Universul - Capitala, ianuarie 1947 (Anul 64, nr. 1-23)

1947-01-01 / nr. 1

Sărbătorirea scriitorilor Tudor Arghezi şi Gala Galaction Festivitatea de la ministerul artelor DutraLuncă dimineaţa au fost sărbătoriţi scriitorii Tudor Ar­ghezi şi Gala Galaction de către ministerul artelor, p­atru cinci­zeci de ani de activitate literară. Această festivitate organizată din iniţiativa d-lui Ion Pas, minis­trul artelor, s'a bucurat de inte­resul întregii­­noastre mişcări li­terare. Au fost prezenţi d-nii: Ion ■Pas, ministrul artelor; Ştefan Ti­ta, secretar general al departa­mentului; Petru Miresc­u, secretar g-ral la educaţia naţională; I. Chişinevschi, membru în C. C. al P. C. R-u­­lui; Bahari­a Stancu, di­­rectorul Teatrului Naţional; N. Kiriţîscu, directorul general al teatrelor; Marcel Breslaşu, C. Jobeleanu, Gamil Petrescu, Ionel Teodor­eanu, M. Sî­vas­tos, I. Mas­­­of, dr. Flavius, da na Bacovia, George Vraca, Fory Etterle şi numeroase alte personalităţi din mişcarea noastră culturală şi ar­tistică. D. Ion Pas, ministrul artelor, deschizând seria cuvântărilor, a­­­­rată că ministerul artelor îşi face o înaltă datorie prin omagierea celor doi scriitori, Tudor Arghezi şi Gala Galaction care, timp de o jumătate de veac au dus o muncă necurmată şi rodnică în scrisul românesc. Militanţi hotă­rî­ţi ai unui crez estetic şi social, ambii scriitori au avut de înfrun­tat adversităţi şi reaua credinţă a odor care aveau interesul să-i ţină departe de ceea ce le-ar fi fost horăret din plin. D­­imnisiru Pas a încheiat ast­fel: „Ministerul artelor îşi îngă­duie, cu mijloacele sale puţine, să ofere iluştrilor noştri sărbăto­riţi câte 5 milioane lei. Suma nu poate răsplăti o operă atât de preţuită şi ni­ci o muncă de o ju­mătate de veac. Ea stă însă va­loarea unui semn de preţuire pentru o viaţă de luptă închina­­,­f.­ frumosului ,şi dreptăţii so­ciale”. D. P. Mirescu, secretar g-ral la educaţia naţională, a omagiat pe cei doi sărbătoriţi în numele d-lui Voitec, ministrul educaţiei naţionale. D. Eugen Jebeleanu, in numele­­Societăţii Scriitorilor Români a­­m­in­teşte lupta fără preget a ce­lor doi sărbătoriţi dusă împotri­va ignoranţei şi a adversităţii guvernamentale, omagiind opera dăruită culturii româneşti timp de 50 ani. Au mai vorbit d. Marcel Bres­­laşu, în numele Uniunii Sindica­telor de artişti, scriitori şi zia­rişti, după care d-nii George Vra­ca şi Fory Etterle au citit din o­­para sărbătoriţilor. Au răspuns amândoi sărbători­ţii, vădit emoţionaţi, întâi pă­rintele Gala Galaction -şi apoi d. Tudor Arghezi, mulţumind şi subliniind nu atât bucuria perso­nală pentru Sărbătorirea desfă­şurată atât de cald. cd, pentru bucuria marilor împliniri sociale pentru care au luptat decenii, astăzi în stăruitoare ascensiune. Festivitatea s’a­­ sfârşit către ora 13. 10, ministru Vas având in stânga pe d-nii Tudor Arghezi şi Za­­haria Stanca, directorul Teatrului Național, iar în dreapta pe par. Gala Galaction și d. secretar general Ștefan Tica. Sporirea tarifelor de călători pe C.F.R. Dell 1 Iun. 1207 taxele tarifu­lui de călători se sporesc cu 390%, cu rotunjirea din m­ie in mie. RESTRICTII LA CA­ LATORI­ILE CU TRE­NURILE RAPIDE transport cls. I-a şi II-a ale salariaţii!** C. F. R., care călăto­resc în interesul serviciului, în care caz trebuie să posede şi ordine de deplasare cu menţiunea valabil la tren rapid. 7) Ordinele de serviciu seria B. 8) Foile de drum cls. I, emise ofiţerilor pentru­ distanţe mai mari de 200 km. (foile de drum cls. I, emise membrilor de fami­lie ale ofiţerilor, nu sunt vala­bile). 9) Ordinele de transport cls. I, 9) Ordinele de transport cls. I şi II, eliberate in schimb de permise,, salariaţilor C. F. R. şi membrilor de familie ale acesto­ra de către direcţiunile regionale, direcţiunea mişcării şi direcţiu­nea comercală, maximum câte 2 la fiecare tren rapid. 10) Studenţii şi elevii fii ai funcţionarlor c.f.r. vor putea că­lători în tren rapid cu aburi la înapoierea din vacanţa de Cră­ciun pe bază de permise de cir­culaţie liberă , însă numi până la data de 10 inuarie 1947. . Toţi călătorii pe baza legiti­­mţiilor arătate la punctul 1,5 inclusiv şi 8, vor avea în plus şi tichete pentru rezervarea de loc cls. I, cu preţ integral, iar călă­torii pe baza legitimaţiilor arătate la punctul 6, 7, 9 şi 10, vor pose­da tichete cls. I, cu preţ redus conform tabloului nr. 3 din tari­De la 1 Ianuarie 1947, in trenu­rile rapide de călători (cu aburi sau automotoare) se va călători numai pe baza următoarelor legi­timaţii : 1) Bilete cls. I­ a cu preţ întreg. 2) Bilete cls. Ia cu 50­% reduce­re, emise pentru copii între 4—10 ani. 3) Abonamente particulare cls. I cu preţ integral şi abonamente cls. I cu taxe creditate. 4) Abonamente cls. La un campt C.F.R. al ofiţerilor din insp. general al geniului, insp. general al jandarmeriei, adminis­rtraţiei ziarelor şi funcţionarilor din direcţiunea de măsuri şi greutăţi. 5) Ordine de serviciu cls. I-a şi a II-a şi ordinele de transport cls. Ia şi II-a al ofiţerilor din M. St. M., secţia 6-a, birourile tran­sporturilor militare de pe lângă direcţiunile regionale, brigada de C.F.R. şi funcţionarilor ministe­rului de comunicaţii. 6) Ordinele de serviciu seria A cls. I-a şi II-a şi ordinele de­­ fur local de călători. UNIVERSALS SITUAŢIA DIN INDOCHINA Saigon, 3d (Radar). — După cum anunţă un comunicat al mamiui stat major general, eu­­­ iniţia a rămas neschimbată in noaptea trecu­ta in îndoctrina. Activitatea de patrule a con­­tinuat la Hanoi, unde artileria vietnah­viană a continuat tirul a­­supra centrului oraşului, prici­­nuiind câteva distrugeri. In Nomdinh, atacurile împotri­va posturilor franceze co­ntinuită fără încetare. Paris, 30­­Rador . — După cum se anunţă din Hanoi, trupele franceze au curăţat în noaptea de Duminică spre LUni, cuibu­rii, izolate de rezistenţă vietna­mi­ene de pe străzile capitalei adminstrative a Indochinei. Vietnamienii au atacat în trei rânduri poziţiile franceze de la Haiphong, la 60 km. răsărit de Hanoi, şi la Nam Dinh, la 75 km. sud de Hanoi, trupele franceze au respins două asalturi crân­cene efectuate de vietnamieni. Această recrudescenţă a lup­telor se produce î­n clipa când ge­neralul Leilere, care a sosit Sâm­bătă în Indochina, se pregătea să meargă în nordul ţării pentru a vizita teatrele de bătălie. Trimiterea generalului Leelere în Indochina, a fost unul din pri­mele acte ale guvernului Leon Blum şi ea este în general inter­pretată ca arătând hotărîrea gu­vernului de a fi ferm în legătură cu evenimentele din Indochina. GARNIZOANA FRANCEZA DES­PRESU­RATA Paris, 30 (Rador). — Se a­­nunță din Hanoi că mai multe coloane franceze au eliberat din încercuire o­ garnizoană franceză având un efectiv de 2000 oameni ce stătea împre­surată de vietnamieni de peste o săptămână la Phulang Tho­­ung, la 33 km. nord-es de Ho­noi, capitala administrativă a Indochinei. SE VORBEŞTE DE UN ARMISTIŢIU Saigon 29 (Rado®). — Ştiri ne­confirmate anunţă că vietnamie­­nii s’ar pregăti să capete un ar­mistițiu. Cercurile bine informate spun că s’ar face cereri ca vietnamie­­nii ii francezii să ocupe pozițiile lor din 1931, reaHzându-se un ti­pard provizoriu. VASE M RĂZBOI FRANCEZE VOR PORNI SPRE INDOCHINA Paris 29 (Rador).­­— Marina­rii și aviatorii francezi depe purtătoarele de avioane „Emmn Colossus” şi ,,T­iymude” ca şi de pe crucişătoarele uşoare „Fantasque” şi ,,Triumphant”, care se aflau în concediu, au fost rechemaţi la baza lor de la Toulon, după cum anunţă zia­rul parizian ,,Le Bombat”. Ziarul pune în legătură acea­stă informaţie cu ştirea după care vase de război franceze ar fi pe cale să se îndrepte spre ludo­china-UN MESAJ Al D-LUI MINH Saigon 30 (Rador). ■— După in­formaţi­uni difuzate de postul de radio vietnamiam, d. Mimh ar fi adresat run mew, primului mi­nistru francez Leon Blum, ex­­pr­mându-şi bucuria pentru sosi­­rea în Indochina a d-lui Moutet, ministrul francez al coloniilor, dar afirmând pe de altă parte că trupele franceze au provocat luptele dela Hano­, „imfaerând femei şi copii vietmwmiepi’*. S’ar mai­ cere deasemeni retra­­sterea trispel­or franceze pe pozi­ţiile dela 17 Decembrie, FRANŢA VA RESTABILI ORDINEA Saigon, 30 (Rador).„Un lu­cru este sigur: Franţa are mij­loace pentru a restabili ordinea” — a declarat generalul Ledere d-lui Hauch, preşedintele Repu­blicai Cochinchina, care l-a pri­mit luni dimineaţa. ,,Situaţia se va îmbunătăţi tot mai mult a adăugat generalul — deoarece sosesc întăriri şi tru­pele franceze vor fi în curând mult mai numeroase şi vă va a­­juta”. Phnompenh 30 (Rador). — D. Moutet, ministrul francez ai co­­ronator, care a sosit în localitate, a declarat că rolul Franţei este d­e a aduce ordinea şi pacea în toate ţării!, unde flutură drape­lul francez. Franța vrea să aducă popoare­lor din ţ­niunea franceză h­amai sfaturi techni­ce şi conducere Regele Sinnuk a primit pe d. Mostret, în sala tronului, prezen­­tându-i pe membrii guvernului din Cambodge. RAPORTUL COMISIEI PENTRU ENERGIA ATOMICĂ ADRESAT CONSILIULUI DE SECURITATE Lake Success, 30 (Rador). — Primul raport al comisiei pentru energia atomică a fost prezentat Luni Consiliului de Securitate. Acest raport este însoţit de o scrisoare a preşedintelui comite­tului de lucru, care subliniază două paragrafe ale recomandări­lor conţinute în raport, asupra cărora nu s'a putut cădea de acord în sânul comitetului de lu­cru.­­Este vorba de următoarele texte: 1. — „Nici un guvern nu va poseda dreptul de a opune un veto la executarea de către auto­ritate (autoritatea de control care va fi creată) a obligaţiilor im­puse prin tratat, nici un guvern nu va putea executa dreptul de veto faţă de funcţiunile comi­siei de control şi inspecţie”. 2. — „Când violările consti - tuind crime inter­naţionale vor fi fost stabilite şi măsurile de exe­cutare sau sancţiunile vor fi fost fixate prin tratat sau convenţiune, contravenind clauzelor tratatului sau convenţiei, nu se va avea in mod legal dreptul de a invoca veto sau de a se proteja altfel împotriva consecinţelor violării. Executarea sancţiunilor prevă­zute de tratat sau convenţiune ar putea deveni astfel fără obiect, dară un stat, care a semnat de bună voie tratatul, ar Invoca veto”. Raportul expune în amănun­ţime lucrările comisiei ştinţifice şi tehnice în vederea căutării şi propunerii măsurilor de pro ■ tecţie împotriva folosirii energiei atomice în alte scopuri decât pa­cifice. Măsurile de protecţie au drept scop: 1. — De a împiedica luarea de uranium, thorium şi plutonium din nine şi din toate uzinele, 2. — De a asigura descoperi­rea activităţii clandestine. Pe de altă parte, comisia ener­giei atomice supune Consiliului de Securitate următoarele reco­mandări: 1. — Stabilirea, unui mare şi puternic sistem internaţional de control şi inspecţie. 3. — Stabilirea acestui sistem, întinderea şi funcţiunile sale, vor trebui să fie fixate prin tra­tat sau convenţie, la care toţi membrii Naţiunilor Unite vor fi che­maţi să participe pe bază de egalitate. 3. — Tratatul va trebui să cu­prindă printre altele elab­­rce: a) crearea în sânul Naţiunilor Unite a unei autorităţi interna­ţionale având puteri necesare pentru a ni permite să opereze în toate domeniile energiei atomice, nici un guvern neavând dreptul de a se opune prin veto la activi­tatea sa. b) dreptul absolut pentru re­­­prezentanţii acreditaţi al auto­rităţilor la accesul şi Inspecta­rea întregului teritoriu al puteri­lor semnatare a tratatului. c) interzicerea fabricării, pose­dării sau folosirii armelor ato­mice de toate puterile semnatare sau indivizii sub jkîriâdi®ţiv lor­d) dispunerea de stocurile ar­­m­elor atomice existente şi folo­sirea raţională a materialelor componente. e) metodele de fotolit pentru deter­minarea violării clauzelor­­ tratatului care constitue crime­­ internaţionale şi fixarea sancţiu­nilor. 4. — Raportul atrage atenţia Consiliului de Securitate asupra faptului că violarea clauzelor tra­tatului poate avea aft caracter atât de grav încât ar putea, pro­voca executarea dreptului de le­gitimă apărare recunoscut prin articolul 51 din Charta Naţiunilor Unite. 5. — In sfârşit, raportul reco­mandă ca stabilirea sistemului internaţional de control şi inspec­ţie să fie efectuat pe tranşe, deşi cât mai repede cu putinţă. In capitolul pur tehnic asupra folosirii materiilor atomice, ra­­­portul emite ipoteza, că numărul bombelor atomice ce s’ar putea produce din circa 1900 de tone de uranium ar fi cuprins între 70 şi 3580 pe an. I­. Baruch, creatorul pianului nordamerican, nu a răspuns d-lui Gromik», dar »a mulţumit să ceară în puţine fraze adoptarea raportului său amendat, în. Pani Hasiunk (Australia*) a fost de părere că dorinţa d-lui Gronwho de a se discuta planul punct cu punct poate fi satisfă­cută, dar* a adăugat: „Timp de şase luni am lucrat la aceste probleme şi acum reprezentantul sovietic, după cât se pare, vrea ca să începem de la început. Im­portanţa activităţii noastre nu permite o asemenea procedură de tărăgănare”. Cochierul Mohamed Calif­a (E-­i­ipt) a subliniat: „Delegaţia egip­teană socoteşte procesull de ra­port aflat înaintea rom­â­niei ca fiind practic şi rezonabil şi esd­a peintru adoptarea lui”. &#1 Alexander Cadogan (An­glia) a sprijinit raportul Baruch constatând: „Tehnie să declar că guvernul britanic acordă cea mai mare importanță principiului că nu treime si fie o proteguire prin veto a violatorilor con ven­­im”. Prevederea respectivă ar fi pu­­tuit fi formulată altfel c­a Con­­tinuat sir Alexander — dar se vede acum limpede că guvernul sovietic nu acceptă însuşi prin­cipia şi că simple modificări de cuvinte la raport nu ar obţine aprobarea lui în actuala fază. La obiecţiunea sovietică de a se institui un control internaţio­nal în cadrul Naţiunilor Unite în Jon­de în­ cadrul Consilul de Securitate, sir Alexander Cado- 8an a răspuns: „un definitiv mai mare le include pe cel mai mic şi fraza folosită în raport nu poate lipsi Consiliul de Securi­tate de nici Una din puterile ei”. 10. Alexandre Paradi (Franţa) a exprimat viul său regret pentru situaţia în care se găseşte comi­sia, situaţie ce dovedeşte că au mai rămas oarecari neînţelegeri. El a adăugat: „întrucât dele­gaţia franceză este de acord cu substanţa raportului comisiei a­­tomice şi cu scopul ce este de dorit, delegaţia franceză va vota pentru adoptarea lui”. Reizăriteepiranii interministeriale de comandament unic pentru ajutorarea repior bântuie de secară Nemiloasa calamitate, seceta, ce s’a abătut doi ani dearândul asu­pra ţării, a lovit in sectorul agri­col lăsând urme adânci, cărora cu sacrificii imense trabue să le facem faţă. N© găsim în faţa unei grele probleme naţionale, care aşteaptă înţelegerea şi cumpătarea noastră a tuturora. SITUAŢIA RECOLTEI In Împrejurările vitregi creiate mai ale® din seceta ultimului an, am avut o recoltă compromisă in 7 judeţe, iar la altele 15 o recoltă reprezentând deabia 25 la sută din cca normală. Consumaţia normală de grâu şi­­porum­b în România, pe cap de locuitor, este, respectiv, de 107 şi 130 kg., dar nu dispunem decât de 84 kg. grâu şi 55 kg. po­rumb pe cap de locuitor. Lipsa nu­treţului a determinat pe agricul­tori să-şi vândă vitele la preţuri derizorii. Afară de aceasta, redu­sele posibilităţi de câştig prin mun­că pentru ţăranii, nevoiaşi au dus la trei aspecte la fel de îngrijo­rătoare: moral, material şi social. COMISIA INTERMINISTERIALA In această situaţie, consiliul de miniştri in şedinţa, din 10 August, a hotărit înfiinţarea unei comisii interministeriale, compusă din de­legaţi a 12 departamente şi insti­tuţii, care a luat o serie de mă­suri, pe plan intern şi extern, pen­tru îmbunătăţirea situaţiei S’a trecut da Îndată la intensifi­carea colectărilor şi raţionalizarea consumului, spre a se veni imediat in arubani judeţelor aflate in lipsă, __ concomitent cu o serie de alte măsuri tinzând la găsirea unor mijloace noul de muncă pentru ţăranii din acele regiuni şi asigu­rarea însămânţarilor. Pe plan extern, s’a făcut apel la importul de «agale din diferite ţări. Începând cuitele vecine. REALIZĂRI Pe lângă fondurile ordinare şi extraordinare din bugetele depar­tamentelor, s-au creiat fonduri speciale în valoare de peste 600 miliarde, afectate exclusiv aprovi­zionării şi ajutorării celor în su­ferinţă. Decrete legi şi dispoziţii cu ca­racter normativ au venit să între­gească măsurile de mai sus. S-au putut astfel colecta, în judeţele excedentare, următoarele cantităţi de cereale: 44.220 tone grâu pentru consum şi 40.750 tone grâu pen­tru sămânţă; 1.080 tone orz; 25.520 tone porumb; 150 tone secară şi 30 tone ovăz. Spre a se putea, ob­ţine rezultate mai bune, s’a inten­sificat colectarea Prin trimiterea şi distribuirea de produse industriale la sate, in schimbul cerealelor­­ ASIGURAREA HRANEI SI ASIS­TENŢII COPIILOR S’au înfiinţat 637 cantine, la care iau masa 48.000 persoane. S’au or­ganizat 14 centre de adunare a co­piilor săraci, unde li se dă şi su­praveghere medicală timp de zece zile, până la repartizarea lor de­finitivă. S'au evacuat din regiunile lovite de secetă 6.000 copii, cari au fost repartizaţi în regiunile exce­dentare. Armata a primit spre în­treţinere un­ mare număr de copii. Crucea Roşie americană a donat 532.418 bucăţi îmbrăcăminte şi în­călţăminte şi a promis îmbrăcă­minte pentru încă 100.000 cop­i. Societatea suedeză „Salvarea co­piilor” s-a angajat să îmbrace şi să hrănească 20­ 000 copii timp de şease luni. Începând din luna De­cembrie, Irlanda a trimis 28 tone zahăr şi 7 caravane. Guvernul bul­gar s’a oferit să găzduiască. Între­ţinând complet, 500 copii. MASURI SANITARE EXTRA­ORDINARE In afara asistenţei sanitare o­­bicinuîte s’au mai alocat paste 8 milirde lei din veniturile cazinou­lui din Sinaia pentru sănătatea populaţiei şi s’au înfiinţat zeci de nouă circumscripţii rurale, pentru lărgirea reţelei sanitare. S’au blo­cat mii de meri de pânză, mii de pături, seruri şi vaccinuri în va­loare de sute ti® milioane. S’a recurs chiar la măsuri de dispersare a populaţiei, spre regiu­nile excedentare. ASIGURAREA FURAJELOR NE­CESARE ANIMALELOR Pentru , împlinirea golurilor de furaje din regiunile lovite de se­cetă, s’a întocmit un plan pentru recoltarea stufului din bălţile şi delta Dunării, precum şi a frunza­relor din mai toate judeţele. S’a făcut apel, in acest sen®, la mun­citori civili şi la ostaşi cari, in nu­măr de peste două mii, au strâns numai în deltă peste 8.000 tone stuf verd© şi 2.200 tone fân de baltă. In pădurile­ statului şi ’n cele particulare, s’au recoltat 60.000 tone frunzare, destinate acoperirii ne­voilor de furaj in regiunii« mai greu lovite. Paratei, s’a trecut la reducerea stocului de animale, majorîndu-se cantitatea de conserve de carne la 160 vagoane. S’a­u primit spr« iemare in re­giunile excedentare şi ’n bălţile Dunării: 290.988 ovine, 21015 bo­vine, 4.454 cabaline şi 2.558 porci. C.A.R.S. Comitetul pentru­ ajutorarea re­giunilor lovite de secetă a primit donaţii în bani. In valoare de 7 mi­liarde lei si 546 tone grâu, 69 tone tone secară, 85 tone ora, 16 tone ovăz 277 tone porumb, 1 tonă făi­nă, 210 tone peşte sărat, 402 tone cartofi etc. etc. A organizat­­cara­vane sanitare însoţite de medici şi aurari, prevăzute cu medicamente, îmbrăcăminte, alimente ş. a care au fost trimise în diferite judeţe în suferinţă. La efortul statului în această di­recţie, se cuvine să se­ ală­­ture şi acolo al nostru, spre soluţionarea în condiţii cât mai bune a­ acestei probleme naţonale de mare şi grea actualitate. „uasador al Statelor Unite la Londra itoto. Washington. 30 (Rador). — Pre­şedintele' Truman a numit pe d Louis Wilson director al comi­siei energiei atomice. In acel­aş timp, preşedintele Trumaln a num­it pe d. Archibald •Lee Man,grog Wiggings în postul de subsecretar de stat la finanţe, înlocuind în acel post pe d. Max Gardner, numit ambasador el Statelor Unite la Ixmdra. D. Louis Wilson este una din persoanele cele mai la curent cu problemei» privitoare la energia atomică din Statele Unite. I» plus, el a fost secretarul comite­tului ce a întocmit raportul­ A-­ohîsard Lu­lliartthal prin care se definește poziția guvernului nord­­american în problema energiei atomi­ce. Declaraţiile d-lui Gromiko Lake Success $0 (Radar). D­in Şedinţa de Lunii a comisiei ener­giei atomice, d. Gromîko (Uniu­nea Sovietică), luând cuvântul, a declarat că Adunarea Generală ONU-ului a recomandat ca toate deciziile cu privire la de­zarmare să fie toate „în interio­­ruil cadrului Consiliului de Secu­ritate”. In­­­on­secinţăi creiarea unei autorităţi de control, dis­punând de ‘largile împuterniciri prevăzute de planaţi nordameri­­can, m fi contrară voinţei una­nime a Naţiunilor Unite. Controlul internaţional poarte fi efectiv numai toacă este stabilit în interiorul sistemului Consiliu­lui de Securitate,­­­ a subliniat delegatar­ sovietic. Adoptarea planului Baruch ar însemna o revizui­re a Chartai ceea ce in­­tâmpind rezatenţa tuturor na­ţiunilor. Unanimitatea Măritor Cinai „este baza activităţii ONU- ului şi a fost condiţia întemeierii luii”. Cu toate gravele lipsuri ale propunerilor reprezentantului Statelor Unite, guvernul sovietic nu se opune discutării acestor propuneri în amănunt. — a a­­nunţat depo,i­d. Gromîko, pentru ca acest plan să fie făcut con­form cu Charta. O NOTĂ POLONEZĂ ADRESATĂ ANGLIEI Londra, 20 (Rador). . După informaţii venite din Varşovia, o notă poloneză a fost remisă ambasadorului britanic, prin care se cere restituirea bunurilor forţelor armate poloneze care s'au luptat în vest. |Anglia a recunoscut totdeauna *■■■ această proprietate poloneză, dar dificultățile technce au împiedi­cat înapoierea ei în Polonia. In deosebi este vorba de patru vapoare poloneze, care au reu­șit în timpul războiului să se re­­fugieze în porturile britanice. Fruntaşi democraţi asasinaţi in Polonia Varşovia 30­­Rador).­­ Cores­pondentul agenţiei „Tas®“ trans­mite : Ziarul ,,Glos Ludu“ anunţă că organele publice de siguranţă din Minsk au descoperit şi ares­tat o mare bandă, care a asasi­nat fruntaşi democraţi şi coope­ratişti., ca şi membri ai poliţiei electorale. Cercetările au arătat că toţi bandiţii sunt membri ai partidu­lui Mieolajezyk. In urma­ acestei descoperiri, tot tineretul ţărănesc şi membrii partidului ţărănesc Mieolajezyk s’au retras în massă din acest partid. Represalii aplicate de teroriştii evrei Ierusalim, 30 (Rador). — Toate trupele făcând parte din divizia I1-a britanică aeropurtată din Palestina au fost rechemate Duminică seara în cazărmi după ce unul din ofi­ţerii lor şi trei sergenţi au fost bătuţi de teroriştii evrei ca repre­­sali pentru bătaia aplicată la tălpi unui evreu condamnat de tribunal la o pedeapsă cu închisoarea pen­tru că a participat la jefuirea unei bănci. Maiorul Paddy Bratt din brigada l-a de paraşutişti a fost rănit de 10 evrei înarmaţi pe când stătea împreună cu soţia sa pe terasa unui hotel din Nafhanj­a, oraş a­­flat între Tel Aviv şi Haiffa. După ce i-au legat mâinile la spate, teroriştii evrei l-au îmbrân­­­cit intr’un automobil şi l-au dus init­run loc unde i-au aplicat 20 de lovituri cu o curea de piele.­­ Alţi doi sergenţi britanici au fost împresuraţi şi luaţi prizoneri de de opt terorişti evrei la o depăr­tare de o sută de metri de frec­ventatul hotel Armon din Tel Aviv. Ei au fost duşi intr’un taxi in Grădina Zoologică unde, după ce au fost legaţi de doi copaci, au pri­mit fiecare în văzul lumii 18 lovi­turi de bici. După ce au fost eliberaţi, cei doi sergenţi britanici au anunţat ime­diat poliţia. In sfârşit, la Richon, lângă Tel Aviv, un alt sergent britanic a pri­mit deasemeni 18 lovituri de bici­­¥• Ierusalim, 30 _ (Radar). — In noaptea de Duminică spre Luni, poliţia a căutat, cu ajutorul câi­nilor poliţişti, să dea de urmele teroriştilor evrei care au bătut cu ..Distinguished Service Order,' şi cu „Military Cross“ pentru faptele sale de arme de la Arn­hem (Germania), şi pe alţi trei militari britanici. După miezul nopţii, un evreu a fost serios rănit şi alţi trei au fost capturaţi când un taxa în­ care s-au găsit bici­uri de frân­ghie, au încercat să treacă prin­­tr’un obstacol pus pe şosea la 16 km, răsărit de Tel Aviv. Maiorul Paddy Brett a coman­dat Duminică sura o patrulă care a făcut cercetări în locul unde el a fost bătut de membrii organizaţiei Irgun Zvai Leu­mi. După aceste incidente­, toate trupele făcând parte din divizia 6-a aeropurtată au primit ordin să revină în cazărmi, ★ Ierusalim 30 (Rador). ■—. Forţe considerabile din armată şi poli­ţie patrulează prin Tel Aviv încă din zorii zilei, în urma in­cidentelor din noaptea trecută. Au fost­ reţinute 20 de persoa­ne I pentru cercetări. m DELFIN*4 DE 500 KG. Londra, 30 (Rador). — Pescarul Charles Richardson, din Kent, a prins Duminică în Canalul Mânecii un delfin cântărind 500 kgr­ ... .* .«nm Se crede­­că acesta este cel mai "m­are * delfin pescuit"din Canalul Mânecii. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE . D. dr. Petru Groza, preşe­dintele consiliului de miniştri, a sosit eri dim. în Capitala. D-sa a primit în audienţă de lucru pe dl-nii Gh. Gheorghiu- Dej, ministrul economiei naţio­nale şi Alexandrini, ministrul finanţ­elor. ♦ Prin decret regal apărut pri­­n „Monitorul Oficial“, d. prof. Constantin Dafcovici a fost nu­mit subsecretar de stat la depar­tamentul muncii, asistenţei şi asigurărilor sociate. 45 Organele e Inspecţie ale Di­recţiunii centri­le lui din minist­­­rul Economiei Naţionale făcând control In cea de 30 Decembrie a p., la fabrica de pălării bărbăteşti „ALFA“ S. A. din tirada Mătăsari nr. 23 ai găsit un număr de «0« pălării bărbăteşti * căror proveni­enţă n’a putut fi justificată. Controlul la sus menţionata fa­brică continuă, după «are se vor dresa acte de trimitere in judeca­­tă, pentru speculă şi sabotaj eco­nomie, mărfurile ne­justifieate ur­mind a fi repuse la circuitul nor­mal, la preţ oficial. D. Teohari Georgescu, mi- f nistrul afacerilor interne, a pric­­ mit ori o delegaţie a „Uniunii­­ sindicatelor alimentare”, î­n frun. T te cu d-nl­ : Dumitru Săracu, Al.­­ Grigorescu, deputat şi Dumitru­­ Gănescu. ' Stea discutat che®tiunea în le- *' gătură cu închiderea Unor loca- 1‘ tori de noapte din Capitală- c( ♦ Cu prilejul Anului Nou, d. ifr .Ştefan Voitec, ministrul educa- (l­ţiei naţ oriale, transmite toate u­­răriie de bine membrilor între- îr gului­ corp dida^tc. unind la a- Cî e&ste urări îndemnul de sporire a efortului pentru întărirea munedii şi disciplinei şcolare, pre- ^ cum şi pentru susţinerea hota- ,., riţj a strădaniilor pentru reala d? democratizare a învăţământu’ui. c ' dă Rei­epţia tradiţională a Co­loniei franceze cu ocazia Ar­ ’ Nou vu sveg loc în localul dlâi din­tte. Biserica . A ! Miercuri 1 Ianuarie, ora 18. EXIEi Drna presed­intia consli de ministri belgian *e desmint un emisar al guvernului ar fi | ml tn 'Elveţia sure a lua eon x Regele Leopold, (Rador). Predarea primului tractor românesc fabricat in întregi­me la noi in ţară La Braşov în cadrul unei deo­ din­­punct de vedere eco­nomic. Tractorul vostru taie drumul spre această independenţă economică naţională a României. A luat apoi cuvântul d. In­. Trandafirescu, vicepreşedintele Sin­dicatului I.A.R. asigurând pe ceri prezenţi de hotărârea neclintită a tuturor muncitorilor de a munci fără preget pentru îndeplinirea la timp a programului de producţie fixat. Astăzi 31 Decembrie se împlinesc 3 ani de la moartea năprasnică a CĂPITANULUI seriil­e satetiunităţi care a avut loc la uzinale I.A.R­ s-a predat pri­mul tractor românesc fabricat în întregime la noi în ţară da către aceste uzine. La solemnitate au luat parte d-toi : I. G. Maurer, ministrul su­bsecretar de Stat la economia naţională, Vasile Lupa, deputat, secretar al partidului comunist ro­mân, B. Solomon, deputat, secretar adjunct al partidului social- demo­crat, general de divizie Caciu, co­mandantul comandamentului teri­torial,­­ general Cămărașu, coman­dantul garnizoanei, inginer colonel Medvadiev, reprezentantul Comi­siei Aliate de Control, inginer Ion Grossu, director general I.A.R­, precum şi toţi directorii şi ingi­ner® Uzinelor, Ştefan Tăşiedeanu, primarul oraşului, chestorul poli­ţiei, Enescu, secretarul regionalei P. C. R . numeroşi reprezentanţi ai muncitorimei. Uzinele I.A.R- cari au suferit distrugeri, în proporţie de 80 la sută din cauza bombardamentelor ae­riene de abia după 23 August 1944 au început reconstrucţia şi readu­cerea tuturor maşinilor aflata în Vtapereai­e şi aceasta datorită în special marelui sprijin acordat de armatele sovietice. Odată cu ter­minarea războiului uzina era d®n nou aproape în întregime pusă la punct. Primind din partea Statului 0 comandă de 500 tractoare uzi­nele I­ A.R. au trecut­­imediat la producţia de pace făcând planuri­le necesare acestei adaptări. Astăzi depăşind programul prevăzut, din primul lot de 100 trectoare uzine« T­A­R au »fabricat 63 la sută din piese.­ Prir­tr’un efort demn de lau­dă uzinele au reușit astfel să­­pre­dea guvernului primele 2 tractoare cap de s*He urmând ca celelal'* să fie executate într’un ritm și mai accelerat depășindu-s« toate pre­vederile făcute. ■ T. ministru Maurer Impa-cupa cu ceilalţi oaspeţi au fost primiţi d­in intrarea în Uzine de muncitori şi de întreg corp de ingineri şi au fost conduşi prin toate secţiunile fabricei dându-li-s© toate explica­ţiile necesare. Apoi d. inginer, Grossu directorul general al Uzi­­melor, însoţit de d. Ilie. Tra­n­da­fir Teacu vicepreşedintele sindict­ului salariaţilor I.A.R. au predat d-lui ministru primul tractor fabricat în serie. De remarcat că acest tractor întrece cu mult toate trac­toarele importate din străinăitate, ca tehnică de fabricaţie şi putere. Oaspeţii au trecut după aceia in sala de festivităţi unde primul a luat cuvântul dr. ministru Maurer D. ministru Maurer îşi exprima în numele d-lui ministru Gh. Gheorghiu-Dej şi în numele con­ducere. Departamentului Economi­­ei Naţionale mulţumiri pentru o­­pera realizată, recunoştintă pentru sforţarea depusă şi felicitări pen­tru toţi aceia cari *1» contribuit cu tenacitate. munrS ?1 pricepere. 1» desăvârşirea acestui rezultat A - ' ntu­­d. Vasile printre altele: terenul mun- ! victoria în- . ,,.t­­drumul ales -. -r-.- râmat lanţul .--• pornit P« dru­. drumul unei .dependent, o s­­ă fie într's­. .­­, ■ x- ’ lendentă atât I politic cât li ALEXANDRU PETRESCU SANDU din Cavaleri® ; - a« Alexandru şi toorisa Brătescu Voineşti Titi şi Ing. Dan Capriel mulţumesc tuturor celor care prin prezenţă sau prin scris au luat parte la doliul lor cu prilejul stingerii din viaţă a lui Ion Al­­firăteanu-Voinești 16­97,­ Se împlinesc 5 ani de câ­t ne-a părăsit pentru totdeauna scumpul şi neuitatul nostru PAUL C­IONESCU*AOIRO 34 Familiile înrudite anunță parasta­sul de 7 ani pentru odihna sufletului mult iubitei lor MÉLAIMÉ COHEN-M­AIlUL care se va oficia Vineri 3 Ianuarie 1947 la ora 11.30 în biserica cu Sfinţi din Calea Moşilor» H Avram Boţ, Rica Ja­quet fiică şi gi­­nere, Leon Lilly fecior şi nori, Zizi fiică, Silvia soră Lupu frate precum şi familiie înrudite anunţă cu a­­ceeaşi durere că pe ziua de *1 De­cemvrie se împlineşte un an de la moartea scumpei lor TONNY GOLDENBERG din Bârlad __________ ISPIIIII—! '"M­iasOTMWV ♦ D-na Atena Keller şi familia au durerea a anunţa înceta­rea din viaţă a scumpului lor ARTHUR KELLER Ceremonia funebră va avea loc în ziua de 31 Decernări© a, orele 14, la cimitirul Sf. Vineri. 22 + Direcţiunea, funcţionarii şi muncitorii Rafineriei ,Petro­­lul Bucureşti” anunţă înceta­rea din viaţă a fostului şef mecanic ARTHUR KELLER Ceremonia funebră va avea loc în ziua de 31 Decembrie a. c., orele­­ la cimitirul Sf. Vineri 23­­ , Radu şi Elly Petrescu cu IR Ioana, Christina Marcela şi Sf Ni­cu Capră cu Ioana,­ Sanda şi Angheluş, Sabina Oprescu şi Julietta Vidai au durerea a face cunoscută moartea mam­ei, bunicei şi aurorei lor VALERIA N. PETRESCU înmormântarea va avea loc în ziua de 31 Decembrie U16 In comuna Ma­­rodin Jud. Teleorman sg ♦ Cu inima frânţi di dureri ţi In veci nemângâiata «oţii vio­rica şi rudele anunţă înceta­rea din viaţă a «cumpului şi dragului meu *oţ SIMON HUMUZAU 37 ani înmormântarea are toc Marţi 31 necembrie 19«* ora­lî în str. Dum­brava Soţie IS. s* îndureraţii Sofia coţi», *»»' da, Ionel, Costel, L­eon« ot* tată, Ion, Florica socri pre­cum şi familiile înrudite *­­tutulă cu durere Încetarea des viaţa a au­zit iubitului lor GRIGORE CRISTACHE­LGOGIJ) Industriaş, tâmplar înmormântarea astăzi 31 brie la cimitirul lancu Nou Baiă- II (»nu Cortegiul va porni la ora 1î d”1 str. Ţepeş Vodă 117. 20 iriM—im uw imn mi I in» in ii niin—rwT~" ♦ îndureraţi : Olga soţie, Didi­­aia fiică, loan Iosif gaveiA fi familiile înrudite anunţă înce­tarea din viaţă a scumpului lor MARIN GH. DINU-MUŞC­A (CIUI.EANDRA) Inmormântarea va avea loc Marţi 31 Dec. 1916, orele 13, la cimitirul Ghencea. Slujba religioasă ce va oficia î» biserica Bărbâtescu Vechi. 41 Ba Zdrobiţi de durere şi suferin- StpB­te Marica soţie, adoratele lui m fiice Nuţi, Bebi­­l­enţi, Relu ginere Gogu şi Dumitra frate şi cumnată, Arghir. Sanda, Alexan­dru cumnaţi, precum şi nepoţii şi nepoatele anunţă încetarea din via-­ ţă a celui mai drag ce le-a fost PASCU MARINESCU 51 ani comerciant Decedat în sc­ara zilei de 29 Decem­brie. Ceremonia religioasă va avea loc astăzi Marţi 31 Decembrie, orele 14 în strada Piaţa Am­zei Nr. 20, unde se află depus şi de unde va porni la Cimitirul Reînvierea Fie-i ţărâna uşoară. 30 JB Adânc îndureraţi fizica P. D. IIIOA Angelescu, Iica Ai. Băbeanu, KH Elly Ai. Băbeanu, Mica şi Ion Duma cu fiica lor Anca, Ma­rdise D Angelescu, epst. Dinu Ange­­lescu, Dora şi Alexandru Băbeanu, Ileana şi dr D. Zinca, Ioana şi Co­lonel C. Asslan precum şi familiile înrudite au durerea de a anunţa în­cetarea din viaţă în ziua de 29 De­cembrie a. c. a scumpei lor LUCREŢIA General AL BĂBEANU născută R­ACUŢI­­AN­U Slujba religioasă are loc azi Marţi 31 Decembrie ora 12 la locuinţa sa, str Tunari 47. 42 şi Floricei soţie, Ninel şi Uiiana BBot copii, precum şi familia a­­m­­nunţă încetarea din viaţă a scumpului şi iubitului lor soţ şi tată COLONEL NIC­OL­A­E BRANCUŞ (NAE) în etate de 4­ ani Comandantul Centrului de Instr. Art. A. A. înhumarea va avea Ioc la cimitirul Sf. vineri unde se află depus corpul, în ziua de 2 ianuarie 1947 la ora 4 p. m. 63 * Ofiţerii» sUÎ,ofSţerii şi trupa instrucţie A. A. ‘Hir^m­urere nemărginită anunţa încetarea din viaţă a iubitu­lui lor comandant COLONEL NICOLAS BRÂNDUŞ în vârstă de 48 ani Inhum^ea va avea loc la chnit­cul Sf-ta Vineri în ziua de 2 Ianuarie 1947, orele 16, iar depunerea corpului în capela cimitirului se va face în ziua de 31 Decembrie 1946 orele 16. Consiliul de Administraţie al Băncii Comerciale Române a­­duce la cunoştinţă cu multă părere de rău încetarea din viaţă a valorosului colaborator ALFRED TRIVIER Directorul Sucursalei Brăila a cărui dispariţie lasă un gol greu de împlinit şi unanime regrete ii Direcţiunea Şi personajul Băn­cii Comerciale Române aduc cu durere la cunoştinţă dis­pariţia bunului lor coleg ALFRED TRIVIER Directorul Sucursalei Braila savârşit din viaţa în ziua de 29 Decembrie 1946. Moartea sa timpurie lasă numai re­grete şi o pioasă amintire în sufle­­tele tuturor colegilor. 45 Direcţiunea şi personalul sucursalei Brăîla a Băncii Co­merciale Române aduc la cu­noştinţă cu adâncă durere în­­cffrarea din viaţă a bunului, valora*­mului şi iubitului lor coleg şi di­rector ALFRED TRIVIER a cărui amintire va rămâne neştearsă în sufletele tuturor coleglor, înmormântarea va avea loc Marţi 31 Decembrie 1916 ore de 11 dimineaţă în cimitirul catolic din Brăila. 46 ■■■■■■■MMaaaaMBuiiii •mmmmwiiuii i.a ♦ îndureraţi: Emilia cu I­eron­im şi Margareta fiice şi logodnic, Mietta, şi Agente Viişoreanu cu Mieluţa, Petru­ţa şi Gogu Mirea cu Dragoş, Mircea şi Miciţă, Anişoara şi Jean­­­ulea, surori cum­naţi, nepoate şi nepoţi precum şi familiile înrudite anunţă încetarea din viaţă a celui ce a fost Iordan (Dan) Constantinescu de 63 ani Depozitar de lemne înmormântarea va avea loc Mărţi 31 Decembrie 1916, orele 15,­­ bise­rica Iancu-Nou (Bălineanu) unde s-a afli depus. 1. Adânc îndm­eraţi, Elisabeta soţie, Leofitina-Volanfii fiică S3 Ioan frate precum şi familiile înrudite anunţă cu nemărgi­nită durere încetarea din viaţă­ a prea iubitului lor toma petre Comerciant brutar în vârstă de 51 ani înhumarea va avea loc în ziua de 1 Ianuarie 1947. Cortegiu­ va pleca de la locuinţa defunctului din str. Prelungirea Fe­rentari 32 la orele 2 p m. Gheorghe Hlierla soţ, Eitea­­,Igo­beta şi Ta­che copii, Nicolate ■ şi Anastase Panaitopol fraţi, cu familiile lor Em­fili Panai­­topol, Mihail Hary nepoţi, au mare­ durere a anunţa încetarea din viaţă in ziua de 28 Decembrie 1946 a scum­­pel­­or NAUMA înmormânta r€a va avea loc la Alexandria in ziua de Luni 3d De-' cembrie 1946 Vanghel­cop.­ Ecaterina mamă, surori, fraţi cumnate, cumnaţi cu Co­­îBP.tHit« . lor, precum şi faralliii#* re! cu trurere înceta­din viaţă a scumpei lor OLIMPIA L. ŞUCA de 64 ani "ri* . hufri mamă, fiică, ,arâ cu­mnatâ şi mătuşe, decedată in ziua de 29 Decembrie 1948, orele 15 înmormântarea va avea ioc tn ziua de Marţi 31 Decembrie 1346, orele 11 , cimitirul Bellu­, slujba religioasă se va oficia la­ capela d­­­e­ unde se den­­sa . ~ ♦

Next