Universul - Provincie, martie 1947 (Anul 64, nr. 47-74)

1947-03-09 / nr. 54

APLICAREA PLANULUI DE MOBILIZARE AGRICOLĂ Pe măsură ce ne apropiem de momentul deschiderii campaniei agricole de primăvară, problema timpului s­e situează tot mai ho­tărât în centrul interesului şi preocupărilor obşteşti. Este şi logic, dacă ne gândim că rezolvarea problemelor pe care le scoate la suprafaţă stadiul actual al crizei, prin care trece ţara noastră, se află în măsură covârşitoare în funcţiune de a­­sigurarea viitoarei recolte. Intr’adevăr, o bună recoltă­­ne-ar ridica mai întâi de pe umeri sarcin­­ele de care este le­gată azi spinoasa problemă a e­­limentării interne, pentru ca din prisosuri să putem face obiect de compensaţie şi creea disponi­bile valutare externe în schim­bul cu străinătatea, ceea ce ar completa aprovizionarea şi în­zestrarea economiei naţionale cu cele necesare şi ar contribui în acelaş timp la creşterea venitului naţional şi, prin aceasta, la ri­dicarea standardului general de trai O bună recoltă ar fi apor­tin, factor activ de stabilizare a pieţii interne, care ar conduce automat des ridicarea măsurilor restrictive, atât pentru producă­tori şi comercianţi cât şi pentru consumatori, iar prin reactivarea afacerilor s’ar crea surse nouă pentru alimentarea şi însănăto­şirea finanţelor publice. Asigurarea viitoarei recolte cu­prinzând în sine cheea soluţio­nării acestor probleme care in­teresează deopotrivă bună­starea cetăţenilor ca şi aceea a Statu­lui, este firesc, deci, ca la trans­punerea ei in fapt să participe toate forţele soiale şi economice ale ţării,­ aşa cum s’a hotărât prin planul de mobilizare agricolă a întregei naţiuni. M­inisterul agriculturii şi Co­mandamentul unic pentru însă­­mănţări fac toate pregătirile în vederea punerii în executare a acestui plan. Astfel, pe lângă in­­strucţiunile de ordin technic şi administrativ cuprinse în două broşuri recent tipărite, în legă­tură cu aplicarea planului ele mobilizare a naţiunii pentru în­­sămânţări şi a programului le­gumicol pentru anul 1947, d. mi­nistru prof. Tr. Săvulescu a a­­n­unţat Marţi, în şedinţa comisiei interministeriale de comanda­ment unic, o serie nouă de mă­suri, urmărind aceste 3 obiective esenţiale: procurarea­ seminţelor necesare, asigurarea carburanţi­lor pentru lucrările agricole de primăvară şi mobilizarea pe te­ren a organelor chemate să con­ducă şi să supravegheze execu­tarea planului de însămânţări. Măsurile speciale prevăzute pentru colectarea cerealelor de sămânţă în regiunile deficitare, creditul nou obţinut in acest scop —­ de 100 miliarde lei — adăugat la cel iniţial de 98 mi­liarde, acordurile perfectate cu Statele Unite — sunt menite să­ asigure cantităţile necesare în­­sămânţărilor prevăzute în plan pentru toate regiunile ţării. Fi­reşte, dacă lipsa de animale di unelte va lăsa unele goluri în su­prafeţele de cultură din regiuni­le deficitare, ele vor trebui să se compensate prin surplus de însămânțări în regiunile exce­dentare, peste cele prevăzute în plan. Este cu atât mai necesar acest efort cu cât regiunile ex­cedentare reprezintă două treimi din cele peste 7 milioane ha, pre­văzute în planul însămânţărilor de primăvară faţă de treimea regiunilor deficitare, care au în dezavantajul lor nu numai lipsa de sămânţă, de animale şi ma­şini, dar şi slăbirea puterei de muncă, umană şi animală, din cauza subnutriţiei. Iată atâtea raţiuni şi situaţii de fapt ce stau la baza planului de mobilizare agricolă a naţiunii­­ care — cum spunea de mini­stru prof. Tr. Săvulescu — nu trebue privit ca un mijloc de constrângere, ci ca unul de aju­torare a plugarilor şi de ridicare a ţării deasupra nevoilor. H. I. ii ESTE CÂTUŞI DE PUŢIN VORBA DE UN NOU RĂZBOI Declaraţiile lordului'­­Pakenham in Camera Lorzilor Loridra, t» (Rador). — Lordul P Pakenham, subsecretar de stat la, ministerul de război a declarat în şedinţa de Miercuri a Camerii Lo­rşilor că ..guvernul reafirmă punctul său de vedere că a privi cu uşurinţă un angajament luat «sie ţin prim pas făcut pe calea „ce duce la abis” răspunzând des- Ssatskiler în legătură cu sanctita­tea tratatelor, p­oblemă iniţiată de lordul Vensittart, fost consilier diplomatic al guvernului britanic. Şi lordul Pakenham a co­nfimgat: „Atât eu însumi, cât­ şi membrii guvernului şi majoritatea membrilor a­­i5®stei Camere suntem con­vinşi că nu este câtuşi de p puţin vorba că la orizont ar­e un nou război."» Lordul Pakenham a con­tinuat declarând că se ţine seama de faptul că trebue să existe un oarecare prilej pentru revizuirea tratatelor şi că s’ar putea ca circum­stanţele schimb­ate să cea­ră modificarea tratatelor. Răspunzând sugestiei lordului Vansittart ca chestiunea poloneză să fi« supusă ONU'li’i, lordul F»­­kenha m a spus că , dacă s’ar pro. «seda astfel, s’ar sfărâma ONU chiar în cipă când el începe să fie util”. După ce a afirmat că guvernul nu a ţinut niciodată la dreptul de veto şi că el s*u poate decât să încerce să asigure că dreptul de veto va fi folosit,într’un spirit cât mai constructiv, lordul Pi­­kenham a adăugat: „Nu doresc să las impre­sia că d. Bevin s’a dus la Moscova stăpânit de pesi­mism. Sunt de părere că cerul internaţional, cu toţii norii săi este astăzi cu mult mai­ ­ şi o PRECIZARE LONDRA 8 (Rador). —­I». Cle­ment Attlee, primul ministru bri­tanic, a afirmat din nou, ca răspuns la o întrebare la Camera Comune­lor, că un război între Anglia şi Statele Unite sau Uniunea Soviete-­lor este egal de neconceput.­­„ Attlee a răspuns­­,Da” la ur­mătoarea întrebare pusă de d. Kent Zi­liacus, criticul laburist al politi­cei externe a guvernului: „Dacă, ţinându-sa seama de apropiata con­ferinţă de la Moscovă, primul mi­nistru vrea să afirme din nou de­claraţia secretarului de stat pentru afaceri străine, făcută în această Cameră la 21 februarie, după care un nou război între această ţară şi Statele Unite sau Uniunea So­vietelor este egal de neconceput, luminos decât părea posibil acum un an“. Referindu-se la tratatul anglo, franc­e, lordul Pakenham a de­clarat: ..Este vorba de un tratat la legătură cu a cărui violare nu trebue să, existe semeni. Acest tratat ţie leagă realmente, com­plet şi de bunăvoe”. El a subliniat că încfieerea, unor tratate cu ţările foste sate­lite, strângerea legăturilor de prietenie ale Angliei cu America şi speranţa situării, alianţei an­­glo-sovietice pe o bază mai solidă sunt caracteristici din care An­glia ar putea scoate o încurajare solidă. A U LUI ATTLEE că nici o asemenea­­ posibilitate nu există în mintea guvernului sau a altui partid şi că, ţinându-se sea­ma de toate organizaţiile şi situa­ţiile, nu poate exista o politică şi nici altceva care să ducă la un conflict cu unul sau altul din a­­ceşti mari aliaţi”. D. Zilhiacus: „De ce, dacă nu ne interesează posibilitatea unui răz­boi nici împotriva Uniunii Sovie­telor, nici împotriva Statelor Uni­te, păstrăm încă forţele noastre la un nivel de trei ori superior celui dinainte de război şi cu mult paste capacitatea noastră economică de suportare?”. D. Attlee. ..Această întrebare tre­bue pusă oricărui stat care are forţe armat®”. O DECLARAŢIE A GENERALULUI MARSHALL CU PRIVIRE LA IRATAIUL DE PACE CU GERMANIA NewYork, 6 (Rador). — .JProc­­­ele de vedere a­le celor patru, m­ari puteri cu privire îa Germa­­ntu­s nu sunt poate atât de deose­bite cules și le închipuie pesi­miştii”, — scrie New-York Herald Tr­imne” amint­ind cuvintele pro»­nunţate de generalul Marshall, decreteru­l departamentului de stat, înainte de a pleca cu aviz“ (Orei la Moscova şi după care re­­au statul definitiv în legătură cu tra-iatul de pace cu Germania ar putea fără îndoială să nu fie ob­­­ţinut în cursul comferinţei ee fjBcép® Luni, 25 Land crede că există un acord sub excepţia Franţei”, în ce prin ■roşie principiul unităţii ecomo­­togies şi politice a Germaniei, ca I d in ce priveşte sporirea produc­ţiei industriei germane. ^New-York Herald ’Tribuni?’ aiînde că problemele fundament­este care se­pară pe americani de UM şi sunt frontierele şi repatriaţii ÎS de spe­rat că şi de aici se va, se d­­isc acord. ÎNTRSVEDEREA WARSHALL-«AMAMER PARIS, 6 (Rador). —■ Generalul George Marshall, secretarul depar­­tamantului de stat ud­rd-an­Agrican care a sosit joi la ora. 11.40 la Pa­­ris, a fost primit joi după amiază de către d. Paul Ramadier, panul asfetistru al Franţei, îa preşedinţia consiliului de miniştri. AMSTERDAM, 6 (Rador). — Cei 38 membri ai delegaţiei nordame­­ricane îa cofiferiniţa de la Moscova din Joi la ora 14 şi 15, mai fiind că în Joi la or­a 14 şi 15, det fiindcă condiviile atmosfer ce S’au îmbună­tăţit. ACTIVITATEA MNUI MEV»I . P bpâm tm*. M­mccMk ■' UDNnhA, e..(Krde«. Ti. Hylvafe ' aiaugoi. tedai­.! -ut Uipîc.-uitic r. jtge«iîtei BEU’i Alt, re-re înuctesîc ys 4. Revin iii iAiâiJud #s *» Ktos­jăYâ tvahsr.. e d tu îhrtin . V. B»rin a ine"Mil fă "U nz ■ di» da dinun ață Mmwî io t.-nui DMMia! ee iraAsporiS doi?i,­t:r țfiri­­teeieă MoscsrVâ jseftteu s.-fiustra ăS/ÂsÂiuîui aiinisifllor de 9Î*0fc.. iE^a-fiie. La Bruxe’l­s,'e. Rrvl- a to t vl­­jitat de t’Ventil as’Chub', ilivsctc­­gÎ4 gsîter..! p litte al ministerului fe externe bel­gian, care a expus punctul de ve­dere al Belgiei cu privire la Ger­mania adjuncţilor miniştrilor de externe la­ Londra, şi de d. Vos, funcţionar superior al ministerului d® externe belgian. Bruxellesul era plin de aventuri neconfirmate că Belgia negociază activ o întreagă serie de alianţe europene. Impresia obţinută în timpul scur­tei noastre şederi îa Bruxelles este că d. Paul Spak, ministrul de ex­terne al Belgiei, sondează posibili­tăţile unor asemenea alianţe la Londra, B­osoova şi Praga.. S’ar putea ca aceste ştiri să fie premature dar este sigur că Bel­gia a urmărit încheerea alianţei ang­o-frsîsceze cu cel mai mare in­teres şi s’ar jPutea ca ea să-şi re­­vizuiaslcă poziţia în cadrul alianţei europene» Nu se ştie încă dacă d. Berhi va­­ avea conversaţii cu oameni» de stat î polonezi când va vizita Varşovia | -es \ VARŞOVIA, 6 (Rador). — D. Bs- i vin" ni­nistrul de externe britanic, şi delegaţia britanică la Conferin-­­ ta dela Moscova a celor patru mi- | niştri de externe, au sosit .Joi di- , r­ieaţa la Varşovia D. BÎDAULT A SOSifT LA BBRLItt BERLIN, 6 (Rador) — D. Bi­­dault, m­inistrul de externe francez, a sosit in sectorul american din Berlin în cursul după amiezii de z Joi, cu trenul special cu care că-­ lătorește spre Moscova. D. Ridault a plecat imediat către­­ sediul autorităților din zona fran-­­ ceză. 8 STABILIREA NOULUI MOD DE SALIfiM Comitetul executiv al Confe­deraţiei generale a muncii a dat următorul comunicat. Discuţiile Intre Confed­e.ra{ia generală a mun­cii şi U. G. L E. pentru stabilirea noului mod de salarizare sunt in curs şi vor mai dura câteva zile, iar noile salarii urmează a se aplica cu începere drin. 1 Martie a. c. Comitetul executiv al C. G. M. ţinând seamă d® situaţia grea in care se află salariaţii a hotărât în­ceperea u­nei acţiuni energiei pentru ca toţi salariaţi (particu­lari şi publici) Încadra’­ în con­tracte colective sau statute, să primească o sumă egală cu un salariu lunar (208 ore) drept in­demnizaţie specială. Pentru calculul acestei indemn­iiizaţii speciale se va totaliza câştigul realizat de fiecare sala­riat pe lunile ianuarie şi fe­bruarie 1948 şi se va împărţi la AS. Această indemnizaţie urmează a se plăti până la data de 30 Martie 1947. Comitetele Executive ale U­­niunilor vor transmite de îndată sindicatelor să înceapă imediat tratative cu patronatul respec­tiv în vederea obţinerii acestei indemnizaţii. Comisiile locale din toată ţara vor coordona acţiunile sindica­telor din localităţile respective în vederea ducerii la bun sfârşit în termenul prevăzut a acestei acţiiui­i. (Agrepres). ACŢIUNEA PLOT AJUTORAREA SOMAIEI IN BULGARIA Sofia. 8 (Agerpres). — Cores­pondentul agenţiei Agerpres transmite: La ministerul politicii sociale a avut loc ani o şedinţă a comi­tetului de acţiune pentru ajuto­rarea copiilor din regiunile se­cetoase, în cadrul căreia s’a ho­tărât ca acţiunea de colectare de alimente şi îmbrăcăminte să fie prelungită până la 25 Martie. După informaţiuni dele ministe­rul politicii sociale, până acum au fost trimise în România 30 vagoane alimente şi îmbrăcă­minte, iar alte 10 sunt în curs spre această ţară. In aceste 40 vagoane s­a se cuprind cantităţile de cereai® co­lectate pentru România şi care se află în magaziile statului, de la Rusciuk. In fruntea regiunilor­, stă re­giunea Vraţa, care a trimis până acum 14 vagoane. Până la sfâr­şitul acţiunii de ajutorare, în toată Bulgaria vor fi colectate de la populaţie aproape­ 100 va­goane alimente şi îmbrăcăminte pentru poporul român aflat în suferinţă. UN NOU TRANSPORT DE 30 VAGOANE Eri au sosit la punctul de fron­tieră Negru-Vodă un alt eşalon compus din 30 vagoane alimente şi îmbrăcăminte din partea po­porului bulgar pentru populaţia românească din regiunile suse­­cetate. Ita aurind şiei de azi aceste vagoane vor sosi în Capitală. După recepţionarea lor de către conducerea c. A. 31. S„ comitetul acestui aşezământ va proceda la repartizarea lor pe judeţe. S­unt aşteptate apoi transpor­­turi prim ae®­ ss punct de graniţă. illetaam^massm­asmaimusiammmmammmti i. Se începe o ofeashi leomicolă Procurarea şi distribuirea de seinţe şi rasaduri. După datele pe care ministerul agriculturii le-a centralizat, reeae că anul trecut cultura legumelor a ocupat suprafaţa de­ 162.976 cu o producţie aproximativă de 56.551s vagoane. Raportând această producţie în populaţia ţării de 116.388.983 suflete rezultă un consum de cap de lo­cuitor de câte 31 kgr., anual, sau insuficienta cantitate de 88 gr. pe zi. In grava criză alimentară în care ne găsim aic, nevoia d­e a spori produc­ţia de legume, constituie o problemă de stat din cele mai de aramă. De aceea, ministerul agri­­culuri­i adresează un apel tuturor cetăţenilor ţării, ca să depună toate eforturile, spre a spori su­prafaţa de însămânţări cu legume. Ministerul va procura şi distribui cultivatorilor 42.15o kgr. de semin­ţe de leguma şi 41o.ooo kgr. ar­pagic, revenind numai în judeţele secetoase 315fo kgr. seminţe şi 2io.ooo kgr. arpagic. Se va acoperi şi necesarul de fasola şi mazăre de grădină, în cantitate de circa loo.ooo kgr. di® care numai în Moldova 7o.ooo kgr. Seminţele se vor distribui contra cost, afară de regiunile bântuite de secetă, unde se vor acord­a gra­tuitatea şi reduceri­­de So0/1 din cost. La instituţiile de stat ministerul posedă Si.227 m. p. de răsadniţe calde, cari vor fi folosite la maximum-Se vor organiza 6­3 centre de producţie de 17.000.OOO răsaduri timpurii produse la răsadniţele ocoalelor agricole, pe 1 milion ră­saduri produse la şcoale şi pe 1 milion răsaduri produse la institu­ţiile I. C. H. R.-ului cari vor fi distribuite la locuitori. VINCARTOFI DIN IUGOSLAVIA ,,Institutul naţional al coope­raţiei” a fost înştiinţat, că din Iugoslavia ne vor sosi mari calin­tităţi de cartofi. S’am­ angajat 6 şlepuri cu o ca­pacitate de 6000 tone. Imediat ce se va deschide na­vigaţia pe Dunăre, şlepurile vor fi dirijate la Bratislavia. Pentru restul cantităţii de circa 10.000 tone se tratează cu statul cehoslovac, spre el ne pune la dispoziţie vagoane. Cartofii în­cărcaţi apoi în şlepuri, vor fi descărcaţi la Buziaş. Situaţia atmosferică în Europa Londra, 6 (Rador). — Iată situaţia atmosferică din diferite regiuni eu­ropene : In URSS, viscolele care au bântuit în cursul nopţii regiunile sudvestice s’au întins către Moscova, unde joi dimineaţa s’a înregistrat o tempera­tură de minus 20 grade centigrade. La Paris, locuitorii au ieşit fără paltoane, plimbându-se pe bulevarde şi crezând că iarna a trec­it, deoare­ce temperatura este plus IS grade centigrade. Moina şi ploile torenţiale amenin­ţă multe părţi din Franţa cu inun­daţia. In Tours, pe fluviul Loire, 40 clădiri au fost evacuate, căci pe une­le străzi apa a ajuns la an metru înălţime. Germania, desgheţul continuă ajuuttjic yicwuujiukB.Hi, tm: navigaţia pe Rin se poate face c­­ excepţia sectorului Neuwied, unde s’a pră­buşit podul, în Olanda, după care Se ştie, avio­­nul cu o parte din delegaţia ameri­cană pentru conferinţa de la Mosco­va a făcut a doua încercare de a sbura spre Selcin, după ce avionul se m­epolase noaptea trecută, în urma a două încercări nereuşite. în Polonia au fost înregistrate 8 grade centigrade sub zero, în partea de sud, ploaie şi lapoviţă UN NOU VISCOL­IN A,NOUA Londra, 8 (Rador). — Viaţa Indus­trială a Angliei este din nou ame­ninţată de vremea rea, care a costat până acum ţara sute de milioane de ore de producţie. ÎIH nou viscol neaşteptat, venit noaptea trecută, a blocat din nou şoselele şi căile ferate, făcând aproa­pe imposibilă circulaţia din nordul in sudul Angliei. Furtuna biuntue din nou în canalul Mânecii și pare că nu a fost mom­ă niciodată. Eri, Londra a înregistrat cea mai mare lipsă de circulaţie din ultimii 35 de ani. PREŞEDINTELE TRUMAN mn&mmMk mmm bmrcule di lume ^îrliwT&âs) 6 (Rador). — Pi­c^aîpâfeTeT Truman a făcut un a­­pel poptru­ desfiinţarea barierelor tomericate din lume şi a atacat izo­laţionismul într’un discurs ţinut la Universitatea Baylor, în drumul de înai'oiere din vizita oficială făcută in Mexico. Făcând o revistă a politicei eco­nomice exte­rne a Statelor Unite, preşedintele a declarat că Statele Unite au ajun­­­s o răscruce în is­torie. in­ Truman a făcut apel la poporul Statelor Unite să sprijine stabilirea propusei organizaţii in­ternaţionale pentru comerţ, iar la naţiunile lumii să se alăture Sta­telor Unite pentru desfiinţarea ba­rierelor. De asemea!, preşedintele a făcut im apel la Congresul ameri­can să-i ajute în politica d­e acor­­duuri comerciale reciproce cu cele­lalte ţâri, în vederea desfiinţării ta­­i b­o­or şi obstacctelor din calea co­­rtierţului monisiai. Avertizând pe cei „care caută să sape atc'4»tt politică pentru svun’ tzgii partizane şi ca să *o înapodete ia perioaj® de tarifa ridicate $i i*pr­iâtsopism ciocomir” **■ preşedinte» le Truacau A spus: ».Fiţi atenţi. Vremurile­­ s’au schimbat. Poziţia noastră în lume s'a, schimbat. Mentalitatea poponi­­îalai nostre s’a sufcîetat, laelaţio­nismul, după cel de al doilea răz­boi mondial, este o concesie făcută falimentului moral. Noi suntem uriaşul lumii ecomo­rnice. Ritmul viitor al relaţiilor e­­conomice depinde de noi. Noi pu­tem duce naţiunile la pacea econo­mică şi putem să le cufundăm în războiul economie”. Cu privire la organizaţia Inter­naţională d® comerţ, ale cărei baze vor fi puse la conferinţa interna­ţională ce se va ţine la Geneva in­ ApriK©, preşedintele Truman a spus: ».Această organizaţie va aplica relaţiilor comerciale aceleaşi prin­cipii de sinceritate pe care ONU ie aplică afacerilor politic©, in loc de a păstra libertatea nelimitată de a comite acte de agresiune ,cu~ cod de purtare economică şi vor cădea de acord să trăiască in con­formitate cu regulile lui. Negocie­rile din Geneva nu trebue să dea greş”. Preşedintele Truman a spus că m­are parte din lume se îndreaptă astăzi către înregimentarea comer­ţului internaţional prin tarife,­­ot® de import şi planuri centrale fie import. ..Dacă această tendinţă nu se schimbă, guvernul­ Statelor fi­nite va fi silit, mai devreme sau mai târziu, să folosească aceleaşi arme în lupta pentru pieţe şi pen­­tru materii prime. Iată ceea ce am căutat să evităm cât­ mai curând d­e putinţă de la război încoace. Cealaltă alternativă se oferă,lu­mii prin Charta Organizaţiei inter­­naţionaţi de comerţ”, . . ÎNAINTĂRI IN ARMATĂ Regele a semitei m­ai multe decrete de avansări în grad, a unui imortant număr de ofiţeri şi subofiţeri din cadrele active, precum şi de reintegrare în ser­viciul metean activ al­­ ofiţerilor şi subofiţerilor înapoiaţi din cap­­tivitate. In zilele ce urmează, se vor întocmi decretele de avansare­­a unui număr de ofiţeri şi subofi­ţeri din cadrul disponibil­ Moartea ( Champetier de Ribes Baris, 6 Oftador).—Prescaix.toht.' consiliului Republicei franceze, Charopetier de Ribes, a încetat din viață joi dimineaţă la ora 4, la domiciliul său. DE BRINON CONDAMNAT LA MOARTE IParis, a (Rader). —■ De BrinoTi a iost condamnat la moarte. EI a fost cdndaBOfiat și la pe­deapsa de­­pierdcjre­ a dem­nităţii maţi­onale. ^ Arveres.^^ vp ii coru’iaDată SE Singura reacţiune a c&ndamna­tului la rostirea sentinţei a fost declaraţia: ^Posteritatea va ju­deca”. . jU'r •~V FESTIVITATEA DEIA ATENEUL ROMÂN a mm mm iwm»a kimuka aaai Declaraţiile d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului Kr­ după amiază a avut loc la Ateneul Român în prezenţa un­ui public numeros alcătuit din re­prezentanţi ai tutu­ror păturilor sociale, solemnitatea în cadrul căreia a fost sărbătorită împlini­rea a doi ani dela instaurarea la conducerea ţării a guvernului Prezidat de d. dr. Petru Groza. Solemnitatea, organizată de Blocul Partidelor Democrate, Co­mitetul executiv al Capitalei, s-a desfăşurat în prezenţa membrilor guvernului în frunte cu d. dr. Petru Groza, preşedintele Consi­liului de miniştri şi d. Gh. Tătă­­rescu, vice-preşedintele Consiliu­lui de miniştri şi­ ministru al afa­cerilor străine, « reprezentanţilor Comisiei Aliate de Control în frunte cu d. general-colonel de tancuri I. Z. Susaikov, locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliat® de Control în România, a reprezen­tanţilor corpului diplomatic, a personalităţilor din viaţa poli­tică, socială ,economică şi cultu­rală a ţării, etc. ASISTENŢA Au­­luat parte d-noii : Ch. Gheor­­ghiu-Dej, ministrul Economiei Naţio­nale, Teofhrarii Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul Justiţiei, Şte­fan Voitec, ministrul Educaţiei Na­ţionale, general Mihail Lascăr, mi­nistru de Războiu, Al. Al­exandrini, ministrul Finanţelor, Lotar Răd­a­­ceanu, ministrul Muncii şi Asigură­rilor Sociale d-na Dr. Florica Bag­­dasar­, ministrul Sănătăţii, Gh. Vanhi, N- Profiri, ministrul Comunicaţiilor Octav Livezeanu, ministrul informa­ţiilor, Ion Pas, ministrul Artelor, Romulus Zătroni, ministrul Coopera­ţiei, Radu Roşculeţ, ministrul Cul­telor, Mu­sail Radoveak­a, preşedin­tele Adunării Deputaţilor, Emil Bod­­năraş, subsecretar de Stat al Prezi­denţiei Consiliului de Miniştri, gene­ral adjutant D. Dămăceanuu, subse­cretar de Stat la Ministerul de R­ăz­­boiu, general C. Tomaşcu, şeful Ma­relui Stat Major. Din partea Comisiei Aliate de Con­trol se aflau d-nii : colonel Eriomin, colonel Borisov, colonel Korotkov, colonel Siniac, colonel Gusev, col. Leontiev, cpt. de marină rangul I. Bruhanov, cpt. de marină rangul I. Sinkov, maior Skoda. In lojile Corpului Diplomatic se aflau d-nii : D. Jacovlev, prim con­silier al Ambasadei Sovietice, repre­zentând pe d. Ambasador S. A. Kav­­taradze, Dane Medakovici, ambasa­dorul Iugoslaviei, Hudak, consilier al Legaţiei Cehoslovace, Vengerov, însărcinat cu afaceri al Poloniei, V­ancev, însărcinat cu afaceri al Bul­gariei, Pirovski, prim-secreter de le­gaţie, d-na Ganovski, d. Paunpev, ataşat de presă al Legaţiei Bulga­riei, etc. Au mai fost de faţă d-nii : prof P. Constantinescu-Taşi şi Em. Tătă­­rescu, vicepreşedinţi ai Camerei, ge­neral Victor Dombrovsky, primarul Capitalei, general Nicolau, coman­dantul Corpului TI Armată, general Batcu, romanifantul Comendririi Pieţii, d- Dr. Petru Groza, d-na Ana Pauker, d. Gh. Apostol, preşe­dintele Confederaţiei Generale a­ Muncii, Em. Ang­heliu, membru în Comitetul executiv al C. G. M. şi d-nii : Em. Vinea, Dr. Geamănu G. Macovescu, Gr. Preoteasa, Tr. Ber­­berianu, secretari generali : Mihail Dragomirescu, secretarul, general al partidului naţional popular, G. I­­vaşcu, direatorii Presei, D. Vâjo­­reanu, preşedintele Camerei de Mun­că, general C. Vasiliu-R­ăşca­nu, de­putat, general Petrescu, inspector ge­neral E. C. P., prof. Eşeanu-Iaşi, etc Festivnitatea a fost deschisă d­e im­nul Regal Roman, ascultat în pi­cioare de întreaga asistenţă şi Mar­şul României Libere, executate de orchestra „Filarmonica" şi Corul­ Hudro sub conducerea d-lui Egizio Massini, di­rectorul generel al Ope­rei de Sta­t din Bucureşti. ch«lnfl împrumutări şi obţinând' cerealele necesare însămâaţiriior şi alimentaţii«i, avem posibilitetCA­ră® a ieşi din greul în care ne aflăm, uit largi perspective de echilibra,?* a_ bugetului şi prin aceasta de' pite sire spre stabilizat-®,i monedei n«fago­site de înlăturarea fluctuaţiunilor valutare şi d® stabilirea unui ra­port potrivit între preţuri şi sala­rii» intensificând producţia şi diri­­jând distribuir®a produselor pr> sen­sul ridicării nivelului de viaţă al­ celor ce muncesc. PROGRAMUI D1 VHYOK -Intrăm acum în al treilea an da guvernare. Avem toate premizele favorabile ca să putem privi vii­torul cu bune speranţe şi încrede­re, atât pe plan intern, cât şi p© plan internaţional. Platforma-prograsă a Blocului partidelor Democratice este călă­uza noastră, carte vie şi pină de în­drumări înţelepte. Greutăţile prin car® am trecut în aceşti doi ani nu­ numai că nu au slăbit, ci au oţelit forţa şi hotărârea noastră de a rea­liza până la ultimul punct acest program. Facem efort pentru o judic­oara planificare a producţiei, pentru asi­gurarea unoi distribuţii juste a pro­duselor, pentru a introduce o rân­dui­ială chibzuită în viaţa economi­că «s°meni şi pentru utilizarea eât de raţională a materiilor primă, e. (xm­bustibiluluî şi sem­ifabricateloir care ne vor veni din Uniunea So­vietic». ,vor­ a ridica în mod serio* producţia noastră. Faţă de toate aceste sarcini a­­vem datoria sfântă să strârngem­­ rânduirile tuturor forţelor dama** crtitice angajat« in mare» bătăii« de refacere a ţării» să întărire c îm­­vieţuirea paşnică cu popoarele con­locuitoare, să adâncim prietenia frăţească cu popoarele vecine şi po. toate popoarele iubitoare de pseu şi libertate Astfel, păţind cu dârzenie Sna­iva­te, vom izbuti, spre binele ţârii şi al imporului. După aceea­, orchestra „Filar­monica” şi corul Radio Au exe­­cutat un program de muzică ins­trumentală şî vocală, «Icăttu­t dip ..Poema Română” de George Enescu şi bucăţi din Vasîle Po­­povici, Alexandrov, Vidu, Uti Danga, Anastasescu, Jaroff, N­. Ijungu şi prof. D. Botez, —­eub conducerea d-lor Egizio Mafisisai* şi prof. D. Botez. Membrii guvernului io frţttite ea ă. te Fetru Groza it& festivitate Cuvântarea d-lui dr. Petru Groza A luat apoi cuvântul preşedin­tele Consiliului de Miniştri, d. dr. Petru Groza, care a spus: Sunt doi ani de zile de când pen­tru prima oară în istoria ţării noa­stre a fost adus la cârmă un gu­­vern democrat prin vrerea neîn­duplecată a muncitorimii, a ţără­nimii şi a cărturarilor luminaţi. Patria noastră şi-a deschis astfel un drum nou, drumul desvoltării sale democratice. A fost o l­pta grea, un asalt vi­jelios, căruia nici gloanţele, nici combinaţii oculte ale politicienilor şi intrigant lor nu au putut să-i pună stavilă. Dar lupta grea, lup­ta pentru a scoate la Uman corabia pe vreme de furtună, a început abia cu prima zi a guvernării noa­stre. Actul de la 23 August 1944, să­vârşit de către Suveran şi de către forţele patriotice şi populare se cerea desăvârşit prin reforme de­­mocratice. Aceste reforme au puteau fi rea­lizate prin oamenii sistemului ve­­chiu cu gândire şi practici reac­ţionare, având prea puţină înţele­gere pentru massere de muncitori şi ţărani, din neţărmurita dorinţă de a exploata înainte munca lor. Noi am vocii să facem dreptate poporului muncitor, am venit să desfiinţăm urmele dezastruoase ale aventurii fasciste-Mtleriste, şter­gând din paginile ţării noastră a­­cest regim nedemn şi criminal­ REALIZĂRILE GUVERNULUI In primele zile ale guvernării noastre am readus sub jurisdicţia noastră Ardealul de Nord în între­gime, realipindu-1 Patriei Mame. Aceasta în urma încrederii şi prie­teniei pe care am câştigat-o la con­ducătorii şi la­ popoarele Uniunii Sovietice în frunte cu marele lor şef, Generalissimul Stalin, tocmai prin politica noastră de curată de­mocraţie, de pace şi convieţuire frăţească cu celelalte naţionalităţi conlocuitoare. Această alipire a fost apoi consfinţită integral prin Tra­­tateul de Face de la Paris. Suntem azi înconjuraţi numai de state prietene în frunte cu Uniu­nea Sovietică al cărei ajutor l-am simţit mereu atât pe arena Inter­naţională, cât şi atunci când am avut nevoie de materii prime» de maşini şi îndeosebi de grâne în anul întâi de secetă. Suntem nu numai buni vecini, dar buni prieteni cu bulgarii, cu iugoslavii, cu polonezii cu cehii şi cu ungurii. Toate »aceste popoare şi-au manifestat în zilele grele pe care le trăim în urma secetei» în­treaga lor prietenie, mobilizându-şi toate resursele pent.TM a­re veni în ajutor. Ajutoare ne-au venit şi din Sta­tele Unite ale Americei, din Sue­dia, din Iriamta şi din alte ţări­ Suntem recunoscători tuturor pentru gestul de caldă şi reală prie­­sme pe care Lau făcut. Am semnat şi tratatul* de pac®. Sprijinul puternic al delegaţilor sovietici, iugoslavi, cehotelvaei. ac-au adus unele uşurări fetă de grelele1 şi câteodată nedreptele «o­bligaţiuni impute ţării noastre. Ro­mânia democratică şi-a clarificat astfel situaţia juridică pe plan in­ternaţional şi ea se va afirma de *en» literate. ț» m HetM activ ti ' *•*««. SA ’«_farţui­ păcii şi colaborării între naţiuni. Osleta îi «ste deschisă spre foruri­le internaţionale chemate să pro­moveze marea operă » consolidării păcii lumii. Pu­tem anunţa cu recunoştinţă Şi satisfacţie că am obţinut im­por­­­tante uşurări din serevin­e ce de­curg din convenţia noastră de ar­mistiţiu. Deasemeniea prin acordurile în­cheiate cu Statele Unite ale Ame­­ricei de Nord, ca Elveţia, Cehoslo­­vania» etc.,­­lichidând diferende, în­ ZIUA DE 6 MARTIE SĂRBĂTORITĂ DE SLUJITORII PRIMEI NOASTRE SCENE Cuvântările d-lor Ion Fâs, ministrul Artelor şi Zaharia Steit directorul Teatrului Naţional leni, în sala Teatrului Studio, dir* Piaţa Amzei, s’a sărbătorit de către­­slujitorii primei noastre scene doi ani dela venirea la cârma Statului a guvernului prezidat de d. dr Petim Groza. Sărbătorirea s-a desfăşurat în pre­zenţa d-lui Ion Pas, ministrul arte­lor şi a d-lui Z­ah­aria Stancu, direc­torul Teatrului Naţional. Luând cuvântul, d. mi.-n istru Ion Pas şi-a exprimat bucuria de a se afla în mijlocul celor care trudesc pe ogorul artei, arătând erpol sem­nificaţia zilei de 6 Martie, care în­­seamn’â înfrângerea de către voinţa poporului a elementelor reacţionare cari îşi închipuiau că vor putea o­­pri democratizarea ţării prin fel de fel de mijloace, ca­i’e de oare mai *reprobabii€. Arătând apoi grelele sarcini ce a­­pasă asupra celor ce se bucură de încrederea masselor populare și mo­dul în care a fost trecut punctul culminant al crizei, trece la strânsa legătură ce există între democrație și cultură, asigurând pe slujilitorii primei noastre scene de toată soli­citudinea guvernului pentru artă şi slujitorii ei. D. ministru Pas­terimn’, făcând un cald apel la unire şi muncă pentru prosperitatea întregulu­i popor şi pentru ieşirea cât mai grabnică din vâltoarea greutăţilor prin caire tre­cem. A l­uat apoi cuvântul­­ Zaharia Stancu, director­ul Teatrului" Naţional". D-sa reliefează în cuvinte calde importanţa zilei de 6 Mari1*#., trecând în revistă toate sarcini­le guvernului dr. Petru Gr­oza. D-sa enumeră ma­rile lui realizări : termina­rea războ­iului, readucerea Ardealului la Pa­tria Mamă împroprietărirea fărâmi­­lor şi cu osebire obţinerea îa Con­ferinţa de la Paris a celor mai bune­­condiţii la care se putea aştepta un stat fost satelit, prezenţi că edificiul Teatrului ţional va fi reclădit din temelii, dă­­râmându-se ruinele existente, în­deamnă pe toţi la muncă şi unire Se termină, în mijlocul aplauzelor, stri gând : Trăiască 6 Martie ! S’a jucat aipoi „Ultima Oră” pisat­ regretatului Mihail Sebastian. SĂRBĂTORIREA ZN.ES el 1 MARTIE IN INTRERRINDim RilE DIN CAPITALA Implditidirea a doi ani de guvernies« ^­mocrația a fost Sărbătorită ieri ta î­n tr­ep­rind­eri­l­e din Capitală, prin m­ari meetinguri Linde oratorii sui subliniaui importanţa a­cestei când prin voinţa poporrului a fost dus îa cârma ţări­i primul guvenn­ democrat Astfel la Atelierele C.F.R. G­rîviul a vorbit d-1 Deputat Săîăgeanu şi d. căpitan Stănpuloiu din partea a«L matei. La atelierele S. T. B. am 'inat «om vântul ?n fata a peste 3000 de sfîl%j ri­^vn d-nul Radovan­ovn­ei sî F'Sfr*»a5 La Soe. Caz si Eîectricinate a vert*'? bit f\ Rt^ia Vice-Presedinte al C. G. M.-ului, iar la Trim­îmeriia Națio^ în fata muncitorilor sî „ mus^. cîtoriiior ’ipoprafl a vorbit, d-na de­putată olimpia Tcrucii și di­n par­­tea Sindicatu­liu d. Roman. Au mai avut loc meetinguri Îîi mitoarele întreprinderi : Tinografia C. F. H. Fu­lairet, P T . V. C. B., Phenix, Venus, Ta'na, Wolf, Schmidt, Ora­lex, Oanisil, Indus­tria Iutei, Fabrica de bere Bnwrrdim, Monitoru­] Oficial, Secec, Vulcan,­tandard Telefoane Uzinele Chimic« îromâne, Fabian, I.C.A It., etc., etc» Cuvântările au fost ascultate cu viu interes, me&tingfurile sfârşindu-se într'o atmosfer­â de entuziiasm, cu ho­tărârea de a depune toate sforțării* în marea bătălie a refacerii ţării. 1300 OE G&MTmE, au fost înființate de C.A.R.S. îa satele, târguriie şî pcnt;«ce lovite de secetă. In ele îşi gas«se hrana, silnic, i^OCI* OE OAMElMt bătrâsi, îpxQoi, copH, — orfani, văduve şi invalizi d» e :L Mai trebuisc ssivaţi i­astuî celor Sa suferință, încep Soni dela: © «94? echipei« C. A JR. S. vor face apel la inimile și tep&gptaa noastră.' 7ntSmpihaţi-le cu obolul vostru, — dar dim A «fi «b 6cd eufletul! v wvy vyw¥Wvvvv\ * \.www

Next