Universul - Capitala, ianuarie 1947 (Anul 64, nr. 1-23)
1947-01-04 / nr. 2
BHÜBWB » . Mmmmmmmmmmmmmmmmmsmmmmmmmmm Recepţia de la Ambasada Sovietică la 30 Decembrie, Ambasadorul ■Extraordinar şi Plenipotenţiarul Uniunii Sovietice in România d. S. Kavtaratee a oferit in Palatul Ambasadei Sovietice o recepţie pentru reprezentanţii Curţii Regale, pentru conducătorii parlamentului şi pentru membrii guvernului. La recepţie au luat parte Reprezentanţii Curţii a-nil D., Negel, Mareşalul Palatului, general CNicolescu şeful Casei Militare şi d. Ulea, Maestru de Ceremonie al Palatului. Parlamentul a fost reprezentat prin d-nii : ML Sadoveanu, preşedintele Adunării Deputaţilor, Constantinescu-Iaşi, E. Tătărescu şi Nicui, vice-preşedinţi , apoi conducătorii fracţiunilor de partid parlamentare d-na Ana Pauker, d-nii Iordăchescu, Ghelmegeanu şi Vlădescu-Răcoasa. De asemenea, au mai fost de faţă d-nii : Dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gh. Tătârescu vicepreşedinte al Consiliului şi ministru al afacerilor străine, d-nii miniştri: Gheorghiu Dej, general Iastar Mihail, T. Georgescu, A- Alexandrini, d-na Florica Bagdasar, L. Rădăceanu, N. Profiri, O. Livezeanu, Ion Pas, RBaroni, Gh. Vântu, T. lonescu, N. Roşcuieţ apoi d-nii subsecretari de stat: Emil Vodnăraş, general adjutant D. Dămiceanu, Ion Maurer, M. Florescu, Ion Burcă, B. Şchiopu, C. Agiu, S- Oeriu, precum şi şeful M. S. M. generalul Ionaşcu, general Dombrovsky primarul Capitalei, academicianul Parhon preşedintele ARLUS-ului, prof. Rosetti rectorul universităţii din Bucureşti şi d. Mircescu. Din partea sovietică au participat : Preşedintele Comisiei Aliate da Control la România Mareşal al Uniunii Sovietice F- I. Tolbuhin, Locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control in România general-colonel al trupelor de tancuri I. Z. Susaikov, general-locotenent Tarasov, Reprezentantul Comercial al URSS In România (1. Finoghenov, consilierii Ambasadei Sovietice d-nii Yakovlev, Korj și Tlangulov, general-maiorii Zabelin și Buniasiu. Ambasadorul URSS d. Karlsrade, a toastat pentru sănătate» M. S. Regelui Mihai I al României, pentru membrii Guvernului Român şi pentru deputaţii parlamentului popular al României" In cuvântarea de răspuns, d. dr. Petru Groza preşedintele Consiliului de Miniştri a toastat in onoare» Generalisimului Stalin, precum şi in cinstea Reprezentanţilor Guvernului Sovietic şi al Armatei Sovietice In România. D. M. Sadoveanu, preşedintele Adunării Deputaţilor, luând cuvântul, a mulţumit pentru calda primire făcută reprezentanţilor celui dintâi parlament popular al României, toastând pentru noua Românie democratică. La sfârşitul mea, oaspeţilor 11 s’au oferit spre vizionare două filme documentare sovietice şi anume: „La sesiunea Consiliului Miniştrilor de Afaceri Străine" şi „La adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite”. Reuniunea s'a desfăşurat intr’un cadru excepţional de amicei şi cordial. 1 IANUARIE IA LEGAŢIA FRANŢEI Zia de 1 Ianuarie 1947 a fost celebrată la legaţia franceză prin tradiţionala recepţie a membrilor coloniei franceze. In mijlocul unei numeroase asistenţe d. Jean Paul Boncour, reprezentantul politic al Franţei la Bucureşti, a rostit o cuvântare călduros aplaudată, răspunzând urărilor exprimate de d. Vairas, preşedintele coloniei franceze din Capitală, care a făcut In acelaş timp o interesantă expunere a progreselor realizate de Franţa in domeniul activităţii economice in ultimul an, arătând drumul parcurs de la alungarea inamicului de pe teritoriul naţional şi până azi In cuvântarea sa reprezentantul politic al Franţei, d. J. P. Boncour după ce a adus elogii colaboratorilor săi pentru preţiosul lor aport în serviciile lor respective şi pencontribuţia lor reală la întreţinerea şi Întărirea relaţiilor de prietenie franco-române, subliniind lunga şi rodnica activitate desfăşurată în România de predecesorul său d. I Raget Sarret, a arătat dorinţa ne- strămutată a Franţei de a relua la' ' ■' .................................... porturile economice cu România. Anii de secetă, a adăugat d. J. P. Boncour, au împiedicat transpunerea in practică a acordurilor dintre cele două ţări pentru schimburi economice dar se fac actualmente marţăii şi dintr’o parte si din cealaltă pentru a se găsi produsele utile economiei franceze care ar putea fi exportate din România şi i se reîncepe astfel activitatea de schimburi economice dintre cele două ţări. Evocând apoi acţiunea d-lui Leon Blum, actualul şef al guvernului francez pentru redresarea economică a Franţei şi ieşirea ei din greu tatea prin care trece, d. J.P Boncour a exprimat în numele întregei colonii franceze urarea ca cel mai deplin succes să Însoţească „opera imensă” întreprinsă de şeful guvernului francez. Aducând omagii M. S. Regelui Mihai I. d. J. P. Boncom şi-a încheiat cuvântarea »trişând în aplauzele călduroase şi unanime ale asistentei : „Trăiască România! Trăiască Franţa !” Solemnitatea de la Palatul Patriarhal Eri dimineaţă la ora 11, preoţii Capitalei s-au prezentat la Palatul Patriarhal spre a face urări de Anul Nou I. P. S. Patriarh Nicodim. Preotul Zamfir Popescu, în numele clerului a adus elogii I. P. S Patriarh pentru activitatea sa demisă în slujba bisericii şi a neamului Apoi a răspuns I. P. S. Patriarh Nicodim, declarând: „Mulţumesc din toată inima cleruluipentru dragostea ce-mi mărturiseşte acum la început de An Nou. Cuvintele ce mi-aţi adresat mă bucură şi mă întăresc fiindcă văd că preoţimea este alături de mine şi alături de popor cu dragostea şi cu activitatea ei. Eu pe lângă felicitările de Anul Nou, pentru izbânzile duhovniceşti ce aţi făptuit in mijlocul poporului, doresc să vă lămuresc asupra unor lucruri, acţiuni şi gânduri ale mele. Pe deasupra tuturor vă doresc să fiţi uniţi şi interesele bisericii şi ale poporului să primeze în activitatea sfinţiilor voastre. Eu n’am făcut niciodată politică, dar am servit ţara şi chiar pe oamenii politici atunci când aceştia se aflau în slujba neamului, a ţării şi a bisericii. Ar fi făcut un schimb o politică sănătoasă: politica bisericii. Preoţimea trebueie să fie în fruntea poporului cu fapta şi cu gândurile cele mai bune, şi să dea ascultare stăpânirii fiindcă orice stăpânire de la Dumnezeu este venită. Mă bucură că în acţiunile de ajutorare a regiunilor înfometate clerul a activat cu sporettrăgându-şi aprecierile guvernului. In activitatea sfinţiilor voastre călăuziţi-vă după principiile evanghelice, de pace, de dragoste între toţi, de muncă şi de progres din bine spre mai bine“. Trecând in revistă impresiile şi rezultatele călătoriei sale la Moscova, I. P. S. Patriarh Nicodim arată că această vizită a adus cimentarea şi reluarea raporturilor de prietenie între cele două biserici, raporturi bisericeşti care netăgăduit întăreşte şi prietenia dintre marele popor sovietic şi poporul român. I. P. S. Patriarh mai aminteşte despre vizita membrilor Sf. Sinod la Camera Deputaţilor, după care, adresându-se preoţimei, îi urează spor la muncă, în mijlocul poporului. In cor preoţii au intonat „Intru mulţi ani stăpâne”, după care solemnitatea a luat sfârşit. URĂRILE CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII FĂCUTE D-LUI PRIM-MINISTRU D. Gheorghe Apostol, preşedintele Confederaţiei generale a muncii, a trimis d-lui prim-ministru dr. Petru Groza următoarea telegramă de urări: „Cu ocazia Anului Nou vă dorim, împreună cu toţi salariaţii organizaţi in sindicate unite, mulţi ani de rodnică activitate pentru Îndrumarea ţării noastre pe calea păcii, refacerii şi prosperităţi. Mişcarea sindicala conştientă de necesitatea desvolării tinerei noastre democraţii, vă asigură că va sprijini cu mai multă stăruinţă şi disciplină, acţiunile guvernului, mărind producţia“. „ Uniunea sindicatelor de salariaţi publici din ministere şi instituţii anexe din România, a trimis tuturor sindicatelor de salariaţi publici din ministere şi instituţii anexe din Capitală şi provincie următoarea telegramă: „Cu ocazia Noului An, comitetul executiv al Uniunii sindicatelor de salariaţi publici areatng tuturor celor o sută patruzeci de mii membri ai sindicatelor de salariaţi publici din întreaga ţară, sănătate şi spor la muncă, pentru întărirea unităţii şi solidarităţii sindicale, singura chezăşie a realizării justelor revendicări ale salariaţilor publici“, telegrama c. g. m. CĂTRE COMITETUL CENTRAL AL SINDICATELOR DIN U. R. S. S. Cu ocazia anului nou Confederaţia generală a Muncii din România vă transmite in numele muncitorilor murtuari şi intelectuali , oganzaţi in sindicate unite cele mai sincere şi călduroase felicitări esigurându-vă de marea noastră admiraţie faţă de popoarele din Trmunea Sovietici şi conducătorii lor. Recunoscători pentru tot ce aţi făcut psntru ţara noastră ?ci p?ntri rodnice Dvs, colaborare în cadrul Federal'd Sindica'c Mondate vă reafirmăm hotăr’trea noastră rrestruncinată de a continua lupta pentru reconstrucţia economică, pace și demență*'? Trăiască prietenia Soveto-Română ! Trăiască Generalisaimul I. V. Stalin marele îndrumător al popoarelor ! Trăiască solidaritatea internaţională a celor ce musesse”. ★ Confederaţia generală a muncii, prin preşedintele său, d. Gh. Apostol, a mai adresat felicitări cu prilejul Anului Nou, tuturor muncitorilor manuali şi intelectuali şi a trimes o telegramă de urări Confederaţiei generale a muncii din Budapesta. URĂRILE „ARLUS-ului“ ADRESATE M. S. REGELUI D. prof. C. Parhon, preşedintele ARLUS-uilui, a trimis M. S. Regelui următoarea telegramă: In numele Asociaţiei Române pentru Strângerea Legăturilor cu U.R.S-S. rog respectuos pe Maiestatea Voastrâ să primească ev ocări» Noului An 1M7 călduroasele noastre urări de sănătate ?' rodnică domnie pentru binftf fi prosperitatea poporului nostru. Preşedinte, prof. G. 1. PARHON URĂRILE ADRESATE PRIMULUI MINISTRU D-sale Domnului Prim Ministru Dr. PETRU GROZA Preşedintele Consiliului de Miniştri Prefadlmt«. prof. G. I. PARHON In numele Asociaţiei ARLUS, cu prilejul noului an 19*7. uri rugam domnule prim ministru, vă primiţi cele mai sincere urâţi de sănătate şi fericire, pentru întărirea democraţiei în ţara I noastră şi pentru a susţine mai departe prietenia româno- sovietică. ------------------------------ Populația Cehoslovaciei Praga 2 (Rudor). — Dupâ a sta. Petică recentă întocmită de ministerul de internă cehoslovac, Romiblic» Cehoslovacă «ren "’'-zent 12.300.000 de ecutori. o«» Lupta guvernului Blum contra inflaconismului Paris, 2 (Rador). — Sforţările cabinetului Blum de a opri cursa inflaţionistă printr'o politică cutezătoare de reducere a preţurilor anunţată Marţi a făcut un nou pas diecurt când d. Jules Moch, ministrul transporturilor, a anunţat reducerea parţială a tarifului căilor ferate şi metropolitanului, ca şi a taxelor poştale şi a abonamentelor telefonice hotărită în ajunul Crăciunului ca o parte din efortul ce se face pentru echilibrarea bugetului in viitoarele trei luni. Paris, 2 (Rador). — Corespondentul Agenţiei „Reuter” transmite : Sprijinul acordat de Confederaţia General Franceză a Muncii politicei de reducere a preţurilor a cabinetului Blum este considerat în unele cercuri politice de mai drept un indiciu că s’a ajuns la un acord cu consecinţe importante între principalele partide — comunist, socialist şi MRP — nu numai în ce priveşte problema economică, dar şi în ce priveşte problemele politice, inclusiv alegerea preşedintelui Republicii şi constituirea unui guvern de coaliţii, după ce preşedintele va fi fost ales. Partidele de stânga se tem de urmările faptului că continuă să nu-şi ia răspunderea pentru guvernare. Ele sunt convinse că, dacă ele nu se pot pune de acord în ce priveşte acţiunea care să oprească inflaţia şi să salveze moneda, sar putea ajunge la o situaţie când ţara ar cere revenirea la putere a generalului de Gaulle. PREGĂTIREA tratatelor de pace CU GERMANIA ŞI AUSTRIA Londra. 1. (Rador). — Sir Wiliam Strang şi lordul Hood vor lucra în conformitate cu instrucţiunile întocmite pe o bază cvadripartita luna trecută la New York de Consiliul miniştrilor de externe. După cum se află din sursă autorizată londoneză, pentru Germania aceste instrucţiuni sunt următoarele: 1. Să se asculte punctele de vedere ale guvernelor din statele aliate vecine şi din alte state aliate care au participat cu forţele armate în lupta comună contra Germaniei şi care doresc să prezinte punctul lor de vedere in legătură cu problema germană ; 2. Să se examineze chestiunile de procedură în legătură cu pregătirea tratatului de pace cu Germania; 3. Să se prezinte un raport asupra problemelor de mai sus Consilliului Ministrilor de externe până la data de 25 Februarie 1947. In ce privește Austria, instrucţiunile asupra cărora s’a căzut de acord sunt următoarele : 1. Să se procedeze la pregătirea tratatului, recunoscându-se independenţa Austriei şi luându-se în considerare propunerile prezentate de guvernele Statelor Unite şi Marei Britanii, ca şi orice alte propuneri ce ar putea fi prezentate de orice membru al Consiliului miniştrilor de afaceri străine; 2. Să se asculte punctele de vedere ale guvernelor din statele« aliate învecinate şi’din celelalte state aliate, care au participat cu forţele lor armate la lupta comună împotriva Germaniei şi cari doresc să prezinte punctele lor de vedere în ce priveşte problema austriacă; 3. Să se prezinte propuneri in legătură cu problemele de mai sus până la data de 25 Februarie 1947. Consiliului miniştrilor de afaceri străine Statele pe care Anglia le socoteşte că au dreptul să fie ascultate de adjuncţi speciali In legătură cu aceste reglementări de pace dacă doresc aşa ceva sunt, după cum se află din sursă competentă, următoarele: Australia, Belgia, Brazilia, Belorusia, Canada, China, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, India, Luxemburg, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Africa de Sud, Ucraina şi Iugoslavia. , încă nu este limpede dacă toate aceste state vor dori de fapt sa fie ascultate In mod individual şi sunt motive să se creadă că unele dintre cele patru mari puteri ar putea face rezerve în legătură cu câteva din statele mici în chestiune. Adjuncţii speciali pentru Germania şi Austria, care urmează să-şi înceapă activitatea la Londra în ziua de 14 ianuarie, se vor reuni la Lancaster House, aşa cum au făcut şi predecesorii lor însărcinaţi cu lucrărilie preliminare în legătură cu cele a cinci tratate de pace INVITAREA ADJUNCT’IOR Londra. 2 (Rador). — invitaţiile de avânt la Londra în tirtpţii în ‘ truntvt adjuncţilr speciali pentru Germania a Celor patru min’ştri de afaceri străine, întrunire care se deschide în ziua de 14 Ianuarie, au fost făcute In numele Consiliului miniștrilor de afaceri străine — după cum a declarat joi seara purtătorul de cuvânt al ministerului britanic al afacerilor străine — următoarelor state: Australia, Belgia, Brazilia, Bielorușii, Canada, Chilia, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, India, Luxembourg, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Africa de Sud, Ucraina şi Iugoslavia. Aceste state vor avea prilejul de a-şi arăta părerile cu privire la viitoarea hotărire a pacei cu Germania, adjuncţilor speciali, care îşi vor începe lucrările la Lancaster House din Londra, până în cea de-a treia săptămână a lunii Februarie. Până în rncenent au fost numiţi doi adjuncţi speciali: Sir William Strang, pentru Marea Britanie, şi d. Robert Murphy, pentru Statele Unite, ambii fiind consilieri politici ai Consiliului aliat de control din Berlin. Nu sunt trupe americane in Turcia sau in Irak Washington 2 (Rador). — Corespondentul Apenzei Franceze de Presă comunică ■ Nu alistă trupe americane în Turcia sau în Irak, a afirmat joi purtătorul de cuvânt al departamentului de stat, desmintind informaţiile apărute în presă în acest sens. Purtătorul de cuvânt a amintit că toate cifrele efectivelor americane în străinătate au fost arătate de către secretarul departamentului de stat, d. Byrnes, şi discursul rostit în Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor- Unite. In ceea ce priveşte Dardanetele, situaţia este neschimbaţă şi departamentul de stat nu am cunoştinţă despre vreun proec al vreunei conferinţe a semnatarilor Convenţiei de la Montreal".: . Statele Unite nici nu au, de altminteri, intenţiunea pentru moment de a lua vreo asemenea iniţiativă. -3,*£/!*« ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE ♦ D■ prim ministru dr. Petru Groza şi d. Gh. Tătarescu, vicepreşedinte al consiliului, au prezentat Miercuri, la Sinaia, M. S. Regelui, în numele guvernului, urări cu prilejul Anului Nou. Suveranul i-a reţinut la dejun. + Aâi, la orele 11, va fi un consiliu de miniştri, prezidat de d. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri. In acest consiliu se vor discuta detaliile aplicării legilor economice trecute prin parlament. 4) In ajunul Anului nou, d. prim. ministru dr. Petru Orosa a avut o conferinţă cu d-nii Gh. Tătărescu, Vicepreşedintele consiliului de miniştri, Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul economiei naţionale, Lotar Rădăceanu ministrul muncii şi Emil Bodnăraş, ministru subsecretar de stat la preşedinţia consiliului de miniştri. ♦ D. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului, a lucrat ieri cu d. Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul economiei naţionale, examinând măsurile economice ce urmează a fi discutate in consiliul de miniştri de azi. ♦ Luni, d. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, a avut o întrevedere cu d Burton Berry, reprezentantul politic a! Statelor Unite la Buduresti. EXTERNE 4. serviciul britanic de presa din Germania anunţă câ mind* de cărbuni din Sarre au Intrat din aeu In funcţiune. în aceste mîne care sunt conduse de ingineri francezi, sunt utilizaţi 18.000 minieri. — aproape cifră normală (Rador). D. Kopetzki, ministru! Informaţiilor cehoslovace a invitat pe d. Eliott Roosevelt, fiul fostui preşedinte al Statelor Unite să viziteze Cehoslovacia. D. Eliott Roosevelt a acceptat »coastă invitaţi® şi va veni în crtsânei (Rador). ^ D. Antohny Eden, însoţit de membrii familiei sale, a sosit la New York pe bordul pachebotului QIEEN ELIZABETH. Familia Eden urmează să-şi petreacă vacanţa în Annie (Rador). » Se anunţă că d. Alolde de Gasperi, preşedintele consiliului de miniştri italian, va pleca Vineri dimineaţă tim pe aeroportul Cîsmpine cu destinaţia Statelor Unite. El va călători pe bordul Unui avion noMMHe?ir*n. (Raderi, ♦ Foeietatea britanici de asigurSri fiaValis „Lloydi ShippHuif“ sfnmta la vapnml norvegian i.IPt) » eşuat in apropieri» de portul Barranquilla, in Columbia având «evoie pe ajutor imediat. (Rador). » GdhCfălui Kăfeii, care a că- Iătu in mâinile forţelor guvernamentale dirt Tabriz, a fost condamnat la moarte de Curtea Marţială. Generalul Kabirl a fost ministru de război în Azerbaidjan. (Rador Luptele din Indochina Hamburg, 31 (Rador). — In cursul nopţii de 20—30 Decembrie, tirul artileriei vietnamiene, destul de violent, a fost îndreptat împotriva mai multor cartiere ale oraşului Hanoi, mai cu seamăInhxiJotHVa- P cartierului in care este situat Palatul guvernatorului, precum şi împotriva staţiunii de cale ferată, producând pagube, dar nu şi victime. Spre ziuă, artileria franceză a deschis focul împotriva cuiburilor de rezistenţă vietnamiene, în direcţia Hadong, în timp ce avioanele au participat la operaţiuni, mitraliind şi bombardând poziţiile adverse. Operaţiile sunt in curs pentru curăţirea acestui sector, ★ I PARIS. 2 (Rador). — Violente atacuri vietnamiene, sprijinite de tirul artileriei, au fost date in ultimele 24 de ore la Nam Dinh, la sudest de Hanoi, — după cum arată comunicatul oficial francez, dat joi la Hanoi. Forţeîa vietnamiene au suferit grele pierderi — după cum arată comunicatul. O REUNIUNE A MINISTRILOR VIETNAMISM Saigon, 2 (Rador). — Postul de radio vietnaiman anunța că consiliul de mis'etr': vietnam.’«« s’a întrunit clandestin în ziua de 30 pct!'tbrle „undeva, a Hanoi”, pentru a asculta expunerile făcute de d. Ho Chi Minh, preşedintele consiliului de miniştri Ni Giap, ministrul apărării neforiste, asupra situaţiei. Pe de altă parte, comisia permanentă a Adunării Naţionale vietnamiene a lnasat un apel populaţiei declarând între altele „Lupta va fi îndelungată, dar vom abţine victoria finală. Poporul vietnonian trebuie să păstreze intact spiritul său combativ şi să sprijine fără nici o rezervă guvernul“. O DECLARAŢIE A AMIRALULUI DARGENLIEU Saigon, 2 (Rador). — ,,Situaţia din Indochina de Nord, în regiunea Heiphong-Hanoi este satisfăcătoare” a declarat amir a lui Thierry d’Argenlieu, înaltu comisar al Franţei în Indochina unui reprezentant al agenţie France Press” după ce a aterizat Miercuri pe aerodromul local venind de la Saigon. El a adăugat că autorităţii militare şi-au atins primul lor obiectiv. Moralul trupelor şi a populaţiilor civile este foarte ridicat. Vizita făcută la Hanoi, ci şi inspecţiile făcute avitposturilor, au subliniat caracterul d premeditare al agresiunii vietnamiene. Anamiţi, bărbaţi, femei şi copii — se înapoiază la Hanoi. Atitudinea lormărturiseşte în mod spontan încrederea pe care o ai în Franţa. Ea costitue poate de asemeni” a încheiat amiralul d’Argenlieu, sentinţa cea mai severă dată contra totalitarismului înarmat al guvernului vietnamian. TRUPE FRANCEZE DEBARCATE LA SAIGON Saigon, 2 (Rador). — Se află că primele întăriri militare provenind din Franţa au Început să debarce in regiunea Saigon. Vasul „Pasteur“ servind la transportul trupelor a debarcat Marţi unităţi de infanterie şi de cavalerie din Legiunea străină. O parte din efectivele aflate pe bordul vasului a continuat călătoria până în Golful Dalon, pentru a întări trupele ce duc lupte actualmente la regiunea Tonkin. Pachebotul „L’Ile de France“, care urmează să sosească în scurtă vreme în apele indochineze, va aduce între altele şi o formaţie de paraşutişti. Debarcările s’au efectuat fără incidente. CONDIŢIILE FRANŢEI PENTRU NEGOCIERI PARIS, 2 (Rador). — Condiţiile Franţei pentru a începe negocieri în guvernul naţionalist semiautonom al Vieetnam-ului au fost anun(:i(D Joi de către purtătorii de cităm ai ministerului francez al afacerilor străine, in momentul civil! 1. Mărius Moutet ministrul franez al coloniilor se afla in drumul tău cu avionul spre oraşul Hanoi, capitala administrativă a modelnei şi centrulitpietor dintrerutele franceze şi forţele vietnamine. Aceste condiţiuni sânt următoarele : 1. Guvernul Vietnamian să ordone imediat încetare® ostilităţilor : 2. Să se stabileascâ caracterul reprezentativ al guvernului vietnaman, înainte de începerea negocie■ilor. Purtătorul de cuvânt a adăugat ■ă nu este vorba de un pas de idce, care să fie remis guvernului vietnamian de către d. Mentet, cu prilejul călătoriei sale în Indochiia. D. Montat se înapoiază in Frănii la 14 ianuarie și purtătorul de cuvânt a adăugat: „Gu^finul f'ang* are motivul să creadă că guvernul df. Ho Uh) Min!) care a fugit iin Hanoi in momentul începerii uptic, se află in dezaft"5'’»“ Zvonuri despre apropiata căsătorie a principesei Elisabeta a Angliei Londra, 31 (Rador). — Ultimele zvonui ce circulă la Londra cu privire la eventuala căsătorie a prințesei Elisabeta sunt optimiste. După cum scrie „Evening Standard”, d. Maden:« King, primul ministru al Canadei, a făcut cunoscut cabinetului britanic că ţara sa nu are nici o obiecţiune de făcut împotriva căsătoriei prinţesei cu prinţul Filip al Greciei. Aprobarea Canadei, ca şi a celorlalte dominioane, este indispensabilă pentru căsătoria prinţesei moştenitoare a Tronului britanic. Comuniştii englezi despre acordurile militare anglo-nord -americane Londra, 2 (Badea). — Cu privire la acordurile militare anglonordamericane, „Daily Worker”, organul partidului comunist, afirmă că ele sunt contrare tratatului anglo-sovietic._________ Ziarul subliniază că forţele nulitare britanice sunt aservite rapid „cu mâinile şi picioarele legate celor mai necruţătoare şi agresive tendinţe ale capitalismuilui nord-american”. Procesul mareşalului Milch Nuernberg. 2 (Rador). — Judecătorul Robert Toma, preşedintele celui de al doilea tribunal special militar american la Nuernowg, a început joi procesul fostului mareşal al aviaţiei germane Milch ..Acuzaţia cea mai gravă care apasă asupra fostului mareşal — a declarat procurorul Deranfy — este că a încurajat cu bună ştiinţă experienţe pseudomedicamentate, in lagărele de concentrare asupra, onor fiinţe omeneşti, după care cele mai multe au murit în suferinţe îngrozitoare; prin urmare,Milches'e vinovat de asasinat premeditat“. AU SOSIT SCRISORI DELA PRIZONIERII DIN U. R. S. S. In multe din familiile noastre anul trecut au sosit şi cei dragi, rămaşi prizonieri in Rusia Sovecifică, fiinţe pe cari, cei de aici, le-au crezut trecuti ancolo de mormânt... Morţii vii Insă într'o bună zi au bătut la poartă... Bucuria reîntoarcerii a fost mult mai mare decât a piicinuit-o fiul risipitor din Biblie... In alte familii bucuria de temei a rămas tot nădejdea, nădejdea că Într’o bună zi Vor sosi şi cei dragi lor... Anul nou care-a venit, ii va lua de mână şi-i va aduce... Până atunci anul nou ne-a adus ştiri de la prizonierii noştri. Ştim că sunt sănătoşi, că au dus o viaţă bună şi că aşteaptă clipa când vor fi eliberaţi. Clipă pe care fiecare o crede foarte apropiată. Deunăzi au sosit la Federaţia română a femeilor democrate 17.000 de scrisori de la prizonierii din U.R. S.R., scrisori pe care Federaţia treime să le împartă celor care aşteaptă asemenea veşti. Am fost martori oculari la o serie de Întâmplări care, pentru acei care au firi emoţionante, duc până la lacrimi. Iată o mamă bătrână... întâi a întrebat sfioasă, cuminte cum sunt toate bătrânele noastre, dacă există şi pentru ea vreo veste dela singurul ei fiu... După o scurtă cercetare, vestea dată i-a luminat faţa. A luat scrisoarea, mâna li tremura uşor... S’a uitat la toţi cei de faţă, apoi, cu comoara ei, s’a retras intr’un colţ, şi-a scos ochelarii şi după ce şi-a aruncat ochii pe ea a isbucnit.. — E de la el... Dela Nelu !.. Trăieşte ! Trăieşte... Ar fi fost necesar să ne adresăm bătrânei, să-i cerem numele, să-i punem câteva întrebări... Dar am aut in faţă certitudinea că asemenea procedeu pur gazetăresc, ar fi impitat bucuria de nezugrăvit a bătrânei noastre, mama de totdeauna... Os rost mai avea curiozitatea noastră gazetărească ? N’ar fi întunecat ea acea iluminare de extaz care înviase pe fata ofilită a bietei mame, In sfârşit răsplătită pentru Familia, ştefan Apostolescu aruntă scurgerea ,, ani dela încetarea din viaţă a unicului lor fiu Apostolescu St. Alexandru (SANDU) şi roagă prietenii şi cunoscuţii să ia parte la parastasul care va avea loc Sâmbătă 4 ianuarie 1947 orele îl în r.unnla cîm i i î nil n i f.hnmn. »i; i. t 23 Zina şi maior Azvanescu cu nemărginită durere anunţă la 3 ianuarie parastasul adoratei surioare DOCTOR IZABELA MATIEVICI care şi-a sacrificat viaţa numai pentru mine, lăsându-mă singură pe lume precum şi scumpul meu frate . MAHAI Avocat şi buni mei părinţi SilVIA şi BORIS Cu aceeaşi nemărginită durere Sato mea soţie anunţă parastasul de şase săptămâni al iubitului ei soţ FILIP BÖLLER Slujba religioasă se va oficia azi Vineri 3 ianuarie ora 10 dimineaţa la Catedrala Sf Iosif, 1a Adânc înrudite , d-na Anetft Anghene Noffe, d-na LiHana An glume fiică, precum şi familiile Arhitect ŞerbescU, General şerbescu Colonel Duxmtresen, prof. Dimitrie lonescu, Maior Teorosiu, Nicolae lonescu, Olimpia dr. Bolintineaim CutîHida, constantinide. General Andronescu, Procop Ilimtitresru, Colonel Iambru Pocrat, Dârzeanu şi Făgărnişanu anunţă pierderea timpurie a dragului Ier CAPITAN PETRE ANGHENE a cărui înmormântare va avea loc la Cimitirul Militar Ghencea, Vineri 3 Ianuarie 1947, orele 15, îndureraţi: Elena soţie, GHeor*ghe şi Dumitru Botez fraţi cu ~ familiile, familiile Hasnau precum celelalte famUW înrudite anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor Dr. VASILE M. BOTEZ Medic Colonel în retragere cita Constanţa Incinerarea va avea loc în ziua de Vineri 3 Ianuarie 1947 ora 15.30 la crematoriul Cenuşa. 2 Hortense Bogdan cu sufletul frânt de cea mai adâncă durere, anunţă moartea fulgeroare întâmplată în ziua de 18 Decemmbrie a surorii adorate TULIA BOGDAN fost prof la L.G.B. şi directoarea Internatului Dieta./.an din Arad Rămăşiţele pământeşti i-au fost aşezate spre veşnică ordihnire, vineri 31 Decembrie 1946 în cimitirul Eternitatea din Arad. , sâ-ţi fie ţirâUl UŞOari ţi soisml lin. _______ 31 Brietenilor. omno»euti*orii celor mulţi ce au nwrat eub „ destoinica Şi energi» Indrumare a venerilului EMIL LESSEL Mare industriaşi d*n Bucuresti le împărtăşit« cu neţuiti durere trista veste despre tncaarea lui din viaţă U Berlin. 3* N*mbrie 194*. Odihnease^^^p^o^ny ,0,i Administrror delegat al Socieţii. LESSEL —er— atâta aşteptare şi Îndoială ? Am edit apoi câteva scrisori... Din toate reese clar că prizonierii noştri au avut acolo un tratament omenos şi căi o duc bine. Ca să ne putem face o ideie de traiul pe cărei îl duc acolo, vom reda, fără niciun adaos sail comemt.uiiu lâteve iţin scrisori: IVI. XI. 1946 D-nei Fidrica A. Dineseu Sir. hţiculescu-Dorobanti Dragii mei, simt sănătos, mă aflu prizonier In U.R.S.S. Ales trăesc bine. Aştept si mă întorc la cei dragi. Aştept r.ţapuns. Andrei. Deasemeni cu lini altă scrisoare : D-lui Nfttulai Dragu. Rom.inia. Jud. Buzău Corn. Salpoca. Află despre mine că sunt prizonier in U R.S.S. Sunt sănătos şi o duc bine. Micile mete rănduleţe doresc să vă găsească in momentele de faţă fericiţi, împreună cu mama, fraţi, surori, eumrteţi şi cumnate. Dar pe mine mă intristează că nu ştiu nimic despre c Usă. . Gheorghe D-lui Ion Blagă, Români,, jud. Buzău Aflaţi că ultimul feu ce vă rămâne nu este cumpred că m’aţi considerat. Sunt sănitos şi mă aflu prizonier ln U.R.S.S. Vă rog mult îndată ce primiţi această scrisoare spuneţi lui Mana mea, să-mi răspundă de urgenţă şi alăturat să-mi trimeată şi fotografia lui Niculiţă că tare mi-e dor d£ toţi şi de el- Că de n’ar fi ei aş râmnâne aici. Ia toţi doresc sănătate. Gheirghe Teodor Ar putea fi scoasemulte aspecte nişte neconfortante, ^altele duioase] cetind aceste scrisori, dar, în generral reese clar situaţia morală ridicată a prizonierilor tipetri care aşteaptă pe curând data fericită a întoarcerii lor lângă oii dragi. Scrisorile pot fi didicate pentru bucureşteni din strl General Berthelot Nr 2S la sediul F.D.F.R Domnul Val Mugu şi d-l Remusi Mugur anunţi pe «aceasta cale ea. Sâmbătă 1 Ianuarie) ora 11, se va oficia In biserica Bolteanu şi apoi la, cimitirul Beilu parastasul de un an de la moartea tatălui lor GHEORGHE MUGUR ♦ Adânc InEuivâţT^îicu Zaharia frate, Virginia şi Vasile Teodorescu, soră şi cumnat cu Viorica. Ihiia George şi Virgil nepoţi precum, şi familiile Terzea, Zbarcea. Trefilor au tristeţea să vă anunţe moartea scumpei lor LUCREŢIA ZAHARIA decedată In ziua de 31 Dec 1911 după o lungă şi grea suferinţă, Incinerarea va avea Iov sâmbătă 4 Ianuarie ora 11 am. La crematoriul cenuşa unite se află depus corpul defunctei. In veci nenîăngâiaţi: Aurel Soare soţ, Linda Santelii.* scumpa ei soră Armando şi ' Guşti Santelii fraţi ( Itala) ' împreună cu familiile înrudite deplâng moartea scumpei lor Este Niţa Conştiinţa Soare (NNA) decedată în ziua de 1 Ianuarie 1940, înmormântarea va avea loc în ziua de vineri 3 Ianuarie la ora 15 , cimitirul catolic Bellu Cecilia şi Radi, Has«omay»r, deplâng moartea prea timpurie a celei ce a fost cea mai bună prietenă Esterina Constanţa Soare (NN.) Rugăm pe toţi prietenii şi cunoscuţii care au aprecat-o gft la parte la trista ceremoniîi care va avea loc Itl ziua de 13 Ianuarie ora 15 la cimitirul catolic Beilu, ştefan tată. Afrodita mamt, ffatalia ţi stela mătuşe, familiile Dumitru şi Nicolae Patrichi şi Ion Mărculescu au durerea să anunţe moartea iubitului lor DANUŢ MarculESCU în etate de 3 anişori in ziua de 3 Ianuarie 1947 înmormântarea va avea loc in ziua de 3 Ianuarie 1947 ora I la cimitirul Ghencea. Adânc îndureraţi: Ana Soţie, Elisabeta şi Gheorghe Dumitrescu. Teodora şi maior loan Cristea, Marioara şi Dumitru Donciu. Petruţa şi Ilie Dumitrescu Alexandrin« şi Int. Genera] raz Andrei Negulescu, Zoiea şi ştefan lacobescu. Ecaterina şi Dumitru Vasilescu. Nella şi Cristacha lonescu. Gheorghe, Petre şi Alexandre p0. PfsTM. «iţe Smneri. nepoţi şi nepoate precum şi familiile înrudite 1inUn1'rmt,ptérfífe.a dIn viat* a •’«nulul ?i Jieuitatului lor NICOLAE DONCIU Industriaș decedat în ziua de i Ianuarie 19.1*3 ora 1«, in vârstă de SC aSf Slujba religioasă va avea ion in ziua de 3 Ianuarie 1947 la ora li la domiciliul defunctului din str rai 2aîl _**' lttr Înhumarea U dlmlUruî II îndurerată familie (rsţt, trr rori, nepoţi, veri şi Martiri* Neculaie anunţă încetarea utn viaţă a scumpului !m »?ADU G. SUUCA fost comerciant tn etate de ?s ani dună o scurtă şi grea suferinţă. icnim mântarea azi Vineri ora 3 In '“«“Irul Beilu In a cărui capelă se află depus. parastasul da I luni al iubitului *1 so| COLONEL MIRCEA COSTESCU Parastasul se va oficia Sâmbătă 4 ianuarie 1*47 la biserica Sf. Elefterie orele n a. m Camara»!, rud'r* *1 prieteni sunt rujaţi a lua parte ia Cu aceeaşi mare durere doamna Iog. Lobau cu familia anunţă parastasul de un an şi jumătate penfcru pomenire* scumpului ei soţ INBlNKft I ALEXANDRU LOHAN pentru mâine Sâmbătă 4 Ianuarie 1947, ora * la biserica Albi. 4« Nemângâiaţi: Sofia soţie, LicA »4 Betty fiu şi1 noră, Carolina Nadler şi Rosa Gropper surori, Iosif şi Blîsa Fermo, Mihail şi Alice Fermo cumnaţi şi cumnate, nepoţi, nepoate veni şi verişoare precum şî familiile înrudite au nemărginita durere de a anunţa încetarea din viaţă după o lungi şi istovitoare aufsrinfei » scumpului lor JACQUES GROPPER înhumarea va avea loc azi vineri 3 ianuarie 1047 orele 15 precis la cimitirul Filantropia. Rugăm a nu se face vizite de condoleanţe. Ninel llamian avocat şi Tonei nainian student anunţa cu aceea,’ mare durere parastasul de doi ani al scumpei ş! devotatei lor mame ELENA EAESCU Slujba religioasă pentru pomenir*» sufletului ales a* bunei noa«tr* mame se va oficia Sâmbătă 4 Ianuarie 1*47 ora 10.10 în biserica Pitar-moşu, l» cimitirul Reînviere«"», şi la Pâinea Zilnică. #3 Mult intrtetaU' Mărfoar» ţii» cu fiul Milifii. Mirea Sfat frate cu soţia fiicei« 9* tinerii, Aneta şi dr. I. Spâlătelii sară cu fiica, tinerele si copilul, .Agnpina şi dr. NT Teohovescu sorii. Tudor Dabuleanu cu soţi socri, JJî~ipitrif Dabuleanu cu soţia popii cumnat precum şi familiile înrudite Mănasep, Tudor popescu şi ştefan, Popescu au durerea să anunţe moar-, tea iubitului lor 1/T. COLONEI. CEZAR SFAT decedat in ziua de 31 Decembrie 11ML$ după o lungă şi grea suferinţă, înmormântarea a avut lo£ în «Iu*, de 2 Ianuarie 1947 Ia cimit* nil Reînvierea ’Em + Sindicatul artiştilor cu m :*re durere anunţă Ităce^area dta viaţă a membrului»âu / EMU GH. DUMITRESCU, Artist , .Inmormantarra a avuft loc tot cimitirul ISVOLUl nou. ’ 37 » —MwiwywiiiHii Michai Ottu!e.«*u, ^aulina şi Gonrral Gcorgeseu, pion fiu. fiică şi sineife. l/jli, Fiorica şi Ionic;« nep'/ate. ipaula Gc»r- bescu şi familiile ihiru-tite: lonescu, Petrescu, Elefteresc^«. «»tulescu Vâ.căreşteajiu au durerea, sâ anunţe rudele şi cunoscuţii î,«cetarea din viaţi a scumpei lor POLI M. Q//ULESCU înmormântarea vor. fi vineri 3 Ianuarie ora 11 la «Tinitirul Beilu unde e depusă ' 42 + Familiaîndurerată anunţă celor ce I .au cunoscut şi preţuit, încfarea din viaţă în «eara »ÎJf de 3* Decembrie 1946 a celui c© a fost NICOLA/; I. APATEANU Avocat după o fnd^ iungatâ şi dureroasă suferinţă. incinerare! a avut loc Luni 3« Decembrie lăjf * ia cremătoriul Cenuşa Sn Bucure^14, 34 4 -—-—ni ii-—wmmmmmsaâ A.«f !w Întristaţi, soţia, copil 3*4kere, nurori şi nepoţi anunţă» cu regret Încetarea din viaţâ a bunului şi cinstitului lor RUP STANESCU Scărar Inmo jvmântarea va avea ioc Sâmbătă / 4 m. ora 3 la cimitirul Ghenf^ea. 7i ■L^ Adânc Îndureraţi: AlexanwBf4 driua mamă. Sylvia »otte. An- 5? cuţa fiică împreună cu surorile, fratele cumnaîele şi cuimnaţii cât şi familiile inrudite atruntă cu durere moartea fulgerătoare a butului lor IOAN BAILESCU în etate de 44 ani a cărui înhumare a avut loc In cimitirul comunei Corbi Ciungi, jud. Vlaşca ?Şi ziua de 1 Ianuarie 1947.7? Mult întristata Maria Tonekanunţa prietenii şi cunoscuţii că iubitul ei soţ CAROL TOMER A incetat din viaţă A miercuri 1 lanuuartie 1947. Inmormântarea va avea loc Vineri 3 ianuarie 1947 la cimitirul , Isvorul Nou” din Calea Dudeşti. Fie-i, ţărâna uşoară ! 71 ♦ Elena soţie, Gogu şi Steluţa copii. Lenuţa şi Aurel noră 3i graiere, Fmiliă nepoată împreună cu familiile înrudite Stoenescu, Simionesco, Niculesciu Dumitrescu. Stăncescu Borbaru, cu durere anunţă moartea lui GHEORGHE MIHAESCU pensionar CFR de 83 ani înmormântarea a avut loc joi orele 1» la cimitirul Beilu. Hugaţi-vă pentru dânsul « Colonelul Ghet. Irandală, I dr. D. şi Triandafil şi dr . Ins. şt. frl Triandafil cu familiile lor, anunţă rudele şi cunoştânţele încetarea din viaţă ascumpei lor mamă şi bunică ELIZA ŞT. TRIANDAFIL înmormântarea a avut loc în ziua dei Ianuarie l»41 la cimitir«.!! Colentina «Relnrie»eft), Bucureşti. _____________. . 66 Lilly şi avocat George Mironescu, constantin Deeiu şi Frederica dr Eugen Deeiu şi Ana cu Tuţli. George Deeiu Şi Stella cât şi familiile înrudite cu durere anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor mame CONSTANŢA C. DECIU după o lungă şi grea suferinţă, înhumarea va avea foc Sâmbătă 4 Ianuarie orele 15 la cimitirul Bellu „,,a ,c*r*il Capei* V« află depusa. Fie-i ţărâna uşoară. 7$ Speranţa soţie, Spint Hasnaş tată, au nemărginita durere (de a anunţa încetare,, din viaţa a bihului şi dragului SPIRU SP. HASNAŞ Procuror Trib. Roman în etate de 35 ani înmormântarea a avut loc Marţi 31 Decembrie 1946 la cimitirul din Roman. 51 ales Familiile îndurerate ing. Al Stătescu Marieta Jecu şi cu Ion. Etemora Cpt. Teodorescu şi dr. Ovidiu Stătescu şi Claudiu, anunţă prietenii şi rudele neaşteptata încetare din viaţă a iubitului lor cumnat SM#U HASNAȘ fost procuror al Tfib Ronuti InmOrhiaftlărea a avut Ibc*. 1» Homan, Mult întristați: avocatul H»slf Mâlâceanu-Bucur soţ, Ida AulA°?DiS SMitorgesCu cumnată. Aurelia Proca, Inginer Vin iu Brin?'TM”’ a ?°1Ira ” dr Focion Maior. A?.dre tl ternii Ce o rio.n ta5wn*ke»e«. Voro Venei. ui„ Popovici anunța incererea d*n viaţă a scumpei lo. Mana Maeceanu*Ruc£r eî«Hl!,r.*.ai I1 ,ntente|etoarea llcet.Industrial or. 4 fete Bucuresi STM ««»Plate Muncii pentru învățământ de Cruce» Regin- MacL î *_ rt. °rd'”u] Meritul sanitar L 1 *’ Frece» Rp.is Brlfjuil* și alte Ordine mâmurii V rl rtenus ,n ''"a temorp*P,‘,a cimitirului, tar S i. " v* av** loe Sâmbt l * Ianuarie ». c. na îs 54 Alta , Reînvierea, amm 41 + lor