Universul - Provincie, februarie 1947 (Anul 64, nr. 23-46)

1947-02-01 / nr. 23

ŞTIRI POLITICE DELA PARTIDUL NAŢIONAL POPULAR Zilele trecute s-a ţinut şedinţa cercului profesional al profesori­lor secundari din P. N. P. A pre­zidat d. insp. I. C. Ionescu. — Astăzi se ţine, la organizaţia Capitalei, şedinţa biroului de co­­ordonare al cercurilor profesio­nale. — Pensionarii publici vor ţine o consfătuire, astăzi la orele 17, la sediul circ. I. NOUA ORGANIZARE A SECRETARIATULUI GENERAL AL PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT Birou­l politic al comitetului Central a partidului social-demo­­crat, în şedinţa sa din 24 ianua­rie 1947, luând în discuţie o nouă organizare a secretariatuiliu­ ge­neral potrivit cu sarcinile lui mereu sporite, a hotărît următoa­rea repartizare a atribuiţiunilor între cei trei secretari generali • D. Theodor Iordăchescu , con­ducerea acţiunii parlamentare şi probleme de F. U. M.; d-nii Le­­fer Rădăceanu şi Ştefan Vodtec: conducerea acţiunii organizatori­ce, administrative şi politice a secretariatului general; d. B. So­lomon , secretar general adjunct. DE L­A PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC (MANIU) In vederea reorganizării par­tidului naţional-ţărănist potrivit noului regulament, organizaţia Capitalei publică un comunicat prin care se anunţă că la toate circumscripţiile se vor ţine noul alegeri de preşedinţi şi comitete, până la 15 Martie ori Pot participa la alegeri toţi membrii înscrişi până la data convocării la curent cu plata co­tizaţiilor.­­ Astăzi, la ora 19, se ţine la sediul central al partidului o adunare comună a studenţilor naţional ţărănişti de la Politeh­nică. DE LA MIŞCAREA NAŢIO­NAL-Ţ­ARANISTA Duminică, 2 Febr. va avea loc la sediul central al mişcării, I­­naugurarea cercului de studii de sub preşedinţia d-l­nţi av. Petre ŢU­cu, care va vorbi despre­­ „Proprietatea de serviciu”. DELA PARTIDUL COMUNIST Toţi d-nii medici comunişti din Capitală sunt Convocaţi la şedinţa ce va avea loc Sâmbătă, 1 Febru­arie 1947, orele 19, la sediul din str. Dantili nr. 12, (sectorul Gal­ben). DE LA PARTIDUL RADICAL AL MICII BURGHEZII Comiteul executiv central al partidului radical al micii bur­ghezii s’a întrunit la sediul cen­tral, sub preşedinţia d-lui dn. N. N. Matheescu. S’a examinat si­tuaţia politică şi s’a hotărit con­vocarea celei de a doua conferin­ţe pe ţară pentru Duminică 16 Februarie. DE LA U. N. M. R. Ieri, la orele 11 dimineaţa, s-a ţinut şedinţa de constituire a co­mitetului central provizoriu al T­. N. M. R. de sub preşedinţia d-lui C. Argetoiasiu. Cu această ocazie, s’­a făcut precizarea că U. N. M. R. nu este o grupare d de luptă, ci o grupare de muncă, al cărei unic ţel este sa ajute ţara să străbată prin ne­norocirile vremurilor şi să-şi re­facă puterile. S’a trecut apoi la alegerea co­mitetului provizoriu de organiza­re şi aceia a mlcomisiunilor comitetului provizoriu. La urmă, s'a expediat o tele­gramă de omagiu M. S. Regelui. UN PROTEST AL FEDERAŢIEI NAŢIONALE A TINERETULUI Tineretul încadrat în federaţia naţională a tineretului din Româ­nia şi adunat în mare număr cu ocazia aniversării zilei Unirea Principatelor, a votat o moţiune de protest in legătură cu procesul de la Atena al organizaţiei antifas­ciste a tineretului grec. Prin această moţiune ** cere guvernului grec achitarea de toate acuzaţiile neîntemeiate — aşa cum s’a dovedit la proces — ce se trduc­e.Epon‘‘-ului şi libertate pentru ti­neretul grec. Deanemania a fost t­rimisă o te­legramă comitertului central E.P. O. N. din Atena prin care tinere­tul democrat român îl asigură de tot sprij­inul In Grupta dreaptă ce duce pentru binele poprului grec­ ŞEDINŢA PLENARA DE F.U.M. I. SECTORUL 111 ALBASTRU A în saia de 28 Ianuarie s'a ţinut In sala „PARIS”, şedinţa plenară a com­i­tetelor de Front Unic Mun­citoresc din Sectorul III Albastru A. Au luat cuvântul delegaţii din diverse întreprinderi precum şi d. Moldoveanu Anton (P.C.R.) şi Saim Alexandru (P.S D.) cari au arătat că legătura dintre cele două partide se întăreşte, devenind de nezdruncinat. Şedinţa a luat sfârşit printru­m angajament de a continua lupta comună pentru binele clasei mun­citoare şi a Întregului popor. 2 DE TOATE CATEGORIILE JUTOM REGIUNILOR LOVITE DE SECETĂ muncitorii au înţe­­aju orul fraţilor lor ,dt astfel şi tineretul titrară să vină cu obo­­­u ajutorarea regiunilor de curs de o săptămână muare 1947, următoarele­­ au depus sumele airă­­t­ul lor pentru C.A.R.S. de ajutorare: industrial A. Joşif Blaj aia de copii Bucureşti­­i; şcoala de gospodărie ie Bucureşti 775.000; şc. iureş­ti 228.900 ; şcoala feţi Bucureşti 200.000;­­normală Bucureşti 118 industrial de fete Arad imaziul industrial de fete 155.000; gimnaziul unic 174.000; şcoala urbană ?; liceul loan Aoan Ca­racal epp.ODO, gimnaziul de fete Ti­mişoara 2.000.000; liceul de fete Car­men Sylva 2.537.100; liceul de fe­t Oltea Doamna Orsolan 1.CCT.000;­şcoa­­la primară nr. 41 fete Bucu­reşti 1 mil­ion; şcoala de fete Steila Basarab 2.016.000; liceul de fete Huniade Ră­­dulescu Bucureşti 4.500.000; liceul In­dustrial de bieţi Hunstova 974.000 ; liceul de fete Billa Haşdetu­ Bucureşti 18.541,00; şcoala printeri nrt 13 Bucu­reşti £46.200; liceul de bieţi Aurel Vlaicu *27.900; liceul Iov­n Maiorescu Giurgiu 402.200; liceul Alsisc. Canta­­cuzino 2.901.410; şcoala primară de fete nr. 13 Bucureşti 247.290; gimna­ziul Unic Bucureşti 300.01­­; liceul de bâeţi Camtemir Vo­dă 10.380 500; gim­naziul nvjrt din Orşova 211.009; gim­naziul unic Arad 150.000;­­şcoala nor­mală Timişoara 1.947.967; şcoala nor­mală de învăţători 8.351.800. ^„„idrea autoriza­ţilor de călătorie patru comercianţi şi industriaşi Per.'ru eliberarea avizelor necesare la obţinerea auto­­rizaţiilor de călă­torie pe C. F. R., Camera de co­­m­erţ şi de Industrie din Bucureşti i stabilit următoarele norme ce tre­­buesc observate de către con­ercian- U1 și Industriașii Care vin să solicite aceste avize . 1. Cererile ce se înaintează de că­tre firme trebuiesc să fie semnate de firmele individuale de patronul respectiv, iar la acelea sociale de p­erso­anele îndrituite, semnăturile în orbele pasuri fiind acelea depuse la osarul respectivei firme dela O­fi­iul registrului comerţului. 2. Avizul Camerei se eliberează pe ani­le unei persoane care face parte in firmă, f­e din conducere, in care iz numele trebue să se găsesacă la osarul respectiv dela Oficiul Regis­­ului C­merţului, fie dintre salariaţi, ind solicitantul trebue să dovedea­­să că voiajorul este trecut în re­­strul legal de salariați 8. Voiajorii comerciali cari au parte de legitimaţie eliberată de camera, noastră sunt dispensaţi de dovada prevăzute 3* pumptul precedent. 4) Obiectul avizului trebue să fie o singură călătorie o singură nstă cu precizarea acesteia, şi pentru o singură persoană de întreprindere pentru aceeaşi rută. Când acelaşi firmă ce se evite pen­tru persoane diferite şi pentru rute diferite, se pot elibera respectivele avize. 8. CeloT caii, fie că spnt voiajori comerciali pe cont propriu când tre­­bui să aibă cartea de legitimație prevăzută la pct. 1 precum și în ca­zul în care au abonament de călă­torie pe C. F. R., fie Că fiind în serviciul unei firme sunt anume în­sărcinaţi cu călătorii comerciale, în care caz posedă abonament pe C. F. R, li se poate «Libera evizui pe du­rata și ruta din respectivul abona­ment feroviar. rSPRE ADEVĂRATA PRIETENIE INTRE ROMÂNIA SI BULGARIA (Urmare «Sin pag. i*aj .vă pentru unirea celor două u-.e unire cerată de condiţiu­­gelografice, economice, social«. altă comunitate se simte în rit­­muzicei popoarelor noastre, în iul lor. ia viaţa lor, în obieeiu­­lor. n Sorită politicei chibzuite de rrâ prietenie inaugurată după ■ ..rar an 1844 s’au creat comiţ­ii de apropiere In domeniile e­­mce, cultural« şl ştiinţifice, ni’.ătatea celor două ţări cât şl str.tea bogăţiilor lor naturale,­­ st' complectează reciproc, cu posibilitate Sn «jnna semnării duluî comercial a unei desvoî­­mai vii a schmiburilor între două ţâri. In anul 1946 a fost i-­iată o convenţie de pescuit, nvenţie pentru livrarea din par­ României de energie electrică, orul bulgar a sărit în ajutor, uitând României cereale pentru unite bântuite de secetă. Gu­mi bulgar a organizat o acţiu­­p.» toată ţara pentru colectarea alimente şi Îmbrăcăminte pen­­c­op­iii din Moldova, oraşeie oul­­' s’au declarat gata de a adu- i r.i hrăni până la noua recoltă număr de copii români. In do­­d relaţiilor culturale avem de -'lat vizitele între scriitori, •ri, artişti şi pictori români -ari Universităţile româneşti -3hi3 porţile lor pentru un însemnat de studenţi bul- Azi tn România nu numai •ţia bulgară se bucrtră de os­­ate sinceră dar şi întreaga o­­publică română păstrează mai buna sentimente pentru •ui bulgar. Şi nu este intâm- T c'­id primul ministru al Re­­-■ d dr. Petru Groza, scris * prt­etea d­eaie trimis marelui ucător al poporanii bulgar d. jrghi Dimitrov că Ghe orghii t­ov eete „conducătorul ş­­teu a ui pentru liberte, te şi demo­craţîa popoarelor din bazinul Du­nării de Jos”. Azi poporul bulgar se bucură de dragostea poporului român, de prietenia marilor scrii­tori Mihail Sadoveanu, preşedin­tele asociaţiei româno-bulgare, Victor Eftimiu preşedintele asocia­ţiei Scriitorilor Români, care a i­­mortalizat în operele sale epoca de creşt­inizare a poporului bulgar, prietenia profesorului şi omrului po­litic Constantinescu-Iaşi, care a studiat temeinic epoca dinaintea eliberării Bulgariei şi în special pe marele nostru poet şi revoluţionar Hristo Botev. Prietenia între cele două popoare făurită în decursul veacurilor, tre­bue sprijinită cu eforturile tuturor oamenilor sinceri democraţi, până­­ când va dispare şi ultima rămăşi­ I­ţă de şovinism, sădit din afară. CTetodu-se astfel condiţiamite cele mai prielnice pentru o amiciţie şi mai strânsă, care în mod firesc va duce la prosperitate, siguranţă şi fericirea popoarelor noastre vecine. Vizita pe care o face ministrul bulgar al informaţiilor şi artelor, d. Dimo Kanasov, care întoarce vi­zita colegului său român, va fi o dovadă nouă de înţelegere şi tot mai strânsă prietenie între popoa­rele noastre. CHASTHT FIRONSCHI Secretar la legaţia Bulgariei ----------©♦©-------­ AVION DISPĂRUT Shanghai, *9 (Raderi. — Marţi după asuiarfi s’a anunţat că un alt avion al societăţi! , Clina Naţio­nal Airways’’ este dat lipsă între Hangteen şi C2 unking. Avionul rvf» un ehiapaj com­­, r;m rV­-n doi *­»«d-»n­»n?eent și t '-e-itn-ria '* .-. !■..... ;■ •.•;“'*** cui'i 3 misionari străini. UNIVERSUL ZIARELE IMN STRĂINĂTATE DESPRE SCHIMBUL DE MESAGII DINTRE I. V. STALIN SI DEVIN Moscova, 28 Ianuarie (Tass). — Comunicatul privitor la schimbul de mesagii dintre I. V. Stalin, pre­­şdintele Consiliului de Ministri al U.R.S.S» și Bevin, Ministrul de Externe engl**, în chestiunea a­­cordului anglo-sovietic, a atras a­­tenţia cercurilor politice şi opiniei publice din întreaga lume. Cele mai mari ziare din multe ţări au reprodus în paginile lor, odată cu presa din Londra şi Moscova, tex­tul schimbului de mesagii. Aceste comunicări şi comentariile ce le în­soţesc au fost transmise în repe­tate rânduri de numeroase posturi de radio. Nota dominantă a presei engleze este caracterizată prin tendinţa de a sublinia că schimbul de mesagii a provocat o satisfacţie generală şi totală. Observatorul diplomatic al ziarului ,,Times” declară că textul mesagiilor ce s’au schimbat Intre Stalin şi B®vin arată că ex­istă posibilitatea ca relaţiile dintre Anglia şi Uniunea Sovietică să intre într’o fază nouă şi mai prie­tenoasă. Aceste mesagii dovedesc că au fost Îndepărtate neînţelege­rile ce mai existau, până nu de­mult în legătură cu poziţia engleză faţă de acordul anglo-sovietic. ..Manchester Guardin'* declară că :»schimbul de mesagii între Stalin şi Repin provoacă un senti­ment de satisfacţie”. ,,Daily Herald” organul central al partidului laburist scrie întriun articol de fond, intitulat ,,Rusia şi Anglia”. ,,S’a terminat cearta prostească dintre Anglia şi Rusia... Tratatul rămâne în vigoare. Nici nu s’a­r fi putut altfel”. ,.N®ws Chronicle”. Ziarul libera­lilor, socoteşte că „schimbul fie note între Londra şi Moscova lă­mureşte confuzia, care, dacă ar fi fost tolerată, ar fi putut avea ur­mări serioase”. Unele ziare fac încercări tardive de a atenua însemnătatea artico­lului din ziarul „Pravda” în legă­tură cu discursul­ ţinut la radio de Bevin în ziua de 23 Decembrie, discurs ce a servit de motiv pen­tru schimbul de mesagii între con­ducătorul politicii externe engleze şi şeful guvernului sovietic şi de a înfăţişa articolul din .Pravda” ca o confuzie regretabilă, urmare a ,,temerii justificate” („News Cro­nicis”) provocată de discursul lui Devin. Acelaş motiv se repetă şi în ziarul .»Daily Telegraph and Morning post”, care declară că „din mesagiul, sincer trimis de Bevin Iul Stalin şi din răspunsul inimos al Iul Stalin se crede că dis­cursul lui Bevin dela radio a pro­vocat la Kremlin o justă îngrijo­rare”» In această privinţă ziarul .,Ti­mes” m©rge mai departe declarând că ,in ziua de 24 Ianuarie când s’a aflat că ambele părţi iff căzut de acord să publice mesagiu­*. la Londra a domnit o satisfacţie sin­ceră datorită întorsăturii pe care au luat-o evenimentele. Schimbul de păreri va continua fără. nici o amânare şi sunt speranţe că vizita lul Revin la Moscova... va permite să se utilizeze complet noua posi­bilitate. Confuzia nu poate duce la ceva bun — iată care a fost primul şi cel mai însemnat gând al r©pre­­zentajnţilor cercurilor oficiate, în seara , zilel de 24 Ianuarie”. .»Daily Herald” repetat cele spuse de „Times”, declarând în articolul de fond că „nu intră deloc în obi­ceiul Angliei să se dezică sau să denunţe acorduri solemne”. Aceste câteva articole entuziaste din unele ziare nu împiedică ma­joritatea ziarelor engleze să evite chestiunea însemnătăţii reale a schimbului de mesagii intre I.­V Stalin şi E. Bevin. Ziarele omit faptul că declaraţia făcută de Re­vin la 22 Decembrie, fără lămuri­rile P® care Revin a trebuit să le dea ulterioor, în urma articolului din .,Pravda” putea fi utilizat de adversarii prieteniei aagio-sovi®­­tiee. Schimbul de mesagii a adus cla­ritate în această chestiune şi în acest fapt constă marea insemnă­tete politică a schimbului de ma­­sagil. Totuşi presa engleză trece sub tăcere acest lucru, îl exclude din raza vederii sale. Unele ziare, printre care şi ,»Manchester Guardian”, »,Dialy Herald”, Times” şi altele se în­trec în a presupune, ce anume re­zerve din tratatul anglo-sovietic a avut în vedere I. V. Stalin iu­me­sagiul său. Mai mult,­ în ziarele engleze nu lipsesc reflecţiunile a­­supra posibilităţii prelungirii tra­tatului de alianţă anglo-sovietic in cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, ca un fel de convenţie re­gională. In legătură cu acest lucru, tre­bue să se spună că prin reflecţiu­­nile comune asupra prelungirii termenului de valabilitate a acor­dului anglo-sovietic, nu se poate rezolva de fapt problema relaţii­lor de aliaţi dintre Statea Brita­nie şi Uniunea Sovietică. Partea formală a chestiunii are, in gene­ral, o însemnătate mult mai mică decât insăşi esenţa relaţiilor­ a că­ror expresie trebue să fie acordu­rile, înţelegerile, convenţiile îm­brăcate într’o haină formală, juri­dică. Desigur că nu se poate mic­şora însemnătatea acestei părţi a chestiunii, dar ea nu este hotărî­­toare. Acest lucru este demonstrat cu o claritate deplină fie întreaga experienţă a politicii externe en­gleze. După cum se ştie, Anglia nu are un tratat de alianţă cu Sta­tele Unite ale Americii încheiat în mod formal, şi, cu toate acestea, nimeni nu se poate îndoi de exis­tenţa unor relaţii strânse între Anglia şi U­­S­­A., care au dobân­dit de fapt caracterul unei alianţe militare. Anglia are un tratat de alianţă pe 20 de ani cu U.R.S.S., dar nu se poate spune că politica engleză faţă de UR.S­ S. corespun­de principiilor şi revendicărilor unui tratat de alianţă. In realitate nu sunt puţine cazurile în care Anglia şi Statele Unite ale Ame­­ricii acţionează în comun împo­triva Uniunii Sovietice. Acestea sunt faptele. Nu se poate trece sub tăcere articolul din „Daily Worker” care declară: plin sin­gur lucru este clar şi anume că relaţiile anglo-sovietice sunt foarte nesatisfăcătoare şi nimeni nu ştie mai bine acest lucru decât F­evin. In ultimele 12 luni Anglia c’a îndepărtat tot mai mul­­te Uniu­nea Sovietică şi a devenit asocia­tul mai mic al Statelor Unite în­­tr’o asemenea măsură încât a c­on­­simţit chiar şi la standardizarea armamentului ambelor ţări,­. A sosit momentul să se respecte spi­ritul tratatului şi mai ales ace o parte în care ambele ţări se obli­gă să acţioneze laolaltă ,. pentru organizarea securităţii şi in­flori­­rea economică a Europei”. Schimbul de mesagii între I. V. Stalin şi Bevin este deasemenea comentat de o serie de ziare ame­ricane, in legătură cu schimbul de mesagii ..New-York Herald Tri­bune” relevă că englezii năzuiesc cu deosebire să sublinieze carac­terul solemn al tratatelor, căutând­­ astfel să preîntâmpine revizuirea unor asememea tratate ca ac°l din 1220, referitor la Spitzbergen sau la convenția de la Montieux. —--X~#­X-------­ Arestarea unuui şef neofascist Milano 39 (Rad0r). — „Pantere Nîtagră” cum este denumit unul dintre gefU t­eo-fascdemului mu­­lrnez, a fost arestat împreună cu alţi membri ai mişcării fasciste clandestine. Se semnalează pe de altă nsr­(-3 nofr'tia ar S’ r.“ hrnr«va "d. gasului tinerei Uda Tsnzi care se crede că a fost omorâtă de ad­versari politici. După cum se știe, Uda Tanzi a cărut sub gloanțele unei puști-mitraliere în non­­vraua lui Milano. Ţările arabe vor împiedica împărţea Palestinei londra, 29 (Rador). — Intr’un Interview acordat corespondentului din Cairo al lui „Daily Mail”, A­­r­iin El Hussein, marele muftiu al Ierusaling­ului, a precizat­­ că atât timp cât planul de împărţire a Palestinei va fi pe ordinea de zi Clu­iwi a conferinţei de la Londra cu pri­vire la Palestina, această confe­rinţă nu va da nici un rezultat. Toate ţările arabe sunt absolut ho­tărîte, să nu admită şi să împie­dice împărţirea Palestinei. rHl­SILE ŞEFULUI COMPLOT*«! AMT1REFUBLIGAN DIN UNGARIA Budapesta 29 (Radol­). — Co­respondentul Agenţiei ,,Tass” transmite: Ziarul „Vilagosag” anunţă că s’a terminat interogatoriul şefu­lui militar al complotului antire­­publican, generalul Lajos Veres. El s’a recunoscut vinovat de cri­me împotriva Republicii şi a de­­clarat că voia să împiedice pro­­gresele democraţiei, de­oarece nu recunoaşte Republica şi socoteşte că Ungaria este un regat în frun­tea căreia stă regentul Horthy. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE • M. S. Regele a sosit Marţi la amiază în Capitală. Suve­ranul a primit, în a­­ceeaşi zi, pe d. Teohari Geor­­gescu, ministrul afacerilor in­terne. Ieri, la orele 11, M. S. Re­gele a primit în audienţă pe d. Gh. Tătărescu, vicepreşedin­tele consiliului şi ministru al afacerilor străine, care a făcut Suveranului un raport asupra conţinutului oficial al tratatu­lui de pace. • D. dr. Petru Groza, preşe­dintele consiliului de miniştri, a primit ori, în audienţă, pe d. Agip, ministrul­ subsecretar de Stat la departamentul agricultu­rii şi domeniilor. • Academia Română va ţine şedinţă publică mâine, Vineri la ora 15.SC. D. Victor Bădulescu, membru corespondent, va face o comunicare cu titlul: „Tendinţe actuale în politica economică a lumii”. EXTERNE • Consiliul de miniştri francez « retro?» Ministrului fie «xtern­e sprijine! complect Sn negocierile r • e *or fi angajate de» Franţa in m­­.ten­Bia dela Moscova, (Rador) 9 Departamentul de stat a a­­nunţat retragerea Statelor Unit* din Comitetul de trei» care a fost stabilit în China în 1940, pentru a pune capăt ostilităţilor dintre gu­vernul chinez şi comuniştii chi­nezi. În legătură cu acest anunţ ofi­cial, postul de radio american a mai precizat că tot personalul a­­merican din Comitetul de trai va fi rechemat imediat­ Tot posturile de radio americane au afirmat că au fost luate mă­suri pentru rechemarea forţelor marinei americane. (Rador). • Crucişetorul francez GEOR­GES LEYQUES a sosit în portul Pireu, având pe bord 41 de mem­bri ai comisiei ONU, care va face o anchetă asupra afirmaţiei gu­vernului grec că partizanii greci ar primi ajutor din străinătate. (Rador). • Agenţia TANJUG comunică: Guvernul Republicei federale populare Iugoslavia a hotărît să facă funeralii pe contul statului defunctului Vicko Gluncici, fost consul interimar al Iugoslaviei la Napoli, care a murit în timpul exercitării funcţiunilor sale. In acelaşi timp, prezidiumul A­­dunării Naţio­nale a Iugoslaviei a hotărît să acorde o pensie via­geră familiei defunctului. (Rador).­­ Se confirmă la Londra ca nu­mărul trupelor britanice din Gre­cia a fost redus uşor în ultimite săptămâni, ca urmare a deciziei luate în Septembrie. Această re­ducere este însoţită «l« o reorgani­zare a forțelor britanice din Gre­cia. (Rador). ctele politice ale tratatului de pace cu Austrila Londra, 29, (Flador). — Ad­juncţii speciali pentru Austria ei e®U*i patru miniştri de externe, în şedinţa de Miercuri dimineaţa s’au ucispi­t de clauzele politice ale tratatului. Proectele nordamerican şi fran­cez pentru acest tratat au servit drept bază d© dicuţie. Primele două chestiuni discu­ta­te au fost trimise comitetului­­politic, care urmează să redacteze procetul de acord. Este vorba de: 1. Un articol prin care Austria îşi ia angajamentul să împiedice orice posibilitate de Anschluss cu Germania şi de: 2. Două articole recunoscând suveranitatea şi independenţa Austriei de către Germania. C­a de-a treia chestiune, aceea a cirozei prin care puterile aliate şi asociate recunosc Anschluss-ul din 1938 ca nul şi neavenit a fost lăsată deoparte, în aşteptarea e­­xaminării chestiunilor economice ale tratatului. Cea de-a pat­a chesiune privi­toare la nouile frontiere ale Aus­triei a fost amânată până când va fi luat cuvântul reprezentan­tul Austriei In sfârşit, clauza privitoare la naţionalitatea austriacă şi prevă­zând, în scopul „dezg­ermanizării’­ anularea actelor de naturalizare a cetăţenilor germani între Mar­tie 1938 şi Martie 1943 a fost adoptată după intervenţia, d-lui Couve de Murville (Franţa), care a răspuns la două obiecţiuni pre­zentate de d. Gusev (Uniunea So­vietică). Pe de altă parte, întrucât me­moriul aust­ria­c este redactat în limba germană, limbă neadmi­­să la reuniunea adjuncţilor, s-a hotărît că dacă traducerea, ac­tualmente în curs, nu va fi gata în cursul zilei de Joi, reprezen­tantul Austriei să fie ascultat Vineri în loc de joi. PNil anglo-african pentru organizarea armatei austriace LONDRA, 29 (Rador). — fată In linii mari planul anglo-nordameri­­can pentru organizarea vii­ care e armatei austriaice : 1) Armata terestră austriacă va avea 55.000 oameni (propunerea bri­tanică prevede 65.000 oameni) acea­stă cifră cuprinzând şi pe grăniceri şi jandarmi ; 2) Aviaţia va avea 90 avioane şi 8.000 oameni ; 3) Flotila fluvială de pe Dunăre va fi o simplă forţă poliţienească ; 4) Nici un tun nu va trebui să aibă o rază de acţiune superioară distan­ţei de 30 km. I se interzice Austriei să aibă arme atomice, obuze, fuzee, proec­­tice controlate prin radio etc ; 5) I se interzice Austriei să achi­ziţioneze la vreun moment dat fie material de război german, fie bre­vete îngăduind construirea acestui material; 6) Austria va trebui să ia toate mă­surile spre a evita ca ea să servea­scă Germaniei drept câmp de expe­rienţă în vederea refacerii in clan­destinitate a forţelor armate ger­mane. Intre altele, va­­ interzis Austriei să folosească in Industriile de război pe supuşii germani sau pe indivizii ce au fost supuşi germani Înainte de 1938. ' 7) I se interzice Austriei să achi­ziţioneze avioane de comerţ de mo­del german sau japonez 8) Prizonierii de război austriac­ vor fi repatriaţi în cele 90 zile ce vor urma după intrarea în vigoare a tratatului. Proectul nu precizează dacă arma­­ta va avea un caracter profesional sau va fi o miliţie. Nu se prevede, pe de altă parte, nici un control. Acest lucru se ba­zează că în Ital­a şi in Balcani con­trolul se limitează la supravegherea exercitată de cei patru ambasadori nord american, sovietic, britanic şi francez. Totuşi, deşi Franţa nu şi-a preci­zat în mod oficial atitudinea, cores­pondentul agenţiei „Fron­t Presse” află din sursă sigură că Franţa, va cere în ce priveşte Austria o formă de control mai eficace pentru a îm­piedeca orice tentativă germană de a se ocoli clauzele de dezarmare ce vor fi impuse Reichului. «iMaiflWauMifflaeittiaaiMSStMMMMB Danemarca nu va ceda Groenlanda Copenhaga 29 (Rador). — „Nu a fost niciodată vorba ca Groen­landa să fie vândută. Nu s'a între­­­prins niciodată nici o negociere de acest fel”, — a declarat unui re­prezentant al agenţiei „France Presse” purtătorul de cuvânt al ministerului de afaceri străine da­nez. El fusese întrebat în legătură cu Informaţia apărută în revista nordam­ericană „Time” şi repro­dusă de ziarele daneze afirmând că Danemarca ar căuta să cedeze Groenlanda Statelor Unite. î* de altă parte, d. Gustav Ras­­musd», ministrul de afaceri străi­ne al Olandei, a calificat drept „stupidă” această ştire. Earo a voi să precizeze ca**ac­­te al negocierilor pe care le-a du­s la Washington în 1946, ministrul afacerilor străine a ţinut să pre­cizeze că Danemarca nu a inten­ţionat niciodată să închirieze Groenlinda Pe o perioadă de 99 ani contra sum­ei de un miliard dolari. Washington 29 (Rador). — De­­partamentul de stat desminte în mod formal informaţia după care Statele Unite ar dori să cumpere Groenlanda de la Danemarca. „Nici o propunere de acest fel nu a fost făcută de Statele Unite”, a afirmat în mod categoric purtă­torul de cuvânt al departamen­tului de stat. Se știe ca Statele Unite păs­­trează drepturile cu privire la anumite baze din Groenlanda, în baza acordului semnat la 9 Apri­lie 1941. Nege'*Tile pentru incheerea aF^ţei anglo-franceze Londra 29 (Rador). — Redac­torul diplomatic al Agenţiei ,Jteuter” scrie : Negocierile formale pentru in­­cheerea­ ialianţei anglo-famcese încep ori. Miercuri, la Londra, prin vizita pe care d. René Mas­­tigh­i, ambasadorul Franţei, o face lui sir Oliver Harvey, subsecre­­tar de stat adjunct la ministerul de externe britanic, începăndu­­se astfel lucrările asupra condi­ţiilor amănunţite ale acordului. Negocierile vor fi duse în pri­mul rând, la Londra, dar şi prin legăturile diplomatice normale. Cercurile britanice şi franceze sunt optimiste. S’a confirmat din no­­i autori, dat, că d-nii Bi­dault şi Bevin au căzut de acord ca principalele neînţelegeri angio-farcese asu­pra problemei germane să nu fie legate de negocierile asupra Ar­maniei, astfel ca negocierile asu­pra tratatului de alianţă să poa­tă începe imediat, fără a se mai aştepta sfârşitul conferinţei de la Moscova, din Martie, cu privire la tratatul de pace cu Germania. în cursul zilei de Marţi, d. Ma­­ssigiî, a avut o întrevedere cu d. Bevin, în cursul căreia, se crede, au fost uise bazele normelor de procedură a negocierilor. Ger puternic in Franţa Paris. 29 (Rador). — Deoarece s’a înregistrat azi dimineaţă la Paaris cea mai joasă temperatură din iarna aceasta — 13 grade Stibe zero — autorităţile munici­pale examinează măsura de a închide jumătate din şcolile Pa­risului, pentru a se economisi proviziile de cărbuni. In sudul Franţei, toate avioa­nele ca o­oboară pe ruta Marsi­lia au fost îndreptate spre Nisa din cauza înrăutăţirii condiţiilor de aterizare pe aerodromul de la Marsilia, pricinuită de ninsori şi viscole neîncetate. Oraşul Perpignan e luat pe coasta Medite­rnei, în apropie­rea frontierei spaniole, este de două zile complet izolat din cau­za zăpezii. In golfuri, apa mării a înghe­ţat în jurul vapoarelor, iar căile de apă din interiorul ţării sunt toate îngheţate. In Alpii francezi s-a înregistrat o temperatură de minus 39 de grade. ZĂPADA GALBENĂ LA BELGRAD BELGRAD, 29 (Rador). — Serviciul meteorologie iugos­lav anunţă că Duminică a că­zut la Belgrad zăpadă gal­benă. Experţii afirmă că fenome­nul se d­at­ore­şt­e unor nori de nisip aduşi de vânturi din A­­frica de Nord. Ultima dată când s’a anun­ţat zăpadă galbenă în această parte a Europei a fost în anul 1931. Alte avioane prăbuşite Shanghai, 29 (Radar). — Sunt a­vionul a luat foc şi a ars com­­plet îndată ce s’a prăbuşit, iar pe de altă parte se afirmă că îndată după p­ăbuşire, în jurul avionului au fost văzute nume­roase persoane. Din Hankeu au plecat mai multe echipe de salvare spre lo­cul nenorocirii, prea puţine speranţe pentru sal­varea celor 26 de pasageri de pe un avion al liniei aeriene chi­neze, prăbuşit lângă Banken. ri.Unele informaţii spun că a­­vionul a luat foc. Printre cei 11 pasageri nechi­­nezi, se găseşte şi episcopul a­­merican Garth. * Sha­ugh­ar, 29 (Rador). — Ştirile asupra soar­tei pasagerilor avio­nului prăbuşit lângă Hankey sunt contradictorii. Pe de o parte, se anunţă că a­•Vvi'ef/W« Singapore, 29 (Rador). — Un avion britanic militar s’a prăbu­şit în partea de nord a insulei Singapore, omorând un poliţist şi rănind un ofiţer. ­ STATELE UNITE SE DISTRUG CARTOFII New­ Yor­ şi 29 (Agerpres). — Corespondenţii­ Agenţiei ,,Tass” transmite. Zilele trecute minis­terul agriculturii al Statelor fi­nite şi-a exprimat intenţia de a distruge 20 de milioane de ar­buşti de cartofi, care reprezintă „un excedent”. Acest fapt a pro­vocat viile proteste ale ziaruli „New-York­ Post”, care scrie că în timp ce Statele Unite între­prind această operaţie de distru­gere, numeroase popoare din Eu­ropa şi Asia mor de foame. După acest ziar, distrugerea cartofilor este doar primul pas pe calea realizării politice de distrugere a mijloacelor de hra­nă, în vederea menţinerii preţu­rilor ridicate la produsele agri­cole ale Americei. CATASTROFA AVIONULUI „DAKOTA“ Lămurirea „misterului apelului telefonic“ Copenhaga, 29 (Rador).— Mis­terul ce învăluie apelul telefo­nic primit de Societatea de Salvare daneză „Falok” cu 10 minute înainte de catastrofa aeriană de Sâmbătă, între­bând ce acţiune urmează a fi întreprinsă în eventualitatea unei prăbuşiri de avion, a fost limpezit Marţi seara. Apelul telefonic a fost făcut de un funcţionar al unei socie­tăţi petrolifere care a fost în­sărcinat cu întocmirea listei numerelor telefonice ce ur­mează a fi înştiinţate în cazuri urgente. Se precizează pe de altă par­te că comisia mixtă olandezo­suedezo-daneză de anchetă în legătură cu catastrofa aeriană îşi continuă investigaţiile. COMISIA CATASTROFEI Copenhaga, 29 (Rador). έn: M. P. Eskildsen, preşedintele co­­misiunii danezo-suedeză de an­chetă asupra accidentului de Du­minica trecută în care şi-au gă­sit mo­ar­tea prisitul Gustav Adolf al Suediei şi cântăreaţa Grace Moore, a confirmat Miercuri şti­rile că „bara de altitudine a a­­vionului a fost fără îndoială cauza dezastrului”. El a adăugat că martorii ocu­lari au văzut această bară aşe­­zată în poziţia de ridicat« 1» momentul când avionul ne afla pe sol, dar nu s’a putut lămuri cine a pus-o în această poziţie. ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALA Speculanţi descoperiţi­­ poliţia economică Trei dintre ei au fost depuşi la Văcăreşti Poliţia economică din Prefectura Poliţiei Capitalei, în urmă descin­derilor făcute în­ cursul zilei de ieri, a făcut următoarele descope­riri: La măcelăria lui Haim Smilovici din calea Dudeşti 160 s’a găsit do­sită cantitatea de 450 kgr. care de vacă, porc şi slănină ascunsă într’o cameră dosnică spre a fi speculată. A fost vândută pe loc populaţiei la preţuri legale şi pe bază de bonuri. Comerciantul Iţ­c Haimovici din str. Cantemir 51, a fost prins vân­zând lemnele de foc cu 700.000 iei 1000 de kilograme. La domiciliul lui Oprea Ion din fundătura Filipescu şi la comerciantul Ştefan Chisis din str. Dornei 81 s’au găsit dosite insemnate cantităţi de făină de grâu şi alte mărfuri spre a fi bi­neînţeles, speculate. La cofetăria Zamfirescu d’n calea Victoriei 41- 45 s’a găsit o mare cantitate de zahăr, nejustificată. In str. Zamfir U­n incendiu a izbucnit eri dim. — din ce cauză nu se știe. — la institutul de arte grafice „Lucea­fărul”, (fost Albert Baer) din str. Luigi Cazzavillan 18, foc ce s'a de­clarat la acoperişul aripei în care erau instalate litografia şi atelierul de cartona­re. Pompierii fiind anunţaţi, la faţa locului a sosit postul , Central” sub comanda d-lor maior Hagicole Mi­­hai şi căpitan Pope­scu Nicolae pre­­cum şi posturile „Sf. Gh­eorghe” şi „Regele Ferdinand”, care după o muncă de patru ore, au izbutit să stingă incendiul la ora 11 nua­nte de amiază, după ce a fost distrus de flăcări acoperişul şi parte din materialele ce se aflau depozitate în sus zisele ateliere. In urma incendiului s’au ales cu arsuri grave, litografii Buzeranu Or­ Etea de 19 ani din str. Dornei 115 şi Mincu Ion, tot de 19 ani, din str. Anton Pan 25 precum şi fe­­meea Maria Radu, în etate de 39 ani, lucrătoare la atelierul de car­tonaşe, domiciliată în str. Trestiei nr. 9, îndurerat Zamfir Georgescu enunţă parastasul de 8 luni, al neuitatei lui soţie ANGELA Toitdeodată de ÎS ani pentru mă­tuşa lui OLIMPIA ZAMFIRESCU şî de ÎS ani, unchiului Iul­ian Marmache Zamfirescu Rosei rudele şi prieten­i cari î.au cunoscut să ia parte la parastas Du­minică 3 Februarie ora 10 în biserica Adormirea Matei» Domnului Com. Bora Judeţul Ialomiţa Vi­rail Simboteanu şi Puri, sim­­boteanu precum şi familiile înrudite au nemărgin­ta durere de a ’nur,la parastasul de 40 zile al iubitei lor soţie şi mamă Florentina V. Si­mboteanu încetată din viaţă la 24 Dec. 1946. Serviciul religios va avea loc la biiserica Cimitirului din T.­Severin In ziua de Sâmbătă 1 Februarie, orele la dint. 41 Radu şi Manon, cu aceiaşi durere, anunţă parastasul de 5 ani pentru pomenirea iubitei lor mame şi soacre ALEXANDRINA STOENESCU Slujba religioasă se va oficia Sâm­bătă 1 Februarie a c., orele :0.30 la biserica olari, apoi la cimitiru’ Deliu şi la Pâinea Zilnică din str. Romană. ____________ Şi Familia mulţumeşte pe această cale tuturor acelora care prin pre­zenţă, flori sau telegrame au luat parte la grreaua lovitură Ce a avut prin pierderea iubitei lor MARGARETA M. OPRESCU ____________________________ a -*i îndureraţii: Iordana soţie, fii, fice, gineri, nurori, nepoţi. ■ nepoate, cumnată, cuscri şi toată familia înrudită anunţă încetarea din viaţă a bunului iar DUMITRU IONESCU-GRECU etate 72 ani fost depozitar de lemne înmormântarea azi Joi 35 Ianuarie 1947. Cortegiul porneşte de la locuinţa defunctului din str. Tugomir Voe­­vod 14, la ora 14,30 la Biserica Sf. Dumitru Colentina şi la cimitirul Reînvierea. Mult loviţi Domaîca mamă. Stela şi Ionică, soră şi frate, anunţă pierderea drage­­lor ANGELA DUMITRESCU in etate de 22 ani funcţionară Ministerul Industrie-Co­merţ în urma unei scurte suferinţe, înmormântarea 38 Ianuarie ora 3, la cimitirul Sf. Vineri. 46 Profund îndureraţii : Maria şi Ion Gheorghiu, părinţi: Emil Raiman soţ, Lt. Gheorghiu Gheorghe frate, precum şi familiile: Mihai Popescu, Nicu Pitu, Raiman Popescu, împreună cu fa­miliile înrudite, anunţă cu adâncă durere încetarea din viaţă a scumpei lor fică, soţie, soră şi nepoată MIA RAIMAN (Născută GHEORGHIU) în etate de 28 de ani decedată in ziua de 28 Ianuarie 1947. Slujba religioasă va avea lac Joi 30 Ianuarie orele 14,30 In capela ci­mitirului Reînvierea unde se află depusă. 1­62 Sofia Angelescu cu Suzi, Fiky şi Mircea Angelescu. Marga­reta şi Mihai Pastia, Marioaraj şi Leon Elefterescu Honorina şi Nestor Constantinescu şi familiile înrudite, au m­area durere a anunţa moartea prea iubitei lor Ecaterina Col. Anghelescu a cărei înhumare va avea loc Vineri 31 ianuarie 1947 orele 11 la cimitirul Bellu, în a cărei capelă se află de­pusă. ■ Olaru a fost prin« un oarecare­­ Tamba Constantin, vânzând petrol lampant la preţ de speculă. A fost arestat şi depus la Văcăreşti patro­nul restaurantului din calea Văcă­reşti 29 anume Nicu Pope,ca fiind surprins vânzând carne în zi in­terzisă şi pâine albă. De asemeni Jean Dragomirescu, patronul res­taurantului din calea Văcăreşti 60, a fost prins vânzând pâin­e albă în local. Şi aceşti doi saboteui au fo­s­ arestaţi şi depuşi la Văcăreşti. Mai mulţi cetăţeni au descoperit la speculantul Mircea Ză­nescu din şoseaua Bonaparte 46, mălai, ’■rân­ză şi ouă, dosite pentru speculă iar pe speculantul Ion Potâmiche din str. Piaţa Amzei 22 l-au primit vânzând brânza cu 80.000 lei kgr., slănina cu 110 000 lei mălaiul cu 25.000 lei iar untul cu 22. 000 lei .Tuturor speculanţilor poliţia eco­nomică le-a dresat acte de dare în judecată la legea sabotajului. Tuturor accidentaţilor li s-au dat primele îngrijiri de către internul Ion Pascu de la „Salvare” care i-a transportat cu o ambulanţă la spi­talul de Urgenţă, unde au fost in­ternaţi. SINUCIDEREA DIN STRADA BRAŢULUI Tânăra Sura Grünberg în etate de 26 ani, pe când se afla la lo­cuinţa sa din str. Bradului 31, in lips­a soţului ei de acasă şi-a curmat firul vieţii, spânzurându-se. Motivul disperatului gest rezida în nişte neînţelegeri de ordin fa­miliar.­­ Virginia Chiriţescu cu fiul soră şi nepot. Mihaiela Chiri­­ţescu solie. Alexandrina Bro­,­einer soacră. Petre şi Maria soră şi cumnat cu copil. Dinu şi Ki­lemei,, Ignat văr şi vericoară. Gheor­­ghe. Aurelia. Paula Chiriţescu văr, verişoară şi nepoată. Elena şi Pavel Dimncea văr şi verişoară, anunţă cu durere moartea fulgerătoare a scum­pului lor GHEORGHE CHIRIŢESCU (GICA) Joi 30 Ianuarie va avaa Mc inci­nerarea la crematoriul Cenuşa. 47 ■rnnati 6­i'iu*«wwi.u iMiwmaunai gsJSy S’a stins din viaţă DOCTOR EUGENIA PETCULESCU (JENNY) Fost Medic al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale Decorată cu Meritul Sanitar cl. I O plâng cei cari au iubit-o : Ioana şi Ştefan, părinţi. Pompiliu cu Hed­­waga şi Constantin, fraţi şi cumnată, înmormântarea va avea loc în luna de Vineri 31 Ianuarie, la ora 13, la cimitirul Sf. Vineri, in a cărui ca­pelă se află depusă. Cei ce doresc a lua parte la înmor­mântare sunt rugaţi a nu aduce co­roane sau jerbe, ci numai o floare. 58 ♦ Maria soţie, Nicu, Nelu şi Tini copii, Netty S­mina şi Sanda nurori şi nepoată, pre­cum şi rudele, prietenii şi cu­noscuţii, anunţă cu multă durere în­cetarea din viaţă a bunului lor NICOLAE BÂDITOIU în etate de 82 ani Pensionar al Băr­cii Albina înhumarea va avea loc Joi, 34 ia­nuarie 1947, în cimitirul sf. Nicolae din Braşov. 1564 + îndureraţi : ma­mă, soţie, su­rori, fraţi, cumnat­ şi nepoţi anunţă cu durere încetarea din viaţă in urma unui acci­dent în ziua de 26.1­947 a dragului lor Mirce« Vasile Zamfirescu in etate 22 ar.I Impiegat mişcare Staţia Buftea înmormântarea va avea loc Vineri ora 14 d. a„ in cimitirul Călăraşi Ia­lomiţa. sa »»erodMMMWtwwiBEEamaa—Tiwwaii g­n Familia Lazăr M'-şoe şi rudele, prietenele şi prietenii au ma­rea durere să anunţe moartea fiicei, nepoatei şi prietenei lor 3EANA MOŞOC In vârstă de 15 ani in urma unei lungi suferinţe S3 Ia­nuarie, în Olteniţa-Ilfov, unde a fost înmormântată, gi­g la Societatea Creditul Minier nunţă cu adâncă părere rău, moartea tragică a sol­rului său „ CIUBANCAN VASÎLE căruia îi va păstra o pioasă amin­tire. “ Profesorul N. Coculescu, ». Marie-Medeleine fiică, Piu Şerban, fiu, au profunda d­rere să aducă la cunoştin întregei familii şi prietenilor încet rea din viaţă a scumpei lor LUCREŢIA N. COCULESC’! (Născută POPP)-(Craiova) înmormântarea a avut loc la m­­ioara sa Constantine?«-Oh­. Requescat in pace. ’ + Doamna Natalia Florescu familiile Codreanu, Micles Florescu, Racottă, şi C­lu­reanu au adânca durere de aduce la cunoştinţă încetarea vieaţă azi 29 Ianuarie a. c. - in titlul lor NICULAE N. FILODOR fost Ministru. Plenipotenţiar Slujba religioasă va avea Ioc Capela Cimitirului Beni, Vineri Ianuarie a. c. orele 12 amiezi. ♦ Cu adâncă durere Viorica Paul Ciuileg cu Alessand Cristina, Nicu şi George Ionescu şi Colica Ionescu, nunţă încetarea din viaţă a pui­lor mame şi mamă mare VIRGINIA IONESCU (Născută MIRCESCU) In vârstă de 1X ani înmormântarea va avea loc la­­­mltirul Bella, Joi 30 Ianuarie 1­ ora 1*. * Incendiul de la tipografia „Luceafărul“

Next