Universul - Capitala, februarie 1947 (Anul 64, nr. 24-47)

1947-02-14 / nr. 35

.Aatuî al i$4fi 4 Pagini Fondator: IUICI CAZZAVH.LAN Pr.oprletar! „UM l V E fî SUL“ S. A, înscris »ob Nr. 160 Trib. Ilfov atei pattel gfMBt !a annwmr Wnferm­a tproMre Mr. CM# F. T. T. Xr. IMM/939 DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTRI AGA, TELEGRAFICI SI TELEFONICE **L??TM!N,STRAT,A ! BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23*35 IMPERATIVELE PĂCII Sta, semnat pacea şi, odată ru ea, » în­ehis un dureros trecut. Stau limpezit astfel situaţii şi stau înlăturat obstacole din calea reintră­rii noastre !n circuitul nor­mal al vieţii internaţionale, câş­­, tiguri deosebit de piraţi oaste p»* *ru csiîtrmd şi incredereia ce tre­­bus să. ne insufle in perspecti­vele măi luminoase ale silei de mâin*. 'Bar *ea asta, un trgbue ®â ®» Iacă un­ci on mttment să credem că pacea «»te prin ea însăși un talisman 43 fericirii, un panaceu universal care să înlătur* auto­mat din jurul nostru toate pus­tiirile și toate strâmtorările răz­boiului. Fapt e că pacea ne pune pe um­eri grele, aproape doborâtoare sarcini. Acesta este sentimentul, dar şi curajul, cu care trebue să primim imperativele păcii. Ale păcii cuprinse şi parafate în tra­­tatele­­internaţionale, cum şi ale păcii oglindite în realităţile şi problemele de acasă,,­eu care ne-a împovărat războiul şi pentru a avea conştiinţa exactă a situaţiei din momentul sermiării păcii, apoi tot aci e locul să mai adăugăm ceva. Este fap­tul că nu tr­ebue sa ne legănăm noi în iluzia că odată pacea În­cheiată şi raporturile cu celelalte state, normalizate, ajutoarele străinătăţii se vor aşterne la picioarele noastre ca o mană iar­băvitoan» a Cerului. Nu trebue să uităm că cel care primeşte ajutorul trebue să fi făcut toate eforturile ca să iasă singur lş, liman şi, dacă primeşte ajutorul să-l şti­e folosi cât mai bine cu putinţă pentru săltarea »a deasupra nevoei. flC aceea noi înai­nte trebuie să dăm mai întâi pilda că ştim să »■« întrebuinţăm resursele şi să ne gospodărim treburile, că am apelat cu hotărfre la toate pute­rile noastre, că le-am însutit si J«~am făcut să rodească si că ro­dul lor se întinde din om în om , din parcelă în parcelă, făcând din jară, noastră un arsenal de muncă şi de bună rânduială, o unitate de voinţă şi de tenacitate în croirea unui destin mai bun. Atunci să fiim siguri că vom deştepta interesul şi solicitudinea străinătăţii, sub laturea lor cea mai îmbietoare, cantimistul lui de încredere şi îndemnul positiv de a ne ajuta. Iar ajutorul oferit atunci nu va fi primit cu spinarea Încovo­iată şi cu căciula în mâini, sub nevoia de a accepta orice con­diţii şi orice fel de garanţii, ci va fi primit cu fruntea sus, pă­trunşi de simţul demnităţii şi de dreptul liberei deliberări. Cu o ţară înzestrată cu apre­ciabile resurse naturale, cu o pă­tură de ţărani cunoscută pentru vrednicia şî cuminţenia ei, cu o muncitorime care a­ dat dovadă de disciplină, şi d­e jertf­elnică în­ţelegere, poporul român este în măsură să ia pe umerii săi se r­eimig păcii şi nu pregetă să-şi încordeze, toate puterile şi să a­pun­­ă, contribuţie toate resursele ca să şteargă cu­ un moment mai de vreme rănile războiului, croto­­du -şi o soartă, mai bună. Hotărî­­rea de a răspunde superativele păcii, Inhămându-se la eforturile noul pe care împlinirea lor i le cere, îl vor face vrednic de stima şi încrederea tuturor popoarelor. Dar pentru a grăbi şi asigura acest rezultat, contribuia reală şi întreagă a fiecăruia din noi la efortul general al ţării, este in­dispensabilă. Patimele şi interesele subalter­ne trebue să dispară în faţa uria­şelor împliniri ce ne aşteaptă; controversei« ideologice se cer suspendate în momentul când pa­tria­ are pe voe die munca, de uni­re«, şi disciplina, noastră ziditoare. Ca în toate ceasurile «nari, nu­mai ceea ce ne uneşte rămâne sfânt pentru viitorul ţării şi al poporului român. Acestea, sunt imperativele păcii, pentru a căror împlinire vom răs­punde în faţa Istoriei. H. TONESCUI LIPSA DE OMENIE După toate necazurile provoca­te de războiţi şi de secetă, în ca­re noi n’avem­ nici o vină, — sa m­ai adaogă o sene de şicane şi de solcăeli, datorita lipsei de o­­menire a sem­ eri.n­or . noştri. Dimineaţa, d­upă ce nevasta îţi fac franjurile dela pantaloni, şi-ţi­­ curăţă noroiul de pe manşeta lor ■ zbârcita, trecând apoi cu peria , pe palton, foarte delicat (ca să nu­ iasă in evidenţă şi mai mult ţesătura),­ primeşti o ultimă in­dicaţie: să porţi căciula­ cu par­tea roasă dinapoi... Astfel dichisit porneşti la sluj­bă spre prima staţie de tramvai Dar nu faci douăzeci de paşi şi o, maşină, trecând in goană prin­­tr’o băltoacă te împroaşcă cu glod de sus până jos. După ce-ţi Ştergi noroiul de Pe sprânceană şi de pe buze, te aşezi la aştep­tat pe peronul staţiei, baricada­te între nămeţi de zăpadă. Maşinnile trec una după alta, înt­racându-se în viteză, deadrep­­tul prin mlaşt­ina de noroiu, ţi­ţeiu­ şi bălegar. Şi de fiecare­­dată, te acopere o altă ploae de murdării... Dacă eşti cât­ de puţin, jurist, iţi aminteşti de un articol din codul penal care pedepseşte pe şofe­rul care îşi bate joc de haina trecătorilor, şi-l obligă să le plătească despăgubiri. Şi nuar fi o greutate pentru dânşii, faţă de taxele pe care şi le urcă ei singuri din săptămână în săptă­mână... Insfârşit, vine tramvaiul. Chiar dacă există loc în vagon, cete 10 persoane care aşteaptă,­­ dau buluc la urcare, ciocn­indu-se cu cei ce vor să scoboare... se ghion­tesc, se calcă în picioare, îşi rup nasturii de la palton. Dar când e vagonul plin şi-l aglomeraţie în staţii? Atunci e moarte de om! Bărbaţii dau a­­tac frontal. Femeile se insinuea­ză pe delături. Când ai ridicat mâna în sus, ca să te prinzi de bară, vezi imediat la subţioara ta un chip feminin: încerci un zâmbet curtenitor, dar mutra de meduză a pasagerei în­­perspec­tivă iţi înghiaţă sângele în vine.. Deunăzi o femee, ca să se urce în tramvai, a muşcat-o pe alta de mână. Au să-şi muşte şi na­sul. Copia se înăbuşă in braţele mam­elor­­ care, speriată, îi­­cerce­tează din când în când să vadă dacă n’au murit. La scoborîrea din tramvai, a­­celaşi chin! Pa­rcă faci parte dintr’o stâncă, şi te desfaci cu greu din încleştarea de piatră. Nimeni nu se dă la oparte, ni­meni nu te ajută; fiecare se luptă pentru spaţiul lui circulatoriu... Bolnavii se întorc de la dispen­sării neconsultaţi, fiindcă au în­târziat u­n minut, şi doctorul — odată îmbrăcat cu paltonul — nu şi-l mai poate scoate cu uşu­rinţă, ca pe~o cuirasă medievală-Apoi, din pricina multelor for­malităţi ,■ mai­ nici un bolnav nu-i în perfectă regulă, cu cărţuliile şi trebue să facă două-trei dru­muri pentru o consultaţie — dacă, intre timp pacientul nu su­combă sau nu se vindecă dela sine... Cât priveşte publicul care are ■treabă la autorităţi — vai de­ mama lui! O funcţionară care împleteşte un pulover masculin, n’are timp să dea lămuriri­­ unei bătrâne petiţionare. Un slujbaş e ocupat cu gazeta, altul cu o discuţie politică. In sfârşit, came­ristul se înduioşează şi dă o lă­murire — intr’aiuri... cetăţenii pierd zile, săptămâni ,luni­­— de­geaba... Nu mai vorbim de respectarea legii, de facerea datoriei, de con­ştiinciozitate, etc. în viaţa ad­ministrativă şi de toate zilele, din jurul nostru. Nici­ nu îndrăznim să facem re­per la public pentru înţelegerea evenimentelor, pentru dublarea efortului şi a­ răbdării în vede­rea reconstrucţiei, ţării, pentru speranţa în lumea nouă care se­­ridică, pe suferinţele de astăzi. Ne mulţumim cu foarte pu­ţin: cu un apel la omenie — da­­ţin, cu un apel la omenie — da­­mult... Pe stradă, în tramvae, în biu­­rouri, etc. — omul care şi-a nu­rm­ent de pe faţă masca, polite­­ţei, arătându-şi colţii... să-şi lase buza­ în jos şi să-şi acopere ca­ninii ! „Mai multă omenie!" — iată lozinca zilei de azi. După reali­zarea acestui postulat, vom pu­tea vorm­­­i de rest. M. SEVASTOS ANGLIA SUB ZĂPADĂ Bupâ cum anunţă ultimele tale grame, zăpezi ma­ri blochează circulaţia în toată Anglia. In fotografia noastră, prizonieri­­de război gertoad­ mrătăi o şosea din Kent, *pr* a veni în ajutorul locuitorilor din saiul N­urstead, complet izolat! Lucrări pent­ru refacerea drumurilor naţionale In vederea discutării în an­samblu a situaţiei generale a drumurilor şi a lucrărilor pro­gramate la bugetul viitor, ins­pectorii conducători ai inspecto­ratelor de drumuri naţionale din ţară au fost convocaţi, în confe­rinţă la ministerul luc­rărilor pu­blice, pentru a raporta asupra nevoilor şi dificultăţilor ce le au de întâmpinat, precum şi măsu­rile şi prevederile necesare a fi luate cu prilejul alcătuirii buge­tului pe noul an financiar. Conferinţele au fost prezidate de d. Gh. Vântu, ministrul lu­crărilor publice şi au participat în afară de conducătorii inspec­toratelor de drumuri şi d­rr.i, ing. insp­. g-ral Nicolae ît. Ştefan şi prof. Virgil Vivutescu, secre­tari generali ai departamentului, ing. insp. g-ral D. Dambureanu, director general al drumurilor,­­ precum şi personalul superior de conducere din direcţiunea gene­rală a drumurilor. Discuţiile s’au purtat asupra viabilităţii drumurilor naţionale, refacerea, întreţinerea şi defini­tivările de drumuri a maşinilor rutiere, viitoarelor legiuiri şi a măsurilor de luat pentru ajuto­rarea­ personalului din exterior şi a populaţiei din Moldova. PENTRU REFACEREA ECONOMICA Ţinându-se «cărea, cu bugete!« drm­urilor din exerciţiile trecut» au fost cu totul insuficente pen­tru a se putea face faţă refacerii drumurilor degradate şi a preţu­lui urcat al materialelor, s'a stă­ruit ca în cadrul viitorului buget să se afecteze fonduri suficiente şi corespunzătoare lucrărilor de drumuri, absolut necesare refa­cerii economice a ţării. Inspectorii conducători a­u ară­tat că lipsa, de fonduri, materiale şi vagoane pentru transport, au împiedecat mult acţiunea de re­facere a drumurilor, a*­ cerut să se ia măsuri ca pe viitor acest« dificultăţi să fie înlăturate. Referitor la regiunile bântuit« de secetă,, s’a făcut apel l­a con­ducerea departamentului pentru a veni, în ajutorul personalului din acele regiuni, iar pentru aju­torare® populaţiei din Moldove s’a cerut să se aloce fonduri mai importante, pentru ca astfel prin­ utilizarea masivă a populaţiei dela sate la lucrări de drumuri, să se poată veni pe această cale în ajutorul acesteia. La încheierea lucrărilor, d. mi­nistru Vântu a subliniat impor­tanţa viabilităţii drumurilor pen­tru refacerea economiei naţionale şi deosebite atenţiune ce trebue dată realizării tuturor lucrării«« programate de direcţiune» gene­rală a drumurilor, în care scop a promis întreg sprijinul său pentru obţinerea fondurilor ne­cesare atât realizării programu­lui stabilit, cât­­ şi ajutorării populaţiei din regiunile bântuite de secetă din Moldova. S*M* LEI . MODIFICAREA LEGII APELOR Im vederea punerii în concor­danţă a tegii apelor cu situaţia actuală şi rigiurile democratice, direcţiunea apelor din ministerul lucrărilor publice, lucrează în prezent la modificările ce ur­mează a fi aduse legii apelor In vigoare. Până la, înfăptuirea nouei legi, s’a găsit necesar a se modifica articolele în legătură cu taxele pentru folosinţe hidralllilice şi plutărit, pentru a fi­ puse în ra­port cu actualele preţuri ale pieţii Totodată se lucrează şi la le­giuirile necesar® contra evaziu­nilor. Proiectul de lege pentru modi­ficarea taxelor va fi adus în­ cu­rând în discuţia parlamentului, pentru a fi pus în aplicare odată cu începerea noului an bugetar. Criza de combustibil din Anglia Londra, 12 (Rador). — Pla­nul menit să ducă la o econo­mie a combustibilului la carac­­terul unei operaţii quaimilita­­re. In şedinţa dramatică de Mar­ţi a consiliului de miniştri s’a examina­t nu numai extinderea restricţiilor actuale asupra ţă­rii întregi, ci şi recurgerea la armată şi marină. Ministerul de război a cerut şofe­rilor mi­litari care conduc autocamioa­ne să fie gata în orice moment pentru a transporta cărbuni. Este posibil ca tractoare mi­litare să fie folosite la desză­pezirea şoselelor. Guvernul speră să poată ri­dica, o parte din restricţiile ac­tuale în cursul zilei de Marţi, K­ Londra. 12 (Rador). — Nume­roase telegrame parvin de lui Emmanuel Shinwell, ministrul muncii şi combustibilului, cel mai hărţuit om din Anglia, care a ordonat reducerea consumului de combustibil şi de electricita­te, rugăndu-l să reziste şi să nu demisioneze şi manifestând o puternică ostilitate faţă de orice coaliţie cu conservatorii pentru a se face faţă crizei. Printre trimiţătorii acestor te­legrame se află multe organizaţii laburiste. Londra 12 (Rador). — D. Ema­nuel Shiewell, ministrul Carbu­ranţilor şi al energiei electrice, a anunţat Miercuri că întrerupe­­rea electricităţii pentru nevoile gospodăriilor, care a început Luni în jumătate din Anglia şi în Wales, va fi extinsă cu­ înce­pere de joi, asupra întregei ţări. In noile regiuni, curentul va fi întrerupt, şi restabilit cu o jumă­tate de oră mai devreme decât în cele vechi, cu excepţia sud­­v­estului ţării. In vechile regiuni şi în sudvestul ţării nu poate fi folosit curentul pentru necesită­ţile gospodăriilor între orele 9—15 şi 14—16. Iluminatul pe străzi va fi redus considerabil. Situaţia cu privire la aprovi­zionarea cu gaz aerian devine serioasă, după cum a­ declarat Miercuri un expert al ministe-­­­ului carburanţilor. Dar nu se plănueşte deocamdată impunerea de restrângere la consum. (­Londra, lă JRa­dwr). — Ma­rsna, armata terestră şi aviaţia!, au intrat Mier­eiuri în acţiune în An­glia, în lupta împotriva zăpezii, gheţii şi viscolului, care blochea­ză transporturiilie de cărbuni. Toate vehiculele forţelor ar­mate sunt mobiliizate acum pen­tru a transportă carburanţii­­acolo unde este nevoie. Sosirea primelor ajutore din Bulgaria pentru regiunile secetoase Giurgiu, IZ (Agerpres). P­eri dimiineaţă a sosit la Giurgiu o delagaţie bulgară formata din d-nii Kxum Hristoff, preşedinte­le Secţ­ei RubeAuc a Organizaţiei de ajutor bulgară, Penkoff Fem­­ko, secretarul general al ace­leiaşi secţii şi Hriptu Nedelcoff, inspector psrntru asigurări sortate din Ruschir­ Delegaţia bulgară a venit în ţară pentru a lua contact cu re­prezentanţii CARS-ului, spre a stabili modul in care alimentele, articolele de îmbrăcăminte, etc.­­ colectate în Bulgaria pentru re­giunile în lipsă, de la noi, vor­ fi îndrumate spre acele regiuni şi în acelaş timp a pregăti trans­porturile de copii din Moldova în Bulgaria, unde sunt aşteptaţi cu toată dragostea de întreaga populaţie. Delegaţia a fost întâmpinată la Giurgiu de d. prof. Mezinces­­cu, secretarul general al CARS- ului, d-na Elena Georgescu, membră în comitetul central al CARS-ului, deputat Pătraşcu şi Bişov din partea Apărări Pa­triotice. A urmat o îndelunsă în­trevedere în localul prefecturii Giurgiu, la care au luat parte şi autorităţile locale-Primul a luat cuvântul d. Penko Penkoff, care a arătat că întreg poporul bulgar este mo­bilizat, intra itoare acţiune, de ajutorare a copiilor ţării vecine şi prietene, România. D-sa a a­­rătat că delegaţia a venit spre a lua contant cu reprezentanţii CARS-ului, întrucât ia. Ruscilie se află gata de predare un vagon cu alimente, iar altul este aştep­tat să se scared dintr’o clipă în alta. Acestea constitue o primă tranşă, urmând alteie în curând. Deasemenea la Husd­iuc este pregătit un cămin pentru 200 copii români, iar în regiune vor putea fi cartieruiţi in cele mai bune condiţiuni alţi 300 copii- Aceasta pentru regiunea Rusciuc- In alte centre sau pregătit că­mine pentru alţi 500 copii. Acea­stă frumoasă operă va fi ampli­ficată. D. Penkoff arată nerăbdarea cu care populaţia aşteaptă aceşti copii, pen­tru­ întreţinerea cărora au colectat bani şi alimente. Poporul bulgar, continuă d-sa, înţelege astfel­­să-şi arate re­cunoştinţa faţă de poporul ro­mân, la care in trecut a găsit atâta sprijin. A răspuns d deputat Pătraşcu,­ exprimând mulţumirile întregu-­ lui popor român. Acest frumos gest, spune disa va fi o bază so­mn­a pentru proaverea aurore celr două popoare, şi noi ştim că a­­ceasta a fost­ posibil pentru că în Bulgaria există un regim demo­cratic. A mai vorbit d. dr. Mezinces­­cu, care într’o documentată ex­punere a înfăţişat oaspeţilor bul­gari realizările de până acum ale CARS-ului, arătând ce greu­tăţi au fost înfrânte şi ce m­inur­nate rezultate s’au obţinut. Soaţa, delegaţia bulgară s’a înapoiat la Rusciuc, urmând ca în­­câteva zile să ne sosească primele transporturi de ’alimente. ÎNTREGUL POPOR BULGAR încadrat in acţiunea in AJUTORARE A ROMÂNIEI Sofia, 12 (Agerpres). — Cores­pondentul agenţ­i­ei „Agerpres“ transmitee . Ziarul „Rabotnicesko Delo" publică un articol al d-lui Vasile Hristu, secretar general al Insti­tutului Român de Cultură, inti­tulat: „Acţiunea, de ajutorare a copiilor din­ România“. Autorul arată că hotărirea gu­vernului bulgar de a ajuta copiii din regiunile înfometate din Ro­mânia a fost primită cu multă însufleţire de poporul român şi că presa din România a salutat călduros această operă iniţiată de primul ministru al Bulgariei, Ed- Gheorghe Dimitrov. Mai de­parte, subliniază că simpatia poporului bulgar faţă de poporul român, datează de mult, apoi conchide: .Astăzi când România, de doi­ ani bântuită de secetă, se află în foamete şi în mizerie, gândul poporului bulgar călăuzit pe drumul democraţiei de către eroul de la Leipzig, se îndreaptă întreg la poporul frate de dra­­colo de Dunăre şi se transformă ,în faptă. La apelul lansat către muncitorime, sosesc mereu din toate" părţile ajutoare consistente, întregul popor bulgar îşi face — fără precupeţiră — datoria". D. Gh. T­ătarescu in audienta la d. Ramadîer Paris, 12 (Rador). — D. paul Ramadîer,­ preşedintele consiliului de miniştri francez, a primit Miercuri dimineaţa pe d. Tătă­­cescu, vice-preşedinte a­ consiliu­­ui fie miniştri şi ministru de afa­­ceri străine al României, care a f­irmit tratatul de pace la Paris. Spectacolul de gală dela Opera Româna pentru comemorarea lui Puskin Luni 10 Februarie a. a. a avut loc într’un cadru festiv la Opera Română solemnitatea comemoră­rii a 110 ani dela moartea lui Puşkin. După cuvântul de deschidere rostit de d. prof. C. I. Parhon, preşedintele ARLUS-lui, d. Ion Pas, ministrul artelor a evocat figura genialului poet rus, sub­liniind larga lui adeziune la ideile progresiste ale secolului său şi la lupta de eliberare a po­porului rus. A urmat reprezentarea specta­colului de balet „Fântâna,­­ţin Bachcisarai” de B. Asafiev, după nuvela cu acelaş titlu a lui Puș­kin. Şi-au dat concursul cei mai valoroşi artişti ai ansamblului de balet al Operei Române printre care d-rele Ileana Simo, Kity Constanntinescu,­ d-nii Oleg Da­­novski, Petre Boden­ţ, etc.* N ft'35 W«ai4 TiBruain« -X9W 4 Pagini UE O luui provincia APARE SUB CONDUCI­­REA UNUI COMITET US DIRECJK­ ^Ii» ORAȘE SOVIETICE Riga, capitala Letoniei sovietice. In clişeul nostru se vede Partea centrală a orașului ca podul peste Dvina PROBLEMA IN DISCUTIA TARE SUCCES, 12 (Rador). — Consiliul de Securitate al ONU-ului s-a întrunit Marţi seara pentru a discuta, problema comisiei de de­zarmare. Senatorul Warren Austin (Statele Unite) a declarat că ţara sa „a mers cât i-a fost posibil pentru a se a­junge la un compromis, dar nu poate merge mai departe”. Reuniunea a fost suspendată Trmp de 4 ora, făcându-se încercări cu ti­tlu particular pentru a se împăca punctele de vedere sovietic şi nord­­american in legoTată cu dezarma­rea mai înainte de şedinţa plenară a Consiliului ce a fost prezidată de dr. Oswald­ Arenhe (Brazilia). PUNCTUL DE VEDERE AL STATELOR UNITE Senatorul Warren Austin a re­petat argumentul Statelor Unite că comisia, nu trebue să ai­be drep­tul să se ocupe de problemele ato­mice. El a declarat: ,,Este limpede că Uniunea, Sovietelor nu vrea să cadă de acord să se interzică nouei co­misii să se ocupe de problemele privitoare la energia atomică. Pen­­tru c­e? Guvernul sovietic se gân­dește să, introducă în comisia de de­zarmare noui propuneri cu privire la armele atomice. Acest lucru nu poate fi acceptat de Statele Uni­t. Planul de lucru al nouei comisii nu trebue să fie atât de vast încât să ingădue oricui să ceară informaţii în legătură cu armele atomice. Acest lucru este exclusiv rezervat comisiei pentru energia atomică şi activitatea sa nu trebue să fie in­vadată de comisia de dezarmare”. Şi el a adăugat: „Ni se pune a­­cceastă problemă de principiu, vom progresa spira securitatea colectivă şi dezarmare pe baza a ce­ea ce am reuşit să obţinem în comisia pen­tru energia atomică sau ne vom re­trage şi prelungi primejdia războ­iului? Nimeni să nu-şi închipne că Sta­tele Unite vor să amâne dezarma­rea. Statele Unite sunt devotate cauzei păcii şi sunt dispuse să coo­pereze cu toţi pentru a se realiza acest mare ţel”. DECLARAŢIILE D­LUI GROMAKQ D. Andrej Gromăko, delegator so­vietic, a declarat că delegaţia so­vietică nu poate accepta propune­rea Statelor Unite ca funcţiunile comisiei pentru energia atomică să fie separate de cele ale comisiei de dezarmare. Răspunzând afirmaţiei nord-ame­­ricane că comisia de dezarmare tre­­bue să se ocupe numai de „arma­mentele convenlionale ”. Gr­imaco a spus : In rezoluţia Adunării Generale din 14 Decembrie nu există nimic de natură să facă o distincţie între aşa zisele armamente convenţiona­le şi armele atomice. Delegaţia sovietică socoteşte că încercarea Statelor Unite de a face o asemenea distincţie depăşeşte re­zoluţia­ Adunării Generale . Delegaţia sovietică se menţine la litera rezoluţiei Adunării Ge­nerale în care nu se face nici o distincţie intre armele atomice şi toate celelalte arme. P. Gromăko a adăugat: Pentru ce Se încearcă să, se abată atenţia dv. asupra chestiunilor procedura­le ca, de exemplu, chestiunea re­laţiilor dintre comisia de energie atomică şi comisia de dezarmare? Adunarea Generală nu a ridicat niciodată această chestiune şi Consiliul de Securitate nu are nici un drept să facă asemenea dis­tincţii. Propunerea Statelor Unite crea­ză un conflict absolut arbitrar în­tre organisme ale ONU-uui şi abate atenţia de la principala misiune a dezarmării­ CHESTIUNEA RECENSĂMÂN­TULUI TRUPELOR D. Gromâko s’a ocupat apoi pe scurt cu chestiunea recensămân­tului trupelor în legătură cu care a spus că guvernul sovietic dorește să nu se producă nici o întârziere. In încheiere, delegatul sovietic a spus: ..Propunerea Statelor Unite de a se limita scopul activităţii co­­­misiunea de dezarmare va­ aduce vătămare aplicării rezoluţiei Adu­nării Generale în legătură cu de­zarmarea. De aceea, delegaţia, sovietică nu poate fi de acord să accepte re­zoluţia Statelor Unite privitoare la o asemenea limitare. Dacă accep­tăm propunerea Statelor Unite vom aduce prejudicii nu numai marei noastre cauze dar şi vom amâna reducerea şi reglementarea arma­mentelor”. Şedinţa a fost apoi ridicată, a­­nunţându-se cea viitoare Miercuri la ora 11 (ora locala). DECIARAŢ­IE DELEGATULUI FRANCEZ LAKE SUCCES .12 (Rador). — In şedinţa de Miercuri a Consiliului de securitate, d. Guy de la Tour­­neile, delegatul francez, a luat pri­mul cuvântul, declarându-se de acord în geni­ral cu teza după car® comisia de dezarmare nu trebue să încalce domeniul corp­siei energiei atomice.­­El a afirmat că studierea dezar­mării în general trebue să fie fă­cută „parai«!, dar independent de aceea a dezarmării atomice’’. El a amintit de compromisul ofe­r­it ăe« delp/^atxa. frajicCygl intri» punc­­tele de vedere opuse, sovietice și noroamerican. Acesta nu « reu­şi» însă să împace cete două teze, cu toate marile concesii pe care Franţa le-a consimţit. Franţa ţine în favoarea, creerii t­nei comisii de dezarmare care să n­u atingă domeniul comisiei ato­mice, a încheiat delegatul francez, cerând Consiliului să invite comite­tul de stat major să pună capăt ac­tualei carenţe şi să furnizeze în cel mai scurt timp posibil informa­ţii cu privire la cretarea forţelor armate internaţionale. A luat apoi cuvântul d. Zul­ta Angel (Columbia),­­care a spus că se poate găsi o soluţie pentru di­ferendul ce opune într’un singur punct Statele Unite și Uniunea So­vietica, în ce privește redactare* (•betuim final care să permită ere«. raiT­a comisiei de dezarmare. IN NUMELE MARE! BRITANII In numele Marei Britanii, sir IrXander Cadogcn s’a declarat de a­­cord cu propunerea nordamericană in a se exclude in mod specificat armei­ atomice din domeniul nouei comisii de dezarmare. Delegatul britanic îşi întemeiază hotărârea la intenţia Adunării generale de a v­rea comisia de dezarmare limitân­du-şi puterile la controlul şi redu­­­cerea armelor de folosinţă curentă şi de a lăsa problemele armelor de distrugere în masă eensisieî «năr« ffiri atomice. , Sir Alexander *•*. adresat apoî U-Xul Grom­ăco (Uniunea Soviete* lor) și l-a întrebat dacă obiecţin- Mie Pe care le-ar ridica fata de includerea precizării făcute de sta* ■ele Unite în rezoluţia de creearef a comisiei de dezarmare sunt făcute numai pentru că le socotește „­îmi* tile” sau dacă a voit să exprime de* z.acordul său fundamental cu teză nordameiricană. In primul caz, de* regatul britanic roagă pe d. Gro­­maeo să accepte propunerea nord­­­americană. In cel de-al doilea caz, sir Alexander Ca­dogar, cere repre­zentantului sovietic şi spună lim­pede dacă socoteşte că comisia de dezarmare trebue să se ocupe şi de armele atomice şi de distrugere ma­­sivă.­­ După aceasta, şedinţa a fost ridi­­cată. | COMISIEI DE DEZARMARE CONSILIULUI DE SECURITATE GUVERNUL ENGLEZ A RECUNOSCUT GUVERNUL BULGAR Londra, 12 (Rador). — Miercuri sear-a sta, anunţat in capitala An­gliei că reprezentantul politic bri­tanic din Bulgaria e, comunicat ministrului de externe adinterim bulgăr din Sefia, în cursul zilei de Marţi, ca guvernul britanic ai hotărît să acorde renunoașterefi de jure guvernului bulgar. Cuprinsul proectului de alianţa franco-englez Londra, 12 (Radar). — Cores pomântul a g e n ţ i e 1 FRANCE PRESSE comunică: Cu toată rezerva absolută a cercurilor oficiale britanice cu privire la cuprinsul proectului de alianţă franco-englez ce va fi re­mis in curând ambasadorului Franţei, «Ip pare, după informaţii din surs­ bună engleză că acest text prevede: 1. Tratatul va fi în linii mai asemănător cu acele cu care Ma­rea Brittanie doreşte să înlocuia­­scă actualul tratat de alianţă an­­glo-sovietic: durata vii să fie de 50 ani, cu o reexaminare anuală Începând de la «a 1 25-lea an; înca­drarea lui în Charta Naţiunilor Unite; prevederea invitării simul­tane a altor puteri însufleţite de aceeaşi dorinţă, de a împiedica noi acţiuni expansioniste ale Ger­maniei sau ale vreunui fost sate­­lit de-al ei, în dauna Franţei sau * Angliei şi stabilire» undi ac­ţiuni comune în acest scop; 2. Va preciza că cele două părţi îşi vor acorda ajutor imediat şi complet dacă vreuna din de este atacată de Germania; 3. Franţa şi Anglia, ţinând sea­ma de interesele lor reciproce, vor lucra în comun la reorgani­zarea şi stabilirea prosperităţii economice în Europa, şi vor stu­dia­­mijloacele d* a realiza acea­stă colaborare în întrevederi in­tre plenipotenţiarii celor două ţări, probabil miniştri având a­­nume această misiune din partea departamentelor economice. A Franţa şi Anglia declară In'* teresul lor comun de ă se stabili in Germania o ordine politică, care să împiedice repetarea vre­unei agresiuni germane in viitor şi organizarea reacţiunii germană. dr Paris, 12 (Rador).­­—■ Comisia de afaceri străine a Adunării Naţionale a aprobat Miercuri în unanimita­te propunerile france­ze pentru tratatul de alianţă franco-britanic. Aceste propu­neri au fost întocmite în cursul săptămânii trecute în vederea începerii negocierilor dintre An­glia şi Franţa. . . In cercurile bine informate se crede negocierile vor lua sfârşit în scurt timp şi pactul va putea fi semnat înainte de ple­carea d-lui Bidault, ministrul de externe francez, la Moscova, la conferinţa dlor patru miniştri de externe. , Comisia afacerilor străin© a hotant tot Miercuri să trimită o delegaţie specială la Bidault pentru a-i cere să caute o înţe­legere comună cu privire la Sarre, la statutul Ruinului şi la reparaţii — chestiuni cari, după toate probabilităţile nu vor fi cuprinse în pactul franco-brita­­nic. 1.717.621.921 lei au donat până in prezent muncitorii Capitalei pentru ajutorarea victimelor secetei IB. ap CIUL TaCUT ConCerteraţi.­ generali a muncii cu privire la ajutorarea victimelor sece­tei ; muncitorii din Capitala au do­nat personal sume lunare de bani, intreprinzând în acelaş timp acţiuni care s’au soldat cu colectare de sume alimente, îmbrăcăminte şi Încălţă­minte Toate sumele donate de muncitori au fost centralizate la Comisia Lo­cală Bucureşti. La încheierea lunii Ianuarie totalizăndu-se intrările s’a constatat că sumele donate de mun­citori­ din Capitală până in prezent se ridică la 1.711.821.921 lei. 1* această nazi st mai adaugă yt următoarele donaţii venite la salariaţii Regionalei p r n.vr.’ iei; salariaţii Corpului didactic se*­c­undar : 9.081.972 lei; salariaţii ma­nisterului artelor : 2.152 382 ître naţii din partea numertoritor aiarți­­nând Sindicatului -ansmrtuhort tracțiune animale: : •is.issieftsS­M *1. , „Victoria” t rUore Malaxa : A­pa. uzinelor „Dura’­ i­­.&Lsii -

Next