Universul - Capitala, februarie 1947 (Anul 64, nr. 24-47)

1947-02-01 / nr. 24

Ââttâ mi * Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Ffoprietar: „UNI VERSUL11 S. A. Insert* tub Nr. 160 Trib. ţlfo* S5N ufflt 2Ctwt p«?tsaS plătită frt «oaterar conform aprobării Dir G-1© V ** t. CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BRIZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 POLITEHNICA M­UNCITOREASCA leteri­a tehnicii de pretuitin­­­dafir, viaţa celor mai mulţi din­­tre marii inventatori ai lumii, evoluţia tuturor marilor desco­periri pe cari se bazează nu numai industria, dar toate ra­murile activităţii umane, arată ca şi invenţiile­­ sine, dar mai ales îmbunătăţirile, prefacerile, adaosurile la aparate, maşini ori sisteme de lucru, au fost adoptate graţie spiritului de observaţie şi iniţiativei unora dintre componenţii personalu­lui, cari în timpul lucrului pot să-şi dea seama de realitatea practică şi tehnică şi să avizeze la perfecţionări deosebit de in­teresante. Am pu­tea cita nenumărate dovezi palpabile din câmpul murţcii româneşti, ca exemplu al ingeniozităţii, inventivităţii şi spiritului de pătrundere al lucrătorilor noştri din toate ca­tegoriile. In toate ţările mari se ţine seama de contribuţia la lumină a tuturor rotiţelor care colabo­rează la bunul mers al unei uzine, ale unei industrii, sunt ascultaţi cu atenţie toţi cei care în îndeplinirea lucrului lor au constatat posibilităţi de îmbu­nătăţiri ori simplificări tehnice, experienţa de zi la zi dovedind, chiar şi marilor ingineri, cu studii strălucite, cu pricepere şi cue tragere de inimă că su­­t detalii cari scapă agerimii lor, detalii pe cari le află delă sub­alternii lor, şi pe cari aceştia le-au constatat în timpul lu­crului. Astfel de elemente sunt puse pe primul plan al produc­ţiei înlesnindu-li-se completa­­­rea cunoştinţelor teoretice ne­cesare perfecţionării, spre a face­­parte din îndrumătorii e­­fectivi ai muncii în uzinele ori atelierele respective. Nu este vorba numai de sprijinirea ori promovarea ele­mentelor destoinice, ci progre­sul tehnic însuşi câştigă prin pregătirea mai solidă a munci­torilor cari vădesc reale cali­tăţi. Corespunde deci unei nece­sităţi de clădu­ri general, confir­mată pretutindeni, iniţiativa Frontului Democrat Universi­tar, care d­e sprijinul activ al Confederaţiei Generale a Mun­cii a pus bazele primei „Poli­tehnici muncitoreşti’’ ale cărei cursuri — pentru cei 500 de muncitori înscrişi — s’au des­chis zilele trecute la Casa Studenţească din Calea Plev­­nei. „Să primiţi această şcoală cu toată seriozitatea, pentru că ea nu este o experienţă, ci piatra de hotar, prima şcoală din su­tele de şcoli ce vor răsări pe tot întinsul ţării noastre pen­tru ridicarea intelectuală şi tehnică­­, muncitorimii” a spus între altele, d. Em. Angheliu, în numele Confederaţiei Gene­rale a Şuncii, cu prilejul fes­tivităţii deschiderii cursurilor. Pentru satisfacerea uneia din năzuinţele clasei muncitoare îmbinată cu necesitatea pro­gresului nostru tehnic nădăj­duim că ţelurile iniţiatorilor vor fi atinse,, deschizându-se perspective de perfecţionare, tuturor elementelor ce se vor distinge în vastul domeniu al tehnicei. I. V. VIZITELE DE ERI ALE d-lui MUilSfflU KAZASOV Cea de a doua­­ din programul vizitei d-hii ministru Kazasov, a fost deosebit de bogată. In cursul dimineţii, Inaltul oaspete a avut .0 întrevedere de o oră cu d. mi­nistru al Artelor, Ton Pas. D. mi­nistru Kazasov a cunoscut pe prin­cipalii conducători ai artelor din România, în domeniul teatrului,­­muzicii, plasticei şi literaturii. S’au constat şi cu acest prileej strânsele legături de prietenie dintre cele doua popoare, prietenie întărită prin tot mai rodnicele schimburi cultu­rale­ româno-bulgare. La orele 11, d. ministru Kaza­sov a făcut o vizită d-lui G. Tătă­rescu, vi­ce - pr­eşed­in­te­le Consiliu­lui de Miniştrii şi ministru al Afa­cerilor Străin®. Apoi, înaltul oas­peţi a făcut o vizită la fabrica Ma­im , unde a fost plăcut impresio­nat de manifestaţia muncitorilor pentru prietenia dintre Bulgaria şi România. După amiază, d. ministru Kaza­­sov a asistat la o gală de filme ro­mâneşti, oferită de ministerul In­formaţiilor. Seara, a avut loc o şe­dinţă festivă a Asociaţiei Româno- Bulgare prezidată de d. Mihail Sadoveanu. Au participat: d. P. Constantinescu-Iaşi, vicepreşedin­tele Camerei Deputaţilor şi vice­preşedinte al Asociaţiei ; d-nii mi­niştri Octav Livezeanu şi Ion Pas; d-nii miniştri plenipotenţiari Sava Ganovsiki şi Achile Barciami, d-nele Ganovski Şi Comstan Almeaci!­­IaŞi: părintele Gala Galaction; d. Radu Xenopol preşedintele Came­rei de Comerţ Româno-Bulgare : d. Zabrovski, d. V. Hrisicu, secre­tarul Asociaţiei; d­­. H. Maxy şi toţi pictorii români care au fost oaspeţii Bulgariei­ ; de­asemeni d-nii secretari generali George Ma­­covescu şi Ştefan Titi­; d. Profiri d. Pauncev şi alţi numeroşi mem­bri de il­uzi­­e ai Asociaţiei. D-nai M- Sadovesti şi P. Corns­­­tan­tin­escu -Tap au elogiat persona­litatea­ distinsului oaspete şi în­semnătatea vizitei d-sale în Româ­nia. D. Sava Ganovski, ministrul Bulgariei la Bucureşti şi vice­preşedinte al Asociaţiei, a dat în­­că odată asigurări de via simpatie pe care poporul bulgar o poartă ediţii român, în ajutorul căruia a venit prin acţiunea de ajutorare a copiilor, din Moldova. D. Ganov­ski a rugat pe d. ministru Kaza­sov să ducă în­ Bulgaria drept sa­lut’: „Ajutaţi poporul român aflat în nevoe !” Dl. Achile B­arciami ministrul României la Sofia, a arătat cât de mult îi este uşurată misiunea în Bulgaria, datorită înţelegerii, bunăvoinţei şi dragostei cu care e întâmpinat la această ambianţă contribuind ceel mai mult d. mi­nistru Kazasov-Viu emoţionat a răspuns tuturor d. ministru Kazasov, exprimând mulţumiri pentru buna primire şi desvoltând apoi o caldă cuvântare în care a definit temeiurile dura­bilei şi rodnicei prietenii între cele două popoare, care au un rol bine stabilit în Balcani. De aici, deosebitul interes pe care poporul bulgar îl poartă celui român, care se luptă azi cu greu­tăţi­ şi mai mari. Această prietenie este astăzi o chezăşie a solidari­tăţii şi a păcii între popoare în general. Moscova, 30, (Agerpres). — Agenţia „Tass" tramini­­te: La şedinţa Consiliului Mi­niştrilor de Externe de la New York, s'a ajuns la o înţelegere în sensul că mi­­niştrii Afacerilor Străine ai URSS, USA şi Marea Brita­ni®, vor sem­na tratatele de pace cu Italia, România, Bulgaria, Ungaria şi Finlan­da la Moscova, Washing­ton și Londra. Tratatele de pace de mai sus, au fost semnate în nu­mele Uniunii Sovietice de ministrul Afacerilor Străine al URSS, d. Molotov, la 29 Ianuarie. In cursul ceremoniei ofi­ciale de semnare a tratate­lor de pace, care va avea loc la Paris, la 10 Februarie a. c., ele vor fi deaseme­­nea semnate în numele U- S’AU SEMNAT ERI TRATATELE DE PACE LA MOSCOVA Cninii Sovietice, de către Ambasadorul sovietic în Franţa, d. Bogomolov. Pregătirile în vederea sem­nării tratatului de Pace, care se va face la 10 Februarie la Pa­ris, sunt în curs. Cu prilejul audienţii la M. S­­Regele, d. Gheorghe Tătărescu, vice-preşedintele consiliului şi miniştrii de externe, a adus la cunoştinţa Suveranului, conţi­nutul tratatului şi­ modul de a vedea al guvernului român. In a­ceeaş zi, ministrul afacerilor străine a avut o lungă întreve­dere cu d. prim­-ministru dr. Petru Groza,. In cursul dimineţii de eri d-sa a avut la minister o întrevede­re cu membrii Biroului comi­siei de politică externă a Adu­nării deputaţilor, alcătuit din d-nii: Th. Iordăchescu, preşe­dinte; Miron Constantine­scu, vicepreşedinte; Mihail Ghelme­Sofia, 30 (Radar). — Ministerul bulgar­­ de externe a primit Miercuri textul oficial al tratat­­lui de pace care va fi publicat Vineri în presă: geanu şi Alex. Mâţă, secretari. Acest birou este complectat şi cu d-nii: Eugen Dunca (Parti­dul naţional liberal); şi prof. Gh. Vlădescu-Răpoasa (partidul naţional popular). Din această comisie fac parte deci repre­zentanţi ai tuturor partidelor R. P. D.-ului. In consiliul de miniştri de astăzi, d. Gh. Tătărescu va face o expunere asupra tratatului de pace. Mâine, Sâmbătă, d. Gh. Tă­tărescu va face­ în faţa comisiei de politică externă a Camerei un expozeu asupra clauzelor a­­cestui tratat. La începutul săptămânii vii­toare delegaţia noastră, în frunte cu ministrul de externe, d. Gh. Tătărescu, va pleca la Paris, unde­­va avea loc solem­nitatea semnării tratatului. PREGĂTIRI in vederea semnării TRATATULUI DE PACE Audienţa d-lui’Gh.Tă­tarescu la M.S.Regele ANIVERSAREA CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII Festivalul de la T­eatrul Muncitoresc C. F. R. (Ciuleşti) Dri seară a fost în sala teatru­­­lui muncitoresc de la Giuleşti (C. E. R.), un festival organizat cu prilejul împlinirii a doi ani de la înfiinţarea­­Confederaţiei Genera­l­e a Muririi, înainte de începerea programu­lui, primat cu­ aplauze, a luat cu­vântul d. Gheorghe Apostol, pre­­şe­dintele C. G. M. D-sa a început prin a expune situaţia din "trecutul nu prea Sa" datpăi’bat, când muncitorimea noi avea dreptul şî libertatea să se organizeze în vederea ducerii u­­nei lupte comune de apărare a intereselor profesionale. „Astăzi a spus oratorul, situa­ţia este fundamental schimbată. Mişcarea sindicală reprezintă o puternică organizaţie a masse­­lor, const­itue un factor de mare importanţă în opera de recon­strucţie a ţării. Confederaţia cuprinde toate ca­tegoriile de salariaţi manuali şi­­ intelectualii”.­­ în continuare, d. Apostol, a e­­­gumenit realizările Confederaţiei şi apoi a subliniat că, aceasta, şi-a putut desfăşura activitatea, -datorită libertăţilor­­acordate po­porului de către un guvern de­mocrat. A încheiat spunând că, munci­torimea, de toate categoriile se află strâns unită pentru apărarea democraţiei, convinsă că prin e­­fortul tuturor, greutăţilor­ econo­mice actuale vor fi învinse,­iar cuceririle de ordin social şi eco­nomic ale salariaţilor vor fi des­­voltate. * A urmat: programul artistic prezentat de­ echipa teatrului, cât şi de o seamă­­de echipe sindicale Tot ori, în aproape toate între­prinderile comerciale şi indus­triale din Capitală şi din provin­cie, s-au­­organizat festivaluri pentru cea de a doua aniversa­re a C. G. M. LA MINISTERUL EDUCAŢIEI In prezenţa majorităţi funcţionia­­rilor superiori şi inferiori din di­feritele direcţii şi de fruntaşii mişcării sindicale a departamen­tului educaţiei naţionale, s-au săr­bătorit ieri împlinirea a doi ani de la înfiinţarea Confederaţiei ge­nerale a Muncii. Au rostit cuvântări d-nic : secre­tar general Mitrescu, director Ju­ra, preşedintele Sindicatului şi Po­­pescu-Nehoiaşd, secretarul Sindi­catului uvând viaţă lungă şi rod­nică Confederaţiei generale a Muncii care coordonează lupta pentru apărarea intereselor salari­aţilor de la noi. LA UZINELE „MALAXA” La Uzinele Malaxa au vorbit d. Dumitru Zaharia preşedintele U­­niunii Sindicatelor Mertalo-Chimice, d. Radovamovici, preşedintele Co­misiei Locale şi d. Dumitru Să­­racu din partea Confederaţiei Ge­nerale a Muncii, cari au arătat că prin crearea Confederaţiei Gene­rale a Muncii au fost înmanunchi­­aţi într’o singură organizaţie toate forţele din câmpul muncii­ A ura­t apoi un program Artis­tic, după care a rulat un film •. La Atelierele Ştefan cel Mare al S. T. R. a luat cuvântul d. Stroia, vicepreşedintele Confederaţiei Ge­nerate a Muncii. A urmat apoi un program artis­tic şi film. La fabrica F­enix, în faţa tutu­ror Comitatelor de întreprinderi din Sectorul III Albastru au vor­bit d. Carcaliu din partea Confe­deraţiei Generale a Muncii şi d. Ghimişescu din partea Comisiei Locale-A urmat un program artistic executat de echipele culturale ale fabricilor Phenix şi Schmidt şi un film. ❖ S’a mai ţinut asemenea meeting­­uri la: Monetăria Naţională, Hel­vetia, Imprimeria Naţională, etc. D. PROF. ING. N. PROFIRI, MINISTRUL COMUNICAŢIILOR VORBEŞTE PRESEI DESPREA DOUA O PROBLEMĂ ATENOISPORTILOR Primind pe reprezentanţii presei, d. prof. ing. N. Henri, ministrul comunicaţiilor, a găsit necesar sa explice stările prezente de lucruri privitoare la transporturi Şi la alte probleme în legătură c­u acest mi­nister. PREOCUPĂRI PREZENTE Cea mai de seamă preocupare actuală a guvernului, a precizat d. ministru Profiri este problema ali­mentară şi aprovizionarea regiuni­lor înfometate. Această grea operaţi­e este condi­ţionată de buna funcţionare a mijloacelor de transport, în special cea feroviară. C. F. R. este princi­pala unitate, care se achită complet de sarcina de a transporta cerea­lele ce sosesc din străinătate, prin vestul ţării, in partea de Răsărit,­ In Moldova. Transporturile de mărfuri şi cereale s’au executat cu­ toate greutăţile întâmpinate din cauza gerului năprasnic — până la — 30' şi a marei cantităţi de zăpa­dă căzută pe întreaga reţea a că­ilor ferate. Gerul a pus la grea încercare locomotivele, uzate în mare parte şi necesitând un plus de combus­tibil lichid, a cărui producţie scade simţitor, deci Şi cotele aferente că­ilor ferate.­­ NECESITATEA REDUCERII TRA­FICULUI DE CALATORI Pentru a asigura totuşi buna Circulaţie a transporturilor de ce­re­a­le şi­ mărfuri — cu toate ad­versităţile întâmpinate — a fost nevoie să se reducă traficul de călători. Prin reglementarea condiţiilor de călătorie şi 3. pazei vagoanelor de către însoţitori şi jandarmi c. f. r. se tinde la o circulaţie mai civilizată şi asigurarea bunurilor c.f.r., care sunt avuţie naţională. ÎNDREPTĂŢIREA SPORURILOR TARIFARE După cum se ştie la C. F R. după majorarea tarifelor de cală­tori cu 300 mi*, acelaşi spor se va aplica şi la transportul mirtu­rilor­, de la 1 Febr. a. c. A fost necesar acest spor, pentru că anul trecut căile ferate au­ avut un deficit de 300 miliarde lei, îngreunând astfel cheltuelile curente de întreţinere şi cele de noui investiţii. Ori, defici­tul suportat de stat, cade în sarci­na tuturor cetăţenilor şi credem că se cuvine, ca ei să fie suportat în prima linie de acei ce beneficiază de­ transport. Şi apoi tarifele noas­tre erau derizorii, faţă de cel­e ale altor ţări. Aceleaşi argumente rămân vala­bile şi pentru sporur­ile tarife ce s’a proectat pentru serviciile poş­tale şi de telefon. După cum se ştie, la telefoane s’a introdus şi controlul convorbi­rilor, astfel ca plata să fie în ra­port cu consumul efectuat, statis­ticele arată că în timp ce în stră­inătate se înregistrează 2­3 con­vorbiri zilnice, la noi s-au marcat 10 convorbiri în medie la parti­culari şi 18 la comercianţi. Nouile sporuri vor asigura buna întreţinere şi funcţionare a servi­ciilor. activitatea altor servicii Ministerul comunicaţiilor mai tutelează societăţile : a) Sovrom-Transport,­ care cu motonavele Ardeal şi Transilvania, ce fac curse lungi şi transoceanice, aduc anual un venit de 150.090 do­lari, cu care se port cumpăra noui vase, remorchere, etc. b) Tars, serviciul de aviaţie ci­vilă, ce aduce reale servicii nece­sităţilor de transport rapid şi c) Rata, transportul pe şosele cu autocamioanele, pe lângă cele 6 maşini cu remorcă, alte 6 autoca­mioane noui vor completa cărăuşia pe linia Buc.-Praga, utilarea lor fiind foarte rentabilă. LUCRĂRI NOUI Anul acesta se vor termina şi vor­ fi date circulaţiei, în primăvară linia Craiova-Bucureşti, care va deservi câmpia grânară a Dunări, până la finele anului linia Bum­­beşti-Livezeni, care va deservi ba­zinul carponifer Petroşani-Lupeni şi va stabili o legătură directă a lui cu vechiul Regat. Este protejată exec­rificarea li­niei Bucureştii-Ploeşti-Braşov şi vor fi utilate minele de lignit a căilor ferate de la Filipeşti pentru transformarea pe loc a cărbunelui în energie electrică, uşor de tran­sportat, în timp ce cărbunele — material eftin — ar îngreuna tran­sportul şi ar mări costul lui, despre salariaţi Trecând la problema muncitori­lor, tot atât de actuală, d. prof. ing. Profiri, ministrul comunicaţi­ilor, a ţinut să acceentueze că sa­lariaţii duc o viaţă foarte grea, cu lefuri mici şi sub nutriţi. Cu toate acestea, întregul personal pendinte de acest minister face eforturi de muncă ce trebuesc subliniate. Mun­ca ceferiştilor este grea şi binecu­noscută de toată lumea. Prost sa­lariaţi ei sunt mereu la datorie şi fac jertfe ce nu pot fi neluate în seamă. La Poştă avem telegrafişti carii lucrează cu aparate vechi ■’ uzate şi totuşi îndeplinesc servi­ciul cu o sârguinţă ce îi pun în fruntea telegrafiştilor din lumea întreagă. Siindicatele — Uniunea salariaţi­lor C. C. R. — P. T. T. şi P. C. A. — dau un sprijin serios ministeru­lui lucrând cu ele d­in cea mai per­­fectă armonie. MASIV AJUTOR PENTRU CEFE­RIŞTI DE LA UNGURI Ministerul comunicaţiilor din Budapesta­ şi­­direcţia gemetrală a căilor ferate — M. A. V. — ară­tând solidar­atea lor Şi prietiiema faţă de imui­citorii ceferişti, în vre­murile grele ce străbatem, au do­nat tot t’rti. de alimente: 10 va­goane porumb, 3 vagoane fasole şi­ 3 vagoane zahăr, care a şi sosit. Până la finele lunii Februarie vor sosi în total 100 vag. porumb. BO— 80 vag. fasole şi 20—30 vag. zahăr. Este un gest — a precizat d. mi­nistru — care trebue apreciat la justa valoare şi ţin, ca şi pe aceas­tă cale a presei, nu numai să aduc la cunoştinţa opiniei publice de la noi faptul, dar să şi exprim d-lui ministru al comunicaţiilor din Bu­dapesta şi căilor ferate­­maghiare mulţumirile mele şi ale întregului personal, care va beneficia de acest d­ar­ şi nu îl vor uita nicio­dată. REORGANIZAREA CORPULUI TEHNIC In privinţa situaţiei inginerilor, ţin să fac o remarcă. In­­ultimii ani, nici un inginer -tânăr nu a mai solicitat post în direcţiile pendinte de acest minister. La C. F. R. nu s’a mai făcut de 2 ani nici o nu­mire nouă de inginer­ La P. C. A- serviciile sunt ameninţate cu de­zorganizarea, din aceeas­tă cauză. Nici chiar bursierii şcoalei Poli­­technice nu îşi mai respectă anga­jamentele luate faţă de instituţiile care le-au servit burse, pentru a-i­­ avea ca salariaţi după absolvire. Preferă să achite costul burselor şi să se angajeze aiurea, la particu­lari. Aceasta din cauza proastei sala­rizări, la Stat. Dar serviciile tehni­ce suferă şi starea de lucruri ac­tuală nu poate dăinui, periclitând activitatea tehnică a instituţiilor. De­­ aceea se impune o nouă salari­zare, ca prin roadele muncii ingi­nerilor să li se asigure existenţa. In aceiaşi ordine de idei, de acord cu colegul meu de la minis­terul lucrărilor publice,­i minis­tru Gh. Vântu, am proectat o nouă organizare a corpului tehnic, de toate Categoriile — ingineri diplo­maţi, arhitecţi, agronomi, conduc­tori, maeştri, etc. Când proectul va fi terminat, împreună cu d. mi­nistru Vântu, vi-l vom înfăţişa sub toate aspectele lui. În încheiere, d. ministru N. Pro­firi, după ce a răspuns diferitelor întrebări ce i-au fost puse, a mul­ţumit ziariştilor pentru interesul ce poartă acestui departament şi tuturor problemelor de interes pu­blic şi i-a asigurat de un contact cât mai strâns, pentru că cetăţenii să fie precis informaţi asupra tu­turor chestiunilor ce îi preocupă C. FULGA Situaţia agricolă se prezintă in general mult mai bună decât anul trecut Ministerul agriculturii comu­nică următoarele date asupra si­tuaţiei agricole pe ultima săptă­mână : Timpul s’a menţinut în gene­ral rece şi cerul acoperit. A nins în toată ţara 10,30 cm. Dela 13—19 Ianuarie tempera­tura a varialt între mediile de + 3,6 şi —11,9 gr.,, iar dela 30-26 I Ianuarie între—1,9 şi 23 grade. Câmpul este pretutindeni aco­perit cu zăpadă în grosime de 25—45 cm., in Otto**’ '. Mvr.tepia şi Moldova, 20—30 cm. în Tran­silvania şi 5—15 cm. în Dobro­­gea. Solul este în general nein ghe­ţari putând absorbi astfel apa re­zultată din topirea zăpezii şi spo­­rirea rezervelor de umiditate. In această privinţă situaţia se prezintă In general mult mai bună decât anul trecut, mai ales în regiunile din Estul ţârii. Semănăturile de toamnă apă­rate de zăpada se menţin bine. Starea vitelor este bună in 25 judeţe, mediocră, în 6 judeţe iar in 21 judeţe vitele sunt slabe. Repartizarea porumbul­ui sosit in Iugoslavia Timişoara- 30 (Agerpres).­­ Conform convenţiei încheiată cu guvernul iugoslav, am obţinut din partea Iugoslaviei 2000 vagoane de porumb. Până în prezent au sosit din cele 2000 vagoane de porumb 10.937.100 Ugr. care au fost repar­tizate astfel: 5.488.840 kgr. au fost repartizate Capitalei, 507.320 kgr. Manutanţei Bucureşti, 302.280 kgr Cooperativei CFR, diferitelor ma­nutanţe din ţară 143.290 kgr. vi 302.280 kgr. următoarelor judeţe: Bacău ,131.930 kgr.; Baia 30.730 kgr.; Botoşani 223.120 kgr.; Braşov 61.700 kgr.; Brăila 40.820 kgr.; Buzău 154.990 kgr.; Ciuc 60.110 kgr.; Co­­vurlui 234 CIO kgr.; Câmpulung Bu­covina 107.080 kgr.; Dorohoi 159.250 kgr.; F­ălciu 113.020 kgr.; Iași 285.920 kgr.; Muscel 59.210 km.; Neamț 107.550 kgr.; Odorhei 114.710 kgr.; Prahova 119.620 kgr.; Putna 14.440 kgr.; Rădăuți 91.000 kgr­.; Râmnicul Sărat 12. 810 kgr.; Râmnicul Vâl­cea 65.390 kgr.; Roman 26.640 kgr.; Severin 60.130 kgr.; Suceava 90.490 kgr.; Tecuci 131.570 kgr.; Treisca­­une 114.280 kgr.; Tulcea 39.630 kgr.; Tutova 120.620 kgr.; şi Vaslui 192.250 kgr. Transporturile de po­rumb au fost însoţite de gărzile militaree ale garnizoanei Timişoara până la destinaţie, fapt care este confirmat de telegramele zilnice ce se primeşte Oficiul Economic judeeţean de la destinatari. CÂND SE VOR REDESCHIDE ŞCOLILE Toate Universităţile, Politeh­­nicile, Acade­m­iie comerciale şi Şcolile de învăţământ Superior din ţară, care şi-au amânat re­deschiderea cursurilor, vor în­griji să le redeschidă neapărat pe ziua de Luni 3 Februarie a. c. De asemenea, toate şcolile pri­ma­r și secundare din Capitală, se redeschid 1­­3 Februarie a. c. Hr, 2. Sâmbătă 1 februarie 1941! % Pagini APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE DIRECȚIE EXPUNERILE REPREZENTANŢILOR AUSTRIEI IN FATA ADJUNCŢILOR Londra. 30 (Radar). — Impor­tanţa completei restaurări a in­dependenţei Austriei şi întărirea tra­di­ţiilor democratice în rându­rile poporului austriac au fost principalele două purtet­e subli­niate de d. Leopold Figl, Cance­larul Austriei, în cuvântarea să ţinută joi în faţa adjuncţilor miniştrilor de externe. Subliniind că este pentru pri­ma dată după eliberarea Euro­pei când şeful guvernului aus­triac vorbeşte la o conferinţă in­ternaţională, d. Figil a exprimat Marilor Patru recunoştinţa po­porului austriac. In prezent, Austria luptă pen­tru câştigarea bătăliei econo­mice. Cancelarul Austriei a arătat că nazismul s-a infiltrat în Ger­mania cu mult înainte de An­schluss şi a subliniat apoi că este necesară o Austrie democrată în centrul Europei. Dealtfel, Aus­tria a dat totdeauna dovadă de democraţie. D. Fisil a repetat încă o dată so­lemn declaraţia din 21 Aprilie 1945, proclamând separarea Aus­triei de Reichul german. In prezent, poporul austriac este încredinţat că îşi va recâş­tiga complet libertatea, recunos­cută încă de multă vreme de Marii Patru. Delegaţia austriacă va mai fi ascultată şi Vineri, dând posibi­litate adjuncţilor să pună unele întrebări. D. dr. Gruber, ministrul de externe al Austriei, care a vor­bit după Cancelarul Figl, a sub­liniat următoarele puncte din memoriul austriac: X. Că preambulul tratatului cu Austria trebue să recunoască sta­tutul Austriei ca ţară eliberată şi trebue să menţioneze ajutorul austriac dat aliaţilor în timpul capitulării germane. 2. Că validitatea plebiscitului din 1920 din Carin­thia, prin care populaţia şi-a afirmat hotărîrea să fie austriacă, trebue să fie recunoscut; D. Gruber a subliniat că în perioada dintre cele două răz­­boae mondiale, Austria şi Dane­­marcă au fost singurele două naţiuni împotriva cărora nu s’au produs plângeri ale minorităţii; 3. Că trebue să se recunoască formal inexistenţa bazelor etnice pentru cererile iugoslave în Sty­ria şi că nu s’a primit nici­ o plângere dela croaţii din Bur­genland. 4 Armata austriacă este nece­sară pentru scopuri defensive. 5. Deşi Austria nu a făcut nici o cerere economică împotriva Germaniei, stocul de aur al Băn­cii Austriei trebue înapoiat şi proprietatea identificabilă dea­­semeni înapoiată. Londra 30 (Radar). — Cel puţin jumătate din memeriul guvernului austria prezentat ajuncţilor speciali pentru Austria în cursul zilei de joi, este format de un răspuns amă­nunţit la revendicările teritorial® ale guvernului iugoslav faţă de Austria, despre care se spune un memoriu că ele ,,trebuesc respinse în întregime“. Memoriul austriac prezintă urmă­toarele motive ale cererii sale : 1. ,,Provincia Carintiei cons­titue” o unitate istorică, econo­mică, de comunicaţii şi culturală, ce ar putea fi ruptă doar în de­trimentul întregei republici austri­­ace’’. 2- T-1 Majoritatea covârşitoare a populaţiei Carintiei. Inclusiv rea, mai mare parte a locuitorilor nis vorbesc limba slovenă, doreşte oft Caritia să rămână o unitate . 3. — Chestiunea a fost rezolvA*ă prin plebiscitul din 1930 ce a avil loc sub control internaţional. In timpul dintre 1920 şi 1938 —i se spune în memoriu — Austria a garantat privilegii speciale persoa­­neior vorbind limba slovenă şi aso­­ciaţiilor lor naţionale. „Austria, as­proape neînarmată, nu a fost ni­ci­­ odată In stare să plănuiască o po­­litică agresivă împotriva iugosl­a­viei. Frontiera austro-iugoslavă a fost una dintre cele mai liniştite din Europa”. In memoriu se afirmă că în aijii dinainte de Anschluss vechea lu­­goslavia a încurajat și a sprijinit politica agresivă a Germaniei nar­ziste împotriva Austriei. „Cârdăşia dintre Iugoslavia şi Germania na­zistă era in floare în 1937, după cum rezultă din telegramele diplo­matice ce au fost date de curând publicităţii”, adaugă memoriul. Fostul prim ministru iugoslav Mi­lan Stoiadinovici, promisese lui Hitler că nu va creia nici o difi­cultate în legătură cu Anschwiss-ul. Respingând orice intenţie de a face răspunzător actualul guvern iugoslav de activitatea unui guvestru anterior, memoriul precizează : „Principiul răspunderii colectivi­­tăţii pentru acţiunea anumitor divizi nu ar trebui să fie atens numai față de poporul austriac în detrimentul lui”. ■ ind­licajj ic 4 UN COMUNICAT Al GUVERNULUI BELGIAN Bruxelles, 30, (RiadOir). — Gu­vernul belgian, printr un comu­nicat adresat presei, a adus la cunoştinţă vederile sale cu privi­re la tratatul de pace cu Austria. Se subliniază necesitatea ca Austria să fie independentă atât din punct de vedere politic, cât şi economic. Ar trebuii să fie restabilită libertatea schimburilor şi a comunicaţiilor pentru ca ţări ca Belgia să poată relua cu Aus­­tria relaţiile normale. Guvernul belgian cere in sfâr­şit să­ fie admis să participe la elaborarea tratatelor şi îşi rezetr­­vă dreptul de a transmite ulte­rior informații mai ample. . MEMORIUL PREZENTAT DE ITALIA Londra, 30 (Rador). — Memoriul prezentat de Italia adjuncţilor mi­niştrilor de externe justifică cere­rea ei de a participa la elaborarea tratatelor dee pace cu Germania pe următoarele motive: 1. — Italia a fost în război cu Germania de la, 13 Octombrie 1943 şi a contribuit la victoria Naţiunilor Unite, după cum s’a recunoscut de către consiliul miniştrilor de exa­terne . 2. — Tratatul cu Germania va­ avea o mare importanţă în ce pri­­veşte viitoarea redresare a Europei în care Italia, datorită poziţiei ei geografice şi politice, este vital in­a­teresată. 3. Importanţa pieţelor de pro­­ducţie­­şi consum din Europa cena­trată pentru economia italiană. DESACORD INTRE ADJUNCŢI CU PR­IVIRE LA CEREREA ALBANIEI DE­ A LUA PARTE LA CONFERINŢA D­E PACE C1J GERMANIA Londra 30 (Radar). — In şedinţa de Miercuri d­upă amiază a adjunc­ţilor miniştrilor de externe pentru Germania s’a înregistrat un deza­cord în legătură cu propunerea so­vietică de a se include Albania printre ţările ce urmează să ia par­te la viitoarea conferinţă de pace cu Germania, Sir William Strang (Anglia) şi d. Robert Murphy (Statele Unite) s-au opus includerii Albaniei prin­tre ţările ce urmează a fi consul­tate, in vreme ce d. de Murville (Franţa) a sprijinit cererea alba­neză şi a cerut ca propunerea să fie referită miniştrilor de externe când se vor întruni în Martie la Moscova. Adjuncţii au început discutarea planului sovietic privitor la proce­dura în legătură cu incheerea tra­tatului de pace cu Germania după ce a ascultat o declaraţie făcută de d. Agrnides (Grecia) în legă­tură cu cererile de reparaţii ale ţării sale de la Germania. Planul sovietic, se aseamănă cu procedura în legătură cu primele cinci tratate de pace cu Italia, Ro­mânia, Bulgaria, Ungaria şi Fin­landa in baza căreia textele au fost redactate provizoriu de Marii Pa­tru, desbătute la conferinţa de pace plenară şi reinapoiate Mari­lor Patru pentru redactarea lor în mod definitiv. Planul sovietic propune ca prin­tre ţările aliate mici ce vor fi in­vitate la conferinţa de pace să fie şi Albania. D. Feodor Gusev (URSS) a spri­jinit energic cererea Albaniei, stă­ruind asupra faptului că aliaţii au căzut de acord că Albania are dreptul să adere la tratatul de pace cu Italia Şi că conferinţa re- e­paraţiilor a recunoscut Albaniei­­ dreptul de a primi reparaţii de la Germania. * El a stăruit deasemeni şi asupra faptului că Consiliul miniştrilor de externe nu a pus în discuţie drep­tul Danemarcei, care nu a luptat in mod activ contra Germaniei, de a fi consultată in legătură cu tra­tatul de pace cu Germania când Auslia a insistat în această pri­vinţă. Delegatul francez a sprijinit pro­punerea sovietică, dar a precizat că este de părere că ea ar trebui să fie referită miniştrilor de externe. Adjuncţii Angliei, Statelor Unite şi Franţei au criticat planul sovietic pe motivul că el nu prevede un scop suficient pentru consultarea puterilor aliate mici, înainte de a discuta planul pro­cedural sovietic, adjuncţii au dis­cutat cererile de reparaţii ale Gre­ciei de la germani. Delegatul sovietic a arătat că este în dezacord total cu cererile de reparaţii greceşti. Delegatul grec a spus că soco­teşte că Germania trebue să res­­titue echipamentul şi obiectele de artă luate din ţara sa. A TREIA NOTA FRANCEZA CU PRIVIRE LA RUHR Paris, 20 (Rader­. — Referin­­du-se la cea de a treia notă a gu­vernului francez cu privire la Ruhr, purtătorul de cuvânt al Quai d’Orsay-ului a precizat că această notă în mod intenţionat omite să facă vreo referinţă spe­cială la „separarea politică” a Ruhrului de Germania. Aceasta nu înseamnă însă că guvernul francez şi-a schimbat părerea că este de dorit ca Ruhrul să fie se­­parat politiceşte de restul Ger­maniei. Purtătorul de cuvânt a adăugat că noua notă are drept scop nu­mai să ofere o bază practică pen­tru discuţiile de la Moscova, lă­sând ca problemele controversate să fie ridicate şi, apărate de fie­care aliat atunci când conversa­ţiile de la Moscova vor începe în­­tr’adevăr. Punctul de vedere francez con­tinuă a fi cel de până acum şi anume că planul francez cu pri­vire la Ruhr va fi cât se poate Ruhrid rostui de eficace în cazul când Ru este separat politiceşte de Germaniei. Dacă aliaţii cad acord in ce priveşte organizarea^ Germaniei intr’o serie de state federate în locul unui Reich uni­­tar având capitala la Berlin, s’ar putea ca francezii să considere Ruhr­ui drept unul din aceste state federate —­ supus însă con-« trolului internaţional. ! MERSUL VREMII Situaţia atmosferica in România, la ora 8 : Massele de aer arctic, împinse de maximul barometric continental, sub a cărui influenţă se află şi astăzi ţara noastră, au menţinut tempera­tura scăzută, cu cerul mai mult va­riabil. terestrun­ea atmosferică, staţionară, este cuprinsă între 773 mm. la Cluj şi 762 mm la Satu-Mare, iar tempe­ratura este cuprinsă între —8 gr. la Reşiţa şi —28 gr. la Sibiu. In ultimele 24 ore, cerul a fost va­riabil, mai mult senin în Ardeal şi pe litoralul Mării Negre, iar restul mai mult acoperit, cu ninsoar­e pe alocuri. Temperatura cea mai ridicată din cursul zilei de ori a oscilat intre —2­­ gr. la Caransebeş şi Reşiţa şi —14 gr. la Iaşi şi Roman, iar cea mai cobo­­rîtă temperaturi din timpul nopţii a atins valorile limită de —28 gr. la sibiu şi —9 gr. la Reşiţa. BUCUREŞTI-BANEASA ora 13 Cerul noros. Presiunea atmosferică 768 mm. Temperatura aerului —15 gr. umiditate, 80%. Vânt de la Est cu 15 km. pe oră. Temperatura maximă în aer, —5 gr şi pe sol, 0 gr., iar temperatura maximă din cursul nopţii, în aer, —22 gr. şi pe sol, —17 gr. Grosimea stratului de zăpadă, 41 cm. TIMPUL PROBABIL DE AZI Presiunea atmosferică in scădere cu 1—2 mm. Cerul mai mult acope­­rit în SE ţării, iar în Ardeal, vartas bil. Vânt dela NE cu 5—25 km. La oră. Temperatura staţionară. Ninsoara pe alocuri. Situaţia liniilor C. F. R. In urma eforturilor depuse de că­­tre organe!« efr- însărcinate cu supravegherea bunului mers al tre* nurilor şi a echipelor special© trimise in .'.­.'.or, majoritatea linii* lor blocate de zăpadă au fost cură*­ţite, astfel că au mai rămas înză*­pezite numai liniile secundar© Medgidia-Tulcea, Făurei-Mazăreni, şi Mărăşeşti-Panciu care vor fi re­date circulaţiei in cel mai scur­i timp. GER NĂPRASNIC IN ÎNTREAGA EUROPĂ Londra, 30 (Rador). ,— Marele ger abătut asupra Europei a continuat joi, condiţiunin­e arcti­ce prevalând pe întregul conti­nent şi în insuleie britanice. Partea de sud şi de sud-vest a Angliei a fost bântuită de vis­cole năprasnice, zăpada căzută ajungând prin unele locuri până la înălţimea de 2 metri. Tamisă a îngheţat din nou la Windsor, după ce ghiaţa de pe ea fusese spartă cu o zi înainte de vase speciale. Şi la Cambrid­ge, râul Cam a îngheţat, tempe­ratura ajungând la 15 grade sub zero. Două vapoare nu au putut pă­răsi toi piortul Poole, pentru a pleca spre Singapore, din cauza condiţiunilor imposibile. Şi în Germania, ghiaţa de pe râul Werra, din Turingia, a tre­buit să fie spartă cu dinamită. Traficul de pe fluviile şi cana- l­urile Europei a fost întrerupt cu desăvârşire. Navigaţia pe Rin a încetat şi ea. In Or­a’’a şi Franţa de nord, şlepurile încărcate cu cărbuni au înţepenit în ghiaţa canaturilor, iar din portul Nantes, de pe coa­sta atlantică a Franţei, nic­iun vapor nu a putut eşi în larg. La Paris, foarte mulţi oameni şi-au petrecut noaptea prin ga­leriile trenului metropolitan, ne­­având cu ce să-şi incălzească lo­­cuinţele şi, după o noapte pe­trecută în asemenea condiţiuni, ei s’au deşteptat pentru a afla că s’au introdus noui restricţiuni la distribuirea proviziilor di« com­bustibil, de electricitate, gaz şi alimente, din această cauză şcoa­­lele fiind închise. Totuşi, în Norvegia, la Oslo temperatura nu a scăzut în cursul nopţii de Miercuri spre Joi sub 26,4 grade Fahrenheit. 55 persoane moarte la Berlin din cauza frigului Londra, 30 (Rador).­­ Postul de radio Hamburg a anunţat că pernă la data de 15 ianuarie la Berlin muriseră din cauza frigului 55 persoane. Alte peste 220.000 persoane au trebuit să intre in tratamentul medicului din cau­zai degeraturilor.

Next