Universul - Capitala, februarie 1947 (Anul 64, nr. 24-47)
1947-02-01 / nr. 24
Ââttâ mi * Pagini Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Ffoprietar: „UNI VERSUL11 S. A. Insert* tub Nr. 160 Trib. ţlfo* S5N ufflt 2Ctwt p«?tsaS plătită frt «oaterar conform aprobării Dir G-1© V ** t. CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE Şl TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BRIZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 POLITEHNICA MUNCITOREASCA leteria tehnicii de pretuitindafir, viaţa celor mai mulţi dintre marii inventatori ai lumii, evoluţia tuturor marilor descoperiri pe cari se bazează nu numai industria, dar toate ramurile activităţii umane, arată ca şi invenţiile sine, dar mai ales îmbunătăţirile, prefacerile, adaosurile la aparate, maşini ori sisteme de lucru, au fost adoptate graţie spiritului de observaţie şi iniţiativei unora dintre componenţii personalului, cari în timpul lucrului pot să-şi dea seama de realitatea practică şi tehnică şi să avizeze la perfecţionări deosebit de interesante. Am putea cita nenumărate dovezi palpabile din câmpul murţcii româneşti, ca exemplu al ingeniozităţii, inventivităţii şi spiritului de pătrundere al lucrătorilor noştri din toate categoriile. In toate ţările mari se ţine seama de contribuţia la lumină a tuturor rotiţelor care colaborează la bunul mers al unei uzine, ale unei industrii, sunt ascultaţi cu atenţie toţi cei care în îndeplinirea lucrului lor au constatat posibilităţi de îmbunătăţiri ori simplificări tehnice, experienţa de zi la zi dovedind, chiar şi marilor ingineri, cu studii strălucite, cu pricepere şi cue tragere de inimă că sut detalii cari scapă agerimii lor, detalii pe cari le află delă subalternii lor, şi pe cari aceştia le-au constatat în timpul lucrului. Astfel de elemente sunt puse pe primul plan al producţiei înlesnindu-li-se completarea cunoştinţelor teoretice necesare perfecţionării, spre a faceparte din îndrumătorii efectivi ai muncii în uzinele ori atelierele respective. Nu este vorba numai de sprijinirea ori promovarea elementelor destoinice, ci progresul tehnic însuşi câştigă prin pregătirea mai solidă a muncitorilor cari vădesc reale calităţi. Corespunde deci unei necesităţi de clăduri general, confirmată pretutindeni, iniţiativa Frontului Democrat Universitar, care de sprijinul activ al Confederaţiei Generale a Muncii a pus bazele primei „Politehnici muncitoreşti’’ ale cărei cursuri — pentru cei 500 de muncitori înscrişi — s’au deschis zilele trecute la Casa Studenţească din Calea Plevnei. „Să primiţi această şcoală cu toată seriozitatea, pentru că ea nu este o experienţă, ci piatra de hotar, prima şcoală din sutele de şcoli ce vor răsări pe tot întinsul ţării noastre pentru ridicarea intelectuală şi tehnică, muncitorimii” a spus între altele, d. Em. Angheliu, în numele Confederaţiei Generale a Şuncii, cu prilejul festivităţii deschiderii cursurilor. Pentru satisfacerea uneia din năzuinţele clasei muncitoare îmbinată cu necesitatea progresului nostru tehnic nădăjduim că ţelurile iniţiatorilor vor fi atinse,, deschizându-se perspective de perfecţionare, tuturor elementelor ce se vor distinge în vastul domeniu al tehnicei. I. V. VIZITELE DE ERI ALE d-lui MUilSfflU KAZASOV Cea de a doua din programul vizitei d-hii ministru Kazasov, a fost deosebit de bogată. In cursul dimineţii, Inaltul oaspete a avut .0 întrevedere de o oră cu d. ministru al Artelor, Ton Pas. D. ministru Kazasov a cunoscut pe principalii conducători ai artelor din România, în domeniul teatrului,muzicii, plasticei şi literaturii. S’au constat şi cu acest prileej strânsele legături de prietenie dintre cele doua popoare, prietenie întărită prin tot mai rodnicele schimburi culturale româno-bulgare. La orele 11, d. ministru Kazasov a făcut o vizită d-lui G. Tătărescu, vice - preşedintele Consiliului de Miniştrii şi ministru al Afacerilor Străin®. Apoi, înaltul oaspeţi a făcut o vizită la fabrica Maim , unde a fost plăcut impresionat de manifestaţia muncitorilor pentru prietenia dintre Bulgaria şi România. După amiază, d. ministru Kazasov a asistat la o gală de filme româneşti, oferită de ministerul Informaţiilor. Seara, a avut loc o şedinţă festivă a Asociaţiei Româno- Bulgare prezidată de d. Mihail Sadoveanu. Au participat: d. P. Constantinescu-Iaşi, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor şi vicepreşedinte al Asociaţiei ; d-nii miniştri Octav Livezeanu şi Ion Pas; d-nii miniştri plenipotenţiari Sava Ganovsiki şi Achile Barciami, d-nele Ganovski Şi Comstan Almeaci!IaŞi: părintele Gala Galaction; d. Radu Xenopol preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Bulgare : d. Zabrovski, d. V. Hrisicu, secretarul Asociaţiei; d. H. Maxy şi toţi pictorii români care au fost oaspeţii Bulgariei ; deasemeni d-nii secretari generali George Macovescu şi Ştefan Titi; d. Profiri d. Pauncev şi alţi numeroşi membri de iluzie ai Asociaţiei. D-nai M- Sadovesti şi P. Cornstantinescu -Tap au elogiat personalitatea distinsului oaspete şi însemnătatea vizitei d-sale în România. D. Sava Ganovski, ministrul Bulgariei la Bucureşti şi vicepreşedinte al Asociaţiei, a dat încă odată asigurări de via simpatie pe care poporul bulgar o poartă ediţii român, în ajutorul căruia a venit prin acţiunea de ajutorare a copiilor, din Moldova. D. Ganovski a rugat pe d. ministru Kazasov să ducă în Bulgaria drept salut’: „Ajutaţi poporul român aflat în nevoe !” Dl. Achile Barciami ministrul României la Sofia, a arătat cât de mult îi este uşurată misiunea în Bulgaria, datorită înţelegerii, bunăvoinţei şi dragostei cu care e întâmpinat la această ambianţă contribuind ceel mai mult d. ministru Kazasov-Viu emoţionat a răspuns tuturor d. ministru Kazasov, exprimând mulţumiri pentru buna primire şi desvoltând apoi o caldă cuvântare în care a definit temeiurile durabilei şi rodnicei prietenii între cele două popoare, care au un rol bine stabilit în Balcani. De aici, deosebitul interes pe care poporul bulgar îl poartă celui român, care se luptă azi cu greutăţi şi mai mari. Această prietenie este astăzi o chezăşie a solidarităţii şi a păcii între popoare în general. Moscova, 30, (Agerpres). — Agenţia „Tass" traminite: La şedinţa Consiliului Miniştrilor de Externe de la New York, s'a ajuns la o înţelegere în sensul că miniştrii Afacerilor Străine ai URSS, USA şi Marea Britani®, vor semna tratatele de pace cu Italia, România, Bulgaria, Ungaria şi Finlanda la Moscova, Washington și Londra. Tratatele de pace de mai sus, au fost semnate în numele Uniunii Sovietice de ministrul Afacerilor Străine al URSS, d. Molotov, la 29 Ianuarie. In cursul ceremoniei oficiale de semnare a tratatelor de pace, care va avea loc la Paris, la 10 Februarie a. c., ele vor fi deasemenea semnate în numele U- S’AU SEMNAT ERI TRATATELE DE PACE LA MOSCOVA Cninii Sovietice, de către Ambasadorul sovietic în Franţa, d. Bogomolov. Pregătirile în vederea semnării tratatului de Pace, care se va face la 10 Februarie la Paris, sunt în curs. Cu prilejul audienţii la M. SRegele, d. Gheorghe Tătărescu, vice-preşedintele consiliului şi miniştrii de externe, a adus la cunoştinţa Suveranului, conţinutul tratatului şi modul de a vedea al guvernului român. In aceeaş zi, ministrul afacerilor străine a avut o lungă întrevedere cu d. prim-ministru dr. Petru Groza,. In cursul dimineţii de eri d-sa a avut la minister o întrevedere cu membrii Biroului comisiei de politică externă a Adunării deputaţilor, alcătuit din d-nii: Th. Iordăchescu, preşedinte; Miron Constantinescu, vicepreşedinte; Mihail GhelmeSofia, 30 (Radar). — Ministerul bulgar de externe a primit Miercuri textul oficial al tratatlui de pace care va fi publicat Vineri în presă: geanu şi Alex. Mâţă, secretari. Acest birou este complectat şi cu d-nii: Eugen Dunca (Partidul naţional liberal); şi prof. Gh. Vlădescu-Răpoasa (partidul naţional popular). Din această comisie fac parte deci reprezentanţi ai tuturor partidelor R. P. D.-ului. In consiliul de miniştri de astăzi, d. Gh. Tătărescu va face o expunere asupra tratatului de pace. Mâine, Sâmbătă, d. Gh. Tătărescu va face în faţa comisiei de politică externă a Camerei un expozeu asupra clauzelor acestui tratat. La începutul săptămânii viitoare delegaţia noastră, în frunte cu ministrul de externe, d. Gh. Tătărescu, va pleca la Paris, undeva avea loc solemnitatea semnării tratatului. PREGĂTIRI in vederea semnării TRATATULUI DE PACE Audienţa d-lui’Gh.Tătarescu la M.S.Regele ANIVERSAREA CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII Festivalul de la Teatrul Muncitoresc C. F. R. (Ciuleşti) Dri seară a fost în sala teatrului muncitoresc de la Giuleşti (C. E. R.), un festival organizat cu prilejul împlinirii a doi ani de la înfiinţareaConfederaţiei Generale a Muririi, înainte de începerea programului, primat cu aplauze, a luat cuvântul d. Gheorghe Apostol, preşedintele C. G. M. D-sa a început prin a expune situaţia din "trecutul nu prea Sa" datpăi’bat, când muncitorimea noi avea dreptul şî libertatea să se organizeze în vederea ducerii unei lupte comune de apărare a intereselor profesionale. „Astăzi a spus oratorul, situaţia este fundamental schimbată. Mişcarea sindicală reprezintă o puternică organizaţie a masselor, constitue un factor de mare importanţă în opera de reconstrucţie a ţării. Confederaţia cuprinde toate categoriile de salariaţi manuali şi intelectualii”. în continuare, d. Apostol, a egumenit realizările Confederaţiei şi apoi a subliniat că, aceasta, şi-a putut desfăşura activitatea, -datorită libertăţiloracordate poporului de către un guvern democrat. A încheiat spunând că, muncitorimea, de toate categoriile se află strâns unită pentru apărarea democraţiei, convinsă că prin efortul tuturor, greutăţilor economice actuale vor fi învinse,iar cuceririle de ordin social şi economic ale salariaţilor vor fi desvoltate. * A urmat: programul artistic prezentat de echipa teatrului, cât şi de o seamăde echipe sindicale Tot ori, în aproape toate întreprinderile comerciale şi industriale din Capitală şi din provincie, s-auorganizat festivaluri pentru cea de a doua aniversare a C. G. M. LA MINISTERUL EDUCAŢIEI In prezenţa majorităţi funcţioniarilor superiori şi inferiori din diferitele direcţii şi de fruntaşii mişcării sindicale a departamentului educaţiei naţionale, s-au sărbătorit ieri împlinirea a doi ani de la înfiinţarea Confederaţiei generale a Muncii. Au rostit cuvântări d-nic : secretar general Mitrescu, director Jura, preşedintele Sindicatului şi Popescu-Nehoiaşd, secretarul Sindicatului uvând viaţă lungă şi rodnică Confederaţiei generale a Muncii care coordonează lupta pentru apărarea intereselor salariaţilor de la noi. LA UZINELE „MALAXA” La Uzinele Malaxa au vorbit d. Dumitru Zaharia preşedintele Uniunii Sindicatelor Mertalo-Chimice, d. Radovamovici, preşedintele Comisiei Locale şi d. Dumitru Săracu din partea Confederaţiei Generale a Muncii, cari au arătat că prin crearea Confederaţiei Generale a Muncii au fost înmanunchiaţi într’o singură organizaţie toate forţele din câmpul muncii A urat apoi un program Artistic, după care a rulat un film •. La Atelierele Ştefan cel Mare al S. T. R. a luat cuvântul d. Stroia, vicepreşedintele Confederaţiei Generate a Muncii. A urmat apoi un program artistic şi film. La fabrica Fenix, în faţa tuturor Comitatelor de întreprinderi din Sectorul III Albastru au vorbit d. Carcaliu din partea Confederaţiei Generale a Muncii şi d. Ghimişescu din partea Comisiei Locale-A urmat un program artistic executat de echipele culturale ale fabricilor Phenix şi Schmidt şi un film. ❖ S’a mai ţinut asemenea meetinguri la: Monetăria Naţională, Helvetia, Imprimeria Naţională, etc. D. PROF. ING. N. PROFIRI, MINISTRUL COMUNICAŢIILOR VORBEŞTE PRESEI DESPREA DOUA O PROBLEMĂ ATENOISPORTILOR Primind pe reprezentanţii presei, d. prof. ing. N. Henri, ministrul comunicaţiilor, a găsit necesar sa explice stările prezente de lucruri privitoare la transporturi Şi la alte probleme în legătură cu acest minister. PREOCUPĂRI PREZENTE Cea mai de seamă preocupare actuală a guvernului, a precizat d. ministru Profiri este problema alimentară şi aprovizionarea regiunilor înfometate. Această grea operaţie este condiţionată de buna funcţionare a mijloacelor de transport, în special cea feroviară. C. F. R. este principala unitate, care se achită complet de sarcina de a transporta cerealele ce sosesc din străinătate, prin vestul ţării, in partea de Răsărit, In Moldova. Transporturile de mărfuri şi cereale s’au executat cu toate greutăţile întâmpinate din cauza gerului năprasnic — până la — 30' şi a marei cantităţi de zăpadă căzută pe întreaga reţea a căilor ferate. Gerul a pus la grea încercare locomotivele, uzate în mare parte şi necesitând un plus de combustibil lichid, a cărui producţie scade simţitor, deci Şi cotele aferente căilor ferate. NECESITATEA REDUCERII TRAFICULUI DE CALATORI Pentru a asigura totuşi buna Circulaţie a transporturilor de cereale şi mărfuri — cu toate adversităţile întâmpinate — a fost nevoie să se reducă traficul de călători. Prin reglementarea condiţiilor de călătorie şi 3. pazei vagoanelor de către însoţitori şi jandarmi c. f. r. se tinde la o circulaţie mai civilizată şi asigurarea bunurilor c.f.r., care sunt avuţie naţională. ÎNDREPTĂŢIREA SPORURILOR TARIFARE După cum se ştie la C. F R. după majorarea tarifelor de calători cu 300 mi*, acelaşi spor se va aplica şi la transportul mirturilor, de la 1 Febr. a. c. A fost necesar acest spor, pentru că anul trecut căile ferate au avut un deficit de 300 miliarde lei, îngreunând astfel cheltuelile curente de întreţinere şi cele de noui investiţii. Ori, deficitul suportat de stat, cade în sarcina tuturor cetăţenilor şi credem că se cuvine, ca ei să fie suportat în prima linie de acei ce beneficiază de transport. Şi apoi tarifele noastre erau derizorii, faţă de cele ale altor ţări. Aceleaşi argumente rămân valabile şi pentru sporurile tarife ce s’a proectat pentru serviciile poştale şi de telefon. După cum se ştie, la telefoane s’a introdus şi controlul convorbirilor, astfel ca plata să fie în raport cu consumul efectuat, statisticele arată că în timp ce în străinătate se înregistrează 23 convorbiri zilnice, la noi s-au marcat 10 convorbiri în medie la particulari şi 18 la comercianţi. Nouile sporuri vor asigura buna întreţinere şi funcţionare a serviciilor. activitatea altor servicii Ministerul comunicaţiilor mai tutelează societăţile : a) Sovrom-Transport, care cu motonavele Ardeal şi Transilvania, ce fac curse lungi şi transoceanice, aduc anual un venit de 150.090 dolari, cu care se port cumpăra noui vase, remorchere, etc. b) Tars, serviciul de aviaţie civilă, ce aduce reale servicii necesităţilor de transport rapid şi c) Rata, transportul pe şosele cu autocamioanele, pe lângă cele 6 maşini cu remorcă, alte 6 autocamioane noui vor completa cărăuşia pe linia Buc.-Praga, utilarea lor fiind foarte rentabilă. LUCRĂRI NOUI Anul acesta se vor termina şi vor fi date circulaţiei, în primăvară linia Craiova-Bucureşti, care va deservi câmpia grânară a Dunări, până la finele anului linia Bumbeşti-Livezeni, care va deservi bazinul carponifer Petroşani-Lupeni şi va stabili o legătură directă a lui cu vechiul Regat. Este protejată execrificarea liniei Bucureştii-Ploeşti-Braşov şi vor fi utilate minele de lignit a căilor ferate de la Filipeşti pentru transformarea pe loc a cărbunelui în energie electrică, uşor de transportat, în timp ce cărbunele — material eftin — ar îngreuna transportul şi ar mări costul lui, despre salariaţi Trecând la problema muncitorilor, tot atât de actuală, d. prof. ing. Profiri, ministrul comunicaţiilor, a ţinut să acceentueze că salariaţii duc o viaţă foarte grea, cu lefuri mici şi sub nutriţi. Cu toate acestea, întregul personal pendinte de acest minister face eforturi de muncă ce trebuesc subliniate. Munca ceferiştilor este grea şi binecunoscută de toată lumea. Prost salariaţi ei sunt mereu la datorie şi fac jertfe ce nu pot fi neluate în seamă. La Poştă avem telegrafişti carii lucrează cu aparate vechi ■’ uzate şi totuşi îndeplinesc serviciul cu o sârguinţă ce îi pun în fruntea telegrafiştilor din lumea întreagă. Siindicatele — Uniunea salariaţilor C. C. R. — P. T. T. şi P. C. A. — dau un sprijin serios ministerului lucrând cu ele din cea mai perfectă armonie. MASIV AJUTOR PENTRU CEFERIŞTI DE LA UNGURI Ministerul comunicaţiilor din Budapesta şidirecţia gemetrală a căilor ferate — M. A. V. — arătând solidaratea lor Şi prietiiema faţă de imuicitorii ceferişti, în vremurile grele ce străbatem, au donat tot t’rti. de alimente: 10 vagoane porumb, 3 vagoane fasole şi 3 vagoane zahăr, care a şi sosit. Până la finele lunii Februarie vor sosi în total 100 vag. porumb. BO— 80 vag. fasole şi 20—30 vag. zahăr. Este un gest — a precizat d. ministru — care trebue apreciat la justa valoare şi ţin, ca şi pe această cale a presei, nu numai să aduc la cunoştinţa opiniei publice de la noi faptul, dar să şi exprim d-lui ministru al comunicaţiilor din Budapesta şi căilor feratemaghiare mulţumirile mele şi ale întregului personal, care va beneficia de acest dar şi nu îl vor uita niciodată. REORGANIZAREA CORPULUI TEHNIC In privinţa situaţiei inginerilor, ţin să fac o remarcă. Inultimii ani, nici un inginer -tânăr nu a mai solicitat post în direcţiile pendinte de acest minister. La C. F. R. nu s’a mai făcut de 2 ani nici o numire nouă de inginer La P. C. A- serviciile sunt ameninţate cu dezorganizarea, din aceeastă cauză. Nici chiar bursierii şcoalei Politechnice nu îşi mai respectă angajamentele luate faţă de instituţiile care le-au servit burse, pentru a-i avea ca salariaţi după absolvire. Preferă să achite costul burselor şi să se angajeze aiurea, la particulari. Aceasta din cauza proastei salarizări, la Stat. Dar serviciile tehnice suferă şi starea de lucruri actuală nu poate dăinui, periclitând activitatea tehnică a instituţiilor. De aceea se impune o nouă salarizare, ca prin roadele muncii inginerilor să li se asigure existenţa. In aceiaşi ordine de idei, de acord cu colegul meu de la ministerul lucrărilor publice,i ministru Gh. Vântu, am proectat o nouă organizare a corpului tehnic, de toate Categoriile — ingineri diplomaţi, arhitecţi, agronomi, conductori, maeştri, etc. Când proectul va fi terminat, împreună cu d. ministru Vântu, vi-l vom înfăţişa sub toate aspectele lui. În încheiere, d. ministru N. Profiri, după ce a răspuns diferitelor întrebări ce i-au fost puse, a mulţumit ziariştilor pentru interesul ce poartă acestui departament şi tuturor problemelor de interes public şi i-a asigurat de un contact cât mai strâns, pentru că cetăţenii să fie precis informaţi asupra tuturor chestiunilor ce îi preocupă C. FULGA Situaţia agricolă se prezintă in general mult mai bună decât anul trecut Ministerul agriculturii comunică următoarele date asupra situaţiei agricole pe ultima săptămână : Timpul s’a menţinut în general rece şi cerul acoperit. A nins în toată ţara 10,30 cm. Dela 13—19 Ianuarie temperatura a varialt între mediile de + 3,6 şi —11,9 gr.,, iar dela 30-26 I Ianuarie între—1,9 şi 23 grade. Câmpul este pretutindeni acoperit cu zăpadă în grosime de 25—45 cm., in Otto**’ '. Mvr.tepia şi Moldova, 20—30 cm. în Transilvania şi 5—15 cm. în Dobrogea. Solul este în general nein gheţari putând absorbi astfel apa rezultată din topirea zăpezii şi sporirea rezervelor de umiditate. In această privinţă situaţia se prezintă In general mult mai bună decât anul trecut, mai ales în regiunile din Estul ţârii. Semănăturile de toamnă apărate de zăpada se menţin bine. Starea vitelor este bună in 25 judeţe, mediocră, în 6 judeţe iar in 21 judeţe vitele sunt slabe. Repartizarea porumbului sosit in Iugoslavia Timişoara- 30 (Agerpres). Conform convenţiei încheiată cu guvernul iugoslav, am obţinut din partea Iugoslaviei 2000 vagoane de porumb. Până în prezent au sosit din cele 2000 vagoane de porumb 10.937.100 Ugr. care au fost repartizate astfel: 5.488.840 kgr. au fost repartizate Capitalei, 507.320 kgr. Manutanţei Bucureşti, 302.280 kgr Cooperativei CFR, diferitelor manutanţe din ţară 143.290 kgr. vi 302.280 kgr. următoarelor judeţe: Bacău ,131.930 kgr.; Baia 30.730 kgr.; Botoşani 223.120 kgr.; Braşov 61.700 kgr.; Brăila 40.820 kgr.; Buzău 154.990 kgr.; Ciuc 60.110 kgr.; Covurlui 234 CIO kgr.; Câmpulung Bucovina 107.080 kgr.; Dorohoi 159.250 kgr.; Fălciu 113.020 kgr.; Iași 285.920 kgr.; Muscel 59.210 km.; Neamț 107.550 kgr.; Odorhei 114.710 kgr.; Prahova 119.620 kgr.; Putna 14.440 kgr.; Rădăuți 91.000 kgr.; Râmnicul Sărat 12. 810 kgr.; Râmnicul Vâlcea 65.390 kgr.; Roman 26.640 kgr.; Severin 60.130 kgr.; Suceava 90.490 kgr.; Tecuci 131.570 kgr.; Treiscaune 114.280 kgr.; Tulcea 39.630 kgr.; Tutova 120.620 kgr.; şi Vaslui 192.250 kgr. Transporturile de porumb au fost însoţite de gărzile militaree ale garnizoanei Timişoara până la destinaţie, fapt care este confirmat de telegramele zilnice ce se primeşte Oficiul Economic judeeţean de la destinatari. CÂND SE VOR REDESCHIDE ŞCOLILE Toate Universităţile, Politehnicile, Academiie comerciale şi Şcolile de învăţământ Superior din ţară, care şi-au amânat redeschiderea cursurilor, vor îngriji să le redeschidă neapărat pe ziua de Luni 3 Februarie a. c. De asemenea, toate şcolile primar și secundare din Capitală, se redeschid 13 Februarie a. c. Hr, 2. Sâmbătă 1 februarie 1941! % Pagini APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECȚIE EXPUNERILE REPREZENTANŢILOR AUSTRIEI IN FATA ADJUNCŢILOR Londra. 30 (Radar). — Importanţa completei restaurări a independenţei Austriei şi întărirea tradiţiilor democratice în rândurile poporului austriac au fost principalele două purtete subliniate de d. Leopold Figl, Cancelarul Austriei, în cuvântarea să ţinută joi în faţa adjuncţilor miniştrilor de externe. Subliniind că este pentru prima dată după eliberarea Europei când şeful guvernului austriac vorbeşte la o conferinţă internaţională, d. Figil a exprimat Marilor Patru recunoştinţa poporului austriac. In prezent, Austria luptă pentru câştigarea bătăliei economice. Cancelarul Austriei a arătat că nazismul s-a infiltrat în Germania cu mult înainte de Anschluss şi a subliniat apoi că este necesară o Austrie democrată în centrul Europei. Dealtfel, Austria a dat totdeauna dovadă de democraţie. D. Fisil a repetat încă o dată solemn declaraţia din 21 Aprilie 1945, proclamând separarea Austriei de Reichul german. In prezent, poporul austriac este încredinţat că îşi va recâştiga complet libertatea, recunoscută încă de multă vreme de Marii Patru. Delegaţia austriacă va mai fi ascultată şi Vineri, dând posibilitate adjuncţilor să pună unele întrebări. D. dr. Gruber, ministrul de externe al Austriei, care a vorbit după Cancelarul Figl, a subliniat următoarele puncte din memoriul austriac: X. Că preambulul tratatului cu Austria trebue să recunoască statutul Austriei ca ţară eliberată şi trebue să menţioneze ajutorul austriac dat aliaţilor în timpul capitulării germane. 2. Că validitatea plebiscitului din 1920 din Carinthia, prin care populaţia şi-a afirmat hotărîrea să fie austriacă, trebue să fie recunoscut; D. Gruber a subliniat că în perioada dintre cele două războae mondiale, Austria şi Danemarcă au fost singurele două naţiuni împotriva cărora nu s’au produs plângeri ale minorităţii; 3. Că trebue să se recunoască formal inexistenţa bazelor etnice pentru cererile iugoslave în Styria şi că nu s’a primit nici o plângere dela croaţii din Burgenland. 4 Armata austriacă este necesară pentru scopuri defensive. 5. Deşi Austria nu a făcut nici o cerere economică împotriva Germaniei, stocul de aur al Băncii Austriei trebue înapoiat şi proprietatea identificabilă deasemeni înapoiată. Londra 30 (Radar). — Cel puţin jumătate din memeriul guvernului austria prezentat ajuncţilor speciali pentru Austria în cursul zilei de joi, este format de un răspuns amănunţit la revendicările teritorial® ale guvernului iugoslav faţă de Austria, despre care se spune un memoriu că ele ,,trebuesc respinse în întregime“. Memoriul austriac prezintă următoarele motive ale cererii sale : 1. ,,Provincia Carintiei constitue” o unitate istorică, economică, de comunicaţii şi culturală, ce ar putea fi ruptă doar în detrimentul întregei republici austriace’’. 2- T-1 Majoritatea covârşitoare a populaţiei Carintiei. Inclusiv rea, mai mare parte a locuitorilor nis vorbesc limba slovenă, doreşte oft Caritia să rămână o unitate . 3. — Chestiunea a fost rezolvA*ă prin plebiscitul din 1930 ce a avil loc sub control internaţional. In timpul dintre 1920 şi 1938 —i se spune în memoriu — Austria a garantat privilegii speciale persoaneior vorbind limba slovenă şi asociaţiilor lor naţionale. „Austria, asproape neînarmată, nu a fost nici odată In stare să plănuiască o politică agresivă împotriva iugoslaviei. Frontiera austro-iugoslavă a fost una dintre cele mai liniştite din Europa”. In memoriu se afirmă că în aijii dinainte de Anschluss vechea lugoslavia a încurajat și a sprijinit politica agresivă a Germaniei narziste împotriva Austriei. „Cârdăşia dintre Iugoslavia şi Germania nazistă era in floare în 1937, după cum rezultă din telegramele diplomatice ce au fost date de curând publicităţii”, adaugă memoriul. Fostul prim ministru iugoslav Milan Stoiadinovici, promisese lui Hitler că nu va creia nici o dificultate în legătură cu Anschwiss-ul. Respingând orice intenţie de a face răspunzător actualul guvern iugoslav de activitatea unui guvestru anterior, memoriul precizează : „Principiul răspunderii colectivităţii pentru acţiunea anumitor divizi nu ar trebui să fie atens numai față de poporul austriac în detrimentul lui”. ■ indlicajj ic 4 UN COMUNICAT Al GUVERNULUI BELGIAN Bruxelles, 30, (RiadOir). — Guvernul belgian, printr un comunicat adresat presei, a adus la cunoştinţă vederile sale cu privire la tratatul de pace cu Austria. Se subliniază necesitatea ca Austria să fie independentă atât din punct de vedere politic, cât şi economic. Ar trebuii să fie restabilită libertatea schimburilor şi a comunicaţiilor pentru ca ţări ca Belgia să poată relua cu Austria relaţiile normale. Guvernul belgian cere in sfârşit să fie admis să participe la elaborarea tratatelor şi îşi rezetrvă dreptul de a transmite ulterior informații mai ample. . MEMORIUL PREZENTAT DE ITALIA Londra, 30 (Rador). — Memoriul prezentat de Italia adjuncţilor miniştrilor de externe justifică cererea ei de a participa la elaborarea tratatelor dee pace cu Germania pe următoarele motive: 1. — Italia a fost în război cu Germania de la, 13 Octombrie 1943 şi a contribuit la victoria Naţiunilor Unite, după cum s’a recunoscut de către consiliul miniştrilor de exaterne . 2. — Tratatul cu Germania va avea o mare importanţă în ce priveşte viitoarea redresare a Europei în care Italia, datorită poziţiei ei geografice şi politice, este vital inateresată. 3. Importanţa pieţelor de producţieşi consum din Europa cenatrată pentru economia italiană. DESACORD INTRE ADJUNCŢI CU PRIVIRE LA CEREREA ALBANIEI DE A LUA PARTE LA CONFERINŢA DE PACE C1J GERMANIA Londra 30 (Radar). — In şedinţa de Miercuri după amiază a adjuncţilor miniştrilor de externe pentru Germania s’a înregistrat un dezacord în legătură cu propunerea sovietică de a se include Albania printre ţările ce urmează să ia parte la viitoarea conferinţă de pace cu Germania, Sir William Strang (Anglia) şi d. Robert Murphy (Statele Unite) s-au opus includerii Albaniei printre ţările ce urmează a fi consultate, in vreme ce d. de Murville (Franţa) a sprijinit cererea albaneză şi a cerut ca propunerea să fie referită miniştrilor de externe când se vor întruni în Martie la Moscova. Adjuncţii au început discutarea planului sovietic privitor la procedura în legătură cu incheerea tratatului de pace cu Germania după ce a ascultat o declaraţie făcută de d. Agrnides (Grecia) în legătură cu cererile de reparaţii ale ţării sale de la Germania. Planul sovietic, se aseamănă cu procedura în legătură cu primele cinci tratate de pace cu Italia, România, Bulgaria, Ungaria şi Finlanda in baza căreia textele au fost redactate provizoriu de Marii Patru, desbătute la conferinţa de pace plenară şi reinapoiate Marilor Patru pentru redactarea lor în mod definitiv. Planul sovietic propune ca printre ţările aliate mici ce vor fi invitate la conferinţa de pace să fie şi Albania. D. Feodor Gusev (URSS) a sprijinit energic cererea Albaniei, stăruind asupra faptului că aliaţii au căzut de acord că Albania are dreptul să adere la tratatul de pace cu Italia Şi că conferinţa re- eparaţiilor a recunoscut Albaniei dreptul de a primi reparaţii de la Germania. * El a stăruit deasemeni şi asupra faptului că Consiliul miniştrilor de externe nu a pus în discuţie dreptul Danemarcei, care nu a luptat in mod activ contra Germaniei, de a fi consultată in legătură cu tratatul de pace cu Germania când Auslia a insistat în această privinţă. Delegatul francez a sprijinit propunerea sovietică, dar a precizat că este de părere că ea ar trebui să fie referită miniştrilor de externe. Adjuncţii Angliei, Statelor Unite şi Franţei au criticat planul sovietic pe motivul că el nu prevede un scop suficient pentru consultarea puterilor aliate mici, înainte de a discuta planul procedural sovietic, adjuncţii au discutat cererile de reparaţii ale Greciei de la germani. Delegatul sovietic a arătat că este în dezacord total cu cererile de reparaţii greceşti. Delegatul grec a spus că socoteşte că Germania trebue să restitue echipamentul şi obiectele de artă luate din ţara sa. A TREIA NOTA FRANCEZA CU PRIVIRE LA RUHR Paris, 20 (Rader. — Referindu-se la cea de a treia notă a guvernului francez cu privire la Ruhr, purtătorul de cuvânt al Quai d’Orsay-ului a precizat că această notă în mod intenţionat omite să facă vreo referinţă specială la „separarea politică” a Ruhrului de Germania. Aceasta nu înseamnă însă că guvernul francez şi-a schimbat părerea că este de dorit ca Ruhrul să fie separat politiceşte de restul Germaniei. Purtătorul de cuvânt a adăugat că noua notă are drept scop numai să ofere o bază practică pentru discuţiile de la Moscova, lăsând ca problemele controversate să fie ridicate şi, apărate de fiecare aliat atunci când conversaţiile de la Moscova vor începe într’adevăr. Punctul de vedere francez continuă a fi cel de până acum şi anume că planul francez cu privire la Ruhr va fi cât se poate Ruhrid rostui de eficace în cazul când Ru este separat politiceşte de Germaniei. Dacă aliaţii cad acord in ce priveşte organizarea^ Germaniei intr’o serie de state federate în locul unui Reich unitar având capitala la Berlin, s’ar putea ca francezii să considere Ruhrui drept unul din aceste state federate — supus însă con-« trolului internaţional. ! MERSUL VREMII Situaţia atmosferica in România, la ora 8 : Massele de aer arctic, împinse de maximul barometric continental, sub a cărui influenţă se află şi astăzi ţara noastră, au menţinut temperatura scăzută, cu cerul mai mult variabil. terestrunea atmosferică, staţionară, este cuprinsă între 773 mm. la Cluj şi 762 mm la Satu-Mare, iar temperatura este cuprinsă între —8 gr. la Reşiţa şi —28 gr. la Sibiu. In ultimele 24 ore, cerul a fost variabil, mai mult senin în Ardeal şi pe litoralul Mării Negre, iar restul mai mult acoperit, cu ninsoare pe alocuri. Temperatura cea mai ridicată din cursul zilei de ori a oscilat intre —2 gr. la Caransebeş şi Reşiţa şi —14 gr. la Iaşi şi Roman, iar cea mai coborîtă temperaturi din timpul nopţii a atins valorile limită de —28 gr. la sibiu şi —9 gr. la Reşiţa. BUCUREŞTI-BANEASA ora 13 Cerul noros. Presiunea atmosferică 768 mm. Temperatura aerului —15 gr. umiditate, 80%. Vânt de la Est cu 15 km. pe oră. Temperatura maximă în aer, —5 gr şi pe sol, 0 gr., iar temperatura maximă din cursul nopţii, în aer, —22 gr. şi pe sol, —17 gr. Grosimea stratului de zăpadă, 41 cm. TIMPUL PROBABIL DE AZI Presiunea atmosferică in scădere cu 1—2 mm. Cerul mai mult acoperit în SE ţării, iar în Ardeal, vartas bil. Vânt dela NE cu 5—25 km. La oră. Temperatura staţionară. Ninsoara pe alocuri. Situaţia liniilor C. F. R. In urma eforturilor depuse de către organe!« efr- însărcinate cu supravegherea bunului mers al tre* nurilor şi a echipelor special© trimise in .'..'.or, majoritatea linii* lor blocate de zăpadă au fost cură*ţite, astfel că au mai rămas înză*pezite numai liniile secundar© Medgidia-Tulcea, Făurei-Mazăreni, şi Mărăşeşti-Panciu care vor fi redate circulaţiei in cel mai scuri timp. GER NĂPRASNIC IN ÎNTREAGA EUROPĂ Londra, 30 (Rador). ,— Marele ger abătut asupra Europei a continuat joi, condiţiunine arctice prevalând pe întregul continent şi în insuleie britanice. Partea de sud şi de sud-vest a Angliei a fost bântuită de viscole năprasnice, zăpada căzută ajungând prin unele locuri până la înălţimea de 2 metri. Tamisă a îngheţat din nou la Windsor, după ce ghiaţa de pe ea fusese spartă cu o zi înainte de vase speciale. Şi la Cambridge, râul Cam a îngheţat, temperatura ajungând la 15 grade sub zero. Două vapoare nu au putut părăsi toi piortul Poole, pentru a pleca spre Singapore, din cauza condiţiunilor imposibile. Şi în Germania, ghiaţa de pe râul Werra, din Turingia, a trebuit să fie spartă cu dinamită. Traficul de pe fluviile şi cana- lurile Europei a fost întrerupt cu desăvârşire. Navigaţia pe Rin a încetat şi ea. In Ora’’a şi Franţa de nord, şlepurile încărcate cu cărbuni au înţepenit în ghiaţa canaturilor, iar din portul Nantes, de pe coasta atlantică a Franţei, niciun vapor nu a putut eşi în larg. La Paris, foarte mulţi oameni şi-au petrecut noaptea prin galeriile trenului metropolitan, neavând cu ce să-şi incălzească locuinţele şi, după o noapte petrecută în asemenea condiţiuni, ei s’au deşteptat pentru a afla că s’au introdus noui restricţiuni la distribuirea proviziilor di« combustibil, de electricitate, gaz şi alimente, din această cauză şcoalele fiind închise. Totuşi, în Norvegia, la Oslo temperatura nu a scăzut în cursul nopţii de Miercuri spre Joi sub 26,4 grade Fahrenheit. 55 persoane moarte la Berlin din cauza frigului Londra, 30 (Rador). Postul de radio Hamburg a anunţat că pernă la data de 15 ianuarie la Berlin muriseră din cauza frigului 55 persoane. Alte peste 220.000 persoane au trebuit să intre in tratamentul medicului din cauzai degeraturilor.