Universul - Provincie, ianuarie 1947 (Anul 64, nr. 1-22)

1947-01-02 / nr. 1

PLANIFICAREA EFORTULUI DE REDRESARE ECONOMICA Declarapie făcute de d prim satelistea dr. Petra Groaa, în ca,"­iraj mteritew-uhii apărut ari în taassa nostim, aduc nouă si pre­ţioase preeâu­ri in legătură cu desfăşurarea efortului gemarai pentru combaterea crizei econo­mio® şi fîttazwiîare, care formează îa capa, de faţă, temete! preocu­­partkar guvernului pi parlamen­tari. Se sperifted, te aceste derlara­­ţtent, ca contra a ieşi din situa­ţia critică de art şi spre a în­­vtoar­e atât criza alimentari, cât şi a reuităţiie financiare. guver­nai a cecunoscuii necesitHea pla­­îtiffsegrîi etertului, te ears­­cap­a și dtemrra din timp facerea stu­­diflcir fi pregătirilor technics ne­cesare, prin institutul de cerce­tă« ftiintlfirsft, cm colaborarea A­­cedesrttei. In fața­ grelelor fi multiplelor probleme ce sunt de rezolvat, plaj­tÎftearea este singura metodă care poate asigura, în împreju­rările Ap art, vmuitaitea. de concep­ţie te tratarea, acestor provenie ţi coprinderea. lor in taten sistem de ansamblu. Ea este in acelaş timp ca cea cea­ mai indică,tă pen­tru coordonarea măsurilor şi mo­bilizarea. tuturor energiilor ţării de desfăşurarea, efortului gene­ral, cum şi pentru exercitarea paul control organizat te eocecu­­terea lor pe teren. Fără­­un pla­n de îndrumare, de sprijinire şi supraveghere a ac­tivităţilor economice, fără un plan paralel de organizare şi coordonare a efortului financiar, e asambt să susţină pas cu pas re­­alizarea, planetul economic, e foarte problema­ti­e că sar putea obţine rezultate temeinice. Haosul produs de dezarticula­rea vieţii noastre economice este atât de adânc şi atât de întins, încât iniţiativa particulară, lă­sată la liberul ei arbitru şi li­mitată la propriile eî mijloace, Ster­gart total descrieri tată, O colaborare tesă cât mai strâng şi em mm armonioasă latre tel­­ţiativa partieuliora si a,pa,rabira de sfert, te cadrai unui plan de ooţiune bine difbsuît, este carea cea­ mai indicată, pentru a lupta nfrau­s creu­ra ravagiilor crueei şi a pregăti terenul­ consolidării şi normalizări vieţii economice. In­tre măsură mai mare sau mai mică, toate ţările practică azi sistemul AM jer­ii vieţii economii­­ce, pe baza unui plan de lucru eşalonat de timp. Fireşte, că te prealabil trebui să se procedeze — aşa cum a a­­rătat şi d. prim ministru dr. Pe­tru Grasa — la o inventariere a nevoilor, la o ierarhizare a problemelor şi a soluţionării lor, după importanţa şi caracterul de urgenţă pe care-l prezintă. Documentarea, ierarhizarea, coordonarea, şi planificarea pro­­blemelor au fost, încredinţate te­­atrutu­lui de cercetări ştiinţifice, căruia i ste a­­pus, chiar prin bu­getul exerciţiului în curs, la dis­poziţie, mijloacele financiare ne­cesare (5 miliarde lei). Munca aci este­ repartizată pe i­ftiimi, care, studiind problemele agriculturii, industriei, comerţului, mont­ei te chip separat,, au putut stabili condiţiunile technice pentru un program de drenare, irigaţii, asa­nări de terenuri, electrif­icări, ur­banistică, exploatări man­iere, etc., toate acestea, fiind grupate, după ordinea urgenţei şi impor­tantei lor, de programe de ime­­diată realizare şi în programe e­­şalonate în timp. Ceea ce deasemeni este vrednic de reţinut din precizările d-lui dr. Petru Groza, este faptul, că de concepţia, guvernului şi parla­mentului, id­eea planificări nu exclude posibilitatea iniţiativei particulare de a-şi exercita pre­rogativele ei, atâta, timp cât ele nu vin ,fireşte, de conflict cu efortul naţional de redresare e­­conomică şi cu interesele gene­rale. Urmărind aceteş ţel şi având de îndreptar plstforaiî-program, guvernul şi parlamentul „vor în­curaja, pentru consolidarea cât mai grabnică a vieţii noastre e­­ccanomice, orice fa­ţiativă parti­culară sănătoasă şi folositoare colectivităţii“. —— după r.n j ?fc­ste exprimat textual d. prim minis­tru — ,­asigurând'' — tot re for­­nularea sa — „rentabilitatea in­vestîţiilor şi spulberând prin ac­ceasta ei multe vremuri şi afir­mări densa­cei­te, prin care ste încercat dezorientarea corpului electoral“. Dar daca planificarea­, cât şi politica economică generală a guvernului înţeleg să rezerve ini­ţiativei particulare şi capitalului naţional, rolul ce li se cuvine în mişcarea economică generală a ţării, ele înţeleg să folosească în cât mai largă, măsură şi expe­rienţa şi colaborarea capitalului străin, asigurându-le deopotrivă securitatea de plasare şi o justă rentabilitate. Spre deoesbire de trecut, însă, situaţia, de azi ,a ţării şi spiritul nou car«» însufleţeşte acţiunea de guvernare sub un regim demo­cratic, menit să apere interesele poporului, nu mai permit practi­ca nefastă a reîcteăinări pe căi indirecte a avuţiîîor ţării, prin concesiuni abusive sau prin aca­parări de acţiuni in massă, cu complicitatea interesată, a poli­tici­eni­lor samsari. Pentru înlătur­area, unor astfel de manopere în viitor, guvernnul a avut grije să depună te ’’ac‘la­ment lejre­a pentru stabilirea noului regim de vânzare a an­­tu­milițir, care a și fost votată în ajuanul sărbătorilor, lege care, stipulând că operaţiunile de transmitere a acţiunilor nu se vor putea face decât prin sursa de efecte, acţini şi schimb, prin intermediul persoanelor legale anume autorizate, a interzis de acel­aş timp cetăţenilor străini de a cumpăra acţiuni fără autori­zarea prealiabilă a ministerului economiei naţionale. Această lege face parte din ci­clul primelor 5 legi economice­ şi financiare elaborate de guvern şi votate de parlament, pe cadrul planului de redresare economică-Celelalte vor urma Printre ele figurează şi legea speculei, a că­rei punere pe vigoare — în con­cordanţă cu observaţiile şi su­gestiile. formulate de noi teh­tun articol precedent - se w face concerBrterii cu măsurii* econo­mise care virează simbătsrea duselor înseşi ale aridei econo­mice şi a­tedtreet, are fenamanw lud speculei. H. l ­4 UN PIAN COMPLET DE DEZARMARE PROPUS DE UNIUNEA SOVIETICĂ Lak­e Success, 23 (Kador). — Corespondentul agenţiei .ăteuteri* transmite: T­in­­iTit es Sovietelor a propus ca, să se teteffisaeagcâ îa trei luai ua plan complet de dezarmare cuprinsâatd și amănunte cu pri­vire la controlo; iateraa'.«nai al bombei ateanice fi­ul altor arme pentru nimicire« te massă, latino scrisoiare adresată secretarului ss­­aerai al Naţiuniior tîait». d-lui Try­gve­lie, reprezentaisitu­l­­Uniu­nii Sorie­tele,­ la Consiliul de Securitate, d. Andrei Groasîko, prezintă o rezoluţie în acest sens, spre a fi supusă Consiliului de Securitate în şedinţa sa de Marţi* Rezoluţia­ cere instituirea, ime­diat a unei comisii a Consiliului, cure să procedeze la instrumen­tarea măsurilor practice ale pla­nului de dezarmare aprobat re­cent de către Adunarea Gene­rală, ci sa te tocmească şi să pre­­zint­ s­pte una sau două. luni dar au mai târziu de trei luni”, pro­puneri în con­formi­tate cu acest plan. Ti noua moţiune sovietică este interpretată de cercurile infor­mate drept o nouă acţiune so­vietică in vederea­ luării iniţiati­vei pentru promovarea dezarmă­rii la o dată apropiată. Se ştie că d. Molotov, ministrul de externe exvnetre, a fost acela care a pus pe discuţie problema asmrraării de Adunarea Gene­rală. Rezoluţia istorică d­in 14 îteosinterie, rezultat al unor des­­bateri lungi şi dificile, a încre­dinţat Consiliului de Securitate sarcina de .& întocmi amănuntele canrvenţiei teiernuti-oran­ pe­ste statele membre vor fi chemate să. o semneze şl totodatâ să insti* tue organ? specia!?., oare să oaa* tratez? energia atomică px­iec­­tilette-rachetS şl toate armele pentru distrugerile în massâ. ligzolTiţLî prezentată de d. Gromîko subliniază că, pe lângă instrumentarea planului Adună­­rii Generale, Consiliul dă Secu­ritate treime sa procedeze la stabilirea unui control inter-na­­ţionial, care să „asigure reduce­rea­ înarmărilor şi a forţelor înarmai®“. In cursul dezbaterilor privi­­toare la dezarmare, Sir Hartley Sha­sveress (Anglia), recomandase o conferinţă gperială a deza­rmâ­rii, la care să participe toate cele 55 de naţiuni membre, peste a­­proximativ şase teri. Propur-.ma sovietică va fi dis­cutată în şedinţa­ Consiliului de Securitate, în car© va fi prezen­tat pentru adoptare raportul Co­misiei Energiei Atomica Acest raport continuă a da­ naştere de discuţii in legătură cu stăruinţa nordamericană de a se prevedea pedepse pentru inlatrarii plan­ului de control atomic, fără ca aces­tea, să fie supuse veto­urei Sovieticii au păstrat o tăcere absolută cu privire la acest punct, neluând parte la discuţiile din comisie, după cât se pare, tot aşteptarea instrucţiunilor dris Moscova. SCHIMB DE VEDERI INTI D. SUBSECRETAR DE STAT I. E. MAUSER H D. CGLQREL V. HARRY, SEFUL MISIUNII ECONOMICE BRITANICE IN ROMÂNIA Bucuresti, 23 (Agerpres). — In se&r% rijei de VI Decembrie, d. ministru I. G. Maurer, subsecre­tar de Stat la minte terni econo­misi aathsa­le, asistat de d. se­­creta­r genaral Zeiger, a­ avut un schimb de vederi cu d-nii W. Horry, şeful miniim, acomomice britanice în România şi Robin­­son, ataşat comercial. S au discutat diferite probleme economice interesând ambele ţări ________________________ Adunarea, Asociaţiei bulgaro-române din Sofia Sofia., 20. (Aserrpr&i). — Opres­, spandentu­l Agenţiei Agerares tmîHmite: La Clubul camerei de cultură naţională din Sofia a avut loc a­­dunrea generală, ordonată a Aso­­ciaţiei Bulgaro-Române din c­a­­pitala­ Bulgariei Au fost de faţă vice-preşedinţii Manei adunări naţionale, d-ir­. Peter Hamecov şi Dimitai Gaaxv, ministrul finanţelor; d- Xvsn­atel­fanov care este şi preşedinte al Asociaţiei; ministrul Bulgariei la Bucureşti; d. prof. Sava Gancvsta şi numeroşi alţa lepeeaeaaiarsţi ai vie® pontice şi culturale din Bulgaria, precum şi membrii Aso­­ciaţiei Cu aceasta ocaas, d. vasile Grisba, a ţin® o conferinţa des­pre „Liuben Karavelov şi intelec­tualitatea română ”, iar preşedin­tele Asociaţiei, d. mn­B3t.ru Ivan Brestanov a subliniat rostul şi sa r­­evine Asociaţiilor Bulgaro-Române din Bulgaria, secretarul general Bonev făcând darea de seamă a­­supra, activităţii de până acum a Asociaţiei După modificarea unor articole din statut, Adunarea a fost salu­tată de către vicepreşedintele Adunării naţionale,­­ d. D. Ganev şi d. ministru Sava Ganovsidi, care a­ scos la evidenţa legăturile din trecut dintre cele două popoare: bulgar şi român, precum, şi co­laborarea, care trebue să stea la baza raporturilor fraterne şi prie­teneşti între poporul bulgar şi poporul român. D. ministru Sava, Ganovski a mai subliniat că fără o colaborare reciprocă nu poate exista prietenie şi că Asociaţiile Bulgaro-Române din , Bulgaria cari iau fiinţă actualmente in întreaga ţară trebue să se trans­­forme într’o mişcare populară de massă. In încheere, d-sa a făcut apel la aceste aşezăminte să de­pună, toate sforţările pentru aju­torarea copiilor din regiunile din România bântuite de secetă. La sfârşit, s-a­­ales noul­­consiliu de conducere al Asociaţiei Bul­garo-Române din Sofia, în frunte cu d- ministru Ivan Stefanov şi cu vice-preşedintele Parlamentu­lui d. Dimiter Ganev. Statele Unite nu vor recunoaşte nicio revendicare t­ritori­ala in Oceanul Antarctic Washington, 28 I­lador). B. Benn Ach­esom, secretarul adjunct al departamentului de stat, a declarat că guvernul Statelor Unite nu recunoaşte nici o revendicare teritorială prezentată de vreo naţiune în tot Oceanul Antarctic şi că îşi rezerva dreptul de a contesta vreo revendicare similară în viitor­ * D. A­drison, care a făcut această declaraţie La cursul miei conferinţe de presa, a de­clarat că guvernul Statelor Unite nu a susţinut niciodată în mod formal şi din proprie iniţiativă vreo revendicare în această regiune. El a tăgăduit ştirile apărute în cate că departamentul de stat a protestat contra ocupării de către englezi a barei nord­­americane din regiunea Golfu­lui Margareta din Oceanul Antarctic, _____, ,____ WISE 8ENERAHSWULÜI STAUN LA FELISttTĂRILE GUVERNULUI ROMÂN D­­r. Petru Groza, preşe­dintele consiliului de miniştri, a primit din partea generali- D-LTJI PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE MI­NIŞTRI AL ROMÂNIEI Dr. PETRU GEOZA DU­r­TTHITK'U­ Vă mg, Domnu!« Preşe­dinte, pe Dumneavoastră personal şi Guvernul Ro­­mân de a primi mulţumirile simului I. V. Stalin următoa­rea telegramă : H­sls pentru felicitările şi urările făcut© cu ocazia a­­niversării zilei mele de naş­tere, L V. STALIN M. S. REGELE A DECORAT PE MAESTRUL EE8RB£ ENESCU RO MAREA CUCE A ORDINUlu! „SERVICIUL CREDINCIOS“ In urma­­ succesului pe care marele campoz­.iar rotrim, d. George Enescu, o obţine in tur­neul întreprins in America, d. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, a propus M. S. Regelui decorarea genia- Juiui muzician cu Marea Cruce a Ordinului „Serviciului Credin­­cios”, înalta decoraţie i-a fost remisă lui George Enescu prin Legaţia României de la Washing­ton împreună cu o scrisoare a primulii ministru. Iată şi textul scrisorii d-lui dr. Petru Groza: MAESTRE, întrucât activitatea Domniei Voastre aduce artei şi Ţârii ro­mâneşti nepreţuite servicii fă­când cunoscute peste graniţa mu­­z­i­­ţi. sufletul românesc 9* P-4. ejuvmi aprecieri elogioase la a­dresa lor. am considerat că ei necesită ţi o recunoe­tere din partea noastră, a celor din Pa­trie. propunând. — și Majestatea Sa Regale binevoînd, a aproba — săi vi se acorde Marea. Cruce a Ordinului Serviciul Credincios*’, pe care am. plăcerea să. v*o tri­mit alăturat. profit de acest prilej pentru a vă face cele mai bune urări d­e sănătate și succes. Dr. Petru Groza ★ După succesul triumfal pe care Enescu l-a obţinut in Canada, şi Statele Unite se anunţă, imediat după întoarcerea maestrului în Europa, un turneu In Franţa ?i Anglia. CUTREMUR IN AZORE Lisabona, 23 (Rador).­­—Un pu­­tantr violent s*a simţit, îa ora 3.30 Sâmbătă dimineaţa, l« insula Terestra din arhipelagul Azore­­lor. Sîai multe cos® s'au pribui­i.. dar îdctlme an «ai. i COMEMORAREA LUI I. G. DUCA Acum treisprezece ani, pe pe­ronul gării Sinaia cădea ciuruit de gloanţele primiri ailor legio­nari pe%mM ministru aii ţării şi bărbat de stat IG. Duca Ţara a tresărit înfiorată, pentru, prima oară ie practica,­­asasinatul • pc.' i“ Mc, m­etodă care, timp de an­ de zile, avea să Însemne o pată de ruşine şi de sânge tn istoria ţârii. Asasinatele erau veaua doc­trină“ care căuta, să se impună Europei, şi civilizaţiei şi­ care erau doar semnele prevestitoare ale marelui măcel pus la cale de repuw.­ nazişi din Germania Pioasa ceremonie delet Sinaia nu trebuie sd fie numai o cin­stire a memoriei lui I. G. Duca, mare om politic, ziarist, orator si martir al democraţiei.; nu trebuie să. ne fi­e o triată lecţie a trecu­tului care să ne tn­tretină perma­nent vigilenţa pentru apărarea democraţiei In Miri©». D. BLUM SE DIKE LA LONDRA Leadna, 38 (B&dor). I­mag News’1 anunţă că d. Blum, preşedintele consiliului de mi­niştri a­l Franţei, te va duce la Londra spre a discuta cu guver­nul britanic chestiunea germană şi îndeosebi problemele Sarre­­ului şi carboneshii din­ Ruhr. Cercurile oficiale declară că nu ştiu nimic în legătură cu un asemenea proeot. O IMPORTANTĂ ÎNTREVEDERE INTRE D. MINISTRU GHEORgil GIORGHIUDEJ ?1­0. BURTON BERRY, REPREZENTANTUL POLITIC AL STATELOR UNITE LA BUCUREŞTI­ ­Bucureşti, 28 (Agerpres). — La Ministerul Economiei­­Naţio­nale, a avut loc în ziua de 26 Decembrie, o importantă în­trevedere între d- ministru Gheorghe Gheorghiu-Dej şi d. Burton Berry, reprezentantul politic al Statelor Unite de Ro­mânia şi d. Hulila, secretar de legaţie. S-au examinat o serie de probleme economice. IALE ADUSE POLITICE DE PLANIFICARE A GUVERNELOR DEMOCRATICE DIN SUD-ESTUl EUROPEI Moscova. 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei ,, Francs Presse“ transmite : In a sa „Revistă Internaţiona­lă'', postul de radio Moscova a­­duce Sâmbătă laude politicei, de planificare aplicată de guvernele Cehoslovaciei, României, Unga­­riei şi Bulgariei şi critică aspru partidele din opoziţie „care în aceste ţări frânează noua politi­că economică“. „Calea aleasă de aceste guver­ne democratice — constată pos­tul de radio Moscova. — con­tractează cu politica urmată de Grecia, o adevărată, pată in sild­estul Balcanilor, de către un gu­vern reacţionar care lasă să se menţină un adevărat pericol pentru pace". După ce subliniază că teroa­rea nu scade in Grecia si după ce citează numărul victimelor represiunii guvernamentale, „Re­vista­ Internaţională“ reproduce lozincele organizați­unilor demo­cratice greceşti, care au ajuns toate la concluzia că este nece­sar să se elibereze teritoriul na­ţional de trupele străine ce se mai găsesc pe ele". PROECTELE DE TRATAT CU AUSTRIA Londra, 28 CRador). — Canoe..­laria americană şi cea britanică au pus la punct proectele lor de tratat cu­ Austria, după cum se anunţă din is­vor demn de în­credere­ Aceste proiecte, care vor fi su­puse adjuncţilor miniştrilor de externe când, se vor reuni la 14 Ianuarie, sunt concepute în ge­neral in aceiaşi termeni ca şi tra­tatele de pace încheiate cu ţă­rile foste satelite ale Germaniei.. Totuşi, nici proectul americani nici cel britanic nu prevăd pla­ta unor reparaţii din partea Aus­Pe de altă prte, cele două pr­oecte nu vorbesc despre vreo schimbare a frontierei Austriei dinainte de 1938. La Londra se crede că nici Uniunea Sovietelor nu­­ va spri­jini revendicările iugoslave asu­pra unei părţi din Karib­i­a şi că guvernul dn Viena­ va insis­ta şi el asupra realipirei regin­­ei Berchtesgaden la Austria. Ambele proecte conțin câte un articol prin care se cere supri­marea oricărei mișcări care ar tinde la un nou Anschluss­­brief. NUMEROASE ARESTĂRI . BUDAPESTA Budapesta, rt (Kider). — Cores­pondentul Agenţiei FRADE PRES­SE transmite: Nu se poate obţine nicio decla­raţie oficială la Budapesta­ cu pri­vire la arestarea de către secţia politică şi militară din ministerul apărării naţionale a mai multor militari. In cursul­­ultimelor zile. Din sursă particulară te anunţă că ar fi fost arestaţi şi mai mulţi civili, printre care si­­un fost mi­nistru plenipotenţiar faci în fuae­­ţhaaa, io sniaismul ds eccteni®, cumnatul de nationals­ta te maginalu­l secretarului consulului britanic din Budapesta. în schimb, generalul Voros, fost ministru al apărării­ naţionale din guvernul din Debreţin, despre care sa spune că ar fi fost arestat, pare să fie în libertate. Fieca maghiară părtrează până acum cea mai dep­.iaâ tăcere în leg­atură cu a-va.--, chestiune ţi, după părerea acestora, ar­e vorba de un complot contra revoluționar sau de o provoca­re. " " VEDERI DIN LENINGRAD. TOT PENTRU PENSIONARI é® PALĂ D. TOMA Din primele rânduri, trebue să recunosc, că actuala oblăduire a dovedit bunăvoinţă pentru pen­sionari, cărora le-ia acordat aran­, de sporuri, acestea atârnă însă prea puţin în balanţa greutăţilor în care se sbat­e. In afară de o mică part­e din­tre pensionari cari mai au şi alte venituri deosebit de peosite, ma­rea lor majoritate, se sosit in ai­ cerie, fiind în permanenţă, ei şi familia lor, flămânzi, desbrăcaţi, plini de datorii şi pe lângă ace­stea rebegiţi de ger. Te miri că mai trâesc. Recunosc, că in unele legi său prevăzut diepozițiuni favorabile pentru pensionari, fasă la cel dintâi prilej, acestea au fost, re­­spectate. Dispoditur­ile art. 128 din ll­­gea pansilor din Iulie 1948, pri­vitoare la cuantumul pensiilor, au fost eludate de însuş Minis­trul autor al legii, pentru­ ca, pen­sionarii să rămână în afara spo­rului acordat funcţionarilor. Acesta este adevărul. Este drept, că şi pensionarii au vina lor. . Prea stau răsleţiţî în diverse asociaţuni. In loc să se unească, într’una singură. Din această cauză, acţiunea lor nu este unitară, fiind lipsită de forţa morală pe care totd'aun» o dă unirea. Am mai radical această ches­tiune insă : Vox clanvatis in de­­serte— Am mai propus — ai nu sunt singurul — să se întocmească o nouă lege a pensiilor, pe­­temeiu­ri cu totul altele de­cât cea ac­tuală, și în care, să se stabilea­scă, fără putinţa vre­unei inter­pretări sau eludări, egalizarea in totul, a pensiilor cu blanile, aşa cum de altfel, prevede, atât legea pensiilor cât şi Statutul funcţio­­narilor publici astăzi în vigoare, pentru ca, în viitor, orice sporuri sau indemnizaţii de orice fel, cari e’ar acorda funcţionarilor, să se acorde şi pensionarilor, aceasta cu atât, mai mult, cu cât, sumele ce urmează a li se da acestora li se aloca din reţineriile ce­­ s'au făcut decenii întregi din sa­lariile lor-Nu este admisibil' . ..m­arto­­tu] care avea 100­ lei pe lună vă 1014 şi are astăzi 131.850 lei, să fi­e plătit pe luna Mai 1946, ca si cum i s’ar fi da­t în 1914 un sa­lar de 9 lei pe lună, iar cel care avea 800 lei pe lună in 1914 fi are astăzi 350.000 lei, să fie plă­tit pe luna Mai 1946, ca si cum i s’ar fi dat în 1914 un salar de 25 lei pe lună". Ori, se ştie că cuantumul pen­­s­iilor este mai mic decât cel al salariilor. Şi, în Mai lMfl, după cum re­zultă din memoriul Asoc. pen­sionarilor publici, prezentat Pre­sidenţial considilului de miniştri, din care am extras­­ia datele de mai sus „un colonel, un profesor universitar un magistrat de la Înalta Curte de Casaţie, prime­­şte un salar care corespunda sa­lariului de 20—25 lei, pe care-l avea o servitoare în 1914“, care, în afară da salariu, mai avea şi­­ toată întreţinerea. Este o­­minune cum mai pot­— atât ei cât şi­­ funcţionarii — să mai trăiască, când, preţurile unora din .,alimente de prima necesitate, au crescut, în medie, de peste 20.000 ori faţă de 1914, în timp ce, salariile şi pensiile, nu au crescu­ de­cât, de 450 ori, salariile mari, şi de maximum 1300 ori, salariile mici". Şi acest calcul era valabil pen­tru luna Mai anul curent, adică în raport cu preţurile alimente­lor de acum 7­-8 luni. Astăzi, însă... Am mai propus să se legifere­ze mijloace practice spre a se veni ln mod efectiv în ajutorul. 'Pensionarilor. Ca, de exemplu, înfiinţarea unei „Case autonome de pensii şi ajutor'­, al cărei con­siliu de administraţie să fie al­cătuit numai din pensionari. Şi scriam atunci: ..Banul lor se cade să fie administrat de că­tre ei". Rolul­ acestei „Case“,­ să nu se mărginească numai la stabilirea şi plata pensiilor sau la acorda­rea ajutorului de înmm'i­ântare. «A !;'prinul rând, sâ va da or­din gospodăresc, de­oarece, nu­mai astfel va putea să fie de un real şi justificat folos pentru pensionari şi familiile lor. Şi anume, propuneam : înfiin­ţar­ea unui economat central, bine şi sufiicient aprovizionat, canti­ne, ateliere de croitorie şi încăl­ţăminte, o casă de împrumut cu dobânzi mici pe termene lungi care ar putea fi ajutată de Ban­ca Naţionala, asistenţă medicală şi medicamente pe cât va fi po­sibil gratuit, construirea de lo­cuinţe, sanatorii, un serviciu de înmormântări spre a se înlătura specula întreprinderilor de „pom­pe funebre", etc. toate acestea, temeinic organizate şi ,mai ales corect conduse, aşa cum am sens în articolul meu „pentru o fUcus­­ede a pensiilor in ziarul „Uni­versul ‘ din­­ August a. c. Numai o astfel de „Casă" va putea, fi de un real folos pentru pensionari şi familiile lor." Pensionarii au bătut de nenu­mărate uşi. Şi bat de uluită vre­me. Uneori, uşile au rămas în­chise şi ei s’au retras mâhniţi. Alte ori, l s'au deschis. Li s’au arătat multă bunăvoinţă. Rezul­tatul nu a fost însă cel aşteptat Pensionarii îşi îndreaptă, din nou nu numai rugămintea dar şi toa­tă speranţa­ către aceia In mâi­­nele cărora stă salvarea lor, prin întocmirea unei legi, care să consfinţească odată pentru tot­deauna drepturile lor. Pensionarii publici sunt ani­maţi de c­e mai bune sentimen­te pentru ţara şi cunosc greută­ţile cu cari Statul şi ocâimiuirea de astăzi au de luptat. dacă stă­rile totuş, în ameliorarea situa­­ţiunei lor, care a devenit insu­portabilă, este că l­e-a ajuns cu­ţitul ter­os. Rugămintea lor este­ să li se asigure un trai omenesc, o exis­tenţă onorabilă, pentru ei, şi pentru familia lor. Prin presă — care ne-a fort de mare ajutor — s’au arătat re­vendicările acestora, documen­­tându-se cu cifre dreptatea cau­zei lor, prezentându-se în­ acea­stă pru­cinţă­ memorii , atât mâ­nisterului finanţelor cât şi Pro­­şidenţiei consiliului de mini©ş­tri, astfel că doleanţele lor sunt cunoscute. In Camera Deputaţilor, cu o­ caiziunea discuţiunei răspunsului la Mesaj, d. deputat Gh. Apostoli a cerut întocmirea unei nqpî legi a pensiilor. Pensionarii îi sunt recunoscători pentru sprî*, jinul ce continuă a le acorda. De altfel, drepturile Jar, mt Jf s’au contestat de nimeni, îl s'asj obiectat însă că nu sunt fonduri disponibile. Pensionarii nu pretind însă, să li se dea din alte fonduri, ci dîsL banii lor, din reţinerile, ce Ii slagig făcut, iar până când noua isgo va intra în vigoare, ea­ roagă, sS U se acorde întregul spor­t 3s ttflf. as 3 «trn râs dat fijncţ­ionib rilor, ei, neiprimind to pr^sa# de cât 40%. Rămâne ca ministerul­ finanţe, lor să aibă bunăvoinţă de a ai, c&tui o oomisiune din cârd facă parte şi pensionari, care odr misiune să purceadă la, redacts** rea, proeetul de lege al. penssă* lor, ţinându-se seamă de tpadisl propunerile ce s'au făcut, prijs presa ori prin memoriile pregerat tate autorităţiiilor, oomisiune­a­ ar putea fi prezidată de cătreş primul preşedinte al Cârtii dar conturi. Pensionarii sunt pe dsplîn te, caredinţaţi, faţă cu dreptate*, caufiei lor, nu numai că buna- voinţă nu va, lipsi, dar că se vor bucura de tot sprijinul reetorilor" un drept de a dispune întocmir.­rea proectului de lege şi adom tarea îui, de la care, ei şi famă-» liile lor, aşteeptă odată cu sstten­ făcţia împlinirii drepturifor ted legitime, şi posibilitatea unui trai care să coresp andă exigeaţi celor aspre ale zile, şi sentim­ep^ tulul lor de demnitate de atât^. ori înjosit. Societatea nu va avea de cât­ de profitat, întrucât vor avea mijloace mai multe la îndemână ■cu atât vor putea da,­umsaşătoii lor, o educaţie şi instrucţie, aum­ să facă din aceştia cetăţeni vredn­­ici ai ţării. când­fi Krupp vor fi transferata in Anglia Cwdra, fS (Racisr)* — Echipamentul und­itelor Krupp na fi trninferat din Germa­nia, la începutul anu­lui 1941, în Anglia, — scrie „Daily Express“. Ziarul su&Ihf.laini. tM aceasta va fi cea mai importantă livrare de­­material și echipezi­ment făcută Angliei în­ con­tul repretexțiilor. CUM SĂRBÂTORESS SUDURII SOVIETICI ANUL NOU Vacanţa de iarnă aduce şcola­­rilor mari şi mari din Uniunea Sovietică numeroase bucurii. Cu mult înainte de începutul vacan­ţelor, organele şcolare încep pre­gătirile pentru a da­­copiilor po­sibilitatea de a petrece acest timp cât­ se poate de plăcut. In toate şcolile se organizează, în ajunul anului nou, un pom de Anul Nou, cu care prilej se fac copiilor multe surprize. Au loc festivaluri, serate pentru elevii claselor superioare, etc. Anul aceste, ca şi în­ anii­­pre­cedenţi de altfel, iau parte activă la pregătiri şi oganizaţiiile sin­dicale. Printr'o hotărîre specială Consiliul Centra­l al Sand­icatelor din Uniunea, Sovietică a obligat sindicatele să pună la dispoziţia copiilor­­ toate săliie cluburilor şi palatelor de cultură. Sub condu­cerea acestora se­ vor organiza ani, ca şi în parcurile oraşului şi în multe curţi ale caselor de lo­cuit, serbări. Vor fi de asemenea organizate întâlniri ale tinerilor constructori de modele de avi­oane cu vestiţi constructori de avioane, conferinţe ale­­comtruc­­torilor amatori de radio, întâl­niri ale tinerilor naturalişti cu savanţi renumiţi şi ale tinerilor pictori pa maeştrii artei plastice- Şcolarii vot viaite muaes si es" P%Utn, rg^umenteîe Revoliuţâa­ şi' fesrpo d’operete arinteotontee dei ţari., Io oraşele şi coloniile raum iitereşti vor avea loc competiţîi sportive, jocuri, etc. Pentru ar®, tarii de patinaj din Moscova vor fi amenajate terenuri chiar la curţile mai menţ­in capitalele republicilor şi tot marile centre industrii!® se vă amenaja câte un pom de Anul Nou în pieţele centrale. O atracţie deosebită, o constă­­tue vestitul pom d® Anul îTost care se organizează in fiecare an la Moscova, în Sala Coloanelo­r din Palatul Sindicatelor, trcpiîi, găsesc aci o mulţime de distrac­ţii ingenios presentste de artişti, pictori, regîsoai, cu concursul elevilor din Moscova. Copiii vc£ putea admira â că sălile lui ,Mtel Crăciun“, camerele .Miracole­ lor‘‘, tablouri feerice, zeci de reprezentații, machete ale Severă­nopolului, Leningradului, Stalin­, gradului, refăcute după războ­iul pustiitor. Pomul de Anul Nou din Sala Coloanel­or a Pal­at­ului Sindicatelor va fi vizitat anul acesta de 135.000 copii. Numai sindicatele au alocat 3 milioane ruble pentru distracțiile separ&­­lor intimapui vec­ar­telor dair­es­­­i r-r­alml NoufKÎ-*'

Next