Universul - Capitala, februarie 1947 (Anul 64, nr. 24-47)

1947-02-14 / nr. 35

­­ék#*' ’•ülte»'* ŞTIRI POLITICE DELA PARTIDUL NAŢIONAL POPULAR Eri s’a In­tunit la sediul central al partidului naţional popular bi­roul executiv şi deputaţii partidu­lui. S’a discutat poziţia partizării faţâ de problemele economice şi de legi, care vor fi aduse în desba­­terea Camerei. — Astăzi, joi, are loc la organii­­zaţia Capitalei a partidului naţio­nal popular din str. Pitar Moş 18, şedinţa biroului de coordonare ale cercurilor profesionale. Membrii com­itetului sunt­, rugaţi să te prezenţi la orele 10 diminea­ţa precis, iar la orele 11,30 sunt convocaţi secretară cercurilor pro­fesionale DE LA U. N. M. R. Pentru organizarea cadrelor ju­deţene U.N.M.R. au fost­ delegaţi d-nui prof. undiv. Al. Vechi­u pen­tru jud. Brăila şi Dan Sărăţeanu, fost primar al oraşului Galaţi, pentru jud. Covurlui. A DOUA CONFERINŢA PE ŢARA A PARTIDULUI RADICAL AL MICII BURGHEZII Duminică, 16 Februarie, orele 10 dim., va avea loc cea de a 2-a con­ferinţă pe ţară a partidului radical al micii burghezii la sediul central din calea Victoriei Nr. 50, cu par­ticiparea delegaţilor din provincie şi capitală, la ordinea de zi: veri­ficarea mandatelor­ şi cons­iruirea biroului, salutul delegaţilor adop­tarea a două puncte noul din pro­gram. privind organizarea produc­ţiei ţărăneşti şi administraţia co­munală, votarea statu­elor definiti­ve şi expunerea d-lui preşedinte dr. N. N. Matheescu asupra situaţiei politice interne şi externe. ŞEDINŢA DE EDIT CAMEREI DEPERTAŢILOR Şedinţă de ori a Adunăm de­părtaţilor s-a deschis la orele 17, sub preşedinţia d-lui prof. Potop. Pe banca ministerială se gă­sesc d-nii Teohari Georgescu, mii­­nistrul afacerilor interne; ing. Profiri, ministrul comunicaţiilor; Gh. Vântu, ministrul lucrărilor publice; Octav Livezeanu minis­trul informaţiilor; Romulus Ză­­roni, ministrul cooperaţiei. D. GH. VANTU, ministrul lu­­crărilor publice, ad­misrim la finanţe, a depus câteva proecte de legi­­pentru deschideri de cre­dite pe seama ministerului de finanţe, care au fost trecute în ■tudiul comisiei respective. COMUNICĂRI D. prof. BARBUULESCU a cerut ca pe lângă şcolile superioare tehnice din Timişoara să se în­fiinţeze o şcoală de subingineri. D-sa arată că puţinele şcoli de subingineri paci există astăzi nu sunt capabile să satisfacă nevoile in vigoare. Roagă pe d. ministru­­l lucrărilor publice să aprobe înfiinţarea acestei şcoli la Timi­şoara, promovând totodată un vechi desiderat al muncitorimii. D. GH. VANTU, se declară de acord cu propunerea d-lui prof. Bărbu­lescu şi va interveni pentru înfiinţarea mai multor şcoli de subingineri în ţară. Au mai făcut comunicări d-ni­i deputaţi Croitoru, Gh. Răşcaniu, Andreescu Popescu-Gâsteşti, Bă­­nulescu. D. general C. VASIUU-RĂŞ­­CANU vorbeşte, despre greutăţile funcţionarilor publici, ale căror salarii nu mai pot acoperi ne­voile vieţii. D. ministrul Gh. Vântu recu­noaşte dificultăţile funcţionarilor statului şi asi'gură că guvernul studiază de aproape problema şi va veni în curând cu îmbunătă­ţiri. Şeedinţa se suspendă. La orele 6.45 se reintră în şe­dinţă reluându-se în discuţie re­gulamentul Camerei. D. STELIAN NIŢULESCU, ra­portor, procedează la citirea pe articole a regulamentului votân­­­du-se articol cu articol. Şedinţa sa ridicat la orele 20 Şedinţa iiztoare azi la orele 16- CURIER JUDICIAR ARESTĂRI PENTRU SABOTAJ IN AFACEREA PAPAZIAN Din cerce­­rile în curs la Sigu­ranţa Generală in marea panama „Papazian” a mai reuşit — In afa­ră de chestia cu mita dată unui in­spector care cerceta operaţiile de devize ale Urmei — şi o chestiune de sabotaj, privind cumpărarea pe sub mână de că­re numita firmă a unei importante cantităţi de za­hăr de la un fabricant care a sus­tras de la destinaţia legală, zahărul ce-i fusese atribuit de autorităţi. Şi acest caz, ca şi celălalt a fost desprins din trunchiul principal al afacerii care face încă obiectul an­chetei de la poliţia de siguranţă, şi taami al parchetului, pentru pune­rea in mişcare a sancţiunilor din partea justiţiei. Fabricantul vânzător este Saia Suli­msen, care primise din partea Ministerului Economiei Naţionale o însemnată co­a de zahăr, la preţ oficial pentru a o întrebuinţa la fabricarea, de surogate. Dânsul a fost­ pus în contact cu Agop Papa- Zian amator să cumpere zahăr pe orice cale şi la orice preţ, prin in­termediarii Iancu Ga­ ll, din şos. Ştefan cel Mare 153 şi Iancu Harş­­covici, din str. Silfidelor 4. Mai trebuia complicitatea, agen­tului de control, Ion Teodorescu de la fabrica, lui Sulimson, care a fost câştigat cauzei. In felul aces­ta importanta can­itate de zahăr a­ fost scoasă din Întreprinderea a­­cestuia, și transporta­t la fabrica „Zamfirescu”, care lucra pentru firma Papazian Parchetul, prin rechizitorul dat de d. procuror Sozont Robu, a des­chis acţiune publică, cu concluzii de arestare, pentru infracţiune la legea sabotajului şi înfrângerea dis­poziţiilor referitoare la raţiona­rea zahărulu Pentru inculpaţii princi­pali — Sulimson Papazian si Teo­­dorewe­j — s’a cerut arestarea. — Intermediarii având o vină s­ecun­­dară. Cu instruirea chestiunii a fos în­sărcinat judecătorul cap. 4 care va proceda astăzi la interogarea in­culpaţilor. ACHITATA PENTRU LEGITIMĂ APĂRARE Curtea criminală Secţia IX-a a judecat procesul Măriei Ana Vida, acuza­t că şi-a ucis soţul cu o lo­vitură de cuţit, în noaptea de 16 Ianuarie 1946, In împrejurări cari au fost împărtăşi e cititorilor In reportagiile publicate la vreme. Din desbatric, a reeşit că soţul acuzatei, stăpâni­t de ideea fixă a răzbunării contra soţiei din moti­ve de gelozie ma­re pe nimic În­temeiate făcea femeii viaţe, impo­sibilă, transformând căsnicia in­­tr un infern. In noaptea fatală, soţul veruind acasă turmentat ca de obicei. Înso­ţit fiind de un prieten de băutură care aducea cu ei două sticle de vin, a Început să sbere la­ femnei, cerftndu-i să le facă ceva de mân­care. La protestele soţiei care ară­t că la orele 2 noaptea nu se poate pregăti nimic soţul înfuriat a pus mâna pe o macină ,,Sirius” pe care i-a aruncat-o în cap. Femeea care se vedea ameninţată să fie omo­râtă de soţul care In furia lui nu mai ţinea seama de n­mic, a cău­tat s­ă se Închidă in odaie Soțul s’a năpustit insă asupra ei si atunci dânsa cuprinsă de pan'că s’a apă­rat lovind pe agresorul furios cu un cuțit. Nenorocirea a făcut ca lovi­tura să aibă urmări fatale căci so­țul a sucombat de pe urma ei. Reprezentant­ul parchetului a pus concluziuni pentru condamnare. In apărarea acuzatei, d. avocat Vasilescu-Bud­­an a demonstrat e­­xistența tipică a legi­imei apărări In cazul de față solicitând achi­tarea. Curtea, după deliberare de două zile, s’a pronunțat ieri, achitând pe Mari­a-Ana Vida. CONDUCĂTORII AU­TOTAXIMETRELOR SUNT OBLIGAŢI SĂ AFIŞEZE TARIFUL IN VIGOARE Prefectura Poliţiei Capitalei, ser­viciul circulaţiei, face cunoscut ur­mătoarele: In termen de 48 de ore de la pu­blicarea prezentului comunicat, au­­totaximetrele înscrise in circulaţie, la acest serviciu, sunt obligate a avea afişat la loc vizibil în interio­rul maşinii tariful în vigoare. Pen­tru a se pune capăt speculei ce se face de conducătorii acestor vehi­cule, publicul ese rugat a reclama, în scris sau telefonic serviciului cir­culaţiei, comisarului de serviciu ori­ce abatere de la tariful afişat in in­teriorul maşinii, iar atunci când organele poliţieneşti con­rolează respectarea tarifului, să dea tot concursul pentru dovedirea condu­cătorilor infractori,­­pentru a li se putea aplica sancţiunile legale şi deferi instanţelor de sabotaj. SESIUNEA CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAT UNIVERSITAR La 16 Februarie va avea loc se­siunea consiliului national al Fron­tului democrat universitar. Cu acest prilej se va prezenta raportul comitetului executiv al F. D. U. $i al centrelor universitare. Realizările deosebite ale F.D .-lui in Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Braşov vor face ca rapoartele să fie extrem de încărcate. Pentru că realizările bucureştenilor sunt cunoscute, vom schiţa extrem de sumar celeilalte centre Studenţii din Ie­şi şi Braşov au constituit cer­­curi judet®nş dintre care cele din Moldova au înregistrat succese eco­nomice şi acţiuni culturale fără precedent, cei din Cluj vor rapor­ta asupra cooperativei „Victoria studenţească” şi la fel cu cei din întreaga ţară vor aduce date asu­pra căminelor reparate sau înfiin­­ţate. Ceea ce a caracterizat acţiunea­ de până acum a F D.U-lui a fost a­­vântul pe care l-au luat studenţii pentru rezolvarea problemelor lor economice şi profesionale. peste tot s’au deschis cămine şi cantine studenţeşti, s’au obţinut mese pen­tru studenţi în diferite întreprin­deri, s’au câştigat noui sesiuni. Este de prevăzut că odată cu în­lăturarea unor grave­­ neajunsuri economice şi a consecinţelor lor profesionale (datorata structurii în­vechite a învăţământului superior) activitatea studenţimii se va des­­volta în domeniul cultural şi pro­fesional. Cercul de studii început la Bucu­reşti, tipăririle de cursuri vor fi simţitor adâncite. Anul acesta, in ciuda greutăţilor, se vor forme echipe de jocuri naţionale, va fi sporită corespondenţa cu studenţii din alte ţări, activitatea ştiinţifică va fi a­frată pe baze noui, iar mijloacele de recreare îşi vor că­păta partea lor de importanţă. Dacă reforma structurală a învăţămân­tului superior nu poate fi făcută de pe o zi pe alta, munca va fi purtată în vederea îmbunătăţirilor parţiale, imediat necesare şi posi­bile. Paralel cu lupta pentru o mai bună alcătuire a programelor de­­ studii şi pentru revendicările spe­cifice ale fiecărei categorii de stu­denţi, acţiunea de serioasă docu­mentare se va lărgi şi îmbunătăţi. De aceea nu numai raportul eco­nomic, dar şi cel cultu­ral profesi­onal vor fi extrem de importante pentru sesiunea consiliului. Adeziunea masivă a studenţilor la F.D.U. impune acestuia o orga­nizare superioară celei de până a­­cum, aşa­ că adoptarea regulamen­tului de funcţionare al F . U. îşi merită locul pe agenda Consiliului. Odată cu rezoluţia consiliului, se va fixa şi locul, data şi ordinea de zi a Congresului Naţional F.D.U. Deşi de 9 iunie al anului trecut, când a avut loc primul congres, ne desparte un timp atât de scurt, to­tuşi congresul va avea să recapitu­leze marile succese obţinute în mm puţin de un an. ---------------------­ D. ministru Voitec in audienţă la d. Vincent Auriol Paris, 12 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei ,,Rador“ trains­ ,­mite: D. Vincent Auriol, preşedintele Republicei, a primit în audienţă Pe d. Ştefan Voitec, ministrul , educaţiei naţionale şi d. Şerban Voinea, ministrul României la­­ Berna, cu care a avut o lungă­­ și cordială întrevedere. . mtm in­ . was»» UNIVERSUL­ LONDRA 12 (Rador). — Pră­buşirea totală a conferinţei pentru Palestina s-a produs Miercuri când d. Bevin, ministrul de ex­terne, a declarat delegaţilor arabi, în ultima şedinţă a conferinţei, că guvernul britanic a căutat să gă­sească o cale de mijloc in proble­ma palestiniană, dar nu a găsit un spirit de compromis nici din­­tr’o parte, nici din cealaltă El a adăugat că regretă că trebue să a­­nunţe nereuşita consiliului de mi­niştri britanic în cursul zilei de Vineri şi că ar dori să ia contact incăodată cu delegaţiile arabe spre a le comunica părerile guvernu­lui. S’a căzut de acord ca această întrevedere să aibă joc Vineri du­pă amiază. D. Bevin, care şi-a început de­claraţia prin a arăta că nu a gă­sit un spirit de com­promis nici dintr’o parte, nici dintr’alta, a continuat: „In consecinţă nu am să vă prezint alte propuneri decât cele ce v’au fost comunicate la 7 Februarie”. Aceste propuneri con­­stitue „planul cincinal Morrison cu modificări”, ce a fost respins fără nici un compromis atât de arabi, căt şi de evrei. După cum se precizează, dele­gaţii arabi au prezentat cazul lor şi mai rmpede şi fără compromis decât până acuma şi cu toate că nu s'au spus cuvinte tari, atmos­fera a fost încordată. Mai mulţi delegaţi arabi au de­clarat făţiş că orice nouă imigrare in Palestina va duce la vărsări de sânge în Orientul Mijlociu. Dr. Giant­an­ ministrul de externe al Irakului, a spus că s’ar ajunge la explozii in toată lumea arabă”. ARAB!! CER INDEPENDENTA IMEDIATA A UNEI PALESTINE NEIMPARTITE Arabii în memoriul prin care resping­­ultimele propuneri ale gu­vernului britanic, afirmă că pla­nul nu ar contribui­ la slăbirea tensiunii ce este deosebit de ac­centuată in lumea arabă. Arabii cer independenţa, im­ediată a unei Palestine neimpărţite, opr­irea imigrării evreeşti şi apărarea tere­nurilor agricole arabe. Arabii au cerut ca independenţa Palestinei să fie declarată imediat şi ca Naţiunile Unite să fie noti-­­­ficate de acest lucru. Memoriul repetă că se respinge divizarea Palestinei, sub orice formă. Propunerile guvernului britanic, cu privire la imigrare, sunt foarte dezam­ăgit­oare deoa­rece ele constitui o încălcare fla­grantă a drepturilor arablor Nu a fost discutată capacitatea de absorbire a Palestina deși ara­bii au declarat că principiul refu­ză să ia in considerare o nouă emigrare evreeased oricare ar fi capacitatea de absorbire a ţării. PENTRU UN COMPROMIS INTRE EVREI Şl ARABI Frankfurt, 12 (Rador). — Co­respondentul agenţiei Reuter", transmite : D-nd Georg Landauer, şeful secţiei germane din­­cadrul A­­genţiei Evreeşti, a declarat la o reuniune a comunităţii evreeşti din Berlin : „Evreii nu au nici un viitor în Germania. Vrem ca să se reia imigrarea în Palestina”,­­ după cum anunţă Agenţia telegrafică germană ,,Dena”. Referindu-se la situaţia din Palestina, d-rul Landauer a spus că trebue să se ajungă la­ un compromis cu arabii, cu orice preţ, şi, în cazul când se ajunge la­ acest compromis, interesele evreilor nu vor mai fi în con­flict cu cele ale englezilor”. O NOUA INTERVENTIE IN FAVOAREA DOV GRÜNER New-York, 12 (Rador) — Fos­tul senator Gillette, preşedintele „Ligii nordamericane pentru Pa­lestina liberă”, va cere d-lui War­ren Austin, şeful delegaţiei nord­­americane pe lângă ONU d-nei Eleanor Roosevelt şi d-lui Tryg­ve Lie, secretarul general al ONU-lui,să ceară ONU-lui să in­­tervină pentru a se salva viaţa teroristului evreu Dov Grüner, condamnat la moarte de autori­tăţile britanice din Palestina. Ierusalim, 12 (Rador). — Dov Grüner, evreul maghiar în vâr­stă de 33 ani, condamnat la moarte pentru atacarea unui post poliţienesc din Palestina, a obţin­­ut Miercuri o amânare i ndefi­­nită'' a executării sentinţei. Decizia a fost dată de sir Eve­lyn Barker comandantul trupe­lor britanice din Palestina­­--------------------------­ PRĂBUŞIREA TOTALĂ A CONFERINŢEI PENTRU PALESTINA ★ Ger puternic in Polonia VARŞOVIA 12 (Rador). —Ge­rul care bântue actualmente în Europa s’a abătut şi asupra Po­loniei, unde s’au înregistrat tem­peraturi de 30 grade sub zero, in nordul ţării, şi de 20 grade sub zero la­ Varşovia. Viscole paralizează în parte viaţa econo­mică a ţării, iar legăturile cu avioanele au fost întrerupte. Troene de zăpadă până la doi metri împiedică­­circulaţia de şosele, iar trenurile au mari în­târzieri GREVA DIN PRESA PARISIAN! Paris, 12 (Rador). — Ziarele pa­riziene care, cu toată greva sala­riaţilor din presă, au putut să apară Miercuri dimineaţă ar pu­tea să fie obligate să-şi suspende apariţia. Intr’adevăr, ele au primit din partea lucrătorilor din tipogra­­­fiile în care apar ziarele, un adevărat ultimatum, care expiră la 13 Februarie, la ora 17 (ora Paris). Lucrători cer punerea în apli­care imediată a cotei provizorii de 25 la sută asupra salariilor actuale, aceasta fiind revendica­rea minimă vitală în ceea ce pri­veşte începerea discuţiilor între guvern şi Confederaţia generală a muncii. Lucrătorii au hotărit să treacă la acţiune dacă un răspuns favo­rabil nu va fi dat până Joi 13 Februarie, la ora 18 (ora locală). Paris, 12 (Rador). — Guvernul francez a refuzat Miercuri să a­­probe cererea personalului ziare­lor franceze de a li se spori sa­lariile cu 25%. Toate uniunile sindicale tipo­grafice din Franţa au comunicat Miercuri dimineaţa guvernului că vor da dura Vineri greva dacă nu se aprobă acest spor de salariu. Inte timp, greva unei secţii a personalului tehnic al­­ ziarelor din Paris,s’a răspândit şi în pro­vincie î­n Paris ,12 (Rador). — Biroul sin­dical naţional a! funcţionarilor din presă, sezisat de comitetul de grevă d­e Paris, a cerut extinde­rea în provincie a mişcării gre­viste hotărîtă­ Miercuri dimi­neaţa. In felul acesta, greva funcţio­narilor din presă este acum gene­rală în Franţa. PRELEGERILE D-LUI PROF. AL. ROSETTI LA „COLLEGE DE FRANCE“ PARIS, 12 (AGERPRES). — Co­­respondiantul special al Agenţiei AGERPRES transmite: Sâmbătă 8 Februarie, d. prof. Al. Roset­i, rectorul Universităţii din Bucu­reşti. a­ inaugurat la College de France seria de prelegeri ce va ţi­r­ c aici. D-Sa a fost călduros pre­zentat de profesor Mario Roques,­­ membru al Institutului Francez, care a schiţat opera prof. Rosette . Savant român şi francez deopo­­tri­vă”. Au fost prezenţi directorul lui ,,College de France” prof. Farod Şi prof. Antt­é Mazon, Alphonse Ernant Jules Vendryas, d. m­inis­­. ru Sta­lov, prof. Rozii Muintearau precum şi un numeros public. In atenţia încordată a ascultătorilor, d. prof. Rosette a vorbit despre sinrt­ura limbilor în general şi a analizat, s­­temu fonetic al limbii române. Prelegerea următoare va trata despre „morfologia limbii ro­mâne”. Acte de clemenţă ale noului preşedinte al Republicii Franceze Madrid 12 (Rador)­ — Corespon­dentul Agenţiei „Reuter” transmite: Ministrul de afaceri străine al Spa­niei, într’un comunicat dat publi­cităţii, protestează împotriva acţiu­nii guvernului francez de punere în libertate a fostului şef-rebel maro­can Abd el Krim, care a fost exilat de guvernul francez In Insula Reu­nion, din Oceanul Indian. Se află că guvernul francez a ho­tărit să pună în libertate pe Abd el Krim şi să-i Îngăduie să stea în su­dul Franţei împreună cu familia sa „doi motive de sănătate”. ★ Madrid 12 (Rador). — In legătură cu afacerea Abd el Krim se dau ur­mătoarele amănunte : Mohamed Abd el Krim a fost pe vremuri conducătorul triburilor din regiunea muntoasă Riff, de pe coasta dinspre Mediterana a Marocului. Timp de 5 ani, el a dus război contra Spaniei și Franței. După ce a stat în închisoare 11 luni în Spania el a provocat o în­frângere zdrobitoare trupelor spa­niole. Majoritatea prizonierilor spanioli au fost omorâţi şi supravieţuitorii masacrului au fost schimbaţi contra plăţii unor mari sume de rescum­pă­­rare de către Spania. Nemulţumit numai cu conducerea triburilor din Marocul spaniol, Abd el Krim a atacat prin surprindere posturile înaintate din Marocul fran­cez in 1925. O acţiune combinată a fost ini­ţiată împotriva lui de francezi şi spanioli şi el a capitulat în mâinile francezilor în Mai 1926. Mai târziu, Abd el Krim a fost de­portat in insula Reunion la răsărit de Madagascar. ★ Londra 12 (Radar). — Anunţând că lui Abd el Krim i s’a Îngăduit să locuiască în sudul Franţei corespon­dentul din Paris a lui „Times” scrie: Guvernul a hotărât să facă acest act de graţiere In urma cererii lui Abd el Krim care a spus că doreşte ca copiii săi să-şi desăvârşească educa­ţia in Franţa şi că clima din insula Reunion este nesănătoasă. Abd el Krim şi suita sa formată din 30 per­soane va sosi în curând în Franţa. Un alt act de graţiere făcut de preşedintele Republicei d, Vincent Auriol, este permisiunea acordată soţiei lui Retain de a locui împre­ună cu fostul mareşal in fortăreaţa de pe insula Yen­in care el este în­chis. Preşedintele a primit pe doi avo­­caţi ai lui Retain care au stăruit ca o oarecare favoare să fie acordată şi lui Retain, având în vedere gene­rozitatea manifestată de guvern faţă de Abd el Krim la a cărui înfrân­gere Retavi a jucat un rol de frunte CREŞTEREA APELOR DUNĂRII Bră­ia, 12 (Agerpres). — De câ­teva zile se remarcă !Pe tot lun­gul Dunării o continuă creştere a apelor. La Brăila apele cresc zilnic cu 2 până la 3 cm­. La Drencova creşterea este foarte mare, înregistrându-s­e la 11 Fe­bruarie 34 cm. Grosimea ginţii de Dunăre a scăzut la 29 cm. D­acă vremea se va menţine călduroasă desgheţul Dunării s’ar putea produce până la 1 Martie crt. Se prevăd dea­semeni inun­daţii. ULTIME INFORMAŢII INTERNE ♦ M. S. Regele s-a înapoiat în Capitală şi a primit în au­dienţă, ieri la orele 11 dimi­neaţa, pe d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de mi­niştri. „ Suveranul a mai primit ieri, în audienţe separate de lucru, pe d-nii Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne şi Gh. Vântu, ministrul lucrărilor publice. P D. dr. Petru Groza, preşe­dintele consiliului de miniştri a primit in cursul dimineţei de ieri pe d-nii: S. Oeriu preşedintele comisiei române de legătură cu C. Al. C.; dr. Florica Bagdasar ministrul sănătăţii; Miron Nicu­­lescu ministru subsecretar de stat la Educaţie; Sava Ganovski ministrul Bulgariei la Bucureşti în audienţă de plecare ; Consilier de ambasadă Dangulov; Matei Socor, directorul general al Soc. de radio ; Vieru sudirector gene­ral al soc. de radio ; şi prof. dr. N. Blatt. După amiază d. prim ministru a avut întrevederi cu d-nii­­ S. I. Kavtaradze, ambasador extra­ordinar şi plenipotenţiar al U.R. S.S. în România şi Burton Berry şeful misii­nei britanice în Ro­mânia. +­D-l Emil Bodnăraş, ministru subsecretar de Stat la preşedin­ţia consiliului a primit în cursul zilei de­ ieri pe d-nii: Sava Ga­novski ministrul Bulgariei la Bu­cureşti în audienţă de pleca­t; prof. dr. Lupu prof. dr. Făgără­­şanu; dr. Gheorghiu, deputat N. ♦ Comitetul central al Uniu­nii populare maghiare d­e Ro­­mânia a aderat la Blocul parti­delor democrate. ♦ Eri dimineaţă Blocul parti­delor democrate a ţinut şedinţă. S’au discutat chestiuni de or­ganizare şi în specul metoda de colaborare între partidele din bloc şi s’a hotărât înfiinţarea co­mitetelor judeţene şi locale. EXTERNE ♦ Preşedintele Statelor Unite a tri­mis Marţi un mesaj de felicitări Regelui Egiptului cu prilejul ani­­v°rsării naşterii Sale. (Rador) D. Hoover, fostul preşedinte al Statelor Unite, care în prezent vi­zitează mai multe state din Europa pentru a-şi da seama de situaţia a­­lin­entara a sosit la Viena, venind din Germania (Rador) Du­pă cum anunţă postul de radio Belgrad, ordinul mareşalului Tito prin care se decretează demo­bilizarea unor contingente iugosla­ve ce se găseau sub arme, a fost publicat în ziarele de Miercuri (Rador) Corespondentul Agenţiei FRANCE PRESSE la New York transmite: Suspendarea pe timp de doi ani a oricărei imigrări străine în Sta­tele Uutite a fo­st preconizată Marţi seara de senatorul democrat Elmer Thmass in cursul unei cu­vântări ţinută la microfon sub aus­piciile ziarului NEW YORK TI­MES. Senatorul a contestat fapul că Statele Unite ar avea vreo obliga­ţie oarecare faţă de persoanele de­plasate” din Europa. (Rador). D. Politis, ministrul grec fără portofoliu din cal­ietul grec de coaliţie, a demisionat Miercuri, din pricina neînţelegerii­­,u­d. Tsaida­­diris, ministrul de afaceri atraine. (Rador) ■W.'.HWU Serviciul telegrafic special al „Universului“ ÎNCETAREA FOCULUI IN INDONEZIA Londra, 12 (Prin T.F.F.). — prin­­ ordinul de încetare a focului» unul ministru indonezian a amu«.­ Sâmbătă, in toată lara și Stima­­tat că guvernul republicat va da­­­tra. PRĂBUŞIREA UNEI FALEZE LANG A DOUVRES Londra, 12 (Prin T.F.F.). — O gravă prăbuşire a unui faleze s’a produs la Nile St. Margaret, lân­gă Douvres. Se crede că bombardamentele germane din timpul războiului, dela un mal la altul, a provocat părul, această prăbuşire. Un sfert de milion de tone de pământ şi piatră calcaroa­să au fost înghiţite de mare. Micul cap, lung de 50 de me­tri şi înalt de 60 d­e metri, a dis- Vase italiene scufundate de echipaje in portul Tarento? Londra, 12 (Rador). — După scufundat o parte din vase, ştiri despre cari postul de radio Ankara a afirmat ieri că nu sunt confirmate, echipa.file mai mul­tor va­se italiene din golful Ta­­­ren­to, ce urmau să fie predate aliaţilor in contul reiptraţiilor au Nu s’a primit nici o altă ştire cu privire la această acţiune şi la Londra nu se ştie nimic in privinţa ei în cursul serii de Miercuri. Comemorarea răscoalei lui Horia, Cloşca şi Crişan şi a grevei muncitorilor ceferişti din Februarie 1933 Cu prilejul comemorării răs­coalei lui Hora, Cloşca şi Crişan şi a grevei mone­teri­or ceferişti din Februarie 1933, Confederaţia generală a muncii a dat un ma­nifest din care extragem urmă­toarele : La 15 şi 16 Februare vor fi comemorate două evenimente, a căror semnificaţie nu trebue să scape atenţiei şi înţelegerii celor angajaţi pe calea democraţiei; Răscoala iobagilor ardeleni, de la care se împlinesc 162 ani, şi 14 ani de la greva muncitorilor de la Griviţa, grevă care a marcat în­ceputul unei­­ lupte organizate a muncitorilor pentru o viaţă mai bună. Răscoala din 1784—85 repr­e­­zintă punctul culminant dea l­un­gul şirului de 32 răscoale şi miş­cări ţărăneşti din Ardeal, în care s’au găsit alături iobagii român­­şi unguri, în luptă comună pen­tru apărarea aceloraşi interese şi idealuri. Năzuinţele ţărănimii, legate de numele unor Doja, Horia, Avram Iancu şi Tudor Vladim­ Veseli, tre­cute peste cunoscuta răscoală din 1907, aveau să-şi capete satisfac­­ţia ultimă abia în primăvara a­nu­lui 1945, când s’a făcut recenta Împroprietărire. Clasa muncitoare, continua­toarea tradiţiilor de luptă ale poporului român pentru un trai mai bun, pentru ideii de liber­tate şi independenţă, a dat do­vadă, cu ocazia evenimentelor din Februarie 1933, de hotărire şi di­rzene in strădania ei de tot­deauna de a găsi limanul unei vieţi mai omeneşti pentru toţi truditorii din această ţară. Co­mitetele dlA acţiun­e de pe atunci, în fruntea­ căror­a se găseau actu­alii fruntaşi ai muncitorimei : Gh. Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Vasie Lutu, Don­cea şi Petrescu, au dus o acţiune susţinuta de lă­murire şi mobilizare a lumii muncitoare,­­ la care sa ală­turat, în semn de solidarizare muncitorimea petrolişti de pe Valea Prahovei, sub conducerea lui Gh. Vasichi. Acţiunea de la Griviţa trebue socotită drept o etapă a luptei pentru pacea şi bunăstarea popoarelor. Comemorările acestea se cuvinte să constitue simbolul înfrăţirii tuturor claselor sociale pentru consolidarea drepturilor cîştigate, spre binele tuturor._____ SOLEMNITATEA DE LA SPITALUL „REGINA ELISABETA“ Marţi 11 Februarie c. a fost, la spitalul militar ,,Regina­ Elisabeta“ solemnitatea desvenirii unei plăci de bronz dăruită de 586 foşti sub­ofiţeri din armata Statelor Unite, drept mărturie a recunoştinţei lor pentru înţelegerea şi buna îngri­jire de care s’au bucurat în tim­pul captivităţii lor în România. Au parti­cipaii în afară de mem­brii misiuni americane la Bucu­reşti în frunte cu d- general Schuyler, d. general medic Zam­fir inspector saniter al armatei, numeroşi alţi militari americani şi români, doamne din ,,Crucea Roşie”, gazetari români şi străini, înainte de dezvelirea plăcii a luat cuvântul dr . gen. Schuyler. Intre aVip-ue, d-sa a spus că so­lemnitatea a fost organizată în urma cererii grupului de subofiţeri din forţele armatei Statelor Unite, doborâţi cu avioanele deasupra te­ritoriului României di cari apoi, ca prizonieri au stat in Bucu­reşti. După 23 August 1944, fiind puşi în libertate s’au­ întors la unităţile lor, iar după încetarea ostilităţilor, în viaţa civilă la ocupaţiile respective. De-acollo, de departe, unde ** află ei acum şi-au amintit de zilele petrecute in România şi că deşi prizonierii de război, au fost îngrijiţi cu deosebită solicitudine de către medici şi infirmierele ,,Crucii Roşii“. In îmcheere d. gen. Sc­huyler, a adus mulţumiri d-lui general me­dic şef a­l armatei române. In numele spitalului şi a corpu­lui medical militar român a răs­puns d. general Virgil D. lonescu, rugându-l pe d. gerr. Schuyler să fie interpretul nostru al tuturora, pe lângă cei 580 subofiţeri ame­ricani rugându-i ca, împreună să muncim fie-acum, pentru pentru binele întregei omen ,una si fam­l­­pace și ld. , nim­, i mmmmm M»!W ams REZULTATUL DEFINITIV AL ALEGERILOR pentru Sovietul Suprem Moscova, 12 (Rador). — Agen­ţia „Tass” comunică: Comisia electorală centrală co­munică cifrele definitive relative la rezultatele alegerilor pentru Sovietul Suprem al RSFSR-ului, ţinute la 9 Februarie a. c. La 11 Februarie, la amiază, co­misia centrală electorală a primit din partea comisiilor electorale de circumscripţii informaţiile complete asupra rezultatelor din alegerile pentru Sovietul Suprem al RSFSR-ului, obţinute pe baza datelor comunicate de toate cele 84.683 comisii electorale de sec­­toare. Numărul total al alegătorilor înregistraţi a fost de 59.369.181. Din acest număr au luat parte la vot, pentru desemnarea deputaţi­lor în Sovietul Suprem al R. S. F. S. R-ului, 59­41928 alegători, deci 99.95 la sută. In toate cele 752 de circum­scripţii electorale un număr de 58.918.778 de alegători, deci 99,29 la sută din numărul total al ale­gătorilor, care au votat, şi-au dat voturile lor candidaţilor blocului comuniştiilor şi celor fără de partid. Un număr de 420.359 persoane au votat împotriva can­didaţilor la deputăţie, deci 0,71 la sută, din numărul total al alegă­torilor care au participat la vot. In conformitate cu articolul 79 din regulamentul alegerilor pen­tru Sovietul Suprem al R.S.F.S. R-ului, un număr de 2.790 bule­tine de vot au fost anulate In conformitate cu articolul 38 din regulamentul alegerilor pen­tru Sovietul Suprem al R. S. F. S. R-ului, comisia electorală cen­trală a examinat documentele fie­cărei circumscripţii electorale şi au înregistrat pe deputaţii aleşi in Sovietul Supprem al R. S. F. S. R-ului în toate cele 752 circum­scripţii electorale. Toţi deputaţii aleşi sunt cai­Gheorghe Movileanu şi Maria Preda soţ şi soră anunţă că sâm­bătă 15 Februarie 1947 orele­­­i a­ni, se va oficia parastasul de 49 zile la biserica Cotroceni şi apoi la mor­­mânul „Cimitirul Ghencea” a mult regretatei­­noastre PILOFTEA MOVILEANU Cei ce au iubit-o sunt rugaţi a lua Parte. In ziua de 15 Februarie se împli­nesc doi ani de când scumpul şi dragul nostru fiu, frate, nepot şi cumnat Romeo 1. Popes cU'Tulce»* ÎS ani a închis ochii lui frumoşi. Pomenirea pentru sufletul lui blând se va face In ziua de 15 Fe­bruarie, Comuna Fundulea Ilfov unde este înmormântat. şi Doamna Elena Bodeanu cu copiii anunţă cu aceiaş mare durere pa­rastasul de 1 an al scumpului lor sol şi părinte ALEXANDRU B. BODEANU precum şi parastasul de 3 ani al iu­bitei lor fiică şi soră LIVIA Al. BODEANU Parastasul are loc Sâmbătă În Fe­bruarie, orele 1i, la biserica „Negu­ţători” din Buzău. 79 Adânc îndurerate familiile Mina şi Liteia Vierescu, Gheorghe şi Mihaela Vierescu fii şi nurori. Eugenia şi Va­­sile Braşoveanu fiică şi ginere, a­­nunţă parastasul de 40 zile al iubi­tei lor mamă PARASCHIVA VIERESCU şi parastasul de b ani al iubitului lor tată DUMITRU VIERESCU Slujba se va oficia Sâmbătă 15 Fe­bruarie 1947, la biserica Sf. Voivozi din comuna Ralat la judeţul Vaslui. . ________ so Momica-Nana C. Diaconescu, amta­­t«şte ni ri „Io­r colegilor şi amteilor, câ la ÎS Februarie se împlinesc şase luni de chinuri sufleteşti de când a dispărut fulgeritor blândul şi neui­tatul ei iubit AVOCAT* COSTEL DIACONESCU din Banca Naţională a României ru­gându-vâ a-i închina o clipă de pioasă reculegere, am­intim­du-i i chi­pul lui plin de sinceră bunătate şi nemărginită frumuseţe sufletească. Serviciul religios la Berevoeşti- Muscel, zi îndureraţi pentru tot restul vieţii, părinţii, surorile şi fratele, anunţă parastasul de un an şi jumătate de când bunul şi dragul lor a luat dru­mul spre zările cerului ALEXANDRU ŞERBANESCU 22 ani Absolvent al Fac. Teologie, Bucureşti Parastasul se va oficia Sâmbătă 15 Februarie 1947. Acei ce nu i-au uitat sufletul lui bun, sunt rugaţi a lua parte. Silvia fiica şi Radu fiul, anunţă cu durere împlinirea unui ar de la moartea iubitei lor mame MINUŢA VORONCA născ. de ARVA. Parastasul va avea­ loc Joi ?5 Fe­bruarie 1947, orele 12, în Bucureşti, la biserica Boteanu din str. Boteanu 282 Copiii anunţă cu aceiaşi durere parastasul de doi ani al iubitei şi scumpei lor mamă MARIA COMANESCU din PITEŞTI Slujba religioasă va avea loc Sâm­bătă 15 Februarie 1947 orele 31 la biserica Sf. Ion din Bulevardul Brân­co­v­ean­u. 79 . Sdrobiţi de durere şi un veci nemânt­âiate, Zamfira soţie şi Simona fică, anunţă pe toţi care l-au apreciat. Încetarea din viaţă a scumpului şi neuitatului lor soţ şi tată PREOT ECONOM STAVROFOR MARIN GHEORGHE Parohul bisericii Sf. Maria T. Vla­­dimirescu, fost inspector şi director la Fundaţiile Culturale Regale, jud. Ilfov. Moare în vârstă de 35 ani, în urma unei grele­­suferinţe contrac­tată în timpul muncii titanice şi istovitoare pentru ridicarea monu­mentalei Biserici a cartierului, a unei case parohiale, a cantinei pen­tru săraci, a unui cimitir, etc ... înmormântarea va avea loc Vineri 15 crt. orele 14. Scumpul nostru, in veci nu te vom uitai ♦ Srtrobiţi de durere părinţi ştefan şi Ioana, socri, Păun şi Elena, fraţi Dumitru. Elena şi Marioara, cumnată Marioa­­ra, anunţă pe toţi încetarea din viaţă a scumpului lor MARIN GHEORGHE PREOT Parohul bisericii Sf. Maria T. Vla­d­­imirescu d­in Capitala, înmormântarea va avea loc Vineri 35 a. c. orele 34. Corpul se află depus în biserica pe care a ridicat-o cu preţul vieţii sale.­­ Consilierii şi epitropii paro­hiei Sf Maria T. Vladimires­­cu, anunţă cu regret şi re­cunoştinţă eternă, încetarea din viaţă a iubitului lor păstor PREOT ECONOM STAVROFOR MARIN GHEORGHE Ostenitorul până la consumarea vie­ţii, a ridicării monumentalei biserici şi a altor edificii de bine în car­tier, înmormântarea va avea loc Vineri 15 a. c. ora 7 p. m. D-1 Inginer Ion Constanti­nescu, D-l Arhitect Kikérő Constantinescu, D-na Und­e General Fiorin Georgescu au durerea a face cunoscut Încetarea din viaţă a mamei lor Ecaterina Colonel N. Constantin­escu survenită în ziua de s Februarie a c.­m­ înhumarea a avut loc în cavou! Ulei din cimitirul Belîu în îilîâ Februarie, ■"■■■»■".■'IBL1I.UJ-----L-MggJl.1..1 S— J U-ns. VirginiM, rănise «a eoySt, cu aceiaşi nemărginite dnvers şi in veci neconsolaţi anunţi parasiatal de 1 Jum. ani al scumpului şi Subi­tului lor soţ şi tată CONSTANTIN TANASf »wr* va avea. Jog Sâmbătă 15 Fe­bruarie, orele ll% Ta biserica Pot?*. Tatu «lin General Berthelot, Jaff “12 12,3® «lujba la capelă (Bellu). ♦ Profund inc­ureraţi Maria Şa­­tan, Eugenia Lt. col. Gheor­ ghiu, Vera $i Ionel Taraa, Lu» ria NeuwLrth, Ecaterin». **„ Colona*. Dumitru Arahu, precum şi nepoţii, nepoatele şi familiile înrudite, at*, durerea a anunţa, moartea bunului Tor CONSTANTIN D. IARCA Înmormântarea va avea loc Vineri li Februarie ora 11 dim Ia rimb­irul lancH-Nou-Bălăneanu, Jî + TMMargaretaU­terdâ­te^^â^^^ lexandrii Nsi Dan Mach­edon, cil durere vestesc tncetar­ea din viaţă a dragului lor CĂPITAN EUGEN VARDALA Serviciul divin se va oficia. ,Tom­iî Februarie, orele 12, în capela cimiti­rului Heliu civil, unde *e arte de­­pus. 7* JR Victoria sotee, Paula şi Ittas surori, a­u nemărginita durere­­ să anunţe încetarea din viaţă a scumpului lor soţ şi frate NICULAE A­BRAMES CU PROFESOR UN­IVER­SITAR, CIH.έ­nmormântarea va avea lor, Vineri H Februarie 1947 in cimitirul din Cluj. + Adânc îndureraţi: Alexan­drina soţie, Preot Spiridon. Budaru cu soţia şi­­ copiii, Preot Stelian Bu­daru cu fiul, Avocat Dumitru Bîldisanu, inginer tostteft Blidar», învăţător Varii« Blidaru­ cu soţia şi copiii. Inginer Aurelian Blidaru cu­­ soţi». Gic. Blidaru cu soţii. Ion Blidaru cu so­ţia­ şi fiii. Preot nie Dragontiresc” cu soţia şi fiica nepoţi, purcuri »! familiile înrudite, cu nemărginită durere anunţă încetarea din vieţă * şi timpului lor tată şi bunic CONST­ANTIN BLIDAR» în vârstă de *8 ani Fost consilier judeţean fost Primar, fost Preşedintele comitetulu! $.eo!?! şi consilier parohial al comune* SO­­cloşani, jud Muscel In mormânt­area Vineri ll Februarie In romuna Micloşani, jud. Muscel + A1 Ca­za ban tată, Bănuţ şî Mihaiţă Samarineanu in­­ fa­miliile : Căzabai&­ Samaras sa­mt, Kovalihi, Plăcinţeanu, Teodorescu, Tatu, Thnotin, Nicule­­scu, Sutsu, Trin­teanui şi Pândele, cu durere vă aduc­ la­ cunoştinţă moar­tea prea iubite­­lor MATILDA (TUIA) profesoară în. state de 31 *şi săvârşită din viaţă în arms anal groaznic accident de tramvai, în ?.!ns de. 11 Februarie 1947, la orele 13 di­mineaţa, înmormântarea va avea loc Joi is Februarie, la orele ÎS luni, în cimi­tirul catolic, in capela căruia se lu­­sese depuse rămăşiţele pământeşti.­­ Fratele, rămas singur, pro­fund îndurerat, face cunoscut­­că sora sa iubită ELENA GORAN născută UF METR­ES­CIT, a murit Martiră, prin suferinţele îndurate In vremurile ce străbatem dânsa e„­dihnueşte acum, având înfăţişarea se­nină, în mormântul familiei din ci­mitirul şerban Vodă ÎS + îndureraţi * Tereza soţie, E­duard fiu, Elena noră, Roza­lia soră, şi familiile : Constan­tin Fluture, Ing. Klein. Maxi­milian, Antoaneta Klein cu copii, Ut. rd­. Klein, ln* Klein, familia Visi­­iescu, cumnaţi, cumnate, prieteni, anunţă încetarea din viaţă a scum­pului lor GHEORGHE MAYER fost INDUSTRIAî» de 19 ani rorptu neînsufleţit *f­ă dem­? la crematoriul Cenuşa, unde poate fi văzut, incinerarea se y* face .jet 3­1 Februarie, orele 34.3ft * | + Corpul didactic. Studenţi! ** Personalul Facultăţii de Ar­hitectură din Bucureşti anun­­ţă cu regret încetarea din viaţă a inginerului COR­NELU GEORGESCU ASISTENT înmormântarea, a avut 3 pe Domi­ni­că 9 Februarie 1947, la cimitirul Sfânta Vineri. •Is + înmărmuriţi de durere Maria, Mihaii şi Valentin Mirodo­­tescu, familiile Inmdutft Pro~­ichea, Tudor Florin,­­Ionescu- T­isseanu anunţă moartea celui, ce a fost ROMEO MIR­OP­OTIS­C­U Student Miß. Politehnica München înmormântarea a avut loc la 2* Septembrie 1946 în Freîsing­-Bavaria Veşnică amintire, 9ft + D-na Maria N. Manasian Ionel Mir­ce­a Manasian cu so­ţia şi fiul. Colonel Dragoş Manas­ian cu soţia şi fiica, d-na Cornelia V. Paparostea cu so­ţul şi fiica împreună cu familiile Înrudite anunţă cu durere încetarea din viaţă a scumpului lor soţ, tată şi bunic Dr. NICOLAI MANASIAN în vârstă de 19 ani în ziua de 9 Februarie înmormântarea a­ avut lor Mart! II Februarie la cimitirul Pini” _____________________ |* + Îndureraţi, Elena soţie, Ange­la, Gabriela, Michaela, silvii, Vodica fiice, Ioan tată Ere­­mia, Elena,­ Teodor, fraţi. A­­lex­and­ru,­­I­oan a cumnaţi, împreună cu familiile înrudite anunţa cu du­rere încetarea din viaţă a celui ce Ie-a fost mai drag PREOT *UE ILIESCU Parohia COCONI-ILFOT înmormântarea va avea loc astil’ 13 Februarie 1947, ora 13 în cimitirul comunei Epureşti,vlaşca. , ♦ Adânc îndureraţi: Victor Pre­torian soţ. Maricica şi Avocat George Vulcan eseu cu Gigel, fiică şi ginere. Didi fiică, General D. Purcaru, Prof. Ule Pur­­earu cu soţia, Ion Purcaru, prof. eu soţia, fraţi şi cumnate, Oana şi Ala, lor Dragomîr nepoţi, anunţă înceta­rea din viaţi a scumpei lor ELENA PRETORIAN INSTITUTOARE PENSIONARA înmormântarea a avut loc la * fe­­bruarie a- c In. -nIîeÎ9nl-*M«i.*. «Iuţi, Lîr V 4VMHUIH.il ........III,....... II _ I4LI III­­. Corpul profesoral a! IIc. ind . de fete „A. T. Robescu” din ■ Bucureşti, cu adâncă durere anunţă stingerea din cuţâ a­didaţi ai blocului comuniştilor şi * 6110*1 şi valoroasei lor colege celor fără de partid. Comunicatul redă apoi lista de­putaţilor aleşi. MATILDA CAI ARAN RAMARINiAHU Licenţiaţi in Utere, absolvenţi ! Academiei de Arte Frumoase Profesoara de Desen râpitâ din mijlocul celor dragi în urma­ unui­ groaznic accident de tramvai în drum spre şcoalî, la da­torie şi roagă pe­­toţi ce­­rc­ui cu­­noscut-o şi apreciat-n *â la parţu la serviciul religios ce se va oftai?. In ziua de 1» Februarie a, e, u e­­mi­tirul Heliu-catolic în capela, că­ruia se află depus corpul "asa!!.. fit- _________________»? + .Elevele tăceului industrial de fete „A. F. Robescu” din Bu­cureşti, anunţă cu adâncă du­rere, Invetarea din viaţi, » hunei şi Iubitei lor profesosr® MATILDA CAZARAM SAMARINEANU Licenţiată ţn litere, absolventă a Academiei de Arte Frumoase Profesoară de Desen in urma unui groasnic accident de tramvai ce î-a suferit un dr.um «pre şcoală în ziua­ de 7 Februarie 19«? şi roagă pe toate colegele ai fost* colege ce au avut,o profesoară și au iubit-o cu aceiaşi dragoste, să par­ticipe la serviciul religios ce va st­rea loc în ziua de 11 Februarie 1567, la ora 14 p. m, la­­ cimitirul Bellu­­catolic în capela căruia se adta de­pus corpul neînsufleţit. *s +

Next