Universul - Capitala, martie 1947 (Anul 64, nr. 48-74)
1947-03-01 / nr. 48
„TRANSPORIM." FACTOR DE PROGRES $! CIVILIZAȚIE Starea actuală a drumurilor nationale !• Niciodată nu s’a verifitjat 'mai t^slabil conţinutul dictonului: ÎjMarfa cai® nu se poate transjjjocti, nu are nicio valoare”, eai hi ultimii ani în ţara noastră. Mire-taduicem aminte, cum car- Imte ceapa, merele, etc. deger®« fet jgufoeaiesau In regiunile exclearr ÎS^itore, în timp ce o parte a ÎwJpiMlației din negiufflffle deficitare jmăura lipsa apeiator produse, din SiMtza tranaportiorilor, insuficiente. f Și când zicem „transporliuiri”, Ejje referim la toate posibilităţile pre a deplasa o marfă dintr’un loc pttr’altcul. Pentrnucă, dacă la tracjienea animală depatosfere şi po~ »abia cu pânze, secolul al XIX-lea »‘»adăogat locomotiva de căi fera«eţi şi vapor-ul cu aburi, seaolul pe pn^kn a dat amploare auto-vehi®uΫkiii şi avionului. Atât de adevărate şi banale Sunt precizările de mai sus, cât sunt şi axiomele că civilizaţia sepăşoară nu numai cu cantitatea •tesăpun consutuată de fiecare lopsitor, ci şi cu numărul de tone »..arfă tenisuportatăr sau cu hărţile recupatoare ale reţelelor de şosele, cai ferata, drumuri navigabile, etc. Mai ales, în Rfcvp. Căile ranite au rămas un mijloc de asteensport pentru distanţa mari şi produse de mare gremfbatie, ca şi teasnaporturile pe apă, avionul pentru distanţe mari şi transporturi uşoare, (călători, mesagerie, corespondenţă, etc.), iar , şoselele pentru distanţe mari şi mijlocii. S’a constatat că înttma ţară cu şosede modernizate, transportul automobil se imlpune ca fiind mai economic, decât cel pe calea feră- tă, mai ales până la distanţe de 150—180 km., iar pentru urnele produse alimentare uşor altera- bile (peştele,, laptele, fructele, etc.) acest transport este prefera- ' bil chiar până la distanţa de 250 km. Iată de ce, o reţea bogată de drumuri' bine întreţinute — pa* i ral el cu o raţsonaliuare a exploa- tării căilor fanate — contribue la propăşirea economică şi culturală evidenţiind progresul poporului în ţara unde conducătorii ei s’au preocupat permanent de posibilităţile de schimb a mărfurilor prin transporturi cât maivariate, rapide şi modernizate. Dacă drumul de fer s’a bucurat în ultimii ani dinaintea războiului de o atenţie deosebită, în schimb şoselele au rămas într’o stare de inferioritate, foarte păgubitoare pentru economia ţării. Adăugând şi degradările suferite de pe urma şi din cauza răsboiului, precum şi , timidele încercări de noul construcţii şi refacere, ne dăm seama de trista realitate a stărilor de lucruri actuale. Reţeaua drumurilor naţionale în lungime de numai 12.175 km. are abia 1750 km. în stare definitivă adică abia 14 1® sută modernizată. Restul se găseşte în stare, mediocră sau rea de circulaţie, cu excepţia a vreo 3000 km. de şosele împietruita, aflată în bună stare. Eforturile, pe care direcţia generală a drumurilor le-a făcut, în ultimii ani, sunt lăudabile, însă fondurile puse la dispoziţie au fost insuficiente, iar greutăţile de execuţie foarte mari, din cauza lipsei mijloacelor de transport, în special. Esteiazul să precizăm că, totuşi dacă s’a făcut ceva, aceasta se datoreşte bunei gospodăriri a mijloacelor proprii de explbatar© a materialelor de cale, pe care direcţia generală a drumurilor 1® are în diferite regiuni pentru piatra de bună calitate: în Dobrogea, la Turcoana, Greci şi Macin; în Ardeal, la Vârfurile şi Şoim, cu o producţie anuală de 1000 vag. Această fabrică nu mai funcţionează însă de 4—5 luni, din cauză lipsei de combustibil, cu toate stăruinţele depuse de ministerul lucrărilor publice la ministerul aprovizonării, deşi altor fabrici de ciment particulare, li s’au repartizat combustibilul necesar. Cu acestemijloace reduse şi cu fondurile restrânse puse la dispoziţia direcţiei generale a drumurilor, s’a reuşit să se continue în mică măsură opera de modernizare a unor şosele, să se repare şi refacă din nou unele poduri distruse de război şi să se redea circulaţiei — în omul expirat — mai multe reţele importante de drumuri şi să se stăruiască pentru o mai bună întreţinere a şoselelor practicabile. Aceasta însă nu este îndeajuns. De aceea, ministerul lucrărilor publice este hotărît să sprijine cu toată autoritatea programul de refacere a drumurilor naţionale, întocmit de direcţia generală tutelară. 1 C. FULGA UN COMUNICAT AL CASEI ALBE ASUPRA CHESTIUNII PALESTINEI ii Washington, 27 (Rador).. — Un acomunicat dat publicităţii de Casa Iglbă Miercuri seara, caracterizează drept „foarte nefericite şi indurcănd in eroare” implicaţiile desubortwrilor cu privire la Palestina ce trm avut loc Marţi în Camera Co«mn»*iar in sensul că interesul î*tare a ţbute în ,ce priveşte palestina, (B colonizarea evreilor acolo este motivat ca o politică partizană şi locală. ( Şi comunicatul continui astfel: «.îiitersul Statelor Unit« faţă de palestina s’a manifestat de multă vreme şi are un caracter permanent. Este voba de un interes adânc şi durabil împărtăşit de poporul nostru, indiferent de credinţa, sa politică. Declaraţia preşedintelui din 4 octombrie 1946, la care s-a făcut aluzie în casul dezbaterilor, a reafimnat numai atitudinea faţă de Palestina şi imigraţia evreească în Palestina pe care guvernull Statelor Unite a exprimat-o în mod public încă din vara lui 1945. Această atitudine a fost bazată şi se bazează pe dorinţa preşedintelui din a se ajunge la o soluţie justă a problemei Palestinei. Poziţia noastră în această privinţă ş. fost comunicată guvernului I britanic de preşedinte în scrisoa¥'ţa *« către primul ministru Attlee din 31 August 1945, care a foat dată publicităţii de preşedinte la 13 Noienbrie 1945 când el a anunţat înfiinţarea unei comisii mixte anglonordamericane de anchetă. Reglementarea din 4 octombrie 1946 a repetat poziţiile guvernului nostru care de altfel era întru t**nl cunoscută tuturor participanţilor la negocierile cu privire la „ Palestina”. Comunicativ nu menţionează nu- i mele d-lui Bevin şi nu a fost dat publicităţii ca o declaraţie făcută de preşedintele Truman, d.1 ca un comunicat, de presă obişnuit al Casei Albe. POLITICA EXTERNA A FRANŢEI EXPUSĂ DE D. RAMADIER Paris, 27 (Rădoi). — U. Ramadier, primul ministru francez, primind pe ziarişti ca în fiecare joi, a discutat probleme actuale atât externe, cât şi interne. Examinând chestiunea politicei externe, preşedintele de consiliu a declarat că poziţia Franţei poate furniza cel puţin baze solide de apropiere a punctelor de vedere „pentru negocierile de la Moscova”. D. Ramadier a adăugat că Franţa se va strădui să creeze la Moscova un „climat de înţelegere între naţiuni”. După aceea, preşedintele de ■consiliu a subtiniat că Pe când au loc negocieri franco-britanice, duse cu succes, la Moscova continuă conversaţii tinzând să precizeze acordurile din 1942. „Pot spera, — a adăugat primul ministru — că într’un viitor foarte apropiat, negocierii« vor duce la tratate comportând pentru fiecare din cele trei ţări — Franţa, Anglia, U.R.S.S. — obligaţii concordante şi de valoare comparabilă. 10. Ramadier a mai ţinut să sublinieze importanţă punerii din nou în vigoare a tratatului dintre Franţa şi Cehoslovacia, ca şi declaraţiile făcute la Varşovia şi " Paris pentru încheerea unui acord franco-polonez. ACŢIUNEA BRITANICĂ DE AJUTORARE A ROMÂNIEI Conferinţa de presă ţinută de d. Franasovicî la Londra Hîiondra, 27 (Rador). — Corespondentul Agenţiei ,,Rador'' tramsmite : In vederea a acătuirîi unuuuf comitet la care vor participa persoane reprezentative ale lunii britanice şi care se va ocupa cu strângerea de fonduri, alimente şi îmbrăcăminte, centralizând toate iniţiativele şi ofertele de ajutor pentru România, d. ambasador Richard Franasovici a ţinut Marţi seara o conferinţă de presă, în cursul căreia a expus situata alimentară tragică încare se află România în general şi Moldova In special, a accentuat că nevoia de ajutor este extrem de urgentă, mai ales pentru copiii care mor de foame. La această conferinţă de presă au participat peste o sută de ziarişti reprezentând presa britanică, presa străină şi agenţiile de presă. RELATĂRILE ZIARULUI „TIMIS* Londra, 27 (Rador). — Ziarul „Times“ ratează un numărul său de Miercuri conferinţa de preş- ţinută Marţi de d. ambasador Franasovici. El dă cifre comparative asupra recoltelor din trecut şi asupra recoltei din 1946, recoltă care a fost subnormală şi care a fost cauza foametei actuale din România. A ÎNCEPUT colectarea DE FONDURI Londra, 27 (Rador). — Corect teren.le fonduri pentru ajutora-rea regiunilor bântuite de secetă din România aţi început. I Mmbrii coloniei române din I Londra şi-au şi vărsat contribuţiile. a S»W 53 SWMBBIKl»a 5 Belga. Canp^aatele de ^ ale armatei dela Sinaia Mâine 1 Martie, in prezenţa M.S. Regelui Mihai I şi membrilor suvernuluî, are loc împărţirea premiilor Săptămâna aceasta. între zs Fefekuaj’ie şi 1 Martie au I '2 la Sinaia Campionatele de Sky ale Armatei. 12e Kun,t. organizate de Inspectoratul general' al arma ei pentru educație. Concursurile se desfășoară sub Inal*nl »atronat al M. S. Bogeiul. 1 riltp’.. concursul care a avut loc în metrul O rp’uir de Munt», 'Ins-jecto!»■ tor general al armatei pentru Edu. jație orgarfiztod aceste concursuri și pe Întreaga armata, deschi..... perspectivele largi ridicării valorilor sportve din toate unităţile oştire. In ziua de 1 Marte are loc ultima probă şi cea mai grea de patrule şi festivitate, înpârţirii premilor care se va face in prezenţa M. S. Regelui Mihai I. « d-lui Prim Ministru Dr. Petru Groza, a membrilor guvenului reprezentanților Cornişiilor Aliate de Contx SA şi capilor oştirii. PLANUL PENTRU PACEA LUMII Al PARTIDELOR COMUNISTE DIN IMPERIUL BRITANIC delor comuniste din Imperiul britanic ce s’a deschis la Londra Miercuri. FT a fost supus congresului de d. R. Palme Dutt, vice-președinteie partidului comunist britanic. Cele cinci puncte ale planului sunt următoarele: 1) Renunţarea la blocul anglonordamerican; 2) Atucerea la îndeplinire a tratatului angro-sovietic; 3) Retragerea trupelor din toate ţările, cu excepţia statelor foste înamice; 4) Renunţarea, la politica de dominaţie imperialistă şi 5) Cooperarea economica internaţională. D. Palme Dutt a declarat: „Linia reacţionară antisovietică urmărită din anumite cercuri militare şi diplomatice este coteria în Orientul Mijlociu unde o puternică concentrare de trupe urmăreşte nu numai să facă faţă turnuirurilor locale, dar şi să tranforme ţările din Orientul Mijlociu într’o bază reacţionară conica Uniunii Sovietelor. In nordul Indiei deslipirea regiunii Gilgit din Ksemir, ce se află dealungul graniţei cu Uniunea Sovietelor, şi transformarea ei intr'o regiune militară britanică specială ilustrează această linie generală”. Referindu-se la „instrucţiunile trimise de ministrul britanic al aerului din Londra comandantului aerian din India în Iunie 1946 in sensul de a se faca pregătiri pentru a se adăposti şi pune în funcţiune în India în răgaz de două luni o forţă aeriană strategică”, d. Palm Dutt a spus: „Se poate foarte bine pune întrebarea pentru ca guvernul laburist britanic este atât fin interesat să asigure utilizarea de pe bazele din India a şase escadrile de avioane, d? bombardament cu rază mare de acţiune in 1959”. După şedinţă, d. Palme Dutt a decorat următoarele unui reprezentant, al agenţiei ..Renter”. „Desbaterile din şedinţa de astăzi au aruncat o lumină foarte vie asupra planurilor strategice urmărite in clipa de faţă în multe părţ din Imperiul britanic. Aceste planuri sunt in legătură cu tendinţele reacţionare antisovietice ale unei anumite părţi din politica diplomatică şi militară a tip-ului englenardamerican’ ’. Londra, 27 (Radar). — După cum anintă agenţia „Reuter”, planul de 5 puncte pentru pacea lumii s’a situat în centrul desbaterilor din prima zi a congresului parti- AMBASADA SOVIETICA SI COMISIA ALIATĂ DE CONTROL MULŢUMESC PENTRU FELICITĂRI D. S. I. Kavtaradze, ambasadorul UR.SS. în România şi membrii Ambasadei, aduc mulţumirile lor tuturor persoanelor şi organizaţiilor ce le-au trimis felicitările lor, cu ocazia sărbătorirei, la 23 Februarie a. c., a celei de a 29-a aniversări a Armatei Sovietice. ★ D. general-colonel al armatelor de tancuri 1. Z. Susaikov, locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control din România şi membrii Comisiei Aliate de Control, aduc mulţumirile lor tuturor persoanelor şi organizaţiilor ce le-au trimis felicitările lor, cu ocazia, sărbătorirei, în 23 Februarie a. c., a celei, de a 29-a aniversări a Armatei Sovietice. Prelungirea termenuilui pentru depunerea cererilor de transferare Ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoştinţă că termenul pentru depunerea cererilor de transferare a fost prelungit până la 10 Martie 1047 inclusiv. Profesorii care au cerut transferarea şi anul trecut nu sunt obligaţi să-şi întocmească un nou dosar, ci vor arăta în cerere numai că dosarul se află la transferările din anul trecut, depunând numai elememente nouă pe care le au după ce au depus dosarul din anul trecut (procese-verbale de inspecţii, case, interese, etc.). Cei care sunt nemulţumiţi cu notările dela transferările din anul trecut, vor cere revizuirea situaţiei Dosare, în conformitate cu dispoziţiile legii, vor depune numai profesorii care n’au cerut transferarea sau încadrarea în anul 1946. • . i ; i i * tv Ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoștință că examenul de capacitate pentru profesorii secundari, la specialitatea igienă (băieţi şi fete) va începe la 15 August 1947, iar la specialitatea limba latină (băieţi şi fete) în ziua de 26 August 1947. ■ LECŢIA INAUGURALĂ A D-LUI PROF. LUCREŢIU) PĂTRĂŞCANUU, IA FACULTATEA DE DREPT Miercuri după amiază, in aula facultăţii de drept, în prezenţa a peste 15oo studenţi şi a unui numeros public compus din proffesori universitari, magisraţi etc., profesor Lucreţiu Pătrăşcanu şi-a deschis cursul de economie politică teoretică. Au asistat şi d-nali: Stefan Voditec, ministrul educaţiei naţionale, profesor AC, Rosetti, rectorul Universsiitâţii din Bucureşti şi Miron Niculescu, subsecretar de stat la educaţia naţională Prezemtierea a fost făcută de a decan C. Stoianovici. D. profesor Lucreţiu Pătrăşcanu şi-a desvoltat lecţia inaugurală, a,analizând, diferitete curente şi şcoli economice şi luând poziţie critică împotriva îupelrcării de invadat®1 în economia politică a psihologiei şi matematicilor. D-sa a expus apoi conţinutul cursului pe care urmează să-l facă, precizând totodată şi atitudinea sa teoretică faţă de obiectul, ecomomiei politice. In încheene, d-sa a ţinut să insiste în mod deoseibit asupra însemnătăţii muncii pe tărâm teoretic, îndrumând astfel studenţimea pe drumul adevăratei’, cercetări şi creaţii; Ştiinţifice. După ‘încheerea Moţiunii, etudenimea şi ver fel asdfctettţed au ţinut, prin .puternice şi îndelungate aplauze, să fiublSnieite.1 importanţa evenimentului universitar, pe «ara 1-fi reprezentat lecţia inaugurală a d-lui profesor Lucdeţilu Pătrășcanu. DISTRIBUIREA RATELOR DE ZAHAR PE 3 LUNI lata 1 Martie va începe distribuirea zahărului în Capitală, câte 250 gr. de persoană lunar. Se vor distribui raţiile pe lunile Februarie, Martie şi Aprilie. Subsecretariatul de stat al Suprovizionării* a. asigur®*, cantitările nicesarie s- a trimis instrucţiuni asupra operaţiilor de distribuire, care sunt aceleaşi ca şi în trecut. Prevenirea şi înlăturarea pericoluluiinundaţiilor Măsurile ministerului agriculturii »«'■“»■vi ui . 1 vi.i l*ii.rn. Mgrijij*rat de posibilitatea, inundării terenurilor — în special din regiunea inundabilă a Alinării — a luat unele măsuri pentru pretîntămpinarea acestui pericol. Astfel jitii irn comisii«* area creşterii ape Ior; consolidarea punctelor ameninţate ; Camerele agricole vor aproviziona cu carburanţi staţiile de pompare; se vor organiza echipe de ajutor cu uneltele nece ŞEDINŢA DE ERI A CAMEREI DEPUTAŢILOR Şedinţa de eri s’a deschis la ora 17,3o sub preşedinţia d-lui Emanoil Tătărescu. Pe banca ministerială sunt prezenţi d-nii: ing. N. Profiri, Ion Pas, Romulus Zăroni, Octav Livezeanu şi general Dămăceanu. După cetirea sumarului, se trece de comunicări. D. dr. Vasile Mârza (P.C.R.) propune ca unele din fermele rransterului agriculturii deţ pe lângă facultăţile de apronomi® să fie pusă la dispoziţia aprovizionării corpului didactic, iar repartiţia produselor alimentare să fie făcută prin eronomate. D. Geranta Gh. (P.N.L.) face o comunictare ministerului agriculturii, în legătură cu reforma agrasă D. dr. Stoica Ioan (F.P.) arată că pensiile I.O.V.R. sunt prea mici şi că şi azi sunt mii de dosare nerezolvate şi roagă pe d. ministru al muncă şi asistenţei social© să fie reglementate drepturile la pensie pentru lumea I.O.V.R. A doua comunicare a fost făcută pentru d. ministru al agriculturii cu privire la situaţia soţilor care s-au colonizat fără foame în Banat. D. dr. Macovescu (P.S.D.) arată situaţiagrea în care se află presa în urma scumpirii hârtiei rotative şi a tiparului şi cere să se ia măsuri de către ministerul economiei naţionale fiindcă altfel, faţă de cheltuielile ce cresc din zi în zi, ziarele n’au să mai fie în stare să facă faţă şi deci să dispară,lovind în exsistenţa presei democrate. Tg. Gr. Iîotu (F.P.) aduce la cunoştinţa departamentelor , justiţiei, externelor şi internelor că autorităţile hitleriste, cu prilejul evacuării Ardealului de Nord au ridicat cărţile funciare, registrele şi hărţile topografice ale comunelor din unele părţi şi cere reeducerea lor. D. Victor Nicolau (P.N.L.) întreabă pe d. ministru al justiţiei dacă este justă informaţia apărută în ziare cu privire la pensionarea magistraţilor ce au 2o de ani de serviciu. D. V. V. Protopescu (P.N.P.) întrebă pe d. ministru al economiei naţionale dacă d-sa cunoaşte sdtu.'.ţia. de la comisariatul comerţului eststrict asupra modului cum sunt rezolvate lucrările privind importul şi exportul de mărfuri. A doua întrebare, «dresată aceluia? departament e cu prvire la cunoaşterea ofertelor ce s’au depus la comisariatul comerţului exterior referitor la importul de cereale, car.» este stadiul acestor ofetrte şi de ce nu s’au putut rezolva unele. Prof. Vlaiculescu (P.N.P) cere ministerului muncii şi asisisenţei sociale înscrirea în bugetul departamentului a fondurilor necesare clădirii unei şcoale centrale pentru ucenici la Ploeştii, unde s’ar face cursuri pe grupuri de industrii. D. N. Rizescu-Brâneşti (P.N.L.) face o întrebare ministerului de agricultură cu privire la soarta traitosurelor care au fost rechiziţionate de la proprietarii expropiaţi şi care au devenit fier mort, propunând ca ele să fie date sau foştilor proprietari, sau oricărui solicitant, deoarece săatu, iui te poate repara. D. Paul Dimitriu (P.N.L.) arată situaţia învăţătoriliori cui judeţul, Sălaj şi cere ministerului educaţiei naţionale să ia măsuri. D. Ion Pas, ministrul artelor şi lt. ing. N. Profiri, ministru, comunicaţiilor depun pe biroul Camerei mai multe proecte de legi, privind deschiderea unor credite extraordinare pe seama mai multor departamente modificarea art. IlI din legea pentru statutul funcţionarilor poştei, telegrafului şi telefoanelor, modificarea dispoziţiunilor legii pentru: creiarea şi administrarea fondurilor pentru lucrările necesare construcţiunii palatelor şi reşedinţelor regale; autorizarea adiţiei porturilor şi comunicaţiilor pe apă să contracteze un împrumut de 5oo milioane, etc. p. T. Garofoiu (F.P.) raportor al comisiunii de petiţiuni a comunicat lucrările efectuate de această comisiune, în legătură cu petiţiunile şi intâmpinărie adresate Adunării Deputaţilor de diverşi solicitatori. Şedinţa se suspendă la ora 18,3o, deputaţii trecând în comisiuni. La redeschidere d. Emanoil Tătărescu declară şedinţa închisă, anunţând pe cea viitoare azi, la ora 16 3o. O EXPUNERE A D-LUI REVIN ASUPRA TRATATELOR DE PACE Londra, 27 (Rador).* B. Ernest Revin, ministrul de externe, deschizând desbaterile de politică externă, Joi după amiază in Camera Comunelor, a spus cu privire la tratatele de pace: „Poate că cea mai bună trăsătură a tratatlor este că nu capiul Ungariei, Bulgariei, României, Finlandei şi Italiei, ele reprezintă sfârşitul stării tehnice de război. Când aceste tratate vor fi ratificate şi eu mă aştept ca ele să, fie ratificate in curând, situaţia, normală va fi lăsată să revină in aceste ţări şi relaţiile vor fi libere să se desvolte pe o bază mult mai raţională. Intre timp, am făcut ce am putut pentru a desvolte relaţiile noastre cu aceste ţări. Am recunoscut guvernele Italiei, României, Ungariei şi Finlandei, acum câteva luni şi la 11 Februarie am recunoscut guvernul bulgar. Scopul nostru insă, când ne-am ocupat de această chestiune, nu a fost să împovărăm statele foste inamice cu sume aşa de mari pentru reparaţii încât să le împiedice o redresare economică. In ce priveşte Italia, am stabilit un moratoriu pe doi ani menit să-i dea, răgaz să, se ridice pe picioare. Am acceptat ca să se ia pentru reparaţii atât din producţia, curentă, cât şi din echipamentul de război, pe baza că Uniunea Sovietică va furniza materii prime ce vor fi prelucrate de italieni. Cu alte cuvinte, orice măsură pe care am putut să o luăm pentru a încerca să le împiedicăm redresarea, economică, am luat-o. Următoarea, mare dificultate căreia, a trebuit să-i facem faţă fi fost una geografică. Cea mai mare dificultate s’a ivit în ce priveşte Triestul. Aceasta a fost acum rezolvată. Ratificarea, a acestor tratate ne va da şi prilejul să retragem şi trupele noastre cari in casai Veneţiei Giuliei reprezintă un loial de 45.000 oameni, şi în felul acesta ne va permite să continuăm procesul sistematic de a elibera, oameni de obligaţiile de ocupaţie pentru opera productivă unde sunt atât de stăruitori necesari acestei ţări”. D. Bevin a continuat: „In ce priveşte statele satelite ale Germaniei, poziţia lor de ea, izbucnirea, războiului a fost cât se poate de nedorit. Desigur sateliţii din Balcani nu au avut altă alegere decât să cedeze în faţa presiunii germane. In ce priveşte Italia nu cred că prin nici un efort, de imaginaţia sar putea spune că, a fost, vreodată vreun entuziasm pentru războiul alături de Germania din partea italienilor. REPARATUL! constat că a, fost o gravă preocupare în Cameră cu privire la un aspect important al tratatelor, şi anume la, reparaţii. Politica reparaţiilor după războiul 1914—1918 este bine cunosstută. Dar după acest război trebuia să se ţină seama de simţămintele ţărilor ce fuseseră invadate. In ce priveşte cererile Rusiei, Iugoslaviei, Greciei şi Abisiniei în special pentru reparaţii din partea Italiei, a trebuit să ţinem seama de suferinţele acestor ţări. Devastarea pricinuită de invazia in interiorul Rusiei, de forţe italiene, române şi maghiare este aproape prea groaznică pentru a fi crezută. Menţionez acest lucru pentru câ din fericire nu am fost invadaţi, cin toate că am fost bombardaţi din văzduh. Dar, noi nu am suferit in aceiaşi măsură distrugerea totală pe care au suferit-o unele din aceste ţări. Mii de oraşe şi sate şi mari întreprinderi au fost distruse şi întrucât armatele sateliţilor şi ale Italiei au ajutat pe germani, putem înţelege destul de bine simţămintele Uniunii Sovietice în această privinţă. Ocuparea Greciei întâi de Italia şi apoi de germani, a pricinit mari distrugeri şi aproape a ruinat ţara. De asemenea, pierderii şi stricăciunile pricinuite Iugoslaviei au fost pe o scară înspăimântătoare. CHESTIUNEA DUNĂRII O altă chestiune care a, produs preocupări considerabile a fost aceea a Dunării. Am dorit ca ea, să rămână deschisă pentru toate, statele, pe picior de egalitate. S’a vorbit destul de mult despre faptul că Europa ar fi împărţită in doua. Poate că nu este nimic la tratate care să dea un răspuns mai bun la aceasta decât reglementarea Dunării. Va avea loc o conferinţă în interval de, şase luni după ratificarea tratatelor, la care statele riverane, precum şi cele patru mari puteri vor fi reprezentate pentru a discuta, menţinerea micărei partirii, libertatea naviga (irt comerţul, etc., chestiuni cari cu toate sper că vor fi cuprinse în noua convenţie. TRATATUL CU AUSTRIA Ca rezultat al întrevederii din New Iw am hotărît să ne ocupăm de tretatu.' cu Austria, în viitoarea noastră «■-riij.ne și între timpi adjppen*a” '"dar la el şi va fi prerrb« la, Moscova. Şi aci ţinem mult •i mpertm această chestiune si in mod special se va da posibilitate ca să fie retrase toate trupele din bazinul dunărean. Lucrările şi discuţiile ce au urmat după declaraţia făcută la Moscova, prin care cele trei puteri ce luat parte la ele au arătat că ele doresc să vadă restabilită o Austrie liberă independentă şi de la această atitudine nici nu ne-am abătut. PROBLEMA GERMANm Clarificarea tratatelor cu ţării* pe care le-am menţionat '*- mai lasă sarcina principală ce trebue atacată: cea cu privire la Germania şi Japonia. Comisia de control aliată din Berlin a întocmit un document foarte voluminos şi numeroşi factori au fost daţi la iveală cari vor arăta limpede ce ere o sarcină va fi aceea de a ne ocupa de o ţară ca Germania, ce a fost devastată de război.” îî. Bevin a arătat că nu se poati permite ca 66 milioane de oameni să formeze o regiune deprimată în centru! Europei (aplauze). Dacă sar permite acest lucru şi mi s’ar realiza un nivel de trai rezonabil, s’ar putea ca acceasta să ducă la prăbuşirea nivelului de trai al altor ţări» şi, ceeace , mai rău, ar putea împiedica redresarea a numeroase alte ţări. ..Pe de altă parte, trebue să ne îngrijim de securitatea Europei şi nu sunt sigur încă, chiar după două războaie şi două înfrângeri, dacă germanii recunosc cu adevărat ,efectele înfrângerii şi stupiditatea războiului ca argument politic." El este preocupat — a arătat d. Bevin — de pericolul ca marile puteri să continue diferendele lor și, ca urmare a, acestor diferende, să se ajungă la restaurarea vechii Germanii. „Acesta este motivul pentru care nu vreau să țin seama de ceea ce se spune cu privire la slăbiciunea noastră. Observăm că se petrec foarte multe lucruri în Germania, chiar acum, care ne face să exercităm toată atenţia pentru a împiedica reînvierea nazismului. O evidenţă a acestui lucru s’a produs în cursul săptămânii trecute”. Este important, am spus el, să se ajungă la un acord între cele patru mari puteri cu privire la baza economică a Germaniei. Stabilirea unui mod decent de existenţă, încercarea de a organiza un fel de viaţă democrată în Germania şi asigurarea că Germania, nu va mai periclita securitatea Europei, sunt scopurile urmărite de guvernul britanic. Problema a fost examinată din punctul de vedere al miei Germanii federale Guvernul a adoptat părerea că probabil cel mai bun mod de a ajunge la o Germanie democratică, este ca ea să fie descentralizată, puterile revenind provinciilor și numai anumite puteri, ce ar urma, să fie stabilite, să fie delegate guvernului central. Sunt alţii cari socotesc că o Germanie foarte centralizată ar putea fi mai bine controlată şi ar fi mai puţin periculoasă. „Am mari îndoeli în această privinţă”. Există un patriotism provincial tradiţional în Gennania şi a existat întotdeauna rezistenţă faţă de Germania centralizată. Totul va trebui să fie stabilit la Moscova şi el nu poate decât să spere că va exista bunăvoinţă, şi înţelegere în încercarea de a se găsi solitţa cea, mai potrivită. REVENDICĂRII! J»i TFRITORU GERMANS Există o problemă pe care va trebui să o examinăm urgent şi aceasta este chestiunea frontierelor revendicărilor de teritoriu din Germania de către ceilalţi aliaţi. Francezii au revendicat Sarre-ul şi guvernul britanic nu a ridicat obiecţii. Am făcut însă rezerve în ce priveşte teritoriul propriu zis ce urmează a fi dat. Frontiera răsăriteană a Germaniei va ridica deasemeni probleme foarte controversate O parte maiein această regiune a fost transferată pentru a fi administrată de Polonia, care cere acum ca frontiera existentă să fie menţinută. Alte revendicări teritoriale au fost făcute de Cehoslovacia, Olanda Belgia şi Luxembourg”. Anglia a continuat ministrul de externe — nu poate accepta să adăpostească alte transferări de populaţie, dat fiind obligaţiile financiare pe care aceste transferări le-au impus actualmente zonei britanice. SCHMBUl Dl SCRISORI CU GENERAltSSIMUl STSTTN Trecem la schimbul fie scrisori cu generalisimii StaUn, d. Bovin s-a referit la. .mica neînţelegere cu privire la o frază di» cuvântarea mea la radio”. El a regretat faptul că chestiunea a fost luată în discuţie prin PRAVDA şi nu pe căile diplomatice şi a adăugat: „Dar ea a fost limpezită acum”. Tratatul anglo-rus urmează a fi revizuit. „Suntem de acord că trebue să înlăturăm prevederile depăşite din tratat, care a fost făcut înainte de înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite. El a arătat că generalisimul Stalin a notificat guvernului punctele din tratat pe care le socoteşte depăşite şi guvernul britanic va prezenta in curând propunerile sale guvernului sovietic. „Intre timp sunt extrem ţie fericit că s’a manifestat dorinţa, de a se prelungi tratatul şi de a se spori relaţiile cordiale dintre cele două ţări ale noastre”. REt ATME CU CElElAlTE lj JAR!4* 8D. Bevin s*a referit la recenta ylzt* tâ la Londra aHui Olum şî la dis* cuţii’'! foarte sotixfâcâtoare ca au. avut îoc. El a arătat că negocierii« in vederea încheerii tratatului de aliant* anglo-francez s'au desfăşurat la cursul ultimelor săptămâni si au făcut un foarte satisfăcător progres. De fapt, sper că negocierile vor fi Încheiate cu succes într’un viitor foarte apropiat. S'a comunicat statelor Unite si U* ■ mumi Sovietice intenţia această de a negocia un tratat si guvernele Bowinioanelor au fost deplin informate”. O. Bevin a continuat: ,,Guvernul continuă să doriască si obţină încheerea pac cvadripartit intre Statele Unite, Uniunea Sovietelor, Franţa şi noi, propus de d. Evin’s!mn vederea împiedicării repetării unei agresiuni în Europa”. Această chestiune va fi pe orcli®*».■* zi te Moscova și urmează a fi discutate. Socotesc că este „„ lucru mare că statale Unite au asumat acest interes vital in meu* unei agresiuni în Europa. Relaţiile noastre cu Statele Unite au caract*rul cel mai cordial şi, i* ce ne priveşte pe noi, nu vom permite ea să se vâre vreo ,,pană” in* tre cele două ţări ale noastre, pejitru a nu turbura amiciţia. Aştept cu bucurie «ă mă mtâlnesc cu ter reralul Marshall la Moscova. Regret cărelatul cu Egiptul nu a fost încheiat, dar este cât se poate de, limpedit că dorim foarte mult sa se realizeze un nou tratat. DEZARMAREA f Ref®rindu-se la Organizaţia Naţiunilor Unite, d. Bevin a spus: .’Nu voi face decât o singură menţionare — şi anume la chestiunea dezarmării. Aceasta este fundamentală. Baza oricărei scheme satisfăcătoare de dezarmare trebue să fie stabilirea fermă a securităţii colective — o securitate colectivă, care să inspire atât de mare încredere în acţiunea şi împotriva unui eventual agresor, acţionând imediat ce există ameninţarea unei agresiuni, astfel că nici o ţară să nu fie lăsată să reziste singurâ vrent1’, îndelungată inamicului, in timp ce altele examinează dacă se ror duce sau nu să d«a ajutor. Ac«asta este o chestiune ftundaj mentală -e tribne rezolvată inatet* pe a periclita, apărarea acest« țări Regret că acordul dintre Indonezia, si olandezi nu a fost semnat oficial. . ^ ’■ . V Sarcina noastră în realizarea, puterii este groaznic stânjenită de rezordinea şi dezechilibrul economic din momentul de faţă. Spun importului britanic că atunci când vom putea cu toţii să revenim la lucru şi să sporim randamentul nostru, va fi o binecuvântare. Este mult mai important şi mai util să exportăm cărbuni şi bunuri celor care au nevoie de ele, decât să dăm colete cu alimente sau ajutoare. Dăm astfel posibilitate celorlalte ţări să trăiască şi să înceapă producţia şi să se menţină împreună cu independenţa şi libertatea lor. Actuala situaţie este foarte dificilă — noi vrem case şi tinere ţări, pentru a se încălzi, ard scândurile pe care noi le-am folosi pentru casele noastre şi ele nu ne pot da lemnul necesar dacă nu re dăm cărbuni. In consecinţă, ajungem la impasuri şi dintr’o parte şi dintr’alta. Mi se cere stăruitor, când de un stat, când de altul să revin un ajutor pentru a, obţine proviziile pentru cari sunt dispuşi să pitească. Dac’ am putea face acest lucru, s’ar ajuta la redresarea situaţiei aci şi în acelaşi timp te-am ajuta şi tot”. D. Bevin a încheiat: „Ştiu că fiecare face tot ce poate mai bine pentru a ameliora randamentul nostru industrial în toate direcţiile. O sporire considerabilă a randamentului în anul acesta ar constitui cel mai mare ajutor întru realizare«» unei păci sănătoase din toate câte le-am fi putut da. Aceasta nu este o abilitate de discuţie sau un argument oarecare a unui ministru de externe. Răspunderea de a realiza o pace bună o are, nu numai guvernul şi serviciile publice, dar şi întregul popor”. Câteva expoziţii din sălile Dalles *»« prof. G. OPRESCU Din nou sălile Dalles chiar şi cea de la intrare, sunt pline de statui şi tablouri. Semn îmbucurător, dacă aceste opere sunt cu adevarat, „cerute”, şi care contrazice credinţa mea exprimată cu altă ocazie, că, în vremuri de criză, cea dintâi care suferă este arta. Printre pictori, mă voi referi la trei expozanţi: Lorman Brăduţ şi Constantinescu. Lorman într’un fel este cel care mă atrage mai mult, poate că mai deosebit de ceea ce întâlnim în pictura noastră, deci mai personal. Este un pictor de figuri şi de figuri în mărime naturală, ceea ce este şi mai interesant. Le imprimă Insă un stil poate ieşit dintr’o amintire literară ceva care le face să dateze, le dă un parfum de altă dată Ie face deci să trăiască cu o viaţă mai plăcută şi maiatractivă decât cea reală. Femeile lul Guys renumitul desenator fancez, aveau cam acelaş aer provocator şi niţel pervers. Simplificările de formă sunt obţinute cu o rafinată degradare de tonuri, într’un colorit cald saturat adesea sonor. îmi amintesc cu plăcere de expoziţia precedentă a artistului şi de speranţa ce-mi puneam în arta sa, speranţă pe care o văd justificată. Brăduţ. Covalkci nu e lipsit de talent deşi mult mai nesigur ca practician. Şi d-sa este înclinat să picteze gras in trăsături largi şi violente cu îndrăzneli care, ca să fie justificate, ar trebui să aibă îndărătul lor mai multă ştiinţă, mai multă experienţă. Viziunea sa est® insă când tristă, când ironică. Este ceea, ce ne tulbură, când ii privim lucrările. Ele par adesea ca nişte caricaturi mărite la proporţiile unui tablou de "mari dimensiuni. Şi totuşi, nu, pot spune că pictura sa nu m’fi Interesat. Constantinescu este preocupat, numai de aspectul pictural al tablourilor ,și bina face. Este o fote optimistă, îndrăgostită de ■’«tură, înarmată cu o tehnică minunată, vie, veselă, efectivă, spre a se exprima. Motivele alese n’au nimic „pitoresc”; ele par chiar banale, in genere largi, închise în pânze de mici proporţii - ceea ce uneori le dă un aspect cam mărunt în tratare— ele plac prin fidelitatea execuţiei, prin latura onestă a meşteşugului. Nici umbră de manierism, ci numai expresia sinceră, pasionată dar reţinută, a unui artist ce ştie vedea. Grecu expune rar dar totdeauna sculpturi gândite, asupra cărora a insistat pe care ie-a hrănit cu toată dragostea de care este capabil. Mai mult un autodidact, arta l-a atras cu putere ca o consolaţie în momentele mai întunecate ale vieţii. Expune figuri şi portrete. Un studiu de femeie in genunchi, intr'o atitudine cam prea „căutată” este «ai vechi Nouă printre lucrările mai semnificative, este Niobe. Este pe linia unor statui asemănătoare ale lui Strack, chiar dacă ele sunt necunoscute lui Grecu, pornind dela Danaida lui Rodin. Personificarea și atitudina nenorociei. Operă studiată, plastică, adevărată, in care sa văd calităţile de observaţie şi de realizare ale lui Grecu, în această fază a carierei sale