Universul - Provincie, ianuarie 1947 (Anul 64, nr. 1-22)
1947-01-02 / nr. 1
PLANIFICAREA EFORTULUI DE REDRESARE ECONOMICA Declarapie făcute de d prim satelistea dr. Petra Groaa, în ca,"iraj mteritew-uhii apărut ari în taassa nostim, aduc nouă si preţioase preeâuri in legătură cu desfăşurarea efortului gemarai pentru combaterea crizei economio® şi fîttazwiîare, care formează îa capa, de faţă, temete! preocupartkar guvernului pi parlamentari. Se sperifted, te aceste derlaraţtent, ca contra a ieşi din situaţia critică de art şi spre a învtoare atât criza alimentari, cât şi a reuităţiie financiare. guvernai a cecunoscuii necesitHea plaîtiffsegrîi etertului, te earscapa și dtemrra din timp facerea studiflcir fi pregătirilor technics necesare, prin institutul de cercetă« ftiintlfirsft, cm colaborarea Acedesrttei. In fața grelelor fi multiplelor probleme ce sunt de rezolvat, plajtÎftearea este singura metodă care poate asigura, în împrejurările Ap art, vmuitaitea. de concepţie te tratarea, acestor provenie ţi coprinderea. lor in taten sistem de ansamblu. Ea este in acelaş timp ca cea cea mai indică,tă pentru coordonarea măsurilor şi mobilizarea. tuturor energiilor ţării de desfăşurarea, efortului general, cum şi pentru exercitarea paul control organizat te eocecuterea lor pe teren. Fărăun plan de îndrumare, de sprijinire şi supraveghere a activităţilor economice, fără un plan paralel de organizare şi coordonare a efortului financiar, e asambt să susţină pas cu pas realizarea, planetul economic, e foarte problematie că sar putea obţine rezultate temeinice. Haosul produs de dezarticularea vieţii noastre economice este atât de adânc şi atât de întins, încât iniţiativa particulară, lăsată la liberul ei arbitru şi limitată la propriile eî mijloace, Stergart total descrieri tată, O colaborare tesă cât mai strâng şi em mm armonioasă latre telţiativa partieuliora si a,pa,rabira de sfert, te cadrai unui plan de ooţiune bine difbsuît, este carea cea mai indicată, pentru a lupta nfraus creura ravagiilor crueei şi a pregăti terenul consolidării şi normalizări vieţii economice. Intre măsură mai mare sau mai mică, toate ţările practică azi sistemul AM jerii vieţii economiice, pe baza unui plan de lucru eşalonat de timp. Fireşte, că te prealabil trebui să se procedeze — aşa cum a arătat şi d. prim ministru dr. Petru Grasa — la o inventariere a nevoilor, la o ierarhizare a problemelor şi a soluţionării lor, după importanţa şi caracterul de urgenţă pe care-l prezintă. Documentarea, ierarhizarea, coordonarea, şi planificarea problemelor au fost, încredinţate teatrutului de cercetări ştiinţifice, căruia i ste apus, chiar prin bugetul exerciţiului în curs, la dispoziţie, mijloacele financiare necesare (5 miliarde lei). Munca aci este repartizată pe iftiimi, care, studiind problemele agriculturii, industriei, comerţului, montei te chip separat,, au putut stabili condiţiunile technice pentru un program de drenare, irigaţii, asanări de terenuri, electrificări, urbanistică, exploatări maniere, etc., toate acestea, fiind grupate, după ordinea urgenţei şi importantei lor, de programe de imediată realizare şi în programe eşalonate în timp. Ceea ce deasemeni este vrednic de reţinut din precizările d-lui dr. Petru Groza, este faptul, că de concepţia, guvernului şi parlamentului, ideea planificări nu exclude posibilitatea iniţiativei particulare de a-şi exercita prerogativele ei, atâta, timp cât ele nu vin ,fireşte, de conflict cu efortul naţional de redresare economică şi cu interesele generale. Urmărind aceteş ţel şi având de îndreptar plstforaiî-program, guvernul şi parlamentul „vor încuraja, pentru consolidarea cât mai grabnică a vieţii noastre eccanomice, orice faţiativă particulară sănătoasă şi folositoare colectivităţii“. —— după r.n j ?fcste exprimat textual d. prim ministru — ,asigurând'' — tot re fornularea sa — „rentabilitatea investîţiilor şi spulberând prin acceasta ei multe vremuri şi afirmări densaceite, prin care ste încercat dezorientarea corpului electoral“. Dar daca planificarea, cât şi politica economică generală a guvernului înţeleg să rezerve iniţiativei particulare şi capitalului naţional, rolul ce li se cuvine în mişcarea economică generală a ţării, ele înţeleg să folosească în cât mai largă, măsură şi experienţa şi colaborarea capitalului străin, asigurându-le deopotrivă securitatea de plasare şi o justă rentabilitate. Spre deoesbire de trecut, însă, situaţia, de azi ,a ţării şi spiritul nou car«» însufleţeşte acţiunea de guvernare sub un regim democratic, menit să apere interesele poporului, nu mai permit practica nefastă a reîcteăinări pe căi indirecte a avuţiîîor ţării, prin concesiuni abusive sau prin acaparări de acţiuni in massă, cu complicitatea interesată, a politicienilor samsari. Pentru înlăturarea, unor astfel de manopere în viitor, guvernnul a avut grije să depună te ’’ac‘lament lejrea pentru stabilirea noului regim de vânzare a antumilițir, care a și fost votată în ajuanul sărbătorilor, lege care, stipulând că operaţiunile de transmitere a acţiunilor nu se vor putea face decât prin sursa de efecte, acţini şi schimb, prin intermediul persoanelor legale anume autorizate, a interzis de acelaş timp cetăţenilor străini de a cumpăra acţiuni fără autorizarea prealiabilă a ministerului economiei naţionale. Această lege face parte din ciclul primelor 5 legi economice şi financiare elaborate de guvern şi votate de parlament, pe cadrul planului de redresare economică-Celelalte vor urma Printre ele figurează şi legea speculei, a cărei punere pe vigoare — în concordanţă cu observaţiile şi sugestiile. formulate de noi tehtun articol precedent - se w face concerBrterii cu măsurii* economise care virează simbătsrea duselor înseşi ale aridei economice şi atedtreet, are fenamanw lud speculei. H. l 4 UN PIAN COMPLET DE DEZARMARE PROPUS DE UNIUNEA SOVIETICĂ Lake Success, 23 (Kador). — Corespondentul agenţiei .ăteuteri* transmite: TiniTit es Sovietelor a propus ca, să se teteffisaeagcâ îa trei luai ua plan complet de dezarmare cuprinsâatd și amănunte cu privire la controlo; iateraa'.«nai al bombei ateanice fiul altor arme pentru nimicire« te massă, latino scrisoiare adresată secretarului ssaerai al Naţiuniior tîait». d-lui Trygvelie, reprezentaisitulUniunii Sorietele, la Consiliul de Securitate, d. Andrei Groasîko, prezintă o rezoluţie în acest sens, spre a fi supusă Consiliului de Securitate în şedinţa sa de Marţi* Rezoluţia cere instituirea, imediat a unei comisii a Consiliului, cure să procedeze la instrumentarea măsurilor practice ale planului de dezarmare aprobat recent de către Adunarea Generală, ci sa te tocmească şi să prezint spte una sau două. luni dar au mai târziu de trei luni”, propuneri în conformitate cu acest plan. Ti noua moţiune sovietică este interpretată de cercurile informate drept o nouă acţiune sovietică in vederea luării iniţiativei pentru promovarea dezarmării la o dată apropiată. Se ştie că d. Molotov, ministrul de externe exvnetre, a fost acela care a pus pe discuţie problema asmrraării de Adunarea Generală. Rezoluţia istorică din 14 îteosinterie, rezultat al unor desbateri lungi şi dificile, a încredinţat Consiliului de Securitate sarcina de .& întocmi amănuntele canrvenţiei teiernuti-oran peste statele membre vor fi chemate să. o semneze şl totodatâ să insti* tue organ? specia!?., oare să oaa* tratez? energia atomică pxiectilette-rachetS şl toate armele pentru distrugerile în massâ. ligzolTiţLî prezentată de d. Gromîko subliniază că, pe lângă instrumentarea planului Adunării Generale, Consiliul dă Securitate treime sa procedeze la stabilirea unui control inter-naţionial, care să „asigure reducerea înarmărilor şi a forţelor înarmai®“. In cursul dezbaterilor privitoare la dezarmare, Sir Hartley Shasveress (Anglia), recomandase o conferinţă gperială a dezarmârii, la care să participe toate cele 55 de naţiuni membre, peste aproximativ şase teri. Propur-.ma sovietică va fi discutată în şedinţa Consiliului de Securitate, în car© va fi prezentat pentru adoptare raportul Comisiei Energiei Atomica Acest raport continuă a da naştere de discuţii in legătură cu stăruinţa nordamericană de a se prevedea pedepse pentru inlatrarii planului de control atomic, fără ca acestea, să fie supuse vetourei Sovieticii au păstrat o tăcere absolută cu privire la acest punct, neluând parte la discuţiile din comisie, după cât se pare, tot aşteptarea instrucţiunilor dris Moscova. SCHIMB DE VEDERI INTI D. SUBSECRETAR DE STAT I. E. MAUSER H D. CGLQREL V. HARRY, SEFUL MISIUNII ECONOMICE BRITANICE IN ROMÂNIA Bucuresti, 23 (Agerpres). — In se&r% rijei de VI Decembrie, d. ministru I. G. Maurer, subsecretar de Stat la minte terni economisi aathsale, asistat de d. secretar genaral Zeiger, a avut un schimb de vederi cu d-nii W. Horry, şeful miniim, acomomice britanice în România şi Robinson, ataşat comercial. S au discutat diferite probleme economice interesând ambele ţări ________________________ Adunarea, Asociaţiei bulgaro-române din Sofia Sofia., 20. (Aserrpr&i). — Opres, spandentul Agenţiei Agerares tmîHmite: La Clubul camerei de cultură naţională din Sofia a avut loc adunrea generală, ordonată a Asociaţiei Bulgaro-Române din capitala Bulgariei Au fost de faţă vice-preşedinţii Manei adunări naţionale, d-ir. Peter Hamecov şi Dimitai Gaaxv, ministrul finanţelor; d- Xvsnatelfanov care este şi preşedinte al Asociaţiei; ministrul Bulgariei la Bucureşti; d. prof. Sava Gancvsta şi numeroşi alţa lepeeaeaaiarsţi ai vie® pontice şi culturale din Bulgaria, precum şi membrii Asociaţiei Cu aceasta ocaas, d. vasile Grisba, a ţin® o conferinţa despre „Liuben Karavelov şi intelectualitatea română ”, iar preşedintele Asociaţiei, d. mnB3t.ru Ivan Brestanov a subliniat rostul şi sa revine Asociaţiilor Bulgaro-Române din Bulgaria, secretarul general Bonev făcând darea de seamă asupra, activităţii de până acum a Asociaţiei După modificarea unor articole din statut, Adunarea a fost salutată de către vicepreşedintele Adunării naţionale, d. D. Ganev şi d. ministru Sava Ganovsidi, care a scos la evidenţa legăturile din trecut dintre cele două popoare: bulgar şi român, precum, şi colaborarea, care trebue să stea la baza raporturilor fraterne şi prieteneşti între poporul bulgar şi poporul român. D. ministru Sava, Ganovski a mai subliniat că fără o colaborare reciprocă nu poate exista prietenie şi că Asociaţiile Bulgaro-Române din , Bulgaria cari iau fiinţă actualmente in întreaga ţară trebue să se transforme într’o mişcare populară de massă. In încheere, d-sa a făcut apel la aceste aşezăminte să depună, toate sforţările pentru ajutorarea copiilor din regiunile din România bântuite de secetă. La sfârşit, s-aales noulconsiliu de conducere al Asociaţiei Bulgaro-Române din Sofia, în frunte cu d- ministru Ivan Stefanov şi cu vice-preşedintele Parlamentului d. Dimiter Ganev. Statele Unite nu vor recunoaşte nicio revendicare tritoriala in Oceanul Antarctic Washington, 28 Ilador). B. Benn Achesom, secretarul adjunct al departamentului de stat, a declarat că guvernul Statelor Unite nu recunoaşte nici o revendicare teritorială prezentată de vreo naţiune în tot Oceanul Antarctic şi că îşi rezerva dreptul de a contesta vreo revendicare similară în viitor * D. Adrison, care a făcut această declaraţie La cursul miei conferinţe de presa, a declarat că guvernul Statelor Unite nu a susţinut niciodată în mod formal şi din proprie iniţiativă vreo revendicare în această regiune. El a tăgăduit ştirile apărute în cate că departamentul de stat a protestat contra ocupării de către englezi a barei nordamericane din regiunea Golfului Margareta din Oceanul Antarctic, _____, ,____ WISE 8ENERAHSWULÜI STAUN LA FELISttTĂRILE GUVERNULUI ROMÂN Dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, a primit din partea generali- D-LTJI PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL ROMÂNIEI Dr. PETRU GEOZA DUrTTHITK'U Vă mg, Domnu!« Preşedinte, pe Dumneavoastră personal şi Guvernul Român de a primi mulţumirile simului I. V. Stalin următoarea telegramă : Hsls pentru felicitările şi urările făcut© cu ocazia aniversării zilei mele de naştere, L V. STALIN M. S. REGELE A DECORAT PE MAESTRUL EE8RB£ ENESCU RO MAREA CUCE A ORDINUlu! „SERVICIUL CREDINCIOS“ In urma succesului pe care marele campoz.iar rotrim, d. George Enescu, o obţine in turneul întreprins in America, d. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, a propus M. S. Regelui decorarea genia- Juiui muzician cu Marea Cruce a Ordinului „Serviciului Credincios”, înalta decoraţie i-a fost remisă lui George Enescu prin Legaţia României de la Washington împreună cu o scrisoare a primulii ministru. Iată şi textul scrisorii d-lui dr. Petru Groza: MAESTRE, întrucât activitatea Domniei Voastre aduce artei şi Ţârii româneşti nepreţuite servicii făcând cunoscute peste graniţa muziţi. sufletul românesc 9* P-4. ejuvmi aprecieri elogioase la adresa lor. am considerat că ei necesită ţi o recunoetere din partea noastră, a celor din Patrie. propunând. — și Majestatea Sa Regale binevoînd, a aproba — săi vi se acorde Marea. Cruce a Ordinului Serviciul Credincios*’, pe care am. plăcerea să. v*o trimit alăturat. profit de acest prilej pentru a vă face cele mai bune urări de sănătate și succes. Dr. Petru Groza ★ După succesul triumfal pe care Enescu l-a obţinut in Canada, şi Statele Unite se anunţă, imediat după întoarcerea maestrului în Europa, un turneu In Franţa ?i Anglia. CUTREMUR IN AZORE Lisabona, 23 (Rador).—Un putantr violent s*a simţit, îa ora 3.30 Sâmbătă dimineaţa, l« insula Terestra din arhipelagul Azorelor. Sîai multe cos® s'au pribuii.. dar îdctlme an «ai. i COMEMORAREA LUI I. G. DUCA Acum treisprezece ani, pe peronul gării Sinaia cădea ciuruit de gloanţele primiri ailor legionari pe%mM ministru aii ţării şi bărbat de stat IG. Duca Ţara a tresărit înfiorată, pentru, prima oară ie practica,asasinatul • pc.' i“ Mc, metodă care, timp de an de zile, avea să Însemne o pată de ruşine şi de sânge tn istoria ţârii. Asasinatele erau veaua doctrină“ care căuta, să se impună Europei, şi civilizaţiei şi care erau doar semnele prevestitoare ale marelui măcel pus la cale de repuw. nazişi din Germania Pioasa ceremonie delet Sinaia nu trebuie sd fie numai o cinstire a memoriei lui I. G. Duca, mare om politic, ziarist, orator si martir al democraţiei.; nu trebuie să. ne fie o triată lecţie a trecutului care să ne tntretină permanent vigilenţa pentru apărarea democraţiei In Miri©». D. BLUM SE DIKE LA LONDRA Leadna, 38 (B&dor). Imag News’1 anunţă că d. Blum, preşedintele consiliului de miniştri al Franţei, te va duce la Londra spre a discuta cu guvernul britanic chestiunea germană şi îndeosebi problemele Sarreului şi carboneshii din Ruhr. Cercurile oficiale declară că nu ştiu nimic în legătură cu un asemenea proeot. O IMPORTANTĂ ÎNTREVEDERE INTRE D. MINISTRU GHEORgil GIORGHIUDEJ ?10. BURTON BERRY, REPREZENTANTUL POLITIC AL STATELOR UNITE LA BUCUREŞTI Bucureşti, 28 (Agerpres). — La Ministerul EconomieiNaţionale, a avut loc în ziua de 26 Decembrie, o importantă întrevedere între d- ministru Gheorghe Gheorghiu-Dej şi d. Burton Berry, reprezentantul politic al Statelor Unite de România şi d. Hulila, secretar de legaţie. S-au examinat o serie de probleme economice. IALE ADUSE POLITICE DE PLANIFICARE A GUVERNELOR DEMOCRATICE DIN SUD-ESTUl EUROPEI Moscova. 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei ,, Francs Presse“ transmite : In a sa „Revistă Internaţională'', postul de radio Moscova aduce Sâmbătă laude politicei, de planificare aplicată de guvernele Cehoslovaciei, României, Ungariei şi Bulgariei şi critică aspru partidele din opoziţie „care în aceste ţări frânează noua politică economică“. „Calea aleasă de aceste guverne democratice — constată postul de radio Moscova. — contractează cu politica urmată de Grecia, o adevărată, pată in sildestul Balcanilor, de către un guvern reacţionar care lasă să se menţină un adevărat pericol pentru pace". După ce subliniază că teroarea nu scade in Grecia si după ce citează numărul victimelor represiunii guvernamentale, „Revista Internaţională“ reproduce lozincele organizațiunilor democratice greceşti, care au ajuns toate la concluzia că este necesar să se elibereze teritoriul naţional de trupele străine ce se mai găsesc pe ele". PROECTELE DE TRATAT CU AUSTRIA Londra, 28 CRador). — Canoe..laria americană şi cea britanică au pus la punct proectele lor de tratat cu Austria, după cum se anunţă din isvor demn de încredere Aceste proiecte, care vor fi supuse adjuncţilor miniştrilor de externe când, se vor reuni la 14 Ianuarie, sunt concepute în general in aceiaşi termeni ca şi tratatele de pace încheiate cu ţările foste satelite ale Germaniei.. Totuşi, nici proectul americani nici cel britanic nu prevăd plata unor reparaţii din partea AusPe de altă prte, cele două proecte nu vorbesc despre vreo schimbare a frontierei Austriei dinainte de 1938. La Londra se crede că nici Uniunea Sovietelor nu va sprijini revendicările iugoslave asupra unei părţi din Karibia şi că guvernul dn Viena va insista şi el asupra realipirei reginei Berchtesgaden la Austria. Ambele proecte conțin câte un articol prin care se cere suprimarea oricărei mișcări care ar tinde la un nou Anschlussbrief. NUMEROASE ARESTĂRI . BUDAPESTA Budapesta, rt (Kider). — Corespondentul Agenţiei FRADE PRESSE transmite: Nu se poate obţine nicio declaraţie oficială la Budapesta cu privire la arestarea de către secţia politică şi militară din ministerul apărării naţionale a mai multor militari. In cursulultimelor zile. Din sursă particulară te anunţă că ar fi fost arestaţi şi mai mulţi civili, printre care siun fost ministru plenipotenţiar faci în fuaeţhaaa, io sniaismul ds eccteni®, cumnatul de nationalsta te maginalul secretarului consulului britanic din Budapesta. în schimb, generalul Voros, fost ministru al apărării naţionale din guvernul din Debreţin, despre care sa spune că ar fi fost arestat, pare să fie în libertate. Fieca maghiară părtrează până acum cea mai dep.iaâ tăcere în legatură cu a-va.--, chestiune ţi, după părerea acestora, are vorba de un complot contra revoluționar sau de o provocare. " " VEDERI DIN LENINGRAD. TOT PENTRU PENSIONARI é® PALĂ D. TOMA Din primele rânduri, trebue să recunosc, că actuala oblăduire a dovedit bunăvoinţă pentru pensionari, cărora le-ia acordat aran, de sporuri, acestea atârnă însă prea puţin în balanţa greutăţilor în care se sbate. In afară de o mică parte dintre pensionari cari mai au şi alte venituri deosebit de peosite, marea lor majoritate, se sosit in ai cerie, fiind în permanenţă, ei şi familia lor, flămânzi, desbrăcaţi, plini de datorii şi pe lângă acestea rebegiţi de ger. Te miri că mai trâesc. Recunosc, că in unele legi său prevăzut diepozițiuni favorabile pentru pensionari, fasă la cel dintâi prilej, acestea au fost, respectate. Dispoditurile art. 128 din llgea pansilor din Iulie 1948, privitoare la cuantumul pensiilor, au fost eludate de însuş Ministrul autor al legii, pentru ca, pensionarii să rămână în afara sporului acordat funcţionarilor. Acesta este adevărul. Este drept, că şi pensionarii au vina lor. . Prea stau răsleţiţî în diverse asociaţuni. In loc să se unească, într’una singură. Din această cauză, acţiunea lor nu este unitară, fiind lipsită de forţa morală pe care totd'aun» o dă unirea. Am mai radical această chestiune insă : Vox clanvatis in deserte— Am mai propus — ai nu sunt singurul — să se întocmească o nouă lege a pensiilor, petemeiuri cu totul altele decât cea actuală, și în care, să se stabilească, fără putinţa vreunei interpretări sau eludări, egalizarea in totul, a pensiilor cu blanile, aşa cum de altfel, prevede, atât legea pensiilor cât şi Statutul funcţionarilor publici astăzi în vigoare, pentru ca, în viitor, orice sporuri sau indemnizaţii de orice fel, cari e’ar acorda funcţionarilor, să se acorde şi pensionarilor, aceasta cu atât, mai mult, cu cât, sumele ce urmează a li se da acestora li se aloca din reţineriile ce s'au făcut decenii întregi din salariile lor-Nu este admisibil' . ..martotu] care avea 100 lei pe lună vă 1014 şi are astăzi 131.850 lei, să fie plătit pe luna Mai 1946, ca si cum i s’ar fi dat în 1914 un salar de 9 lei pe lună, iar cel care avea 800 lei pe lună in 1914 fi are astăzi 350.000 lei, să fie plătit pe luna Mai 1946, ca si cum i s’ar fi dat în 1914 un salar de 25 lei pe lună". Ori, se ştie că cuantumul pensiilor este mai mic decât cel al salariilor. Şi, în Mai lMfl, după cum rezultă din memoriul Asoc. pensionarilor publici, prezentat Presidenţial considilului de miniştri, din care am extrasia datele de mai sus „un colonel, un profesor universitar un magistrat de la Înalta Curte de Casaţie, primeşte un salar care corespunda salariului de 20—25 lei, pe care-l avea o servitoare în 1914“, care, în afară da salariu, mai avea şi toată întreţinerea. Este ominune cum mai pot— atât ei cât şi funcţionarii — să mai trăiască, când, preţurile unora din .,alimente de prima necesitate, au crescut, în medie, de peste 20.000 ori faţă de 1914, în timp ce, salariile şi pensiile, nu au crescu decât, de 450 ori, salariile mari, şi de maximum 1300 ori, salariile mici". Şi acest calcul era valabil pentru luna Mai anul curent, adică în raport cu preţurile alimentelor de acum 7-8 luni. Astăzi, însă... Am mai propus să se legifereze mijloace practice spre a se veni ln mod efectiv în ajutorul. 'Pensionarilor. Ca, de exemplu, înfiinţarea unei „Case autonome de pensii şi ajutor', al cărei consiliu de administraţie să fie alcătuit numai din pensionari. Şi scriam atunci: ..Banul lor se cade să fie administrat de către ei". Rolul acestei „Case“, să nu se mărginească numai la stabilirea şi plata pensiilor sau la acordarea ajutorului de înmm'iântare. «A !;'prinul rând, sâ va da ordin gospodăresc, deoarece, numai astfel va putea să fie de un real şi justificat folos pentru pensionari şi familiile lor. Şi anume, propuneam : înfiinţarea unui economat central, bine şi sufiicient aprovizionat, cantine, ateliere de croitorie şi încălţăminte, o casă de împrumut cu dobânzi mici pe termene lungi care ar putea fi ajutată de Banca Naţionala, asistenţă medicală şi medicamente pe cât va fi posibil gratuit, construirea de locuinţe, sanatorii, un serviciu de înmormântări spre a se înlătura specula întreprinderilor de „pompe funebre", etc. toate acestea, temeinic organizate şi ,mai ales corect conduse, aşa cum am sens în articolul meu „pentru o fUcusede a pensiilor in ziarul „Universul ‘ din August a. c. Numai o astfel de „Casă" va putea, fi de un real folos pentru pensionari şi familiile lor." Pensionarii au bătut de nenumărate uşi. Şi bat de uluită vreme. Uneori, uşile au rămas închise şi ei s’au retras mâhniţi. Alte ori, l s'au deschis. Li s’au arătat multă bunăvoinţă. Rezultatul nu a fost însă cel aşteptat Pensionarii îşi îndreaptă, din nou nu numai rugămintea dar şi toată speranţa către aceia In mâinele cărora stă salvarea lor, prin întocmirea unei legi, care să consfinţească odată pentru totdeauna drepturile lor. Pensionarii publici sunt animaţi de ce mai bune sentimente pentru ţara şi cunosc greutăţile cu cari Statul şi ocâimiuirea de astăzi au de luptat. dacă stările totuş, în ameliorarea situaţiunei lor, care a devenit insuportabilă, este că le-a ajuns cuţitul teros. Rugămintea lor este să li se asigure un trai omenesc, o existenţă onorabilă, pentru ei, şi pentru familia lor. Prin presă — care ne-a fort de mare ajutor — s’au arătat revendicările acestora, documentându-se cu cifre dreptatea cauzei lor, prezentându-se în această prucinţă memorii , atât mânisterului finanţelor cât şi Proşidenţiei consiliului de mini©ştri, astfel că doleanţele lor sunt cunoscute. In Camera Deputaţilor, cu o caiziunea discuţiunei răspunsului la Mesaj, d. deputat Gh. Apostoli a cerut întocmirea unei nqpî legi a pensiilor. Pensionarii îi sunt recunoscători pentru sprî*, jinul ce continuă a le acorda. De altfel, drepturile Jar, mt Jf s’au contestat de nimeni, îl s'asj obiectat însă că nu sunt fonduri disponibile. Pensionarii nu pretind însă, să li se dea din alte fonduri, ci dîsL banii lor, din reţinerile, ce Ii slagig făcut, iar până când noua isgo va intra în vigoare, ea roagă, sS U se acorde întregul sport 3s ttflf. as 3 «trn râs dat fijncţionib rilor, ei, neiprimind to pr^sa# de cât 40%. Rămâne ca ministerul finanţe, lor să aibă bunăvoinţă de a ai, c&tui o oomisiune din cârd facă parte şi pensionari, care odr misiune să purceadă la, redacts** rea, proeetul de lege al. penssă* lor, ţinându-se seamă de tpadisl propunerile ce s'au făcut, prijs presa ori prin memoriile pregerat tate autorităţiiilor, oomisiunea ar putea fi prezidată de cătreş primul preşedinte al Cârtii dar conturi. Pensionarii sunt pe dsplîn te, caredinţaţi, faţă cu dreptate*, caufiei lor, nu numai că buna- voinţă nu va, lipsi, dar că se vor bucura de tot sprijinul reetorilor" un drept de a dispune întocmir.rea proectului de lege şi adom tarea îui, de la care, ei şi famă-» liile lor, aşteeptă odată cu sstten făcţia împlinirii drepturifor ted legitime, şi posibilitatea unui trai care să coresp andă exigeaţi celor aspre ale zile, şi sentimep^ tulul lor de demnitate de atât^. ori înjosit. Societatea nu va avea de cât de profitat, întrucât vor avea mijloace mai multe la îndemână ■cu atât vor putea da,umsaşătoii lor, o educaţie şi instrucţie, aum să facă din aceştia cetăţeni vrednici ai ţării. cândfi Krupp vor fi transferata in Anglia Cwdra, fS (Racisr)* — Echipamentul unditelor Krupp na fi trninferat din Germania, la începutul anului 1941, în Anglia, — scrie „Daily Express“. Ziarul su&Ihf.laini. tM aceasta va fi cea mai importantă livrare dematerial și echipeziment făcută Angliei în contul repretexțiilor. CUM SĂRBÂTORESS SUDURII SOVIETICI ANUL NOU Vacanţa de iarnă aduce şcolarilor mari şi mari din Uniunea Sovietică numeroase bucurii. Cu mult înainte de începutul vacanţelor, organele şcolare încep pregătirile pentru a dacopiilor posibilitatea de a petrece acest timp cât se poate de plăcut. In toate şcolile se organizează, în ajunul anului nou, un pom de Anul Nou, cu care prilej se fac copiilor multe surprize. Au loc festivaluri, serate pentru elevii claselor superioare, etc. Anul aceste, ca şi în aniiprecedenţi de altfel, iau parte activă la pregătiri şi oganizaţiiile sindicale. Printr'o hotărîre specială Consiliul Central al Sandicatelor din Uniunea, Sovietică a obligat sindicatele să pună la dispoziţia copiilor toate săliie cluburilor şi palatelor de cultură. Sub conducerea acestora se vor organiza ani, ca şi în parcurile oraşului şi în multe curţi ale caselor de locuit, serbări. Vor fi de asemenea organizate întâlniri ale tinerilor constructori de modele de avioane cu vestiţi constructori de avioane, conferinţe alecomtructorilor amatori de radio, întâlniri ale tinerilor naturalişti cu savanţi renumiţi şi ale tinerilor pictori pa maeştrii artei plastice- Şcolarii vot viaite muaes si es" P%Utn, rg^umenteîe Revoliuţâa şi' fesrpo d’operete arinteotontee dei ţari., Io oraşele şi coloniile raum iitereşti vor avea loc competiţîi sportive, jocuri, etc. Pentru ar®, tarii de patinaj din Moscova vor fi amenajate terenuri chiar la curţile mai menţin capitalele republicilor şi tot marile centre industrii!® se vă amenaja câte un pom de Anul Nou în pieţele centrale. O atracţie deosebită, o constătue vestitul pom d® Anul îTost care se organizează in fiecare an la Moscova, în Sala Coloanelor din Palatul Sindicatelor, trcpiîi, găsesc aci o mulţime de distracţii ingenios presentste de artişti, pictori, regîsoai, cu concursul elevilor din Moscova. Copiii vc£ putea admira â că sălile lui ,Mtel Crăciun“, camerele .Miracole lor‘‘, tablouri feerice, zeci de reprezentații, machete ale Severănopolului, Leningradului, Stalin, gradului, refăcute după războiul pustiitor. Pomul de Anul Nou din Sala Coloanelor a Palatului Sindicatelor va fi vizitat anul acesta de 135.000 copii. Numai sindicatele au alocat 3 milioane ruble pentru distracțiile separ&lor intimapui vecartelor dairesi r-ralml NoufKÎ-*'