Universul - Provincie, martie 1947 (Anul 64, nr. 47-74)
1947-03-01 / nr. 47
' ACORDÜifILE DELA IOSCOVA ITMTM « * «** - ^ ., — VA FI DISCUTAT DE SENATUL AMERICAN ' SDhiegați» economică mtotefe“ Otală, coindusă de d. ministro Gît. Ghcorghio-Diej, s’a înapoiat to §®ră mulțumită de rsa«î.t»*ete «asuflaUraws la Moscova. Misiunea sa «a» tSta a tooWi®t 6»e deoparte, «mii autoritari eolo- Womice «a Unfattes Sovî&tieS, fi (Se a «ibțimet pe de altă parte» ai oui uşurări și pRsuM în «sesuri* 'S'esfce execsstarea ®foMga#wni6«t deiouargântf din Cornceaiţi® de «rianlanțiiu, erans şi dim eoravenţiiJ® de împrumut şi ajutoare înţerv®aite între timp. 3D.U* dectara4®e făcute 8»r®ţiei de I L Gheorgrliiu-Dej şi de însoţitorii săi, la sosif®, reauîti eă şi de dit* aceasta «mteresei® ifeomâniei s’ara bucurat de larga “nţeîegare a forurilor coudroeS' tear* ale Umiuniei Sovietice, te ear®, în măsură hotărîtoam desigur, a contribuit Însăşi toifcr®▼esîese*, acordată de gwearaMserasul Stalin «wtoraStortiiW delegaţiei rominat «L. araiatiste'« GSaei«rghiu-DeJ. Ia mi priveşte&mvm%W*b ®e©womitee, d'n turedB&viS© delegaţi* tor, naaMft că la Moscova a'asa aftmu&t de fapt trei acorduri s u© ftcord de sofovnicuiff comerciale. om acord de plăţi necomerciaile şi an tratat de navigaţi®AoortJ-ul privitor Ea tseWmtonS de m&rfuri pe'gwa tării voastre jfealterea cetei smi n-tare iiwport, care am îruişît să-l obţinea« până »cum de pe leţete sârătes. (adas război Sacoace. Mai aaW», ua, Votum şi vatoare, şî mal imâpiertaint ea apurtwrt de măritori tafiispemsabirîe, cbiar decât prevedem« acordului din 8 Mal 1945. 18Î totalizează mărfuri te valoare de 85 Hnâlioarae de dolari, din care 15 miilioane plătîbile prin corrira echmb de mărfuri șî 10 milioasic dolari pe bază de credit, aambuifaabîîi în 4 ani. ■Vrednic de sufcffintet aeliasi© Saptuî că, la cererea noastră, mărfurile prevăzUi&e te tabelele de import sunt 'ponsaii cei® car® î^ndiţi»0âî£î5®ă re te ear©» ri trauscţionmr:« Mustriilor »awwstr« de S»*ă — metalurgia si nadnafe-Iile extract-'le, — Ui oare tte auteogă ternibacid materia primă ssec®aară todustriSi noaste® iese®!®. ttom impor'a te sperfiat ns»teriS Printe, diverse materiale maşini SA pios de absolm-ț Ind's* pensabile industriei! noaste® me* tehagic« grei© și exploatărilor dte minele de eârfeumî, cu adaoaid eg fratfcs aceate tassHartaai; faAuBkrte wtatet3nngko& au uuaraai eg vp unii«* atinge Sa mapal alieBtsai «ai 75—80% dän ©aipa*n' a* teas» As proAcMtfev ter TO fl !ffl snäsisrfc — s**1« to&rtoareK. rnateffWfWieî ‘testoudas» fi alter arastaßialte — sä «xm©ä«te*e %!«*4ä» at&t de gwsie fa oEfenvuS ttenp dim noUla‘ iul de «aqj&s*tew*i sf wtf »tes d* explorvare »S tafaartei boSste« petrolifere. ÎPl»£««waStagstttâtiiw &b as»*«® írón® tt die materiale frertent la acord120.000 tone n»ks me*talurgie, 120.00® tan® ©ftrtnwri. 05.000 ten« oțel. 35.000 ten® ionfa, pina materiaTivl refra© air, oțelurile speciale, «te.) v& asigura p® dEojtert© funcționarea dir» plin & indirueftriei noastre metalurgice grate până la atfârşiteil anului te oure. Iar pe Ae sită part« to permite ectusparos toăustriei de petrol ea nu «Mt de tfwar. a. cârtii lipsă ateist până acum te toc îuerăriSie de ©asdeirare fl a teoStintt (Moral expiatăritor, ebeaoe a âeîermteatt\ scădere* ooeatentă din ara un an a producţiei noastre petrolifere. 8m scurt, daterHK tenporttM dte Huste Sovietică, indus'via noastră mv/tatargiefc gr®», ©aure farinSazi de fapt pivotul «ampvadei de reconstrucţie a ţării şi determină, prin material CU Pur«teate, existenţa, unei seri» întregi de indus rii de seniltsH «Se ©«wem'eaţte, «te, Va pute» să a* tindă te ciungul acestoii an cot ns»i mait procent din capacitatea sa de producţie (80%); industrii:pitroliferft va fi în măsură să oprească scăderea iernii a pro* fiocţiiel, deschizând noul pairtiere fl sporind randamentul celor exte ente; exploatările de cărbuni, în urma livrărilor sovietice v«‘ fi deasesneui puse im situaţia de a-şi mări producţia. Aceleaşi re*zcultate sunt asigurate $ tawtesteip4 textile, datorită importului a 17.000 tone de bumbac, prevăzu»‘ lu «oard, din car« 13.500 tone pemteu u» tevmnTn şi 3.500 tanc pentru prdzwmre şi reexport plăfej cu mărfuri. îS îocUt să menţionămW®, că sistemul prelucrării şi r®expaÄäirti plătite cu mărfuri,„ test extins, ste bidusr« sa®tel«s«*cS» smirnele noastre urm&rad apstmi ecMtamd te felul aeasăfe, în ofe priv$f% exporteS ®ffl ®s*e ffebue sa «nnspeften c$a sssaî spaßte sen© ât® utibMwes, aafetafEkie Steepastene «SiastaâiBMft Sovietică {15 milioane halari din toîsiW dă 25 aUStaaae), acorduil «rentată printre pEU»311»tere ntisteri! și profil»® ce vom exp«dfe : p«'reted, MmqoI, ©hertstreaus, ©arten«rosfaitat, grimnwil«, «ilmewMt, diverse produse afl® îndnsWM «Slamice» «te. , Cota exponrtruSbî ssosjim a® pso-Wai.Wngtton 2« (Rador). — B. Arthur YandCajjCrg, preşedinteie republicar, al corpisiei de afaceri străine a Senatului, a declarat Marţi că sseră sa cosmaia va putea păşi Marţea viitoare la audieri public® Ic legătură cu tratatele d* pac© la Italia, Bulgaria, Români» SI Ungaria. Senatorul fandojiberg a pre®î*at duse peterdWero la Rusia găriegcnteahu George Marshall, getică se ridică U 250.08« ton», faţă de totsOuî d® ftOO.OO® tes»e ««portei în b&x& primului ««seria şi faţă de totalul producţiei noastre petrolifere anuale ds cîîcâ 4 mil. tone. în e© privește modul dm «silsnaare, a’a stabilit în principiu câ at&t schimburi^ de mărfuri câti cumpărârffle pe credit vor fi efectuat® 1® prețurile snondte"», suferind mo&lificări nusnai acolo ««de situaţi î3© speafatâ® î© impun. Cuna îmi, în afară de apmn-d«rile menţionate mai sua delegaţia ssoastră a obţinut şi unei® înlesniri şi păsuiri în ce priveşte executarea obUgaţiamilor jw&wăsut® în art. 12 din Campanţia de armiaţin, aceasta » îndreptăţit afirmaţia miraisteulhii nostru de froanţe, că „acordurile dela Moscova vor ave« o îmiurire foarte bună asum» bugetului Stabadul, precum și asupra ntesssfea. asoastre naţionale*4. ^ , ! »te «xpumere» semnată de m*i sus raies ©las- ’taiposwitea« avantăgil pe csere »emmanea «ouilo». a©tsréuri ©a Sieste Sovietică le oferă ecoPoterlei românești In perioada ctg, m&i arşică a desvoltSrii sate când lipsa de materii Prime şi ukstul utilajului ijttdustriai ooiPnpriBiă produețîs şi fine în loc efortte naţional al refacerii, când rebterdn, reliţiilor co~msTciale ou celelalte ţări întâmpină încă ditfkjuităţi, când îip«^ taărfwUo». »oastre de schimb și a mijloacelor de plată externă s# adaogă Sa «acesj difîaiiităț.'» laftndiin« tePsirata unui spsrovbrio«ări chiar udninad». Acordurile dela Moscov® vte astfel să Impliaească nirvoi adânc «tontite de ©©onorate țării noastre, răsaroltând legăturite #v cPîato*" nr« dintr® cele două ţ&ri şi pe©etlaiiid eu aswuî dovaaî concrete priefeflii şi sprijinişi,pf oare h»t«teaias&a, te miHnew e grei©, to-ar» Sărit te ysmkxM, vecîn din Kă- AS4 A. jIONERCfn m Essetmn MAI MULTĂ PREVEDERE ŞI DISCERNĂMÂNT Nu-mi nă văzusem, de mult, nişte rude care locuesc tot aici, cu Bucureşti. Cum au telefon acum câteva zie am format numărul lor Şi am aşteptat să nu repundă apelului telefonic. Clopoţelul a sunat odată de două ori, de nouă ori. La capătul firului nici un semn de viaţă. N’or fi acasă, mi-am spus, deşi telefonasem la o oră, la care ştiam că au obiceiul să stea acasă. Am încercat la o altă oră, acelaş rezultat. Am încercat, a* Crucii noaptea. Nici un răspuns. Clopoţelul telefonului swtanian ,dănă impresie unei case pustii. S’o fi întâmplat ceva? Am încercat să alung gândul rău, punând fel de fel de ipoteze- Niciune nu mă mulpimea. Wam hot&rtt, atunci, să trec, neapărat pe la ei, a doua zi. N’am să vă descriu cum am ajung până la ei. Peripeţiile unei călătorii dealungul Bucureștiului sunt prea cunoscute, ari, de toată lumea, ca mai insist asupra lor. Ajuns în faţa blocului de care stau, am aruncat o privire la ferestrele etajului patru unde au apartamentul. Nici un semn de viaţă, acolo. Dealtfel, toate ferestrele blocului erau închise, îngheţate, părând nişte ochi s tincioşi, nemişcaţi. Teama mea s-a transformat în presimţire Când am ajuns la uşa apartamentului lor şi am început să sun, pustiul casei mi-a părut sinistru Am continuat, totuşi, să apăs pe buton, din bolnăvicioasa nevoie de a simţi cum soneria îmi înfioară şira spinării. Desnodământul nu e acela pe «are îl bănuiţi. N’am chemat nici comisariatul, n’a fost nici nevoie de parchet. Până la urmă, am auzit cum se răsuceşte cheia de broască şi cineva mi-a deschis. Era cel mai tânăr membru al familiei cu un palton pe el* cu căciula în cap. L-am privit ca pe u n supravieţuitor. Mi -a dat, da la uşă, toate explicaţiile. Pătruns în casă, am avut imaginea complectă a situației.Toți membrii familiei şedeau de paturi, sub plăpumi. Când au 265« telefonul în hol, nimeni nu îndrăsnea să părăsească iluzia de căldură a plăpumii pentru a înfrunta frigul din casă. — Lasă că are să revină, îşi spuneau ei. Sau se îndemnau tt-nh pe alţii până ce — când unul se hotăra să facă expediţia polară până în hol — telefonul lîîCgtfî Acum, kt insistenţa soneriei de afară a ieşit cel mai tânăr şi mai brsw din ei. Şi astfel am aflzt că Wi li se întâmplase nimic dar că sufereau de o totală lipsă de inwipterati» StKB? Cineva, le un minister, a Ssereta? că iama sfârșește la 2? Februarie- Conform acestei * -«-fi .... o»„ ~r-t n-~ năavră nimănui. Ei bine, «i n’au fost te stare să-și închipuie că iama s’a sfârșit. N’au fost te stare să trăiască lucrul acesta aevea. Ca nişte făpturi comune ce sunt, s’au lăsat stăpâniţi de genii şi viscolul de afară, incapabili să râdă de fericirea unei timpurii primăveri oficiale (Ţin să precizez că întâmplarea nu a petrecut acum o săptămână). E curios ci această boală nouă: totala lipsi de imaginare, cuprinsese pe cei mai mulţi locatari ai blocurilor bucureştene. Molima s-a întins şi la spitale, la maternităţi, la dispensare. Ceeace era grav, ştiut fiind că cei care suferă de două boli, deodată, au mai multe şanse să moară. Ar fi poate interesant de aflat ce trebuie să facă cineva pentru a obţine o cisternă de păcură. Că treime să ai trecere pe la mai marii „Distribuţiei” e un lucru de mult cunoscut Cât şi ce trebuie să dai celor mai mici, e un lucru mai misterios care variază de la o zi la alta. Ultimul preţ cerut de un şofer unei maternităţi a fost: una sută mii lei, un kilogram de zahăr şi o sticlă de untdelemn. Cum vedea, oamenii au devenit practici şi vor să ocolească neplăcerile bursei negre. Cu toată această precauune, ar putea face cunoştinţă cu parchetul dacă... Sunt mai mulit dacă Primul ar fi dacă primăvara ar veni, şi în calendarul celor care au fixat-o la 17 Februarie, tot atunci când ea se statorniceşte, în fapt, pe meleagurile noastre. Atunci, oficiile de distribuire a combustibilului lichid n’ar mai putea pretexta că nu au păcură. Oricuim, spitalele, maternităţile, instituţiile publice nu pot fi lăsate la discreţia acestor oficii. Dacă un particular mai poate sta cu plapuma în cap, un bolnav nu-l poţi ţine pe masa de operaţie cu pătura pe el. Nici naşterile nu pot avea loc în ger. Sunt câteva datorii elementare care trebuiesc înţelese de toată lumea şi — mai ales — îndeplinite de toată lumea. De la director până la şofer. Iar dacă e adevărat că nu există păcură suficientă câteodată, să se dea precădere spitalelor, maternităţilor, instituţiilor şi întreprinderilor care lucrează. Măsura aceasta sa luat acum câteva zile. Dar până atunci? De ce a fost nevoie să degere mai întâia oamenii ca să se ajungă la o hotârire cerne trebuia să ţipară firească, dela început? Dece să creiem întâia nemulţumiri şi perturbaşi în activitatea tuturor ca abia pe urmă să încercăm să dregem răul cu cârpa&i mea&isfăc&toare ? prevedere, prevedere,a necesară mei multă prevedere. $1 ceva mai mult discernământ, în luarea hotărtrii da interes general. Ah. C. CONSTAnmNESCU Iugoslavia şi Bulgaria cer să fie reprezentate la discuţii de la lesem tandre, 30 (Radar). — Iugoslavia cere să fie reprezentată la discuţiile de la Moscova cu privire la tratatul de pace cu Austria când va fi esaaminat chestiunea frontierei avMro-iugoslavs. Intri© notă trimisă Xiniul Sovietelor, Statelor Unite, Angliei şi Franţei Marţi, guvernul iugoslav declară: „Ar contribui la activitatea rodnică e Consiliului miniştrilor de afaceri străine dacă el ar avea la dispoziţie o delegaţie iugoslavăTM. 4. # UJOTK&a. 26 (îteâoff). — După cum anunţă postul de radio Lipsea, guvernul bulgar a publicat o declarație cerând c® Bulgaria să fie ascultată la viitoarele negocieri de la Moscova, referitoare la traiat de pace cu Germania. Răspunsul Anglei la protestul luptei inpotriva situatic soismului Iskmdei Londra, 26 (Radior). — Un purtător de cuvânt al ministerului britanic de externe a declarat că Anglia a s răspuns protestului, iugoslav referitor la împrejurările în care consulul iugoslav Glunchi a fost asasinat recent tetriun lagăr în apropiere de Neapole, pentru iugoslavi şi aflaţi sub controlul militar britanic. Răspunsul britanic a pat temâmat Marţi ambaaBmarMhiA to» goslav la Londra. 0 demarato» nsvfme- •’".«4S«**» tei m fi făcută te curând în Camera Comunelor şi, până atunci cercurile oficiale britanice refuză să destăinuiască conţinutul notei. Purtătorul de cuvânt mai contirbuat primirea ui Londra a ursei note iugoslave remise prin mijlocirea consiliului aliat de control din Viena, prin car© se protestează împotriva incursiunei în Iugoslavia a unor bande austroace %s fro*t#e*a* Csrteîkte. «ein«#»".Ha statarul «Separsameaijsiai As niai, va fi audiat primul, el urmând să facă o expunere asupra tratatelor de pace în geaseral SnaSnts d© a pleca la Moscova, unde Brgne&fă să ia parte la lesion?« subistritor de afac°sS străine. », James F. Byrnes, fosteisecretar a! «Separiamtet»lui «3® stat, va îi audiat după specralil Marshall. Vised puternic in nordul Angliei Londra, 26 (Rador). — in vreme ce sudul Angliei este scăldat de strălucitorul soare primăvăratec, după o noapte care în unele locuri a trecut fără îngheţ, în nordul Angliei viscolul şi ninsoarea au blocat din nou drumurile şi căile ferate, lăsând izolate sate şi oraşe. Astfel, New CaisiSe este complet fandat» nW im tren şi aici un vehîicKl neputând să rixvst* fes »©castă régin11®. La Manchester, îs» i anma& asopţii trecute, mparte a cărat de 20 centimetri In ciudă gireutăţâiîof, mii de Incrători s’swa dus 1« uzinele, cai© şi-au început Miercuri din 21011 activitatea, urmarii» activitatea normală », fie reluată destroi» Luni. Neregularităţile comise itfiincţionarii Comisiei A contrel iritante in germanii Londra »26 ihadcrt. — „ÎS neregularităţile comise de funcţionari ai comisiei de control britanice din Germania se referă la operaţiunile de bursă neagră desvăluite de curând şi se ridică la totalul de 20 milioane lire sterline în mărci de ocupaţie”? a întrebat Miercuri în Camera Comunelor deputatul laburist Silverman pe d. John Hynd, ministru îmărcinat cu controlul administraţiei în zona britanică din Germania. D. Hynd nu a răspuns la această întrebare, dar a precizat că au fost revocaţi 217 funcţionari britanici din Germania. Pe de altă parte, el a anunţat că inspectorii de la Scotland Yard, însărcinaţi cu anchetarea acestei afaceri, au prezentat raportul, dar ancheta nu este terminată. Raportul este secret şi nu va fi dat publicităţii. Violent entireMur La Tokio •Tokio, 26 (Rador). — MitrtS ii- Kifaeat». te ana, 8 șî 15 (ora locală). s’.a fnr.:gisfra,t un «utransur d® pământ te Tokio. Acesta este ©el mat patemie mrerrnv.M- de pământ ©e s’a proăus în această atoginits ette .Decembrie 1946. Mult» ©orart înaiîfc de fa.br'©î au fns' dărâaWWle și în .țS'nțfț« mobil He au fort deplasat« Ic.cmt'iS® lor. jEjric&ntriii m am în ©pris^eî® de galful l'o.^to. Până »cum m £fi®aţ& viotiane. lintea iutilor gnite unei fcaie Washington, 26 (Rador). —Preşediantele Thuman a prezentat Miercuri Congresului un proect deunificare a celor trei servicii ale lorilor armate nordamericane: terestru, aerian şi naval In baza proectiului, cele trei servicii, deşi păstrează o amurrţită autonom«, vor fi supuse autorităţii ministerului apărării naţionale, care va fi creat în locul secretoriatelor armatei şi marinei, aşa cum există actualmente Fiecare serviciu va avea Un stat major, dar va fi pus sub autoritatea statului major general mixt înglobând cri® trei servicii. In plus se va crere un consiliu al apărării naţionale pentru a da consilii rainistemlui apârării naţionale. Proectul prevede crasarea unui organism central de informaţiuni: „Consiliul Securităţii Naţionale”. Deosebirea foarte importantă între noua propunere a preşedintelui Uumaji pentru fuzionarea forţelor armate şi cea pe care a făctt-o anterior, constă în faptul că într-o oarecare măsură se menţine autonomia fiecărui serviciu. Noul ambasador al Statelor Unitek Anglia Washington, 26 (trade^).— Președintele Truman a numit Miercuri Pe d. Lewis Williams Douglas, consilier pe lângă admterereația militară nordamericană din Germania, în postul de ambasador al Statelor Unite în Anglia. D. Douglas, cares este in vârstă de 52 ani, este specialist în asigurat, a fost membru al Congresului, director al bugetului în 1933 și 1934. Numirea sa ,ca ambasador a produs cea mai BK'° surprladeire, dat fiindcă numele său nu a fost menţionat în aid orial diagonesticMri Astăzi soseşte la Constanţa un vapor american cu alimente S'ar fi luat măsuri pestre cectuarea rapidă a transprturilor p re reglunile secetase Ministerul comunicaţiilor, prin Direcţiunea Generală C.F.R. şi prin Direcţiunea Portului Constanţa, a luat măsuri pentru efectuarea rapidă a transporturilor de alimente destinate regiunilor însecetate ce vor sosi în ziua de 27 Februarie a. c, pe bordul unui vas de comerţ matrical. In acest sens s’au trimis până în prezent 200 vagoane de marfă acoperite şi 15 vagoane dină pentru însoţitori şi delegaţi, vagoane care se găsesc garate pe liniile cheiului. Sam luat de asemenea măsuri pentru daişcăricarea şi încărcarea rapidă a alimentelor, urmând în timpul cel mai scurt posibil sâ sosească la destinaţie. Direcţiunea generală C. F. R. va continua să trimeată vagoane pe măsură ce trenurile încărcate vor părăsi portul Constanța.. . O mare acţiune pentru organizarea grădinilor cu legume Datoria plugarilor şi săt^fe & ffitreap ţară Faţă de lipsa d©1 leguma ce va fi accentuată în cursul acestui a*h — din cauză că iau se găsesc seminţe suficiente —• ministerul agriculturii a hotărît să înceai» o stăruitoare acţiune pentru organizarea grădinilor cu legume, pe tot întinsul ţării. Plugarii, precum şi locuitorii oraşelor au datoria să înţeleagă cât le va uşura în gospodăria fiecăruia, asemenea grădini şi să înceapă colecrtatrea seminţelor, aşteptând de la stat atâta cât poate şi el să strângă din ţară şi străinătate, spre a le da pentru însămânţări. S’a croisritosit deocamdată impomitet special spre a conduce acţiunea reguroetor în ţară. Suprafaţa cu legume va fi mărită dela 102.000 ha. cât a fost afapecisi 1* 1.76 hoo h®. raid te* comerrciiale, costumate şi gospicidareşti. Fiecare comună va avea câte o grădină de 2—3 ha. cultivată, în asociaţie de săteni, fie to deavălmăşie, Se pe parcele tradUvidual. mmm »*. ssemînts FemnnjicS stocat de seaitaţ® am ţară este râsuficient, Ministerul agriculturii v» import» din Ungurint, şi Bulgaria 43.00® kgr. seminţe arici fi 2« va®oaae ou arpagic. Ministoroi to organiza şî z&âadînţe. CUmerene -âie agrtcalteurii va. fi bot- 44 milioe ihe răssuduri timpurii, Stramm şi 300 Kidlixsane răsaduri târzii răsaduri «ari vor fi psiee 1» țh'ir. Kiti,. aftsascfel Boii- Mutra. v:** ORĂȘE sovietice CETATEA ASEDIATĂ! Cutremura fără precedent, inter-revoluţie a naziştilor români, război dement, bombardamente nemţeşti, secetă cumplită, iarnă grea s’au năpustit pe această biată ţară, de câţiva ani încoace, au supus-o la încercări pe cari neamul românesc ama le-a mai îndurat într’un răstimp atât de scurt, oricât de vitrege i-au fost ursitoarele din lungul veacurilor. Bucutreşti au cunoscut toate acaste prăbuşiri cu mai multă intensitate decât orice altăaşezare de pe cuprinul Carpat şi Dunărean. Acum r.sunt zile soarele primăvăratec începuse să topească zăpadu%Si’n văzduh pluteau optimiste iaMUfi. Iată însă că--,o mau* iarnă, mai aspră decât cefe'1 trei patru cari s’au perindat din ftoembrie îneca* ce, a« îranecat Capitală în Creep* albe, uriaşe, împiedecând total circulaţia, rnfSpszind şosele şi linii fenait*, izolând-o de restul ţării, lăsând-o în plata propriilor ei puteri, asemenea unei estăţi asediate. Darr locuitorii ei se supără, se plâng, îşi trâmbiţează nemulţumirea, îşi varsă focul, apoi, cu ingeroozitatea lor, cu spiritul d de improvizaţie unic al românului, se descurcă şi aşteaptă zilele bune cari nu vor întârzia sa vină. Climatul, lungile experienţe din trecut au călit, pe bucureşteaaş, l-au învăţait, să îndure şi să spere şi astfel a străbătut tărgia vremurilor, mergând cu paşi siguri spre limanul unei întocmiri omeneşti mai fericit®. ’Asemeni unei cetfiţî asediate de colosale armate albe cari tifiu coborât cu paraşutele şi iqfeţ sldurile ei, capitala ţării îţi Postrulează destinul. N’a fost prea fericit ctitorul ei, Bucur Ciobanul, alegându-şi popas pe această tipsie a bărăganului, arsă de soare, vară, bântuită de crivăţ iama şi copleşită de nămeţi, fără apărare, fără ocrotirea unor înălţimi părkroa®e, fără un fluviu care s’o cureţe şi s’o împrospăteze cu argie purificatoare. Mai puţin înspdreţi au fost urmaşii ton Bucur, cari au făcut din această aşezare târg de frunte apoi oraş de reşedinţă, în acest adunat din cârpeli, fără croiala iniţială & tspui meşter arhitect, Bucureştiul s’a întins, s’a lăbărţat, de nu-l mai poţi nici mătura, nici păzi, nici «dăpa, atol ferăni, nici lumina. Şine a vut şlrâ făcut egaş de el, cum a vrut! O palmă nser teisctă, un piS." mai fo faţă decât a vecinului, măi galbenă sau rol roşie decât a teri. Pe urmă a® te*dt blocurile şi automobilele. S’a suprapus o viaţa, o circulaţie d© metropolă americtei, peste un târg oriental Case cu zece fiaje strivind o uliţă de trei metri lăţime. S’au dărâmat locuinţele create prin porunca locului, s’au tăiat grădinile care mai înviorau zăduful, au pierit săniile cari își aveau nostul în &ce®fc colț geografic ropAești, cu lunii® de zapac și te locul Xtxr, iată impotoMIndu-se M* muziae venite de pe unde zăpada SEf «« aFTWsiyî y <Ftr yi. • < e o jiscârta, isa val âs bsyga%iacă ase® cumva pe sscokit, ■ \ . 'k .*- ' ' Noi am scăpat un moment crucial, în 1919, după războiul înviavingător, când o Kamând® Mare şi bogată putea, «vadateasi© să-şî strămute reşedinţa periferică, ordonată de paşa die Ruachik, ca să-i fie mai în îndemână. Trebuia să durăm o Capitală modernă, gândită ammcEiio® şi vast, peritras dezvoltări la secole, acolo la teim® ţării, la plaiurile paradisiac© dinte® Braşov şi Sibiu. Dar oamenii stăpânirii aveau acareturi la Bucureşti şi nu voiau să le „devalorizeze” prin decapitarea Cetăţii Ciobanului * Reacţiostarii ironizau, numidu-le ,,divulgaţii d® poet” promerile noastre generoasa, îşi blteâ'3 3©c şî de numele pie care ar fi tresbuit să-l poarte notja metropolă^ Baoorama, Bomgi.din ţara dacât. • Ţi-adwâ «mintit âotimule mi*nistru-preşedinta, cum ne-am tev1 tâlndt noi odată în apropierea Făr . garăşuikîi, şi mi-ai spus că toebat, :găsit®, terenuri.cip.pământ .... ars ? îndemnai să se ridice fabrici de cărămaidă, ca să fie gat» .Când vom începe luerările moueî Capitale. A trecut mai bine de un ca*sa-i de veac deatuncL Eram prea tineri ca «ă înălțăm zidire nouă și n’aveam nici o trecere 1« stăpânire. Vom mei avea oare destul ănî, destulă vigoare şi entusiasm c* să plănuim măcar, unei ţări învins® şi sărăcite, cetate® viitoare la inima ţării, la poalele Carpétile* •transalvari?. SB D. ATTLEE DESPRE PROBLEMA INDIEI Londra, 26 (Hador). — frtadministTM d. Clement Attlee, întrebat Marţi îm Camera Comune- I lor dacă poate să confirma că guvernul britanic îâte raţionează. | să păsiifez® răspwsăB89& jtssrna | securitatea, Indiei faţă de un atac di® afară după Ssai® 18®?, a r&spua» următoar«l®: „Gmwui a deaiarai £& lptenţioneaaă s& transfer« Wsgaga putere în mâinile fadiemaop »»a mal târziu de Iunie 194® și răspunderea parateM ©eeiaritatea îadiei faţă de © agresta»® din afară va reveal Indiei ®u Sncepere dela data când fatreaga putere vă & transferată îa mâi« 2îne A Bacă. Stadia hotărăște să rămârage «jadruS Ctormnomv/ea'Ufeiîî'uii britani®, rapotourite dirntre guvemnul britanic și India vor ffl similare «s«ior ce există actual» mente între fruvermul britani« șî Ccaranotawe&kthuliul britanic, Bacă India hotărăște să iasă dia CommonwSalthiniul britasai©, iesigur că secuuritetea perina®c®tă & Indiei va fi o problenă de m mare traterea penteu Gmmmmweajtîiul teMamim. Guvernul britaniic va fî dispus natemil să între în conversaţii cu India în ce priveşte asistenţa nsracu&să te probtemeite1© apărare Externă, făcânâu-se rezervă, toesägssr, pesrati obliga-jia® assasaate de cele două păstâ te basa Oubip- MONXT-Iul O DECL&RATK a &matMXfvm maksumi Washington. 26 (Rädert. —■ Generalul George Marshall, secretarul departamentului «de stat, a declarat Marți că pîaaiuî britaăiic privitor la transferare» puterU te mâinile respOHBSibik) ale IwdieA ,oferă o baste fastă de covweFaxtr. El şi-a «xprtspiit, „aperaat» că conducerea setitică Issdiană va reoegpf» aceasiă ofertă limpede şi nu căuta să elimine impasul din- |Cr« Congres şi Liga Mussulmans”. El a precizat: „Relaţiile din- tre Statele Unite şi India nu ivni o nouă seaimificaţie perte soiirea în ţara noastra in bau» de 10 Februarie. & d-lui Ace? AM, nMossadorm desemnat al Indiei, d te uima declaraţi«! făcută d,® »rimul mintaim britani© te ăe©sş zi că guvernul britani© v& j p®niss»fef8® SS® D®Säsä P&B&, S3® e dat* c® a® va depăşi tente Î94®”. DBBStATBMii « mMm& Mân Londra, 26 (Rador). —■ Miereuri au contimsai te Camera Loraiîor desbaterile cu privire la India. După cuvântările membrilor opoziţiei, răspunzând la dtebateri, vîcontele Addison, miniaturul dteminioațiilor, a spus că unii membri ai opoziţiei pot uita pu *r*u trecutul Ier. Partidul laburiat trase te îa a'â\r ff"U6’TVi iST'ft îrv S»răi inst.*ro 1o lAîtuirE, % ;Radort. — Cu»®?«® a®, guvernul britaai© să facă o declaraţie imediată de independenţă completă şi meginteghertfă »«atru India, Palestina, aimnaaîa,Csiloc şi Egipt, să pusă cap&t controtetel colonial de pretuttedeni şi să recunoască dreptul de autodeterminare Sa Malta şi Cipru a fost făcută de A Sa jani Palme D«14, rise preşedinta H. partidului comunist britani©, te pcsaferteto &a**iiifei«r comuniate din Imperiul britanic. D®iegaţ din toate părţile Imperiului britani« au aacultaâ pe d. Du*4. care a atacai viole at pojitisa guvernaunui laburist britanio, Principalete puncta sie «tocatei am fost armă,toarsă®. 1. — oft .,planai pisaira părăsirea Indici te 194® (anunțat te Camera Comunei or căptămtea trecută de prim ministrul Attlee, este „an pten pentru asmuţirea usM părţi din populaţie împotriva alteia, pentru ca în sfârşît să se impună continua de creaţia britancă“. 2. — actuala vizită regală la cîrfea de sud este o cortină „pentru colaborări costisitoare de favoarea regimului de opresiune rasială şi exploatare al toi Smuts”, sî j 3_ _ guvernul feritaad© a®e«S»ta ] de stet mt? Acsat? iSnasfra® .»&*me mem, ptec $ tafiflsttfife ,,anto dintre e*îe mai mar!agj» Sh? ităp rin briteaică” dând dr*ptu» de a-.« tosuv®mare Cniuaii. ândafriauii«, SI nu se posta gândi la aa zont bun apvijte pentru acțiunea guvernului decât acela pe «are l-a sta*i Surdul Halifax „după ultima sa experienţă te India, care cunoaşte realităţile ce stau la baza aotuai® i situaţii şi forţe imensă k »piritului maţionalist”, a Ssscrisiai viconîeia Adidisoa. . După *®e&zia, ştdinii, » jee* să menţină situaţia st imperialistă. .Asoaptfeel să n® un partener minor al Statelor Unite”. Schiţând părerile plarodiilor cosnuntate »1© Imperiului te vedezua. unei păci durabile, d. Pabne Dutá a asms că atingerea acestui omie» “Va8®r® părăsirea blocului anglo» american şi substituirea asocierii celor trei puteri. Întemeiată la Teheran, Crime«» şi Potsdam. nevoie să «, ducă te itb. Pliate» tratatul angio-sovietic şi este nevoi© d® solleborare cu Uniunea Sovietelor & Naţiimile den,«©ritics progresiste pentru teetai scopurie progresiste d® dezarmare, «voluţie democratică şi colaborare tetarnaţională. Este deasemeni a®vota de retragerea trupelor britecatee din toate ţările, afară de acte fost® inamice, te acord eu tretetsato de P®c®, părăsirea politicei de dominare imperialistă și eoeeptesea principi&er de »utedetenrinare democratică”» « spus A. ’Unii, techeia.. .•Este ess0nÎ93®asssaeri the « eriftborore ««momică, «ăci Sn teiris acestor cbestiimi o© află problema progresului democraţi® vî a autodCtarmiJaăriâ popoarelor dtei te Went JtJ? iilst-preseiSifulai jartWiW tMHist britanie Scoput Hopitulus Kristii poin la Moscow Moscova, 26 (Agerpres), _ Agenţia „rase” trantarite: La sosirea sa la gara din Moscova, primul slainistru al Repubiicei Fekeietas, d. Cyxankiewicz, a făcut următoarea declaraţia în faţa microfonului: „Scopul oare m’e adus aici este de a continua să lucrăm la comun la stabilirea păcii. *1° înorii.w. 4^ cuhmSs waponaîuî pci«® oceitribuția agate efaă la această cauză, fa limitei® puterii ţării noastre care renaşte cu mari dificultăţi dfa ruine 90 centre. ?. Am venit pentns w fa caenaa CU și aliaţi cu «ol să ob^V o garanţi® solidă împotrivm nseivTel gsmsane” m