Universul - Provincie, februarie 1947 (Anul 64, nr. 23-46)
1947-02-01 / nr. 23
ŞTIRI POLITICE DELA PARTIDUL NAŢIONAL POPULAR Zilele trecute s-a ţinut şedinţa cercului profesional al profesorilor secundari din P. N. P. A prezidat d. insp. I. C. Ionescu. — Astăzi se ţine, la organizaţia Capitalei, şedinţa biroului de coordonare al cercurilor profesionale. — Pensionarii publici vor ţine o consfătuire, astăzi la orele 17, la sediul circ. I. NOUA ORGANIZARE A SECRETARIATULUI GENERAL AL PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT Biroul politic al comitetului Central a partidului social-democrat, în şedinţa sa din 24 ianuarie 1947, luând în discuţie o nouă organizare a secretariatuiliu general potrivit cu sarcinile lui mereu sporite, a hotărît următoarea repartizare a atribuiţiunilor între cei trei secretari generali • D. Theodor Iordăchescu , conducerea acţiunii parlamentare şi probleme de F. U. M.; d-nii Lefer Rădăceanu şi Ştefan Vodtec: conducerea acţiunii organizatorice, administrative şi politice a secretariatului general; d. B. Solomon , secretar general adjunct. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL ŢĂRĂNESC (MANIU) In vederea reorganizării partidului naţional-ţărănist potrivit noului regulament, organizaţia Capitalei publică un comunicat prin care se anunţă că la toate circumscripţiile se vor ţine noul alegeri de preşedinţi şi comitete, până la 15 Martie ori Pot participa la alegeri toţi membrii înscrişi până la data convocării la curent cu plata cotizaţiilor. Astăzi, la ora 19, se ţine la sediul central al partidului o adunare comună a studenţilor naţional ţărănişti de la Politehnică. DE LA MIŞCAREA NAŢIONAL-ŢARANISTA Duminică, 2 Febr. va avea loc la sediul central al mişcării, Inaugurarea cercului de studii de sub preşedinţia d-lnţi av. Petre ŢUcu, care va vorbi despre „Proprietatea de serviciu”. DELA PARTIDUL COMUNIST Toţi d-nii medici comunişti din Capitală sunt Convocaţi la şedinţa ce va avea loc Sâmbătă, 1 Februarie 1947, orele 19, la sediul din str. Dantili nr. 12, (sectorul Galben). DE LA PARTIDUL RADICAL AL MICII BURGHEZII Comiteul executiv central al partidului radical al micii burghezii s’a întrunit la sediul central, sub preşedinţia d-lui dn. N. N. Matheescu. S’a examinat situaţia politică şi s’a hotărit convocarea celei de a doua conferinţe pe ţară pentru Duminică 16 Februarie. DE LA U. N. M. R. Ieri, la orele 11 dimineaţa, s-a ţinut şedinţa de constituire a comitetului central provizoriu al T. N. M. R. de sub preşedinţia d-lui C. Argetoiasiu. Cu această ocazie, s’a făcut precizarea că U. N. M. R. nu este o grupare d de luptă, ci o grupare de muncă, al cărei unic ţel este sa ajute ţara să străbată prin nenorocirile vremurilor şi să-şi refacă puterile. S’a trecut apoi la alegerea comitetului provizoriu de organizare şi aceia a mlcomisiunilor comitetului provizoriu. La urmă, s'a expediat o telegramă de omagiu M. S. Regelui. UN PROTEST AL FEDERAŢIEI NAŢIONALE A TINERETULUI Tineretul încadrat în federaţia naţională a tineretului din România şi adunat în mare număr cu ocazia aniversării zilei Unirea Principatelor, a votat o moţiune de protest in legătură cu procesul de la Atena al organizaţiei antifasciste a tineretului grec. Prin această moţiune ** cere guvernului grec achitarea de toate acuzaţiile neîntemeiate — aşa cum s’a dovedit la proces — ce se trduce.Epon‘‘-ului şi libertate pentru tineretul grec. Deanemania a fost trimisă o telegramă comitertului central E.P. O. N. din Atena prin care tineretul democrat român îl asigură de tot sprijinul In Grupta dreaptă ce duce pentru binele poprului grec ŞEDINŢA PLENARA DE F.U.M. I. SECTORUL 111 ALBASTRU A în saia de 28 Ianuarie s'a ţinut In sala „PARIS”, şedinţa plenară a comitetelor de Front Unic Muncitoresc din Sectorul III Albastru A. Au luat cuvântul delegaţii din diverse întreprinderi precum şi d. Moldoveanu Anton (P.C.R.) şi Saim Alexandru (P.S D.) cari au arătat că legătura dintre cele două partide se întăreşte, devenind de nezdruncinat. Şedinţa a luat sfârşit printrum angajament de a continua lupta comună pentru binele clasei muncitoare şi a Întregului popor. 2 DE TOATE CATEGORIILE JUTOM REGIUNILOR LOVITE DE SECETĂ muncitorii au înţeaju orul fraţilor lor ,dt astfel şi tineretul titrară să vină cu obou ajutorarea regiunilor de curs de o săptămână muare 1947, următoarele au depus sumele airătul lor pentru C.A.R.S. de ajutorare: industrial A. Joşif Blaj aia de copii Bucureştii; şcoala de gospodărie ie Bucureşti 775.000; şc. iureşti 228.900 ; şcoala feţi Bucureşti 200.000;normală Bucureşti 118 industrial de fete Arad imaziul industrial de fete 155.000; gimnaziul unic 174.000; şcoala urbană ?; liceul loan Aoan Caracal epp.ODO, gimnaziul de fete Timişoara 2.000.000; liceul de fete Carmen Sylva 2.537.100; liceul de fet Oltea Doamna Orsolan 1.CCT.000;şcoala primară nr. 41 fete Bucureşti 1 milion; şcoala de fete Steila Basarab 2.016.000; liceul de fete Huniade Rădulescu Bucureşti 4.500.000; liceul Industrial de bieţi Hunstova 974.000 ; liceul de fete Billa Haşdetu Bucureşti 18.541,00; şcoala printeri nrt 13 Bucureşti £46.200; liceul de bieţi Aurel Vlaicu *27.900; liceul Iovn Maiorescu Giurgiu 402.200; liceul Alsisc. Cantacuzino 2.901.410; şcoala primară de fete nr. 13 Bucureşti 247.290; gimnaziul Unic Bucureşti 300.01; liceul de bâeţi Camtemir Vodă 10.380 500; gimnaziul nvjrt din Orşova 211.009; gimnaziul unic Arad 150.000;şcoala normală Timişoara 1.947.967; şcoala normală de învăţători 8.351.800. ^„„idrea autorizaţilor de călătorie patru comercianţi şi industriaşi Per.'ru eliberarea avizelor necesare la obţinerea autorizaţiilor de călătorie pe C. F. R., Camera de comerţ şi de Industrie din Bucureşti i stabilit următoarele norme ce trebuesc observate de către conercian- U1 și Industriașii Care vin să solicite aceste avize . 1. Cererile ce se înaintează de către firme trebuiesc să fie semnate de firmele individuale de patronul respectiv, iar la acelea sociale de persoanele îndrituite, semnăturile în orbele pasuri fiind acelea depuse la osarul respectivei firme dela Ofiiul registrului comerţului. 2. Avizul Camerei se eliberează pe anile unei persoane care face parte in firmă, fe din conducere, in care iz numele trebue să se găsesacă la osarul respectiv dela Oficiul Regisului Cmerţului, fie dintre salariaţi, ind solicitantul trebue să dovedeasă că voiajorul este trecut în restrul legal de salariați 8. Voiajorii comerciali cari au parte de legitimaţie eliberată de camera, noastră sunt dispensaţi de dovada prevăzute 3* pumptul precedent. 4) Obiectul avizului trebue să fie o singură călătorie o singură nstă cu precizarea acesteia, şi pentru o singură persoană de întreprindere pentru aceeaşi rută. Când acelaşi firmă ce se evite pentru persoane diferite şi pentru rute diferite, se pot elibera respectivele avize. 8. CeloT caii, fie că spnt voiajori comerciali pe cont propriu când trebui să aibă cartea de legitimație prevăzută la pct. 1 precum și în cazul în care au abonament de călătorie pe C. F. R., fie Că fiind în serviciul unei firme sunt anume însărcinaţi cu călătorii comerciale, în care caz posedă abonament pe C. F. R, li se poate «Libera evizui pe durata și ruta din respectivul abonament feroviar. rSPRE ADEVĂRATA PRIETENIE INTRE ROMÂNIA SI BULGARIA (Urmare «Sin pag. i*aj .vă pentru unirea celor două u-.e unire cerată de condiţiugelografice, economice, social«. altă comunitate se simte în ritmuzicei popoarelor noastre, în iul lor. ia viaţa lor, în obieeiulor. n Sorită politicei chibzuite de rrâ prietenie inaugurată după ■ ..rar an 1844 s’au creat comiţii de apropiere In domeniile emce, cultural« şl ştiinţifice, ni’.ătatea celor două ţări cât şl str.tea bogăţiilor lor naturale, st' complectează reciproc, cu posibilitate Sn «jnna semnării duluî comercial a unei desvoîmai vii a schmiburilor între două ţâri. In anul 1946 a fost i-iată o convenţie de pescuit, nvenţie pentru livrarea din par României de energie electrică, orul bulgar a sărit în ajutor, uitând României cereale pentru unite bântuite de secetă. Gumi bulgar a organizat o acţiup.» toată ţara pentru colectarea alimente şi Îmbrăcăminte pencopiii din Moldova, oraşeie oul' s’au declarat gata de a adu- i r.i hrăni până la noua recoltă număr de copii români. In dod relaţiilor culturale avem de -'lat vizitele între scriitori, •ri, artişti şi pictori români -ari Universităţile româneşti -3hi3 porţile lor pentru un însemnat de studenţi bul- Azi tn România nu numai •ţia bulgară se bucrtră de osate sinceră dar şi întreaga opublică română păstrează mai buna sentimente pentru •ui bulgar. Şi nu este intâm- T c'id primul ministru al Re-■ d dr. Petru Groza, scris * prtetea deaie trimis marelui ucător al poporanii bulgar d. jrghi Dimitrov că Ghe orghii tov eete „conducătorul şteu a ui pentru liberte, te şi democraţîa popoarelor din bazinul Dunării de Jos”. Azi poporul bulgar se bucură de dragostea poporului român, de prietenia marilor scriitori Mihail Sadoveanu, preşedintele asociaţiei româno-bulgare, Victor Eftimiu preşedintele asociaţiei Scriitorilor Români, care a imortalizat în operele sale epoca de creştinizare a poporului bulgar, prietenia profesorului şi omrului politic Constantinescu-Iaşi, care a studiat temeinic epoca dinaintea eliberării Bulgariei şi în special pe marele nostru poet şi revoluţionar Hristo Botev. Prietenia între cele două popoare făurită în decursul veacurilor, trebue sprijinită cu eforturile tuturor oamenilor sinceri democraţi, până când va dispare şi ultima rămăşi Iţă de şovinism, sădit din afară. CTetodu-se astfel condiţiamite cele mai prielnice pentru o amiciţie şi mai strânsă, care în mod firesc va duce la prosperitate, siguranţă şi fericirea popoarelor noastre vecine. Vizita pe care o face ministrul bulgar al informaţiilor şi artelor, d. Dimo Kanasov, care întoarce vizita colegului său român, va fi o dovadă nouă de înţelegere şi tot mai strânsă prietenie între popoarele noastre. CHASTHT FIRONSCHI Secretar la legaţia Bulgariei ----------©♦©------- AVION DISPĂRUT Shanghai, *9 (Raderi. — Marţi după asuiarfi s’a anunţat că un alt avion al societăţi! , Clina Naţional Airways’’ este dat lipsă între Hangteen şi C2 unking. Avionul rvf» un ehiapaj com, r;m rV-n doi *»«d-»n»n?eent și t '-e-itn-ria '* .-. !■..... ;■ •.•;“'*** cui'i 3 misionari străini. UNIVERSUL ZIARELE IMN STRĂINĂTATE DESPRE SCHIMBUL DE MESAGII DINTRE I. V. STALIN SI DEVIN Moscova, 28 Ianuarie (Tass). — Comunicatul privitor la schimbul de mesagii dintre I. V. Stalin, preşdintele Consiliului de Ministri al U.R.S.S» și Bevin, Ministrul de Externe engl**, în chestiunea acordului anglo-sovietic, a atras atenţia cercurilor politice şi opiniei publice din întreaga lume. Cele mai mari ziare din multe ţări au reprodus în paginile lor, odată cu presa din Londra şi Moscova, textul schimbului de mesagii. Aceste comunicări şi comentariile ce le însoţesc au fost transmise în repetate rânduri de numeroase posturi de radio. Nota dominantă a presei engleze este caracterizată prin tendinţa de a sublinia că schimbul de mesagii a provocat o satisfacţie generală şi totală. Observatorul diplomatic al ziarului ,,Times” declară că textul mesagiilor ce s’au schimbat Intre Stalin şi B®vin arată că există posibilitatea ca relaţiile dintre Anglia şi Uniunea Sovietică să intre într’o fază nouă şi mai prietenoasă. Aceste mesagii dovedesc că au fost Îndepărtate neînţelegerile ce mai existau, până nu demult în legătură cu poziţia engleză faţă de acordul anglo-sovietic. ..Manchester Guardin'* declară că :»schimbul de mesagii între Stalin şi Repin provoacă un sentiment de satisfacţie”. ,,Daily Herald” organul central al partidului laburist scrie întriun articol de fond, intitulat ,,Rusia şi Anglia”. ,,S’a terminat cearta prostească dintre Anglia şi Rusia... Tratatul rămâne în vigoare. Nici nu s’ar fi putut altfel”. ,.N®ws Chronicle”. Ziarul liberalilor, socoteşte că „schimbul fie note între Londra şi Moscova lămureşte confuzia, care, dacă ar fi fost tolerată, ar fi putut avea urmări serioase”. Unele ziare fac încercări tardive de a atenua însemnătatea articolului din ziarul „Pravda” în legătură cu discursul ţinut la radio de Bevin în ziua de 23 Decembrie, discurs ce a servit de motiv pentru schimbul de mesagii între conducătorul politicii externe engleze şi şeful guvernului sovietic şi de a înfăţişa articolul din .Pravda” ca o confuzie regretabilă, urmare a ,,temerii justificate” („News Cronicis”) provocată de discursul lui Devin. Acelaş motiv se repetă şi în ziarul .»Daily Telegraph and Morning post”, care declară că „din mesagiul, sincer trimis de Bevin Iul Stalin şi din răspunsul inimos al Iul Stalin se crede că discursul lui Bevin dela radio a provocat la Kremlin o justă îngrijorare”» In această privinţă ziarul .,Times” m©rge mai departe declarând că ,in ziua de 24 Ianuarie când s’a aflat că ambele părţi iff căzut de acord să publice mesagiu*. la Londra a domnit o satisfacţie sinceră datorită întorsăturii pe care au luat-o evenimentele. Schimbul de păreri va continua fără. nici o amânare şi sunt speranţe că vizita lul Revin la Moscova... va permite să se utilizeze complet noua posibilitate. Confuzia nu poate duce la ceva bun — iată care a fost primul şi cel mai însemnat gând al r©prezentajnţilor cercurilor oficiate, în seara , zilel de 24 Ianuarie”. .»Daily Herald” repetat cele spuse de „Times”, declarând în articolul de fond că „nu intră deloc în obiceiul Angliei să se dezică sau să denunţe acorduri solemne”. Aceste câteva articole entuziaste din unele ziare nu împiedică majoritatea ziarelor engleze să evite chestiunea însemnătăţii reale a schimbului de mesagii intre I.V Stalin şi E. Bevin. Ziarele omit faptul că declaraţia făcută de Revin la 22 Decembrie, fără lămuririle P® care Revin a trebuit să le dea ulterioor, în urma articolului din .,Pravda” putea fi utilizat de adversarii prieteniei aagio-sovi®tiee. Schimbul de mesagii a adus claritate în această chestiune şi în acest fapt constă marea insemnătete politică a schimbului de masagil. Totuşi presa engleză trece sub tăcere acest lucru, îl exclude din raza vederii sale. Unele ziare, printre care şi ,»Manchester Guardian”, »,Dialy Herald”, Times” şi altele se întrec în a presupune, ce anume rezerve din tratatul anglo-sovietic a avut în vedere I. V. Stalin iumesagiul său. Mai mult, în ziarele engleze nu lipsesc reflecţiunile asupra posibilităţii prelungirii tratatului de alianţă anglo-sovietic in cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, ca un fel de convenţie regională. In legătură cu acest lucru, trebue să se spună că prin reflecţiunile comune asupra prelungirii termenului de valabilitate a acordului anglo-sovietic, nu se poate rezolva de fapt problema relaţiilor de aliaţi dintre Statea Britanie şi Uniunea Sovietică. Partea formală a chestiunii are, in general, o însemnătate mult mai mică decât insăşi esenţa relaţiilor a căror expresie trebue să fie acordurile, înţelegerile, convenţiile îmbrăcate într’o haină formală, juridică. Desigur că nu se poate micşora însemnătatea acestei părţi a chestiunii, dar ea nu este hotărîtoare. Acest lucru este demonstrat cu o claritate deplină fie întreaga experienţă a politicii externe engleze. După cum se ştie, Anglia nu are un tratat de alianţă cu Statele Unite ale Americii încheiat în mod formal, şi, cu toate acestea, nimeni nu se poate îndoi de existenţa unor relaţii strânse între Anglia şi USA., care au dobândit de fapt caracterul unei alianţe militare. Anglia are un tratat de alianţă pe 20 de ani cu U.R.S.S., dar nu se poate spune că politica engleză faţă de UR.S S. corespunde principiilor şi revendicărilor unui tratat de alianţă. In realitate nu sunt puţine cazurile în care Anglia şi Statele Unite ale Americii acţionează în comun împotriva Uniunii Sovietice. Acestea sunt faptele. Nu se poate trece sub tăcere articolul din „Daily Worker” care declară: plin singur lucru este clar şi anume că relaţiile anglo-sovietice sunt foarte nesatisfăcătoare şi nimeni nu ştie mai bine acest lucru decât Fevin. In ultimele 12 luni Anglia c’a îndepărtat tot mai multe Uniunea Sovietică şi a devenit asociatul mai mic al Statelor Unite într’o asemenea măsură încât a consimţit chiar şi la standardizarea armamentului ambelor ţări,. A sosit momentul să se respecte spiritul tratatului şi mai ales ace o parte în care ambele ţări se obligă să acţioneze laolaltă ,. pentru organizarea securităţii şi inflorirea economică a Europei”. Schimbul de mesagii între I. V. Stalin şi Bevin este deasemenea comentat de o serie de ziare americane, in legătură cu schimbul de mesagii ..New-York Herald Tribune” relevă că englezii năzuiesc cu deosebire să sublinieze caracterul solemn al tratatelor, căutând astfel să preîntâmpine revizuirea unor asememea tratate ca ac°l din 1220, referitor la Spitzbergen sau la convenția de la Montieux. —--X~#X------- Arestarea unuui şef neofascist Milano 39 (Rad0r). — „Pantere Nîtagră” cum este denumit unul dintre gefU teo-fascdemului mulrnez, a fost arestat împreună cu alţi membri ai mişcării fasciste clandestine. Se semnalează pe de altă nsr(-3 nofr'tia ar S’ r.“ hrnr«va "d. gasului tinerei Uda Tsnzi care se crede că a fost omorâtă de adversari politici. După cum se știe, Uda Tanzi a cărut sub gloanțele unei puști-mitraliere în nonvraua lui Milano. Ţările arabe vor împiedica împărţea Palestinei londra, 29 (Rador). — Intr’un Interview acordat corespondentului din Cairo al lui „Daily Mail”, Ariin El Hussein, marele muftiu al Ierusalingului, a precizat că atât timp cât planul de împărţire a Palestinei va fi pe ordinea de zi Cluiwi a conferinţei de la Londra cu privire la Palestina, această conferinţă nu va da nici un rezultat. Toate ţările arabe sunt absolut hotărîte, să nu admită şi să împiedice împărţirea Palestinei. rHlSILE ŞEFULUI COMPLOT*«! AMT1REFUBLIGAN DIN UNGARIA Budapesta 29 (Radol). — Corespondentul Agenţiei ,,Tass” transmite: Ziarul „Vilagosag” anunţă că s’a terminat interogatoriul şefului militar al complotului antirepublican, generalul Lajos Veres. El s’a recunoscut vinovat de crime împotriva Republicii şi a declarat că voia să împiedice progresele democraţiei, deoarece nu recunoaşte Republica şi socoteşte că Ungaria este un regat în fruntea căreia stă regentul Horthy. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE • M. S. Regele a sosit Marţi la amiază în Capitală. Suveranul a primit, în aceeaşi zi, pe d. Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne. Ieri, la orele 11, M. S. Regele a primit în audienţă pe d. Gh. Tătărescu, vicepreşedintele consiliului şi ministru al afacerilor străine, care a făcut Suveranului un raport asupra conţinutului oficial al tratatului de pace. • D. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, a primit ori, în audienţă, pe d. Agip, ministrul subsecretar de Stat la departamentul agriculturii şi domeniilor. • Academia Română va ţine şedinţă publică mâine, Vineri la ora 15.SC. D. Victor Bădulescu, membru corespondent, va face o comunicare cu titlul: „Tendinţe actuale în politica economică a lumii”. EXTERNE • Consiliul de miniştri francez « retro?» Ministrului fie «xterne sprijine! complect Sn negocierile r • e *or fi angajate de» Franţa in m.tenBia dela Moscova, (Rador) 9 Departamentul de stat a anunţat retragerea Statelor Unit* din Comitetul de trei» care a fost stabilit în China în 1940, pentru a pune capăt ostilităţilor dintre guvernul chinez şi comuniştii chinezi. În legătură cu acest anunţ oficial, postul de radio american a mai precizat că tot personalul american din Comitetul de trai va fi rechemat imediat Tot posturile de radio americane au afirmat că au fost luate măsuri pentru rechemarea forţelor marinei americane. (Rador). • Crucişetorul francez GEORGES LEYQUES a sosit în portul Pireu, având pe bord 41 de membri ai comisiei ONU, care va face o anchetă asupra afirmaţiei guvernului grec că partizanii greci ar primi ajutor din străinătate. (Rador). • Agenţia TANJUG comunică: Guvernul Republicei federale populare Iugoslavia a hotărît să facă funeralii pe contul statului defunctului Vicko Gluncici, fost consul interimar al Iugoslaviei la Napoli, care a murit în timpul exercitării funcţiunilor sale. In acelaşi timp, prezidiumul Adunării Naţionale a Iugoslaviei a hotărît să acorde o pensie viageră familiei defunctului. (Rador). Se confirmă la Londra ca numărul trupelor britanice din Grecia a fost redus uşor în ultimite săptămâni, ca urmare a deciziei luate în Septembrie. Această reducere este însoţită «l« o reorganizare a forțelor britanice din Grecia. (Rador). ctele politice ale tratatului de pace cu Austrila Londra, 29, (Flador). — Adjuncţii speciali pentru Austria ei e®U*i patru miniştri de externe, în şedinţa de Miercuri dimineaţa s’au ucispit de clauzele politice ale tratatului. Proectele nordamerican şi francez pentru acest tratat au servit drept bază d© dicuţie. Primele două chestiuni discutate au fost trimise comitetuluipolitic, care urmează să redacteze procetul de acord. Este vorba de: 1. Un articol prin care Austria îşi ia angajamentul să împiedice orice posibilitate de Anschluss cu Germania şi de: 2. Două articole recunoscând suveranitatea şi independenţa Austriei de către Germania. Ca de-a treia chestiune, aceea a cirozei prin care puterile aliate şi asociate recunosc Anschluss-ul din 1938 ca nul şi neavenit a fost lăsată deoparte, în aşteptarea examinării chestiunilor economice ale tratatului. Cea de-a pata chesiune privitoare la nouile frontiere ale Austriei a fost amânată până când va fi luat cuvântul reprezentantul Austriei In sfârşit, clauza privitoare la naţionalitatea austriacă şi prevăzând, în scopul „dezgermanizării’ anularea actelor de naturalizare a cetăţenilor germani între Martie 1938 şi Martie 1943 a fost adoptată după intervenţia, d-lui Couve de Murville (Franţa), care a răspuns la două obiecţiuni prezentate de d. Gusev (Uniunea Sovietică). Pe de altă parte, întrucât memoriul austriac este redactat în limba germană, limbă neadmisă la reuniunea adjuncţilor, s-a hotărît că dacă traducerea, actualmente în curs, nu va fi gata în cursul zilei de Joi, reprezentantul Austriei să fie ascultat Vineri în loc de joi. PNil anglo-african pentru organizarea armatei austriace LONDRA, 29 (Rador). — fată In linii mari planul anglo-nordamerican pentru organizarea vii care e armatei austriaice : 1) Armata terestră austriacă va avea 55.000 oameni (propunerea britanică prevede 65.000 oameni) această cifră cuprinzând şi pe grăniceri şi jandarmi ; 2) Aviaţia va avea 90 avioane şi 8.000 oameni ; 3) Flotila fluvială de pe Dunăre va fi o simplă forţă poliţienească ; 4) Nici un tun nu va trebui să aibă o rază de acţiune superioară distanţei de 30 km. I se interzice Austriei să aibă arme atomice, obuze, fuzee, proectice controlate prin radio etc ; 5) I se interzice Austriei să achiziţioneze la vreun moment dat fie material de război german, fie brevete îngăduind construirea acestui material; 6) Austria va trebui să ia toate măsurile spre a evita ca ea să servească Germaniei drept câmp de experienţă în vederea refacerii in clandestinitate a forţelor armate germane. Intre altele, va interzis Austriei să folosească in Industriile de război pe supuşii germani sau pe indivizii ce au fost supuşi germani Înainte de 1938. ' 7) I se interzice Austriei să achiziţioneze avioane de comerţ de model german sau japonez 8) Prizonierii de război austriac vor fi repatriaţi în cele 90 zile ce vor urma după intrarea în vigoare a tratatului. Proectul nu precizează dacă armata va avea un caracter profesional sau va fi o miliţie. Nu se prevede, pe de altă parte, nici un control. Acest lucru se bazează că în Itala şi in Balcani controlul se limitează la supravegherea exercitată de cei patru ambasadori nord american, sovietic, britanic şi francez. Totuşi, deşi Franţa nu şi-a precizat în mod oficial atitudinea, corespondentul agenţiei „Front Presse” află din sursă sigură că Franţa, va cere în ce priveşte Austria o formă de control mai eficace pentru a împiedeca orice tentativă germană de a se ocoli clauzele de dezarmare ce vor fi impuse Reichului. «iMaiflWauMifflaeittiaaiMSStMMMMB Danemarca nu va ceda Groenlanda Copenhaga 29 (Rador). — „Nu a fost niciodată vorba ca Groenlanda să fie vândută. Nu s'a întreprins niciodată nici o negociere de acest fel”, — a declarat unui reprezentant al agenţiei „France Presse” purtătorul de cuvânt al ministerului de afaceri străine danez. El fusese întrebat în legătură cu Informaţia apărută în revista nordamericană „Time” şi reprodusă de ziarele daneze afirmând că Danemarca ar căuta să cedeze Groenlanda Statelor Unite. î* de altă parte, d. Gustav Rasmusd», ministrul de afaceri străine al Olandei, a calificat drept „stupidă” această ştire. Earo a voi să precizeze ca**acte al negocierilor pe care le-a dus la Washington în 1946, ministrul afacerilor străine a ţinut să precizeze că Danemarca nu a intenţionat niciodată să închirieze Groenlinda Pe o perioadă de 99 ani contra sumei de un miliard dolari. Washington 29 (Rador). — Departamentul de stat desminte în mod formal informaţia după care Statele Unite ar dori să cumpere Groenlanda de la Danemarca. „Nici o propunere de acest fel nu a fost făcută de Statele Unite”, a afirmat în mod categoric purtătorul de cuvânt al departamentului de stat. Se știe ca Statele Unite păstrează drepturile cu privire la anumite baze din Groenlanda, în baza acordului semnat la 9 Aprilie 1941. Nege'*Tile pentru incheerea aF^ţei anglo-franceze Londra 29 (Rador). — Redactorul diplomatic al Agenţiei ,Jteuter” scrie : Negocierile formale pentru incheerea ialianţei anglo-famcese încep ori. Miercuri, la Londra, prin vizita pe care d. René Mastighi, ambasadorul Franţei, o face lui sir Oliver Harvey, subsecretar de stat adjunct la ministerul de externe britanic, începănduse astfel lucrările asupra condiţiilor amănunţite ale acordului. Negocierile vor fi duse în primul rând, la Londra, dar şi prin legăturile diplomatice normale. Cercurile britanice şi franceze sunt optimiste. S’a confirmat din noi autori, dat, că d-nii Bidault şi Bevin au căzut de acord ca principalele neînţelegeri angio-farcese asupra problemei germane să nu fie legate de negocierile asupra Armaniei, astfel ca negocierile asupra tratatului de alianţă să poată începe imediat, fără a se mai aştepta sfârşitul conferinţei de la Moscova, din Martie, cu privire la tratatul de pace cu Germania. în cursul zilei de Marţi, d. Massigiî, a avut o întrevedere cu d. Bevin, în cursul căreia, se crede, au fost uise bazele normelor de procedură a negocierilor. Ger puternic in Franţa Paris. 29 (Rador). — Deoarece s’a înregistrat azi dimineaţă la Paaris cea mai joasă temperatură din iarna aceasta — 13 grade Stibe zero — autorităţile municipale examinează măsura de a închide jumătate din şcolile Parisului, pentru a se economisi proviziile de cărbuni. In sudul Franţei, toate avioanele ca ooboară pe ruta Marsilia au fost îndreptate spre Nisa din cauza înrăutăţirii condiţiilor de aterizare pe aerodromul de la Marsilia, pricinuită de ninsori şi viscole neîncetate. Oraşul Perpignan e luat pe coasta Mediternei, în apropierea frontierei spaniole, este de două zile complet izolat din cauza zăpezii. In golfuri, apa mării a îngheţat în jurul vapoarelor, iar căile de apă din interiorul ţării sunt toate îngheţate. In Alpii francezi s-a înregistrat o temperatură de minus 39 de grade. ZĂPADA GALBENĂ LA BELGRAD BELGRAD, 29 (Rador). — Serviciul meteorologie iugoslav anunţă că Duminică a căzut la Belgrad zăpadă galbenă. Experţii afirmă că fenomenul se datoreşte unor nori de nisip aduşi de vânturi din Africa de Nord. Ultima dată când s’a anunţat zăpadă galbenă în această parte a Europei a fost în anul 1931. Alte avioane prăbuşite Shanghai, 29 (Radar). — Sunt avionul a luat foc şi a ars complet îndată ce s’a prăbuşit, iar pe de altă parte se afirmă că îndată după păbuşire, în jurul avionului au fost văzute numeroase persoane. Din Hankeu au plecat mai multe echipe de salvare spre locul nenorocirii, prea puţine speranţe pentru salvarea celor 26 de pasageri de pe un avion al liniei aeriene chineze, prăbuşit lângă Banken. ri.Unele informaţii spun că avionul a luat foc. Printre cei 11 pasageri nechinezi, se găseşte şi episcopul american Garth. * Shaughar, 29 (Rador). — Ştirile asupra soartei pasagerilor avionului prăbuşit lângă Hankey sunt contradictorii. Pe de o parte, se anunţă că a•Vvi'ef/W« Singapore, 29 (Rador). — Un avion britanic militar s’a prăbuşit în partea de nord a insulei Singapore, omorând un poliţist şi rănind un ofiţer. STATELE UNITE SE DISTRUG CARTOFII New Yor şi 29 (Agerpres). — Corespondenţii Agenţiei ,,Tass” transmite. Zilele trecute ministerul agriculturii al Statelor finite şi-a exprimat intenţia de a distruge 20 de milioane de arbuşti de cartofi, care reprezintă „un excedent”. Acest fapt a provocat viile proteste ale ziaruli „New-York Post”, care scrie că în timp ce Statele Unite întreprind această operaţie de distrugere, numeroase popoare din Europa şi Asia mor de foame. După acest ziar, distrugerea cartofilor este doar primul pas pe calea realizării politice de distrugere a mijloacelor de hrană, în vederea menţinerii preţurilor ridicate la produsele agricole ale Americei. CATASTROFA AVIONULUI „DAKOTA“ Lămurirea „misterului apelului telefonic“ Copenhaga, 29 (Rador).— Misterul ce învăluie apelul telefonic primit de Societatea de Salvare daneză „Falok” cu 10 minute înainte de catastrofa aeriană de Sâmbătă, întrebând ce acţiune urmează a fi întreprinsă în eventualitatea unei prăbuşiri de avion, a fost limpezit Marţi seara. Apelul telefonic a fost făcut de un funcţionar al unei societăţi petrolifere care a fost însărcinat cu întocmirea listei numerelor telefonice ce urmează a fi înştiinţate în cazuri urgente. Se precizează pe de altă parte că comisia mixtă olandezosuedezo-daneză de anchetă în legătură cu catastrofa aeriană îşi continuă investigaţiile. COMISIA CATASTROFEI Copenhaga, 29 (Rador). În: M. P. Eskildsen, preşedintele comisiunii danezo-suedeză de anchetă asupra accidentului de Duminica trecută în care şi-au găsit moartea prisitul Gustav Adolf al Suediei şi cântăreaţa Grace Moore, a confirmat Miercuri ştirile că „bara de altitudine a avionului a fost fără îndoială cauza dezastrului”. El a adăugat că martorii oculari au văzut această bară aşezată în poziţia de ridicat« 1» momentul când avionul ne afla pe sol, dar nu s’a putut lămuri cine a pus-o în această poziţie. ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALA Speculanţi descoperiţi poliţia economică Trei dintre ei au fost depuşi la Văcăreşti Poliţia economică din Prefectura Poliţiei Capitalei, în urmă descinderilor făcute în cursul zilei de ieri, a făcut următoarele descoperiri: La măcelăria lui Haim Smilovici din calea Dudeşti 160 s’a găsit dosită cantitatea de 450 kgr. care de vacă, porc şi slănină ascunsă într’o cameră dosnică spre a fi speculată. A fost vândută pe loc populaţiei la preţuri legale şi pe bază de bonuri. Comerciantul Iţc Haimovici din str. Cantemir 51, a fost prins vânzând lemnele de foc cu 700.000 iei 1000 de kilograme. La domiciliul lui Oprea Ion din fundătura Filipescu şi la comerciantul Ştefan Chisis din str. Dornei 81 s’au găsit dosite insemnate cantităţi de făină de grâu şi alte mărfuri spre a fi bineînţeles, speculate. La cofetăria Zamfirescu d’n calea Victoriei 41- 45 s’a găsit o mare cantitate de zahăr, nejustificată. In str. Zamfir Un incendiu a izbucnit eri dim. — din ce cauză nu se știe. — la institutul de arte grafice „Luceafărul”, (fost Albert Baer) din str. Luigi Cazzavillan 18, foc ce s'a declarat la acoperişul aripei în care erau instalate litografia şi atelierul de cartonare. Pompierii fiind anunţaţi, la faţa locului a sosit postul , Central” sub comanda d-lor maior Hagicole Mihai şi căpitan Popescu Nicolae precum şi posturile „Sf. Gheorghe” şi „Regele Ferdinand”, care după o muncă de patru ore, au izbutit să stingă incendiul la ora 11 nuante de amiază, după ce a fost distrus de flăcări acoperişul şi parte din materialele ce se aflau depozitate în sus zisele ateliere. In urma incendiului s’au ales cu arsuri grave, litografii Buzeranu Or Etea de 19 ani din str. Dornei 115 şi Mincu Ion, tot de 19 ani, din str. Anton Pan 25 precum şi femeea Maria Radu, în etate de 39 ani, lucrătoare la atelierul de cartonaşe, domiciliată în str. Trestiei nr. 9, îndurerat Zamfir Georgescu enunţă parastasul de 8 luni, al neuitatei lui soţie ANGELA Toitdeodată de ÎS ani pentru mătuşa lui OLIMPIA ZAMFIRESCU şî de ÎS ani, unchiului Iulian Marmache Zamfirescu Rosei rudele şi prieteni cari î.au cunoscut să ia parte la parastas Duminică 3 Februarie ora 10 în biserica Adormirea Matei» Domnului Com. Bora Judeţul Ialomiţa Virail Simboteanu şi Puri, simboteanu precum şi familiile înrudite au nemărginta durere de a ’nur,la parastasul de 40 zile al iubitei lor soţie şi mamă Florentina V. Simboteanu încetată din viaţă la 24 Dec. 1946. Serviciul religios va avea loc la biiserica Cimitirului din T.Severin In ziua de Sâmbătă 1 Februarie, orele la dint. 41 Radu şi Manon, cu aceiaşi durere, anunţă parastasul de 5 ani pentru pomenirea iubitei lor mame şi soacre ALEXANDRINA STOENESCU Slujba religioasă se va oficia Sâmbătă 1 Februarie a c., orele :0.30 la biserica olari, apoi la cimitiru’ Deliu şi la Pâinea Zilnică din str. Romană. ____________ Şi Familia mulţumeşte pe această cale tuturor acelora care prin prezenţă, flori sau telegrame au luat parte la grreaua lovitură Ce a avut prin pierderea iubitei lor MARGARETA M. OPRESCU ____________________________ a -*i îndureraţii: Iordana soţie, fii, fice, gineri, nurori, nepoţi. ■ nepoate, cumnată, cuscri şi toată familia înrudită anunţă încetarea din viaţă a bunului iar DUMITRU IONESCU-GRECU etate 72 ani fost depozitar de lemne înmormântarea azi Joi 35 Ianuarie 1947. Cortegiul porneşte de la locuinţa defunctului din str. Tugomir Voevod 14, la ora 14,30 la Biserica Sf. Dumitru Colentina şi la cimitirul Reînvierea. Mult loviţi Domaîca mamă. Stela şi Ionică, soră şi frate, anunţă pierderea dragelor ANGELA DUMITRESCU in etate de 22 ani funcţionară Ministerul Industrie-Comerţ în urma unei scurte suferinţe, înmormântarea 38 Ianuarie ora 3, la cimitirul Sf. Vineri. 46 Profund îndureraţii : Maria şi Ion Gheorghiu, părinţi: Emil Raiman soţ, Lt. Gheorghiu Gheorghe frate, precum şi familiile: Mihai Popescu, Nicu Pitu, Raiman Popescu, împreună cu familiile înrudite, anunţă cu adâncă durere încetarea din viaţă a scumpei lor fică, soţie, soră şi nepoată MIA RAIMAN (Născută GHEORGHIU) în etate de 28 de ani decedată in ziua de 28 Ianuarie 1947. Slujba religioasă va avea lac Joi 30 Ianuarie orele 14,30 In capela cimitirului Reînvierea unde se află depusă. 162 Sofia Angelescu cu Suzi, Fiky şi Mircea Angelescu. Margareta şi Mihai Pastia, Marioaraj şi Leon Elefterescu Honorina şi Nestor Constantinescu şi familiile înrudite, au marea durere a anunţa moartea prea iubitei lor Ecaterina Col. Anghelescu a cărei înhumare va avea loc Vineri 31 ianuarie 1947 orele 11 la cimitirul Bellu, în a cărei capelă se află depusă. ■ Olaru a fost prin« un oarecare Tamba Constantin, vânzând petrol lampant la preţ de speculă. A fost arestat şi depus la Văcăreşti patronul restaurantului din calea Văcăreşti 29 anume Nicu Pope,ca fiind surprins vânzând carne în zi interzisă şi pâine albă. De asemeni Jean Dragomirescu, patronul restaurantului din calea Văcăreşti 60, a fost prins vânzând pâine albă în local. Şi aceşti doi saboteui au fos arestaţi şi depuşi la Văcăreşti. Mai mulţi cetăţeni au descoperit la speculantul Mircea Zănescu din şoseaua Bonaparte 46, mălai, ’■rânză şi ouă, dosite pentru speculă iar pe speculantul Ion Potâmiche din str. Piaţa Amzei 22 l-au primit vânzând brânza cu 80.000 lei kgr., slănina cu 110 000 lei mălaiul cu 25.000 lei iar untul cu 22. 000 lei .Tuturor speculanţilor poliţia economică le-a dresat acte de dare în judecată la legea sabotajului. Tuturor accidentaţilor li s-au dat primele îngrijiri de către internul Ion Pascu de la „Salvare” care i-a transportat cu o ambulanţă la spitalul de Urgenţă, unde au fost internaţi. SINUCIDEREA DIN STRADA BRAŢULUI Tânăra Sura Grünberg în etate de 26 ani, pe când se afla la locuinţa sa din str. Bradului 31, in lipsa soţului ei de acasă şi-a curmat firul vieţii, spânzurându-se. Motivul disperatului gest rezida în nişte neînţelegeri de ordin familiar. Virginia Chiriţescu cu fiul soră şi nepot. Mihaiela Chiriţescu solie. Alexandrina Bro,einer soacră. Petre şi Maria soră şi cumnat cu copil. Dinu şi Kilemei,, Ignat văr şi vericoară. Gheorghe. Aurelia. Paula Chiriţescu văr, verişoară şi nepoată. Elena şi Pavel Dimncea văr şi verişoară, anunţă cu durere moartea fulgerătoare a scumpului lor GHEORGHE CHIRIŢESCU (GICA) Joi 30 Ianuarie va avaa Mc incinerarea la crematoriul Cenuşa. 47 ■rnnati 6i'iu*«wwi.u iMiwmaunai gsJSy S’a stins din viaţă DOCTOR EUGENIA PETCULESCU (JENNY) Fost Medic al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale Decorată cu Meritul Sanitar cl. I O plâng cei cari au iubit-o : Ioana şi Ştefan, părinţi. Pompiliu cu Hedwaga şi Constantin, fraţi şi cumnată, înmormântarea va avea loc în luna de Vineri 31 Ianuarie, la ora 13, la cimitirul Sf. Vineri, in a cărui capelă se află depusă. Cei ce doresc a lua parte la înmormântare sunt rugaţi a nu aduce coroane sau jerbe, ci numai o floare. 58 ♦ Maria soţie, Nicu, Nelu şi Tini copii, Netty Smina şi Sanda nurori şi nepoată, precum şi rudele, prietenii şi cunoscuţii, anunţă cu multă durere încetarea din viaţă a bunului lor NICOLAE BÂDITOIU în etate de 82 ani Pensionar al Bărcii Albina înhumarea va avea loc Joi, 34 ianuarie 1947, în cimitirul sf. Nicolae din Braşov. 1564 + îndureraţi : mamă, soţie, surori, fraţi, cumnat şi nepoţi anunţă cu durere încetarea din viaţă in urma unui accident în ziua de 26.1947 a dragului lor Mirce« Vasile Zamfirescu in etate 22 ar.I Impiegat mişcare Staţia Buftea înmormântarea va avea loc Vineri ora 14 d. a„ in cimitirul Călăraşi Ialomiţa. sa »»erodMMMWtwwiBEEamaa—Tiwwaii gn Familia Lazăr M'-şoe şi rudele, prietenele şi prietenii au marea durere să anunţe moartea fiicei, nepoatei şi prietenei lor 3EANA MOŞOC In vârstă de 15 ani in urma unei lungi suferinţe S3 Ianuarie, în Olteniţa-Ilfov, unde a fost înmormântată, gig la Societatea Creditul Minier nunţă cu adâncă părere rău, moartea tragică a solrului său „ CIUBANCAN VASÎLE căruia îi va păstra o pioasă amintire. “ Profesorul N. Coculescu, ». Marie-Medeleine fiică, Piu Şerban, fiu, au profunda drere să aducă la cunoştin întregei familii şi prietenilor încet rea din viaţă a scumpei lor LUCREŢIA N. COCULESC’! (Născută POPP)-(Craiova) înmormântarea a avut loc la mioara sa Constantine?«-Oh. Requescat in pace. ’ + Doamna Natalia Florescu familiile Codreanu, Micles Florescu, Racottă, şi Clureanu au adânca durere de aduce la cunoştinţă încetarea vieaţă azi 29 Ianuarie a. c. - in titlul lor NICULAE N. FILODOR fost Ministru. Plenipotenţiar Slujba religioasă va avea Ioc Capela Cimitirului Beni, Vineri Ianuarie a. c. orele 12 amiezi. ♦ Cu adâncă durere Viorica Paul Ciuileg cu Alessand Cristina, Nicu şi George Ionescu şi Colica Ionescu, nunţă încetarea din viaţă a puilor mame şi mamă mare VIRGINIA IONESCU (Născută MIRCESCU) In vârstă de 1X ani înmormântarea va avea loc lamltirul Bella, Joi 30 Ianuarie 1 ora 1*. * Incendiul de la tipografia „Luceafărul“