor şi oraşelor deţinute de guvernul central. In plus se va intensifica pro­paganda internaţională, înfiin­­ţându-se birouri de informaţie in Anglia, Statele Unite şi Franţa. Agenţia mai spune că la car­tierul general comunist din Ye­nem s’a dat ordin pentru stabili­rea unor „comitate pentru pre­gătirea războiului” in oraşele şi satele deţinute de comunişti * Nanking, 30 (Rador). — Duipă ■cum anunţă corespondentul A­­genţiei franceze de presă, gene­ralul Ciu En Lai, şeful comuni­ştilor, ar fi declarta la Yenan că comuniştii ar relua negocierile cu Kuomintangui dacă guvernul îşi­­retrage trupele sale pe poziţiiiile de la 13 ianuarie 1946, anulează Adunarea Naţională şi Constitu­ţia şi convoacă o conferinţă tuturor partidelor. La F.D.F.R. au sosit veti dela prizonierii din U.R.­S. Federaţia democrată a frtett01­ din România anunţă că :* sos^ veşti dela prizonierii din­ URSS* Peste 17.000 de scrisor se gă­sesc la sediul central al^Ef.F.Rjt str. General Berthelot nr. 29. Scrisorile pentru prioiv­de vor fi expediate In, timba cel mai scurtă vin, filialate F.IXF.R. . K ­VT*'

Next