Universul - Capitala, ianuarie 1947 (Anul 64, nr. 1-23)

1947-01-04 / nr. 2

BHÜBWB » . M­mmmmmmmmmmmmmmmmsmmmmmmmmm Recepţia de la Ambasada Sovietică l­a 30 Decembrie, Ambasadorul ■Extraordinar şi Plenipotenţiar­ul Uniunii Sovietice in România d. S. Kavtaratee a oferit in Palatul Am­basadei Sovietice o recepţie pentru reprezentanţii Curţii Regale, pen­­tru conducătorii parlamentului şi pentru membrii guvernului. La recepţie au luat parte Repre­zentanţii Curţii a-nil D., Negel, Mareşalul Palatului, general C­­Nicolescu şeful Casei Militare şi d. Ulea, Maestru de Ceremonie al Pa­latului. Parlamentul a fost reprezentat prin d-nii : ML Sadoveanu, preşe­dintele Adunării Deputaţilor, Cons­­tantinescu-Iaşi, E. Tătărescu şi Nicui, vice-preşedinţi , apoi con­ducătorii fracţiunilor de partid parlamentare d-na Ana Pauker, d-nii Iordăchescu, Ghelmegeanu şi Vlădescu-Răcoasa. De asemenea, au mai fost de faţă d-nii : Dr. Petru Groza, preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Gh. Tătârescu vicepreşedinte al Consi­liului şi ministru al afacerilor stră­ine, d-nii miniştri: Gheorghiu Dej, general I­­astar Mihail, T. Geor­­gescu, A- Alexandrini, d-na Flo­­rica Bagdasar, L. Rădăceanu, N. Profiri, O. Livezeanu, Ion Pas, R­­Baroni, Gh. Vântu, T. lonescu, N. Roşcuieţ apoi d-nii subsecretari de stat: Emil Vodnăraş, general ad­jutant D. Dămiceanu, Ion Mau­rer, M. Florescu, Ion Burcă, B. Şchiopu, C. Agiu, S- Oeriu, precum şi şeful M. S. M. generalul Io­­naşcu, general Dombrovsky prima­rul Capitalei, academicianul Par­­hon preşedintele ARLUS-ului, prof. Rosetti rectorul universităţii din Bucureşti şi d. Mircescu. Din partea sovietică au partici­pat : Preşedintele Comisiei Aliate da Control la România Mareşal al Uniunii Sovietice F- I. Tolbuhin, Locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control in România ge­­neral-colonel al trupelor de tancuri I. Z. Susaikov, general-locotenent Tarasov, Reprezentantul Comercial al URSS In România (1. Finoghe­­nov, consilierii Ambasadei Sovie­tice d-nii Yakovlev, Korj și Tlan­­gulov, general-maiorii Zabelin și Buniasiu. Ambasadorul URSS d. Karlsra­­d­e, a toastat pentru sănătate» M. S. Regelui Mihai I al României, pentru membrii Guvernului Român şi pentru deputaţii parlamentului popular al României" In cuvântarea de răspuns, d. dr. Petru Groza preşedintele Consi­liului de Miniştri a toastat in onoare» Generalisimului Stalin, precum şi in cinstea Reprezentan­ţilor Guvernului Sovietic şi al Ar­matei Sovietice In România. D. M. Sadoveanu, preşedintele Adunării Deputaţilor, luând cuvântul, a mulţumit pentru calda primire fă­cută reprezentanţilor celui dintâi parlament popular al României, toastând pen­tru noua Românie de­mocratică. La sfârşitul mea­, oaspeţilor 11 s’au oferit spre vizionare două filme documentare sovietice şi a­­nume: „La sesiunea Consiliului Miniştrilor de Afaceri Străine" şi „La adunarea generală a Organi­zaţiei Naţiunilor Unite”. Reuniunea s'a desfăşurat intr’un cadru excepţional de amicei şi cor­dial. 1 IANUARIE IA LEGAŢIA FRANŢEI Z­ia de 1 Ianuarie 1947 a fost ce­lebrată la legaţia franceză prin tra­diţionala recepţie a membrilor co­loniei franceze. In mijlocul unei numeroase asis­tenţe d. Jean Paul Boncour, re­prezentantul politic al Franţei la Bucureşti, a rostit o cuvântare căl­duros aplaudată, răspunzând ură­rilor exprimate de d. Vairas, pre­şedintele coloniei franceze din Ca­pitală, care a făcut In acelaş timp o interesantă expunere a progrese­lor realizate de Franţa in domeniul activităţii economice in ultimul an, arătând drumul parcurs de la alun­garea inamicului de pe teritoriul naţional şi până azi In cuvântarea sa reprezentantul politic al Franţei, d. J. P. Boncour după ce a adus elogii colaboratori­lor săi pentru preţiosul lor aport în serviciile lor respective şi pen­­contribuţia lor reală la întreţinerea şi Întărirea relaţiilor de prietenie franco-române, subliniind lunga şi rodnica activitate desfăşurată în România de predecesorul său d. I Raget Sarret, a arătat dorinţa ne-­­ strămutată a Franţei de a relua la­­' ' ■' .................................... porturile economice cu România. Anii de secetă, a adăugat d. J. P. Boncour, au împiedicat transpune­rea in practică a acordurilor dintre cele două ţări pentru schimburi e­­conomice dar se fac actualmente m­arţăii şi dintr’o parte si din cea­laltă pentru a se găsi produsele utile economiei franceze care ar putea fi exportate din România şi i se reîncepe astfel activitatea de schimburi economice dintre cele două ţări. Evocând apoi acţiunea d-lui Leon Blum, actualul şef al guvernului francez pentru redresarea econo­mică a Franţei şi ieşirea ei din greu tatea prin care trece, d. J.P Boncour a exprimat în numele în­­tregei colonii franceze urarea ca cel mai deplin succes să Însoţească „opera imensă” întreprinsă de şe­ful guvernului francez. Aducând omagii M. S. Regelui Mihai I. d. J. P. Boncom­ şi-a în­­ch­eiat cuvântarea »trişând în a­­plauzele călduroase şi unanime ale asistentei : „Trăiască România! Trăiască Franţa !” Solemnitatea de la Palatul Patriarhal Eri dimineaţă la ora­ 11, preoţii Capitalei s-au prezentat la Pala­tul Patriarhal spre a face urări de Anul Nou I. P. S. Patriarh Nicodim. Preotul Zamfir Popescu, în numele clerului a adus elogii I. P. S Patriarh pentru activitatea sa demisă în slujba bisericii şi a neamului Apoi a răspuns I. P. S. Pa­triarh Nicodim, declarând: „Mul­ţumesc din toată inima clerului­­pentru dragostea ce-mi mărturi­seşte acum la început de An Nou. Cuvintele ce mi-aţi adresat mă bucură şi mă întăresc fiindcă văd că preoţimea este alături de mine şi alături de popor cu dragostea şi cu activitatea ei. Eu pe lângă felicitările de Anul Nou, pentru izbânzile duhovniceşti ce aţi făp­tuit in mijlocul poporului, doresc să vă lămuresc asupra unor lu­cruri, acţiuni şi gânduri ale mele. Pe deasupra tuturor vă doresc să fiţi uniţi şi interesele bisericii şi ale poporului să primeze în acti­vitatea sfinţiilor voastre. Eu n’am făcut niciodată politică, dar am servit ţara şi­ chiar pe oame­nii politici atunci când aceştia se aflau în slujba neamului, a ţării şi a bisericii. Ar fi făcut un schimb o politică sănătoasă: politica bi­sericii. Preoţimea trebueie să fie în fruntea poporului cu fapta şi cu gândurile cele mai bune, şi să dea ascultare stăpânirii fiindcă orice stăpânire de la Dumnezeu este venită. Mă bucură că în acţiunile de­ ajutorare a regiuni­lor înfometate clerul a activat cu spor­ett­răgându-şi aprecierile gu­vernului. In activitatea sfinţiilor voastre călăuziţi-vă după princi­piile evanghelice, de pace, de dragoste între toţi, de muncă şi de progres di­n bine spre mai bine“. Trecând in revistă impresiile şi rezultatele călătoriei sale la Mos­cova, I. P. S. Patriarh Nicodim arată că această vizită a adus ci­mentarea şi reluarea raporturilor de prietenie între cele două bise­rici, raporturi bisericeşti care ne­tăgăduit întăreşte şi prietenia dintre marele popor sovietic şi poporul român. I. P. S. Patriarh mai aminteşte despre vizita membrilor Sf. Si­nod la Camera Deputaţilor, după care, adresându-se preoţimei, îi urează spor la muncă, în mijlocul poporului. In cor preoţii au intonat „Intru mulţi ani stăpâne”, după care so­lemnitatea a luat sfârşit. URĂRILE CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII FĂCUTE D-LUI PRIM-MINISTRU D. Gheorghe Apostol, preşe­dintele Confederaţiei generale a muncii, a trimis d-lui prim-mi­­nistru dr. Petru Groza următoa­rea telegramă de urări: „Cu ocazia Anului Nou vă do­rim, împreună cu toţi salariaţii organizaţi in sindicate unite, mulţi ani de rodnică activitate pentru Îndrumarea ţării no­ast­re pe calea păcii, refacerii şi pros­perităţi. Mişcarea sindicala conştientă de necesitatea desvolării tinerei noastre democraţii, vă asigură că va sprijini cu mai multă stă­ruinţă şi disciplină, acţiunile guvernului, mărind producţia“. „ Uniunea sindicatelor de sala­riaţi publici din ministere şi in­stituţii anexe din România, a trimis tuturor sindicatelor de salariaţi publici din ministere şi instituţii anexe din Capitală şi provincie următoarea telegramă: „Cu ocazia Noului An, comite­tul executiv al Uniunii sindica­telor de salariaţi publici areatng tuturor celor o sută patruzeci de mii membri ai sindicatelor de salariaţi publici din întreaga ţară, sănătate şi spor la muncă, pentru întărirea unităţii şi soli­darităţii sindicale, singura che­zăşie a realizării justelor reven­dicări ale salariaţilor publici“, telegrama c. g. m. CĂTRE COMITETUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN U. R. S. S. Cu ocazia anului nou Confede­raţia generală a Muncii din Ro­mânia vă transmite in numele muncitorilor murtuari şi intelectuali , o­gan­zaţi in sindicate unite cele mai sincere şi călduroase felicitări esigurându-vă de marea noastră admiraţie faţă de popoarele din Tr­­munea Sovietici şi conducătorii lor. Recunoscători pentru tot ce aţi făcut psntru ţara noastră ?ci p?ntr­i rodnice Dvs, colaborare în cadrul Federal'd Sindica'c Mond­ate vă reafirmăm hotăr’trea noastră rre­­struncinată de a continua lupta pentru reconstrucţia economică, pa­ce și demență*'? Trăiască prietenia Sov­eto-Ro­mână ! Trăiască Generalisaimul I. V. Sta­lin marele îndrumător al popoare­lor ! Trăiască solidaritatea internaţio­nală a celor ce musesse­­”. ★ Confederaţia generală a muncii, prin preşedintele său, d. Gh. Apos­tol, a mai adresat felicitări cu pri­lejul Anului Nou, tuturor muncito­rilor manuali şi intelectuali şi a trimes o telegramă de urări Confe­deraţiei generale a muncii din Bu­dapesta. URĂRILE „ARLUS-ului“ ADRESATE M. S. REGELUI D. prof. C. Parhon, preşedin­tele ARLUS-uilui, a trimis M. S. Regelui următoarea telegramă: In numele Asociaţiei Române pentru Strângerea Legăturilor cu U.R.S-S. rog respectuos pe Ma­iestatea V­oastrâ să primească ev ocări» Noului An 1M7 călduroa­sele noastre urări de sănătate ?' rodnică domnie pentru binftf fi prosperitatea poporului nostru. Preşedinte, prof. G. 1. PARHON URĂRILE ADRESATE PRIMULUI MINISTRU D-sale Domnului Prim Ministru Dr. PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri Prefadlmt«. prof. G. I. PARHON In numele Asociaţiei ARLUS, cu prilejul noului an 19*7. uri rugam domnule prim ministru, vă primiţi cele mai sincere urâţi de sănătate şi fericire, pentru întărirea democraţiei în ţara I noastră şi pentru a susţine mai departe prietenia româno- sovie­tică. ------------------------------­ Populația Cehoslovaciei Praga 2 (Rudor). — Dupâ a sta. Petică recentă întocmită de mi­nisterul de internă cehoslovac, Romiblic» Cehoslovacă «re­­n "’'-zent 12.300.000 de­­ ecu­tori. o«» Lupta guvernului Blum contra inf­laconismului Paris, 2 (Rador). — Sforţările cabinetului Blum de a opri cursa inflaţionistă printr'o politi­că cutezătoare de reducere a pre­ţurilor anunţată Marţi a făcut un nou pas diecurt când d. Ju­les Moch, ministrul transporturi­lor, a anunţat reducerea parţială a tarifului căilor ferate şi metro­politanului, ca şi a taxelor poş­tale şi a abonamentelor telefoni­ce hotărită în ajunul Crăciunului ca o parte din efortul ce se face pentru echilibrarea bugetului in viitoarele trei luni. Paris, 2 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei „Reuter” trans­mite : Sprijinul acordat de Confede­raţia General Franceză a Muncii politicei de reducere a preţurilor a cabinetului Blum este conside­rat în unele cercuri politice de mai drept un indiciu că s’a ajuns la un acord cu consecinţe impor­tante între principalele partide — comunist, socialist şi MRP — nu numai în ce priveşte problema economică, dar şi în ce priveşte problemele politice, inclusiv ale­gerea preşedintelui Republicii şi constituirea unui guvern de coa­liţii, după ce preşedintele va fi fost ales. Partidele de stânga se tem de urmările faptului că continuă să nu-şi ia răspunderea pentru gu­vernare. Ele sunt convinse că, dacă ele nu se pot pune de a­­cord­ în ce priveşte acţiunea care să oprească inflaţia şi să salveze moneda, sar putea ajunge la o situaţ­ie când ţara ar cere reve­nirea la putere a generalului de Gaulle. PREGĂTIREA tratatelor de pace CU GERMANIA ŞI AUSTRIA Londra. 1. (Rador). — Sir Wil­iam Strang şi lordul Hood vor lucra în conformitate cu instrucţiunile întocm­ite pe o bază cvadripartita luna tre­cută la New York de Consi­liul miniştrilor de externe. După cum se află din sur­să autorizată londoneză, pen­tru Germania aceste instruc­ţiuni sunt următoarele: 1. Să se asculte punctele de vedere ale guvernelor din statele aliate vecine şi din alte state aliate care au participat cu forţele ar­mate în lupta comună con­tra Germaniei şi care do­resc să prezinte punctul lor de vedere in legătură cu problema germană ; 2. Să se examineze ches­tiunile de procedură în le­gătură cu pregătirea trata­tului de pace cu Germania; 3. Să se prezinte un ra­port asupra problemelor de mai sus Consilliului Ministri­lor de externe până la data de 25 Februarie 1947. In ce privește Austria, instrucţiunile asupra cărora s’a căzut de acord sunt ur­mătoarele : 1. Să se procedeze la pregătirea tratatului, recu­­noscându-se independenţa Austriei şi luându-se în considerare propunerile prezentate de guvernele Statelor Unite şi Mar­ei Bri­tanii, ca şi orice alte pro­puneri ce ar putea fi pre­zentate de orice membru al Consiliului miniştrilor de afaceri străine; 2. Să se asculte punctele de vedere ale guvernelor din statele« aliate învecinate şi’­­din celelalte state aliate, care au participat cu forţele lor armate la lupta comună îm­potriva Germaniei şi cari doresc să prezinte punctele lor de vedere în ce priveşte problema austriacă; 3. Să se prezinte propuneri in legătură cu problemele de mai sus până la data de 25 Februarie 1947. Consiliului miniştrilor de afaceri străine Statele pe care Anglia le socoteşte că au dreptul să fie ascultate de adjuncţi­ specia­li In legătură cu aceste re­glementări de pace dacă do­resc aşa ceva sunt, după cum se află din sursă competentă, următoarele: Australia, Bel­gia, Brazilia, B­elorusia, Ca­nada, China, Danemarca, Ce­hoslovacia, Grecia, India, Luxemburg, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Africa de Sud, Ucraina şi Iu­goslavia. , încă nu este limpede dacă toate aceste state vor dori de fapt sa fie ascultate In mod individual şi sunt motive să se creadă că unele dintre cele patru ma­ri puteri ar putea face rezerve în legătură cu c­âteva din statele mici în chestiune. Adjuncţii speciali pentru Germania şi Austria, care urmează să-şi înceapă acti­vitatea la Londra în ziua de 14 ianuarie, se vor reuni la Lancaster House, aşa cum au făcut şi predecesorii lor în­sărcinaţi cu lucrărilie preli­minare în legătură cu cele a cinci tratate de pace INVITAREA ADJUNCT’IOR Londra. 2 (Rador). — invitaţiile de a­vânt la Londra în ti­rtpţii în­ ‘ truntvt­ ad­juncţilr speciali pen­tru Germania a Celor patru mi­­n’ştri de afaceri străine, întru­nire care se deschide în ziua de 14 Ianuarie, au fost făcute In numele Consiliului miniștrilor de afaceri străine — după cum a declarat joi seara purtătorul de cuvânt al ministerului britanic al afacerilor străine — următoa­relor state: Australia, Belgia, Bra­zilia, Bielorușii, Canada, Chilia, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, India, Luxembourg, Olanda, Noua Zeeland­ă, Norvegia,­­ Polonia, Africa de Sud, Ucraina şi Iugo­slavia. Aceste state vor avea prilejul de a-şi arăta părerile cu privire la viitoarea hotărire a pacei cu Germania, adjuncţilor speciali, care îşi vor începe lucrările la Lancaster House din Londra, până în cea de-a treia săptămână a lunii Februarie. Până în rncenent au fost numiţi doi adjuncţi speciali: Sir William Strang, pentru Marea Britanie, şi d. Robert Murphy, pentru Sta­tele Unite, ambii fiind consilieri politici ai Consiliului aliat de control din Berlin. Nu sunt trupe americane in Turcia sau in Irak Washington 2 (Rador). — Co­respondentul Apenzei Franceze de Presă comunică ■ Nu al­istă trupe americane în Turcia sau în Irak, a afirmat joi purtătorul de cuvânt al de­partamentului de stat, desm­in­­tind informaţiile apărute în presă în acest sens. Purtătorul de cuvânt a amintit că toate cifrele efectivelor ame­ricane în străinătate au fost a­­rătate de către secretarul depar­tamentului de stat, d. Byrnes, şi discursul rostit în Adunarea Ge­nerală a Organizaţiei Naţiunilor-­ Unite. In ceea ce priveşte Darda­netele, situaţia este neschimbaţă şi departamentul de stat nu am­ cunoştinţă despre vreun proec al vreunei conferinţe a semnata­rilor Convenţiei de la Montreal".: . Statele Unite nici nu au, de altminteri, intenţiunea pentru moment de a lua vreo asemenea iniţiativă. -3,*£/!*« ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE ♦ D■ prim ministru dr. Pe­tru Groza şi d. Gh. Tătar­es­cu, vicepreşedinte al consiliului, au prezentat Miercuri, la Sinaia, M. S. Regelui, în numele gu­vernului, urări cu prilejul A­­nului Nou. Suveranul i-a reţi­nut la dejun. + Aâi, la orele 11, va fi un consiliu de miniştri, prezidat de d. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri. In acest consiliu se vor discuta detaliile aplicării legilor econo­mice trecute prin parlament. 4) In ajunul Anului nou, d. prim. ministru dr. Petru Orosa a avut o conferinţă cu d-nii Gh. Tătărescu­, Vice­preşedintele con­siliului de miniştri, Gh. Gheor­­ghiu-Dej, ministrul economiei naţionale, Lotar Rădăceanu mi­nistrul muncii şi Emil Bodnăraş, ministru subsecretar de stat la preşedinţia consiliului de mi­niştri. ♦ D. dr. Petru Groza, preşe­dintele consiliului, a lucrat ieri cu d. Gh. Gheorghiu-Dej, minis­trul economiei naţionale, exami­nând măsurile economice ce ur­mează a fi discutate in consiliul de miniştri de azi. ♦ Luni, d. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de mini­ştri, a avut o întrevedere cu d Burton Berry, reprezentantul po­litic a! Statelor Unite la Budu­­resti. EXTERNE 4. serviciul britanic de presa din Germania anunţă câ mind* de cărbuni din Sarre au Intrat din aeu In funcţiune. în aceste mîne care sunt condu­se de ingineri francezi, sunt utili­zaţi 18.000 minieri. — aproape ci­fră normală­ (Rador). D. Kopetzki, ministru! Infor­maţiilor cehoslovace a invitat pe d. Eliott Roosevelt, fiul fostu­i preşedinte al Statelor Unite să vi­ziteze Cehoslovacia. D. Eliott Roosevelt a acceptat »coastă invitaţi® şi va veni în crt­­sânei (Rador). ^ D. Antohny Eden, însoţit de membrii familiei sale, a sosit la New York pe bordul pachebotului QI­EEN ELIZABETH. Familia Eden urmează să-şi pe­treacă vacanţa în Anni­e (Rador). » Se anunţă că d. Alolde de Gasperi, preşedintele consiliului de miniştri italian, va pleca Vineri dimineaţă tim pe aeroportul Cîsmpi­­ne cu destinaţia Statelor Unite. El va călători pe bordul Unui avion noMMHe?ir*n. (Raderi, ♦ Foeietatea britanici de asi­­gurSri fiaValis „Lloydi ShippHuif“ sfnmta la vapnml norvegian i.IPt) » eşuat in apropieri» de portul Barranquilla, in Columbia având «evoie pe ajutor imediat. (Rador).­­ » GdhCfălui Kăfei­i, care a că- I­ătu­ in mâinile forţelor guverna­­mentale dirt Tabriz, a fost con­damnat la moarte de Curtea Mar­ţială. Generalul Kabirl a fost minis­­tru de război în Azerbaidjan. (Ra­­dor­ Luptele din Indochina Hamburg, 31 (Rador). — In cursul nopţii de 20—30 Decem­brie, tirul artileriei vietnamiene, destul de violent, a fost îndrep­tat împotriva mai multor cartie­re ale oraşului Hanoi, mai cu seamăInhx­iJotHVa- P cartierului in care este situat Palatul guverna­torului, precum şi împotriva sta­ţiunii de cale ferată, producând pagube, dar nu şi victime. Spre ziuă, artileria franceză a deschis focul împotriva cuibu­rilor de rezistenţă vietnamiene, în direcţia Hadong, în timp ce avioanele au­ participat la ope­raţiuni, mitraliind şi bombar­dând poziţiile adverse. Operaţiile sunt in curs pentru curăţirea acestui sector, ★ I PARIS. 2 (Rador). — Violente atacuri vietnamiene, sprijinite de tirul artileriei, au fost date in ulti­mele 24 de ore la Nam Dinh, la sudest de Hanoi, — după cum arată comunicatul oficial francez, dat joi la Hanoi. Forţeîa vietnamiene au suferit gre­le pierderi — după cum arată co­municatul. O REUNIUNE A MINISTRILOR VIETNAMISM­ Saigon, 2 (Rador). — Postul de radio vietnaiman anunța că con­siliul de mis'etr': vietnam.’«« s’a întrunit clandestin în ziua de 30 pct!'t­brle „undeva, a Hanoi”, pentru a asculta expunerile fă­­cute de d. Ho Chi Minh, preşe­dintele consiliului de miniştri Ni Giap, ministrul apărării nef­o­­riste, asupra situaţiei. Pe de altă parte, comisia per­manentă a Adunării Naţionale vietnamiene a lnasat un apel populaţiei declarând între altele „Lupta va fi îndelungată, dar vom abţine victoria finală. Po­porul vietnonian trebuie să păs­treze intact spiritul său combativ şi să sprijine fără nici o rezervă guvernul“. O DECLARAŢIE A AMIRALULUI DARGENLIEU Saigon, 2 (Rador). — ,,Situa­ţia din Indochina de Nord, în regiunea Heiphong-Hanoi este satisfăcătoare” a declarat a­mir a lui Thierry d’Argenlieu, înaltu comisar al Franţei în Indochina unui reprezentant al agenţie France Press” după ce a­ ate­rizat Miercuri pe aerodromul lo­cal venind de la Saigon. El a adăugat că autorităţii militare şi-au atins primul lo­r obiectiv. Moralul trupelor şi a populaţiilor civile este foarte ri­dicat. Vizita făcută la Hanoi, ci şi inspecţiile făcute av­itpostu­rilor, au subliniat caracterul d premeditare al agresiunii vietna­miene. Anamiţi, bărbaţi, femei şi co­pii — se înapoiază la Hanoi. A­titudinea lor­­mărturiseşte în mod spontan încrederea pe care o ai în Franţa. Ea costitue poate de asemeni” a încheiat amiralul d’Argenlieu, sentinţa cea mai se­veră dată contra totalitarismului înarmat al guvernului vietna­mian. TRUPE FRANCEZE DEBARCATE LA SAIGON Saigon, 2 (Rador). — Se află că primele întăriri militare prove­nind din Franţa au Început să debarce in regiunea Saigon. Vasul „Pasteur“ servind la transportul trupelor a debarcat Marţi unităţi de infanterie şi de cavalerie din Legiunea străină. O parte din efectivele aflate pe bordul vasului a continuat călătoria până în Golful Da­lon,­ pentru a întări trupele ce duc lupte actualmente la re­giunea Tonkin. Pachebotul „L’Ile de France“, care urmează să sosească în scurtă vreme în apele indochi­­neze, va­ aduce între altele şi o formaţie de paraşutişti. Debarcările s’au efectuat fără incidente. CONDIŢIILE FRANŢEI PENTRU NEGOCIERI PARIS, 2 (Rador). — Condiţiile Franţei pentru a începe negocieri în guvernul naţionalist semiauto­­n­om al Vieetnam-ului au fost anun­­(:i(D Joi de către purtătorii­ de cit­ăm­­ ai ministerului francez al afa­cerilor străine, in momentul civil! 1. Măriu­s Moutet ministrul fran­ez al coloniilor se afla in drumul tău cu avionul spre oraşul Hanoi, capitala administrativă a m­odeln­­­ei şi centru­­litpietor dintre­­ru­tele franceze şi forţele vietnamine. Aceste condiţiuni sânt următoa­rele : 1. Guvernul Vietnamian să ordo­ne imediat încetare® ostilităţilor : 2. Să se stabileascâ caracterul re­­prezentativ al guvernului vietna­­m­an, înainte de începerea negocie­­■ilor. Purtătorul de cuvânt a adăugat ■ă nu este vorba de un p­as de idce, care să fie remis guvernului vietnamian de către d. Mentet, cu prilejul călătoriei sale în Indochi­ia. D. Montat se înapoiază in Frăn­ii la 14 ianuarie și purtătorul de cuvânt a adăugat: „Gu^finul f'an­­g* are motivul să creadă că guver­nul df. Ho Uh) Min!) care a fugit iin Hanoi in momentul începerii uptic, se află in dezaft"5'’­»“ Zvonuri despre apropiata căsătorie a principesei Eli­sabeta a Angliei Londra, 31 (Rador). — Ultimele zvonui ce circulă la Londra cu privire la eventuala căsătorie a prințesei Elisabeta sunt optimiste. După cum scrie „Evening Stan­dard”, d. Mad­­en­:« King, pri­mul ministru al Canadei, a făcut cunoscut cabinetului britanic că ţara sa nu are nici o obiecţiune de făcut împotriva căsătoriei prinţesei cu prinţul Filip al Gre­ciei. Aprobarea Canadei, ca şi a ce­lorlalte dominioane, este indis­pensabilă pentru căsătoria prin­ţesei moştenitoare a Tronului britanic. Comuniştii englezi despre acordurile militare anglo-nord -americane Londra, 2 (Badea­). — Cu pri­vire la acordurile militare anglo­­nordamericane, „Daily Worker”, organul partidului comunist, afirmă că ele sunt contrare trata­tului anglo-sovietic._________ Ziarul subliniază că forţele nu­­­litare britanice sunt aservite ra­pid „cu mâinile şi picioarele le­gate celor mai necruţătoare şi agresive tendinţe ale capitalismui­­lui nord-american”. Procesul mareşalului Milch Nuernberg. 2 (Rador). — Jude­cătorul Robert Toma, preşedintele celui de al doilea tribunal special militar american la Nuernowg, a început joi procesul fostului ma­reşal al aviaţiei germane Milch ..Acuzaţia cea mai gravă care apasă asupra fostului mareşal — a decla­rat procurorul Deranfy — este că a încurajat cu bună ştiinţă experienţe pseudomedicamentate, in lagărele de concentrare asupra, onor fiinţe omeneşti, după care cele mai multe au murit în suferinţe îngro­zitoare; prin urmare,­­Milch­es'e vinovat de asasinat premeditat“. AU SOSIT SCRISORI DELA PRIZONIERII DIN U. R. S. S. In multe din familiile noastre anul trecut au sosit şi cei dragi, rămaşi prizonieri in Rusia Sov­eci­­fică, fiinţe pe cari, cei de aici, le-au crezut trecuti a­ncolo de mor­mânt... Morţii vii Insă într'o bună zi au bătut la poartă... Bucuria re­întoarcerii a fost mult mai mare decât a piicinuit-o fiul risipitor din Biblie... In alte familii bucuria de temei a rămas tot nădejdea, nădejdea că Într’o bună zi Vor sosi şi cei dragi lor... Anul nou care-a venit, ii va lua de mână şi-i va aduce... Până atunci anul nou ne-a adus ştiri de la prizonierii noştri. Ştim­ că sunt sănătoşi, că au dus o viaţă bună şi că aşteaptă clipa când vor fi eliberaţi. Clipă pe care fiecare o crede foarte apropiată. Deunăzi au sosit la Federaţia ro­mână a femeilor democrate 17.000 de scrisori de la prizonierii din U.R. S.R., scrisori pe care Federaţia tre­ime să le împartă celor care aşteap­tă asemenea veşti. Am fost martori oculari la o serie de Întâmplări ca­re, pentru acei care au firi emo­ţionante, duc până la lacrimi. Iată o mamă bătrână... întâi a întrebat sfioasă, cuminte cum sunt toate bă­trânele noastre, dacă există şi pen­tru ea vreo veste dela singurul ei fiu... După o scurtă cercetare, ves­tea dată i-a­ luminat faţa. A luat scrisoarea, mâna li tremura uşor... S’a uitat la toţi cei de faţă, apoi, cu comoara ei, s’a retras intr’un colţ, şi-a scos ochelarii şi după ce şi-a aruncat ochii pe ea a isbuc­­nit.. — E de la el... Dela Nelu !.. Tră­ieşte ! Trăieşte... Ar fi fost necesar să ne adresăm bătrânei, să-i cerem numele, să-i punem câteva întrebări... Dar am aut in faţă certitudinea că aseme­nea procedeu pur gazetăresc, ar fi impitat bucuria de nezugrăvit a bă­trânei noastre, mama de totdeau­na... Os rost mai avea curiozitatea noastră gazetărească ? N’a­r fi în­tunecat ea acea iluminare de extaz care înviase pe fata ofilită a bietei mame, In sfârşit răsplătită pentru Familia, ştefan Apostolescu ar­untă scurgerea ,,­­ ani dela încetarea din viaţă a unicului lor fiu Apostolescu St. Alexandru (SANDU) şi roagă prietenii şi cunoscuţii să ia parte la parastasul care va avea loc Sâmbătă 4 ianuarie 1947 orele îl în r.unnla cîm i i î nil n i f.hn­mn.­ »i; i. t 23 Zina şi maior Azvanescu cu ne­mărginită durere anunţă la 3 ianua­rie parastasul adoratei surioare DOCTOR IZABELA MATIEVICI care şi-a sacrificat viaţa numai pen­tru mine, lăsându-m­ă singură pe lume precum şi scumpul meu frate . MAHAI Avocat şi buni mei părinţi Sil­VIA şi BORIS Cu aceeaşi nemărginită durere Sa­­to mea soţie anunţă parastasul de şase săptămâni al iubitului ei soţ FILIP BÖLLER Slujba religioasă se va oficia azi Vineri 3 ianuarie ora 10 dimineaţa la Catedrala Sf Iosif, 1a Adânc înrudite , d-na Anetft Anghene Noffe, d-na LiHana An glume fiică, precum şi fa­­miliile Arhitect ŞerbescU, General şerbescu Colonel Duxm­­­tresen, prof. Dimitrie lonescu, Maior Teor­osiu, Nicola­e lonescu, Olimpia dr. Bolintineaim CutîHida, constan­­tinide. General Andronescu, Procop Ilim­titresru, Colonel I­ambru Po­­­crat, Dârzeanu şi Făgărnişanu a­­nunţă pierderea timpurie a dragului Ier CAPITAN PETRE ANGHENE a cărui înmormântare va avea loc la Cimitirul Militar Ghencea, Vineri 3 Ianuarie 1947, orele 15, îndureraţi: Elena soţie, GHeor*­­ghe şi Dumitru Botez fraţi cu ~ familiile, familiile Hasnau pre­cum­­ celelalte famUW înru­dite anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor Dr. VASILE M. BOTEZ Medic Colonel în retragere cita Constanţa Incinerarea va avea loc în ziua de Vineri 3 Ianuarie 1947 ora 15.30 la crematoriul Cenuşa. 2 Hortense Bogdan cu sufletul frânt de cea mai adâncă du­rere, anunţă moartea fulge­roare întâmplată în ziua de 18 Decemm­brie a surorii adorate TULIA BOGDAN fost prof la L.G.B. şi directoare­a Internatului Dieta./.an din­ Arad Rămăşiţele pământeşti i-au fost a­­şezate spre veşnică ordihnire, vineri 3­1 Decembrie 1946 în cimitirul Eter­nitatea din Arad. , sâ-ţi fie ţirâUl UŞOari ţi soism­l lin. _______ 31 Brietenilor. omno»euti*or­ii celor mulţi ce au nwrat eub „ destoinica Şi energi» Indru­mare a venerilului EMIL LESSEL Mare industriaşi d*n Bucuresti le împărtăşit« cu neţuiti durere trista veste despre tncaarea lui din viaţă U Berlin. 3* N*mbrie 194*. Odihnease^^^p^o^ny ,0,i Administrror delegat al Socie­ţi­i. LESSEL —er— atâta aşteptare şi Îndoială ? Am edit apoi câteva scrisori... Din toate reese clar că prizonierii noştri au avut acolo un tratament omenos şi căi o duc bine. Ca să ne putem face o ideie de traiul pe cărei îl duc acolo, vom re­da, fără nici­­un adaos sail comem­­t.uiiu lâteve iţin scrisori: IVI. XI. 1946 D-nei Fid­rica A. Dineseu Sir. hţiculescu-Dorobanti Dragii mei, simt sănătos, mă aflu prizonier In U.R.S.S. Ales trăesc bine. Aştept si­ mă întorc la cei dragi. Aştept r.ţapuns. Andrei. Deasemeni cu­ lini altă scrisoare : D-lui Nfttulai Dragu. Rom.inia. Jud. Buzău Corn. Salpoca. Află despre m­ine că sunt prizo­nier in U R.S.S. Sunt sănătos şi o duc bine. Micile m­ete rănduleţe do­resc să vă găsească in momentele de faţă fericiţi, împreună cu mama, fraţi, surori, eumrteţi şi cumnate. Dar pe mine mă i­ntristează că nu ştiu nimic despre c­ Usă. . Gheorghe D-lui Ion Blagă, Români,­, jud. Buzău Aflaţi că ultimul feu ce vă ră­mâne nu este cum­­pred că m’aţi considerat. Sunt săni­tos şi mă aflu prizonier ln U.R.S.S. Vă rog mult îndată ce primiţi ac­e­astă scrisoare spuneţi lui Mana m­ea, să-mi răs­pundă de urgenţă şi alăturat să-mi trimeată şi fotografi­a lui Niculiţă că tare mi-e dor d£ toţi şi de el- Că de n’ar fi ei aş râmnâne aici. Ia toţi doresc sănătate. Ghei­rghe Teodor Ar putea fi scoase­­multe aspecte nişte neconfortante, ^altele duioase] cetind aceste scrisori,­ dar, în gener­ral reese clar situaţia morală ridi­cată a prizonierilor tipetri care aş­teaptă pe curând data fericită a în­toarcerii lor lângă oi­i dragi. Scrisorile pot fi didicate pentru bucureşteni din strl General Ber­­thelot Nr 2S la sediul F.D.F.R Domnul Val Mugu şi d-l Remusi Mugur anunţi pe «aceasta cale ea. Sâmbătă 1 Ianuarie) ora 11, se va oficia In biserica Bolteanu şi apoi la, cimitirul Beilu parastasul de un an de la moartea tatălui lor GHEORGHE MUGUR ♦ Adânc InEuivâţT^îicu Zaha­­ria frate, Virginia şi Vasile Teodorescu, soră şi cumnat cu Viorica. I­hi­ia George şi Vir­gil nepoţi precum, şi familiile Terzea, Zbarcea. Trefilor au tristeţea să vă anunţe moartea s­cumpei lor LUCREŢIA ZAHAR­IA decedată In ziua de 31 Dec 1911 după o lungă şi grea suferinţă, Incinerarea va avea Iov sâmbătă 4 Ianuarie ora 11 a­m. La crema­toriul cenuşa unite se află depus corpul defunctei. In veci nenîăngâiaţi: Aurel Soare soţ, Linda Santelii.* scumpa ei soră Armando şi ' Guşti Santelii fraţi ( Ital­a) ' împreună cu familiile înrudite de­plâng moartea scumpei lor Este Niţa Conştiinţa Soare (N­NA) decedată în ziua de 1 Ianuarie 1940, înmormântarea va avea loc în ziua de vineri 3 Ianuarie la ora 15 , cimitirul catolic Bellu Cecilia şi Radi, Has«omay»r, deplâng moartea prea tim­pu­­rie a celei ce a fost cea mai bună prietenă Este­rin­a Constanţa Soare (N­N.) Rugăm pe toţi prietenii şi cunoscu­ţii care au a­precat-o gft la parte la trista ceremoniî­i care va avea loc Itl ziua de 13 Ianuarie ora 15 la cimitirul catolic Beilu, ştefan tată. Afrodita mam­t, ffatalia ţi stela mătuşe, fa­­miliile Dumitru şi Nicolae Patrichi şi Ion Mărculescu au durerea să anunţe moartea iubitului lor DANUŢ Marc­ul­ES­CU în etate de 3 anişori in ziua de 3 Ianuarie 1947 înmormântarea va avea loc in ziua de 3 Ianuarie 1947 ora I la cimi­tirul Ghencea. Adânc îndureraţi: Ana Soţie, Elisabeta şi Gheorghe Dumi­­trescu. Teodora şi maior loan Cristea, Marioara şi Dumitru Donciu. Petruţa şi Ilie Dumitrescu Alexandrin« şi Int. Genera] raz An­drei Negulescu, Zoiea şi ştefan la­cobescu. Ecaterina şi Dumitru Vasi­­lescu. Nella şi C­ristacha lonescu. Gheorghe, Petre şi Alexandre p0. PfsTM­. «iţe Smneri. nepoţi şi nepoate precum şi familiile înrudite 1inUn1'rmt,ptérfífe.a dIn viat* a •’«nulul ?i Jieuitatului lor NICOLAE DONCIU Industriaș decedat în ziua de i Ianuarie 19.1*3 ora 1«, in vârstă de SC aSf Slujba religioasă va avea ion in ziua de 3 Ianuarie 1947 la ora li la domiciliul defunctului din str rai 2aîl _**' lttr Înhumarea U dlmlUruî II îndurerată familie (rsţt, trr rori, nepoţi, veri şi Martiri* Neculaie anunţă încetarea utn viaţă a scumpului !m »?ADU G. SUUCA fost comerciant tn etate de ?s ani dună o scurtă şi grea suferinţă. icnim mântarea azi Vineri ora 3 In '“«“Irul Beilu In a cărui capelă se află depus. parastasul da I luni al iubitului *1 so| COLONEL MIRCEA COSTESCU Parastasul se va oficia Sâmbătă 4 ianuarie 1*47 la biserica Sf. Elef­­terie orele n a. m Camara»!, rud'r* *1 prieteni sunt rujaţi a lua parte ia Cu aceeaşi mare du­rere doamna Iog.­ Lobau cu familia anunţă paras­tasul de un an şi jumătate penfcru pomenire* scumpului ei soţ INBlNKft I ALEXANDRU LOHAN pentru mâine Sâmbătă 4 Ianuarie 1947, ora * la biserica Albi. 4« Nemângâiaţi: Sofia soţie, LicA »4 Betty fiu şi1 noră, Carolina Nadler şi Rosa Gropper surori, Iosif şi Blîsa Fermo, Mihail şi Alice Ferm­o cum­naţi şi cumnate, nepoţi, nepoate veni şi verişoare precum şî familiile înrudite au nemărginita durere de a anunţa înceta­rea din viaţă după o lungi şi istovitoare aufs­rinfei » scumpului lor JACQUES GROPPER înhumarea va avea loc azi vineri 3 ia­nuarie 1047 orele 15 precis la cimi­tirul Filantropia. Rugăm a nu se face vizite de con­doleanţe. Ninel llamian avocat şi Tonei na­­­inian student anunţa cu aceea,’ mare durere parastasul de doi ani al scumpei ş! devotatei lor mame ELENA E­AESCU Slujba religioasă pentru pomenir*» sufletului ales a* bunei noa«tr* mame se va oficia Sâmbătă 4 Ia­nuarie 1*47 ora 10.10 în biserica Pitar-m­­oşu, l» cimitirul Reînviere«"», şi la Pâinea Zilnică. #3 Mult intrtetaU' Mărfoar» ţii» cu fiul Milifii. Mir­ea Sfat frate cu soţia fiicei« 9* tine­rii, A­neta şi dr. I. Spâlătelii sară cu fiica, tinerele si copilul, .Agn­pina şi dr. NT Teoh­ovescu sorii. Tudor Dabuleanu cu soţi­ socri, JJî~­ipitrif Dabuleanu cu soţia popii cumnat precum şi familiile înrudite Mă­nasep, Tudor pop­escu şi şte­fan, Popescu au durerea să­ anunţe moar-, tea iubitului lor 1/T. COLONEI. CEZAR SFAT decedat in ziua de 31 Decem­brie 11ML$ după o lungă şi grea suferinţă, înmormântarea a avut lo£ în «Iu*, de 2 Ianuarie 1947 Ia ci­mit* nil Reîn­vierea ’Em + Sindicatul artiştilor cu m :*re durere anunţă Ităce^area dta viaţă a membrului­­»âu / EMU GH. DUMITRESCU, Artist , .­­Inmormantarra a avuft loc tot cimi­tirul ISVOLUl nou. ’ 37 » —MwiwywiiiHii Michai Ottu!e.«*u, ^aulina şi Gonrral Gcor­geseu, pion fiu. fiică şi sineife. l/jli, Fiorica şi Ionic;« nep'/ate. ipaula Gc»r- bescu şi familiile ihiru-tite: lonescu, Petrescu, Elefteresc^«. «»tulescu Vâ­­.­căreşteajiu au durerea, sâ anunţe ru­dele şi cunoscuţii î,«ce­tarea din viaţi a scumpei lor POLI M. Q//ULESCU înmormântarea vor. fi vineri 3 Ia­nuarie ora 11 la «Ti­nitirul Beilu unde e depusă ' 42 + Familia­­îndurerată anunţă celor ce I .au cunoscut şi pre­ţuit, încf­­area din viaţă în «eara »ÎJf de 3* Decembrie 1946 a celui c© a fost NIC­OL­A/; I. APATEANU Avocat după o fnd^ iungatâ şi dureroasă suferinţă. incinerare­! a avut loc Luni 3« De­cembrie lăjf * ia cremă­toriul Cenuşa Sn Bucure^1­4, 34 4 -—-—ni ii-—wmmmmmsaâ A.«f !w Întristaţi, soţia, copil 3*4k­­ere, nurori şi nepoţi anun­ţă» cu regret Încetarea din viaţâ a bunului şi cinstitului lor RUP STANESCU Scărar Inmo jvmântarea va avea ioc Sâm­bătă / 4 m. ora 3 la cimitirul Ghenf^ea. 7i ■L^ Adânc Îndureraţi: Alexan­wBf4 driua mamă. Sylvia »otte. An- 5? cu­ţa fiică împreună cu suro­­rile, fratele cumnaîele şi cuimnaţii cât şi familiile inrudite atruntă cu durere moartea fulgeră­­to­are a b­­ut­ului lor IOAN BAILESCU în etate de 44 ani a cărui înhumare a avut loc In ci­mitirul comunei Corbi Ciungi, jud. Vlaşca ?Şi ziua de 1 Ianuarie 1947.7? Mult întristata Maria To­nek­­anunţa prietenii şi cunoscuţii că iubitul ei soţ CAROL TOMER A in­cetat din viaţă A miercuri 1 la­nu­u­a­rtie 1947. Inm­­ormântarea va avea loc Vi­neri 3 ianuarie 1947 la cimitirul , Isvorul Nou” din Calea Dudeşti. Fie-i, ţărâna uşoară ! 71 ♦ Elena soţie, Gogu şi Steluţa copii. Lenuţa şi Aurel noră 3i graiere, Fmiliă nepoată împreună cu familiile înru­dite Stoenescu, Simionesco, Nicu­­lesciu Dumitrescu. Stăncescu Bor­baru­, cu durere anunţă moartea lui GHEORGHE MIHAESCU pensionar CFR de 83 ani înmormântarea a avut loc joi orele 1» la cimitirul Beilu. Hugaţi-vă pentru dânsul «­ Colonelul Gh­et. Ir­­an­dală, I dr. D. şi Triandafil şi dr . Ins. şt. frl Triandafil cu fa­miliile lor, anunţă rudele şi cunoştânţele încetarea din viaţă a­­scumpei lor mamă şi bunică ELIZA ŞT. TRIANDAFIL înmormântarea a avut loc în ziua de­­i Ianuarie l»41 la cimitir«.!! Co­­lentina «Relnrie»eft), Bucureşti. _____________. . 66 Lilly şi avocat George Miro­­nescu, constantin Deeiu şi Frederica dr Eugen Deeiu şi Ana cu Tuţli. George Deeiu Şi Stella cât şi familiile înrudite cu durere anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor mame CONSTANŢA C. DECIU după o lungă şi grea suferinţă, înhumarea va avea foc Sâmbătă 4 Ianuarie orele 15 la cimitirul Bellu „,,a ,c*r*il Capei* V« află depusa. Fie-i ţărâna uşoară. 7$ Speranţa soţie, Spint Hasnaş tată, au nemărginita durere (de a anunţa încetare,, din viaţa a bi­hului şi dragului SPIRU SP. HASNAŞ Procuror Trib. Roman în etate de 35 ani înmormântarea a avut loc Marţi 31 Decembrie 1946 la cimitirul din Roman. 51 ales Familiile îndurerate ing. Al Stătescu Marieta Jecu şi cu I­on. Etem­ora Cpt. Teodorescu şi dr. Ovidiu Stătesc­u şi Claudiu, anunţă prietenii şi rudele neaşteptata încetare din viaţă a iu­bitului lor cumnat SM#U HASNAȘ fost procuror al Tfib Ronuti InmOrhiaftlărea a avut Ibc*. 1» Ho­man, Mult întristați: avocatul H»slf Mâlâceanu-Bucur soţ, Ida Au­lA°?DiS SMitorgesCu cumnată. Aurelia Proca, Inginer Vin iu Brin?'TM”’ a ?°1Ira ” d­r Focion Maior. A?.dre tl ternii Ce o rio.n ta5wn*ke»e«. Voro Venei. ui„ Popovici anunța incererea d*n viaţă a scumpei lo. Mana Ma­eceanu*Ruc£r eî«Hl!,r.*.ai I1 ,ntente|etoarea llcet.­­Industrial or. 4 fete Bucures­i S­­TM ««»Plate Muncii pentru învățământ d­­e Cruce» Regin- Ma­cL î *_ rt. °rd'”u] Meritul sanitar L 1 *’ Frece» Rp.is Brlfjuil­* și alte Ordine mâmu­rii V rl rtenus ,n ''"a temor­­p*P,‘,a cimitirului, tar S i. " v* av** loe Sâmbt l * Ian­uarie ». c. n­a îs 54 Alta , Reînvierea, amm 41 + lor

Next