Universul - Capitala, februarie 1947 (Anul 64, nr. 24-47)
1947-02-14 / nr. 35
.Aatuî al i$4fi 4 Pagini Fondator: IUICI CAZZAVH.LAN Pr.oprletar! „UM l V E fî SUL“ S. A, înscris »ob Nr. 160 Trib. Ilfov atei pattel gfMBt !a annwmr Wnferma tproMre Mr. CM# F. T. T. Xr. IMM/939 DIN URMA STIRI DIN LUMEA INTRI AGA, TELEGRAFICI SI TELEFONICE **L??TM!N,STRAT,A ! BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23*35 IMPERATIVELE PĂCII Sta, semnat pacea şi, odată ru ea, » înehis un dureros trecut. Stau limpezit astfel situaţii şi stau înlăturat obstacole din calea reintrării noastre !n circuitul normal al vieţii internaţionale, câş, tiguri deosebit de piraţi oaste p»* *ru csiîtrmd şi incredereia ce trebus să. ne insufle in perspectivele măi luminoase ale silei de mâin*. 'Bar *ea asta, un trgbue ®â ®» Iacă unci on mttment să credem că pacea «»te prin ea însăși un talisman 43 fericirii, un panaceu universal care să înlătur* automat din jurul nostru toate pustiirile și toate strâmtorările războiului. Fapt e că pacea ne pune pe umeri grele, aproape doborâtoare sarcini. Acesta este sentimentul, dar şi curajul, cu care trebue să primim imperativele păcii. Ale păcii cuprinse şi parafate în tratateleinternaţionale, cum şi ale păcii oglindite în realităţile şi problemele de acasă,,eu care ne-a împovărat războiul şi pentru a avea conştiinţa exactă a situaţiei din momentul sermiării păcii, apoi tot aci e locul să mai adăugăm ceva. Este faptul că nu trebue sa ne legănăm noi în iluzia că odată pacea Încheiată şi raporturile cu celelalte state, normalizate, ajutoarele străinătăţii se vor aşterne la picioarele noastre ca o mană iarbăvitoan» a Cerului. Nu trebue să uităm că cel care primeşte ajutorul trebue să fi făcut toate eforturile ca să iasă singur lş, liman şi, dacă primeşte ajutorul să-l ştie folosi cât mai bine cu putinţă pentru săltarea »a deasupra nevoei. flC aceea noi înainte trebuie să dăm mai întâi pilda că ştim să »■« întrebuinţăm resursele şi să ne gospodărim treburile, că am apelat cu hotărfre la toate puterile noastre, că le-am însutit si J«~am făcut să rodească si că rodul lor se întinde din om în om , din parcelă în parcelă, făcând din jară, noastră un arsenal de muncă şi de bună rânduială, o unitate de voinţă şi de tenacitate în croirea unui destin mai bun. Atunci să fiim siguri că vom deştepta interesul şi solicitudinea străinătăţii, sub laturea lor cea mai îmbietoare, cantimistul lui de încredere şi îndemnul positiv de a ne ajuta. Iar ajutorul oferit atunci nu va fi primit cu spinarea Încovoiată şi cu căciula în mâini, sub nevoia de a accepta orice condiţii şi orice fel de garanţii, ci va fi primit cu fruntea sus, pătrunşi de simţul demnităţii şi de dreptul liberei deliberări. Cu o ţară înzestrată cu apreciabile resurse naturale, cu o pătură de ţărani cunoscută pentru vrednicia şî cuminţenia ei, cu o muncitorime care a dat dovadă de disciplină, şi de jertfelnică înţelegere, poporul român este în măsură să ia pe umerii săi se reimig păcii şi nu pregetă să-şi încordeze, toate puterile şi să apună, contribuţie toate resursele ca să şteargă cu un moment mai de vreme rănile războiului, crotodu -şi o soartă, mai bună. Hotărîrea de a răspunde superativele păcii, Inhămându-se la eforturile noul pe care împlinirea lor i le cere, îl vor face vrednic de stima şi încrederea tuturor popoarelor. Dar pentru a grăbi şi asigura acest rezultat, contribuia reală şi întreagă a fiecăruia din noi la efortul general al ţării, este indispensabilă. Patimele şi interesele subalterne trebue să dispară în faţa uriaşelor împliniri ce ne aşteaptă; controversei« ideologice se cer suspendate în momentul când patria are pe voe die munca, de unire«, şi disciplina, noastră ziditoare. Ca în toate ceasurile «nari, numai ceea ce ne uneşte rămâne sfânt pentru viitorul ţării şi al poporului român. Acestea, sunt imperativele păcii, pentru a căror împlinire vom răspunde în faţa Istoriei. H. TONESCUI LIPSA DE OMENIE După toate necazurile provocate de războiţi şi de secetă, în care noi n’avem nici o vină, — sa mai adaogă o sene de şicane şi de solcăeli, datorita lipsei de omenire a sem eri.nor . noştri. Dimineaţa, după ce nevasta îţi fac franjurile dela pantaloni, şi-ţi curăţă noroiul de pe manşeta lor ■ zbârcita, trecând apoi cu peria , pe palton, foarte delicat (ca să nu iasă in evidenţă şi mai mult ţesătura), primeşti o ultimă indicaţie: să porţi căciula cu partea roasă dinapoi... Astfel dichisit porneşti la slujbă spre prima staţie de tramvai Dar nu faci douăzeci de paşi şi o, maşină, trecând in goană printr’o băltoacă te împroaşcă cu glod de sus până jos. După ce-ţi Ştergi noroiul de Pe sprânceană şi de pe buze, te aşezi la aşteptat pe peronul staţiei, baricadate între nămeţi de zăpadă. Maşinnile trec una după alta, întracându-se în viteză, deadreptul prin mlaştina de noroiu, ţiţeiu şi bălegar. Şi de fiecaredată, te acopere o altă ploae de murdării... Dacă eşti cât de puţin, jurist, iţi aminteşti de un articol din codul penal care pedepseşte pe şoferul care îşi bate joc de haina trecătorilor, şi-l obligă să le plătească despăgubiri. Şi nuar fi o greutate pentru dânşii, faţă de taxele pe care şi le urcă ei singuri din săptămână în săptămână... Insfârşit, vine tramvaiul. Chiar dacă există loc în vagon, cete 10 persoane care aşteaptă, dau buluc la urcare, ciocnindu-se cu cei ce vor să scoboare... se ghiontesc, se calcă în picioare, îşi rup nasturii de la palton. Dar când e vagonul plin şi-l aglomeraţie în staţii? Atunci e moarte de om! Bărbaţii dau atac frontal. Femeile se insinuează pe delături. Când ai ridicat mâna în sus, ca să te prinzi de bară, vezi imediat la subţioara ta un chip feminin: încerci un zâmbet curtenitor, dar mutra de meduză a pasagerei înperspectivă iţi înghiaţă sângele în vine.. Deunăzi o femee, ca să se urce în tramvai, a muşcat-o pe alta de mână. Au să-şi muşte şi nasul. Copia se înăbuşă in braţele mamelor care, speriată, îicercetează din când în când să vadă dacă n’au murit. La scoborîrea din tramvai, acelaşi chin! Parcă faci parte dintr’o stâncă, şi te desfaci cu greu din încleştarea de piatră. Nimeni nu se dă la oparte, nimeni nu te ajută; fiecare se luptă pentru spaţiul lui circulatoriu... Bolnavii se întorc de la dispensării neconsultaţi, fiindcă au întârziat un minut, şi doctorul — odată îmbrăcat cu paltonul — nu şi-l mai poate scoate cu uşurinţă, ca pe~o cuirasă medievală-Apoi, din pricina multelor formalităţi ,■ mai nici un bolnav nu-i în perfectă regulă, cu cărţuliile şi trebue să facă două-trei drumuri pentru o consultaţie — dacă, intre timp pacientul nu sucombă sau nu se vindecă dela sine... Cât priveşte publicul care are ■treabă la autorităţi — vai de mama lui! O funcţionară care împleteşte un pulover masculin, n’are timp să dea lămuriri unei bătrâne petiţionare. Un slujbaş e ocupat cu gazeta, altul cu o discuţie politică. In sfârşit, cameristul se înduioşează şi dă o lămurire — intr’aiuri... cetăţenii pierd zile, săptămâni ,luni— degeaba... Nu mai vorbim de respectarea legii, de facerea datoriei, de conştiinciozitate, etc. în viaţa administrativă şi de toate zilele, din jurul nostru. Nici nu îndrăznim să facem reper la public pentru înţelegerea evenimentelor, pentru dublarea efortului şi a răbdării în vederea reconstrucţiei, ţării, pentru speranţa în lumea nouă care seridică, pe suferinţele de astăzi. Ne mulţumim cu foarte puţin: cu un apel la omenie — daţin, cu un apel la omenie — damult... Pe stradă, în tramvae, în biurouri, etc. — omul care şi-a nurment de pe faţă masca, politeţei, arătându-şi colţii... să-şi lase buza în jos şi să-şi acopere caninii ! „Mai multă omenie!" — iată lozinca zilei de azi. După realizarea acestui postulat, vom putea vormi de rest. M. SEVASTOS ANGLIA SUB ZĂPADĂ Bupâ cum anunţă ultimele tale grame, zăpezi mari blochează circulaţia în toată Anglia. In fotografia noastră, prizonieride război gertoad mrătăi o şosea din Kent, *pr* a veni în ajutorul locuitorilor din saiul Nurstead, complet izolat! Lucrări pentru refacerea drumurilor naţionale In vederea discutării în ansamblu a situaţiei generale a drumurilor şi a lucrărilor programate la bugetul viitor, inspectorii conducători ai inspectoratelor de drumuri naţionale din ţară au fost convocaţi, în conferinţă la ministerul lucrărilor publice, pentru a raporta asupra nevoilor şi dificultăţilor ce le au de întâmpinat, precum şi măsurile şi prevederile necesare a fi luate cu prilejul alcătuirii bugetului pe noul an financiar. Conferinţele au fost prezidate de d. Gh. Vântu, ministrul lucrărilor publice şi au participat în afară de conducătorii inspectoratelor de drumuri şi drr.i, ing. insp. g-ral Nicolae ît. Ştefan şi prof. Virgil Vivutescu, secretari generali ai departamentului, ing. insp. g-ral D. Dambureanu, director general al drumurilor, precum şi personalul superior de conducere din direcţiunea generală a drumurilor. Discuţiile s’au purtat asupra viabilităţii drumurilor naţionale, refacerea, întreţinerea şi definitivările de drumuri a maşinilor rutiere, viitoarelor legiuiri şi a măsurilor de luat pentru ajutorarea personalului din exterior şi a populaţiei din Moldova. PENTRU REFACEREA ECONOMICA Ţinându-se «cărea, cu bugete!« drmurilor din exerciţiile trecut» au fost cu totul insuficente pentru a se putea face faţă refacerii drumurilor degradate şi a preţului urcat al materialelor, s'a stăruit ca în cadrul viitorului buget să se afecteze fonduri suficiente şi corespunzătoare lucrărilor de drumuri, absolut necesare refacerii economice a ţării. Inspectorii conducători au arătat că lipsa, de fonduri, materiale şi vagoane pentru transport, au împiedecat mult acţiunea de refacere a drumurilor, a* cerut să se ia măsuri ca pe viitor acest« dificultăţi să fie înlăturate. Referitor la regiunile bântuit« de secetă,, s’a făcut apel la conducerea departamentului pentru a veni, în ajutorul personalului din acele regiuni, iar pentru ajutorare® populaţiei din Moldove s’a cerut să se aloce fonduri mai importante, pentru ca astfel prin utilizarea masivă a populaţiei dela sate la lucrări de drumuri, să se poată veni pe această cale în ajutorul acesteia. La încheierea lucrărilor, d. ministru Vântu a subliniat importanţa viabilităţii drumurilor pentru refacerea economiei naţionale şi deosebite atenţiune ce trebue dată realizării tuturor lucrării«« programate de direcţiune» generală a drumurilor, în care scop a promis întreg sprijinul său pentru obţinerea fondurilor necesare atât realizării programului stabilit, cât şi ajutorării populaţiei din regiunile bântuite de secetă din Moldova. S*M* LEI . MODIFICAREA LEGII APELOR Im vederea punerii în concordanţă a tegii apelor cu situaţia actuală şi rigiurile democratice, direcţiunea apelor din ministerul lucrărilor publice, lucrează în prezent la modificările ce urmează a fi aduse legii apelor In vigoare. Până la, înfăptuirea nouei legi, s’a găsit necesar a se modifica articolele în legătură cu taxele pentru folosinţe hidralllilice şi plutărit, pentru a fi puse în raport cu actualele preţuri ale pieţii Totodată se lucrează şi la legiuirile necesar® contra evaziunilor. Proiectul de lege pentru modificarea taxelor va fi adus în curând în discuţia parlamentului, pentru a fi pus în aplicare odată cu începerea noului an bugetar. Criza de combustibil din Anglia Londra, 12 (Rador). — Planul menit să ducă la o economie a combustibilului la caracterul unei operaţii quaimilitare. In şedinţa dramatică de Marţi a consiliului de miniştri s’a examinat nu numai extinderea restricţiilor actuale asupra ţării întregi, ci şi recurgerea la armată şi marină. Ministerul de război a cerut şoferilor militari care conduc autocamioane să fie gata în orice moment pentru a transporta cărbuni. Este posibil ca tractoare militare să fie folosite la deszăpezirea şoselelor. Guvernul speră să poată ridica, o parte din restricţiile actuale în cursul zilei de Marţi, K Londra. 12 (Rador). — Numeroase telegrame parvin de lui Emmanuel Shinwell, ministrul muncii şi combustibilului, cel mai hărţuit om din Anglia, care a ordonat reducerea consumului de combustibil şi de electricitate, rugăndu-l să reziste şi să nu demisioneze şi manifestând o puternică ostilitate faţă de orice coaliţie cu conservatorii pentru a se face faţă crizei. Printre trimiţătorii acestor telegrame se află multe organizaţii laburiste. Londra 12 (Rador). — D. Emanuel Shiewell, ministrul Carburanţilor şi al energiei electrice, a anunţat Miercuri că întreruperea electricităţii pentru nevoile gospodăriilor, care a început Luni în jumătate din Anglia şi în Wales, va fi extinsă cu începere de joi, asupra întregei ţări. In noile regiuni, curentul va fi întrerupt, şi restabilit cu o jumătate de oră mai devreme decât în cele vechi, cu excepţia sudvestului ţării. In vechile regiuni şi în sudvestul ţării nu poate fi folosit curentul pentru necesităţile gospodăriilor între orele 9—15 şi 14—16. Iluminatul pe străzi va fi redus considerabil. Situaţia cu privire la aprovizionarea cu gaz aerian devine serioasă, după cum a declarat Miercuri un expert al ministe-ului carburanţilor. Dar nu se plănueşte deocamdată impunerea de restrângere la consum. (Londra, lă JRadwr). — Marsna, armata terestră şi aviaţia!, au intrat Miereiuri în acţiune în Anglia, în lupta împotriva zăpezii, gheţii şi viscolului, care blochează transporturiilie de cărbuni. Toate vehiculele forţelor armate sunt mobiliizate acum pentru a transportă carburanţiiacolo unde este nevoie. Sosirea primelor ajutore din Bulgaria pentru regiunile secetoase Giurgiu, IZ (Agerpres). Peri dimiineaţă a sosit la Giurgiu o delagaţie bulgară formata din d-nii Kxum Hristoff, preşedintele Secţei RubeAuc a Organizaţiei de ajutor bulgară, Penkoff Femko, secretarul general al aceleiaşi secţii şi Hriptu Nedelcoff, inspector psrntru asigurări sortate din Ruschir Delegaţia bulgară a venit în ţară pentru a lua contact cu reprezentanţii CARS-ului, spre a stabili modul in care alimentele, articolele de îmbrăcăminte, etc. colectate în Bulgaria pentru regiunile în lipsă, de la noi, vor fi îndrumate spre acele regiuni şi în acelaş timp a pregăti transporturile de copii din Moldova în Bulgaria, unde sunt aşteptaţi cu toată dragostea de întreaga populaţie. Delegaţia a fost întâmpinată la Giurgiu de d. prof. Mezincescu, secretarul general al CARS- ului, d-na Elena Georgescu, membră în comitetul central al CARS-ului, deputat Pătraşcu şi Bişov din partea Apărări Patriotice. A urmat o îndelunsă întrevedere în localul prefecturii Giurgiu, la care au luat parte şi autorităţile locale-Primul a luat cuvântul d. Penko Penkoff, care a arătat că întreg poporul bulgar este mobilizat, intra itoare acţiune, de ajutorare a copiilor ţării vecine şi prietene, România. D-sa a arătat că delegaţia a venit spre a lua contant cu reprezentanţii CARS-ului, întrucât ia. Ruscilie se află gata de predare un vagon cu alimente, iar altul este aşteptat să se scared dintr’o clipă în alta. Acestea constitue o primă tranşă, urmând alteie în curând. Deasemenea la Husdiuc este pregătit un cămin pentru 200 copii români, iar în regiune vor putea fi cartieruiţi in cele mai bune condiţiuni alţi 300 copii- Aceasta pentru regiunea Rusciuc- In alte centre sau pregătit cămine pentru alţi 500 copii. Această frumoasă operă va fi amplificată. D. Penkoff arată nerăbdarea cu care populaţia aşteaptă aceşti copii, pentru întreţinerea cărora au colectat bani şi alimente. Poporul bulgar, continuă d-sa, înţelege astfelsă-şi arate recunoştinţa faţă de poporul român, la care in trecut a găsit atâta sprijin. A răspuns d deputat Pătraşcu, exprimând mulţumirile întregu- lui popor român. Acest frumos gest, spune disa va fi o bază somna pentru proaverea aurore celr două popoare, şi noi ştim că aceasta a fost posibil pentru că în Bulgaria există un regim democratic. A mai vorbit d. dr. Mezincescu, care într’o documentată expunere a înfăţişat oaspeţilor bulgari realizările de până acum ale CARS-ului, arătând ce greutăţi au fost înfrânte şi ce minurnate rezultate s’au obţinut. Soaţa, delegaţia bulgară s’a înapoiat la Rusciuc, urmând ca încâteva zile să ne sosească primele transporturi de ’alimente. ÎNTREGUL POPOR BULGAR încadrat in acţiunea in AJUTORARE A ROMÂNIEI Sofia, 12 (Agerpres). — Corespondentul agenţiei „Agerpres“ transmitee . Ziarul „Rabotnicesko Delo" publică un articol al d-lui Vasile Hristu, secretar general al Institutului Român de Cultură, intitulat: „Acţiunea, de ajutorare a copiilor din România“. Autorul arată că hotărirea guvernului bulgar de a ajuta copiii din regiunile înfometate din România a fost primită cu multă însufleţire de poporul român şi că presa din România a salutat călduros această operă iniţiată de primul ministru al Bulgariei, Ed- Gheorghe Dimitrov. Mai departe, subliniază că simpatia poporului bulgar faţă de poporul român, datează de mult, apoi conchide: .Astăzi când România, de doi ani bântuită de secetă, se află în foamete şi în mizerie, gândul poporului bulgar călăuzit pe drumul democraţiei de către eroul de la Leipzig, se îndreaptă întreg la poporul frate de dracolo de Dunăre şi se transformă ,în faptă. La apelul lansat către muncitorime, sosesc mereu din toate" părţile ajutoare consistente, întregul popor bulgar îşi face — fără precupeţiră — datoria". D. Gh. Tătarescu in audienta la d. Ramadîer Paris, 12 (Rador). — D. paul Ramadîer, preşedintele consiliului de miniştri francez, a primit Miercuri dimineaţa pe d. Tătăcescu, vice-preşedinte a consiliuui fie miniştri şi ministru de afaceri străine al României, care a firmit tratatul de pace la Paris. Spectacolul de gală dela Opera Româna pentru comemorarea lui Puskin Luni 10 Februarie a. a. a avut loc într’un cadru festiv la Opera Română solemnitatea comemorării a 110 ani dela moartea lui Puşkin. După cuvântul de deschidere rostit de d. prof. C. I. Parhon, preşedintele ARLUS-lui, d. Ion Pas, ministrul artelor a evocat figura genialului poet rus, subliniind larga lui adeziune la ideile progresiste ale secolului său şi la lupta de eliberare a poporului rus. A urmat reprezentarea spectacolului de balet „Fântâna,ţin Bachcisarai” de B. Asafiev, după nuvela cu acelaş titlu a lui Pușkin. Şi-au dat concursul cei mai valoroşi artişti ai ansamblului de balet al Operei Române printre care d-rele Ileana Simo, Kity Constanntinescu, d-nii Oleg Danovski, Petre Bodenţ, etc.* N ft'35 W«ai4 TiBruain« -X9W 4 Pagini UE O luui provincia APARE SUB CONDUCIREA UNUI COMITET US DIRECJK ^Ii» ORAȘE SOVIETICE Riga, capitala Letoniei sovietice. In clişeul nostru se vede Partea centrală a orașului ca podul peste Dvina PROBLEMA IN DISCUTIA TARE SUCCES, 12 (Rador). — Consiliul de Securitate al ONU-ului s-a întrunit Marţi seara pentru a discuta, problema comisiei de dezarmare. Senatorul Warren Austin (Statele Unite) a declarat că ţara sa „a mers cât i-a fost posibil pentru a se ajunge la un compromis, dar nu poate merge mai departe”. Reuniunea a fost suspendată Trmp de 4 ora, făcându-se încercări cu titlu particular pentru a se împăca punctele de vedere sovietic şi nordamerican in legoTată cu dezarmarea mai înainte de şedinţa plenară a Consiliului ce a fost prezidată de dr. Oswald Arenhe (Brazilia). PUNCTUL DE VEDERE AL STATELOR UNITE Senatorul Warren Austin a repetat argumentul Statelor Unite că comisia, nu trebue să aibe dreptul să se ocupe de problemele atomice. El a declarat: ,,Este limpede că Uniunea, Sovietelor nu vrea să cadă de acord să se interzică nouei comisii să se ocupe de problemele privitoare la energia atomică. Pentru ce? Guvernul sovietic se gândește să, introducă în comisia de dezarmare noui propuneri cu privire la armele atomice. Acest lucru nu poate fi acceptat de Statele Unit. Planul de lucru al nouei comisii nu trebue să fie atât de vast încât să ingădue oricui să ceară informaţii în legătură cu armele atomice. Acest lucru este exclusiv rezervat comisiei pentru energia atomică şi activitatea sa nu trebue să fie invadată de comisia de dezarmare”. Şi el a adăugat: „Ni se pune acceastă problemă de principiu, vom progresa spira securitatea colectivă şi dezarmare pe baza a ceea ce am reuşit să obţinem în comisia pentru energia atomică sau ne vom retrage şi prelungi primejdia războiului? Nimeni să nu-şi închipne că Statele Unite vor să amâne dezarmarea. Statele Unite sunt devotate cauzei păcii şi sunt dispuse să coopereze cu toţi pentru a se realiza acest mare ţel”. DECLARAŢIILE DLUI GROMAKQ D. Andrej Gromăko, delegator sovietic, a declarat că delegaţia sovietică nu poate accepta propunerea Statelor Unite ca funcţiunile comisiei pentru energia atomică să fie separate de cele ale comisiei de dezarmare. Răspunzând afirmaţiei nord-americane că comisia de dezarmare trebue să se ocupe numai de „armamentele convenlionale ”. Grimaco a spus : In rezoluţia Adunării Generale din 14 Decembrie nu există nimic de natură să facă o distincţie între aşa zisele armamente convenţionale şi armele atomice. Delegaţia sovietică socoteşte că încercarea Statelor Unite de a face o asemenea distincţie depăşeşte rezoluţia Adunării Generale . Delegaţia sovietică se menţine la litera rezoluţiei Adunării Generale în care nu se face nici o distincţie intre armele atomice şi toate celelalte arme. P. Gromăko a adăugat: Pentru ce Se încearcă să, se abată atenţia dv. asupra chestiunilor procedurale ca, de exemplu, chestiunea relaţiilor dintre comisia de energie atomică şi comisia de dezarmare? Adunarea Generală nu a ridicat niciodată această chestiune şi Consiliul de Securitate nu are nici un drept să facă asemenea distincţii. Propunerea Statelor Unite crează un conflict absolut arbitrar între organisme ale ONU-uui şi abate atenţia de la principala misiune a dezarmării CHESTIUNEA RECENSĂMÂNTULUI TRUPELOR D. Gromâko s’a ocupat apoi pe scurt cu chestiunea recensământului trupelor în legătură cu care a spus că guvernul sovietic dorește să nu se producă nici o întârziere. In încheiere, delegatul sovietic a spus: ..Propunerea Statelor Unite de a se limita scopul activităţii comisiunea de dezarmare va aduce vătămare aplicării rezoluţiei Adunării Generale în legătură cu dezarmarea. De aceea, delegaţia, sovietică nu poate fi de acord să accepte rezoluţia Statelor Unite privitoare la o asemenea limitare. Dacă acceptăm propunerea Statelor Unite vom aduce prejudicii nu numai marei noastre cauze dar şi vom amâna reducerea şi reglementarea armamentelor”. Şedinţa a fost apoi ridicată, anunţându-se cea viitoare Miercuri la ora 11 (ora locala). DECIARAŢIE DELEGATULUI FRANCEZ LAKE SUCCES .12 (Rador). — In şedinţa de Miercuri a Consiliului de securitate, d. Guy de la Tourneile, delegatul francez, a luat primul cuvântul, declarându-se de acord în geniral cu teza după car® comisia de dezarmare nu trebue să încalce domeniul corpsiei energiei atomice.El a afirmat că studierea dezarmării în general trebue să fie făcută „parai«!, dar independent de aceea a dezarmării atomice’’. El a amintit de compromisul oferit ăe« delp/^atxa. frajicCygl intri» punctele de vedere opuse, sovietice și noroamerican. Acesta nu « reuşi» însă să împace cete două teze, cu toate marile concesii pe care Franţa le-a consimţit. Franţa ţine în favoarea, creerii tnei comisii de dezarmare care să nu atingă domeniul comisiei atomice, a încheiat delegatul francez, cerând Consiliului să invite comitetul de stat major să pună capăt actualei carenţe şi să furnizeze în cel mai scurt timp posibil informaţii cu privire la cretarea forţelor armate internaţionale. A luat apoi cuvântul d. Zulta Angel (Columbia),care a spus că se poate găsi o soluţie pentru diferendul ce opune într’un singur punct Statele Unite și Uniunea Sovietica, în ce privește redactare* (•betuim final care să permită ere«. raiTa comisiei de dezarmare. IN NUMELE MARE! BRITANII In numele Marei Britanii, sir IrXander Cadogcn s’a declarat de acord cu propunerea nordamericană in a se exclude in mod specificat armei atomice din domeniul nouei comisii de dezarmare. Delegatul britanic îşi întemeiază hotărârea la intenţia Adunării generale de a vrea comisia de dezarmare limitându-şi puterile la controlul şi reducerea armelor de folosinţă curentă şi de a lăsa problemele armelor de distrugere în masă eensisieî «năr« ffiri atomice. , Sir Alexander *•*. adresat apoî U-Xul Gromăco (Uniunea Soviete* lor) și l-a întrebat dacă obiecţin- Mie Pe care le-ar ridica fata de includerea precizării făcute de sta* ■ele Unite în rezoluţia de creearef a comisiei de dezarmare sunt făcute numai pentru că le socotește „îmi* tile” sau dacă a voit să exprime de* z.acordul său fundamental cu teză nordameiricană. In primul caz, de* regatul britanic roagă pe d. Gromaeo să accepte propunerea nordamericană. In cel de-al doilea caz, sir Alexander Cadogar, cere reprezentantului sovietic şi spună limpede dacă socoteşte că comisia de dezarmare trebue să se ocupe şi de armele atomice şi de distrugere masivă. După aceasta, şedinţa a fost ridicată. | COMISIEI DE DEZARMARE CONSILIULUI DE SECURITATE GUVERNUL ENGLEZ A RECUNOSCUT GUVERNUL BULGAR Londra, 12 (Rador). — Miercuri sear-a sta, anunţat in capitala Angliei că reprezentantul politic britanic din Bulgaria e, comunicat ministrului de externe adinterim bulgăr din Sefia, în cursul zilei de Marţi, ca guvernul britanic ai hotărît să acorde renunoașterefi de jure guvernului bulgar. Cuprinsul proectului de alianţa franco-englez Londra, 12 (Radar). — Cores pomântul a g e n ţ i e 1 FRANCE PRESSE comunică: Cu toată rezerva absolută a cercurilor oficiale britanice cu privire la cuprinsul proectului de alianţă franco-englez ce va fi remis in curând ambasadorului Franţei, «Ip pare, după informaţii din surs bună engleză că acest text prevede: 1. Tratatul va fi în linii mai asemănător cu acele cu care Marea Brittanie doreşte să înlocuiască actualul tratat de alianţă anglo-sovietic: durata vii să fie de 50 ani, cu o reexaminare anuală Începând de la «a 1 25-lea an; încadrarea lui în Charta Naţiunilor Unite; prevederea invitării simultane a altor puteri însufleţite de aceeaşi dorinţă, de a împiedica noi acţiuni expansioniste ale Germaniei sau ale vreunui fost satelit de-al ei, în dauna Franţei sau * Angliei şi stabilire» undi acţiuni comune în acest scop; 2. Va preciza că cele două părţi îşi vor acorda ajutor imediat şi complet dacă vreuna din de este atacată de Germania; 3. Franţa şi Anglia, ţinând seama de interesele lor reciproce, vor lucra în comun la reorganizarea şi stabilirea prosperităţii economice în Europa, şi vor studiamijloacele d* a realiza această colaborare în întrevederi intre plenipotenţiarii celor două ţări, probabil miniştri având anume această misiune din partea departamentelor economice. A Franţa şi Anglia declară In'* teresul lor comun de ă se stabili in Germania o ordine politică, care să împiedice repetarea vreunei agresiuni germane in viitor şi organizarea reacţiunii germană. dr Paris, 12 (Rador).—■ Comisia de afaceri străine a Adunării Naţionale a aprobat Miercuri în unanimitate propunerile franceze pentru tratatul de alianţă franco-britanic. Aceste propuneri au fost întocmite în cursul săptămânii trecute în vederea începerii negocierilor dintre Anglia şi Franţa. . . In cercurile bine informate se crede negocierile vor lua sfârşit în scurt timp şi pactul va putea fi semnat înainte de plecarea d-lui Bidault, ministrul de externe francez, la Moscova, la conferinţa dlor patru miniştri de externe. , Comisia afacerilor străin© a hotant tot Miercuri să trimită o delegaţie specială la Bidault pentru a-i cere să caute o înţelegere comună cu privire la Sarre, la statutul Ruinului şi la reparaţii — chestiuni cari, după toate probabilităţile nu vor fi cuprinse în pactul franco-britanic. 1.717.621.921 lei au donat până in prezent muncitorii Capitalei pentru ajutorarea victimelor secetei IB. ap CIUL TaCUT ConCerteraţi. generali a muncii cu privire la ajutorarea victimelor secetei ; muncitorii din Capitala au donat personal sume lunare de bani, intreprinzând în acelaş timp acţiuni care s’au soldat cu colectare de sume alimente, îmbrăcăminte şi Încălţăminte Toate sumele donate de muncitori au fost centralizate la Comisia Locală Bucureşti. La încheierea lunii Ianuarie totalizăndu-se intrările s’a constatat că sumele donate de muncitori din Capitală până in prezent se ridică la 1.711.821.921 lei. 1* această nazi st mai adaugă yt următoarele donaţii venite la salariaţii Regionalei p r n.vr.’ iei; salariaţii Corpului didactic se*cundar : 9.081.972 lei; salariaţii manisterului artelor : 2.152 382 ître naţii din partea numertoritor aiarținând Sindicatului -ansmrtuhort tracțiune animale: : •is.issieftsSM *1. , „Victoria” t rUore Malaxa : Apa. uzinelor „Dura’ i.&Lsii -