Universul - Provincie, martie 1947 (Anul 64, nr. 47-74)
1947-03-09 / nr. 54
APLICAREA PLANULUI DE MOBILIZARE AGRICOLĂ Pe măsură ce ne apropiem de momentul deschiderii campaniei agricole de primăvară, problema timpului se situează tot mai hotărât în centrul interesului şi preocupărilor obşteşti. Este şi logic, dacă ne gândim că rezolvarea problemelor pe care le scoate la suprafaţă stadiul actual al crizei, prin care trece ţara noastră, se află în măsură covârşitoare în funcţiune de asigurarea viitoarei recolte. Intr’adevăr, o bună recoltăne-ar ridica mai întâi de pe umeri sarcinele de care este legată azi spinoasa problemă a elimentării interne, pentru ca din prisosuri să putem face obiect de compensaţie şi creea disponibile valutare externe în schimbul cu străinătatea, ceea ce ar completa aprovizionarea şi înzestrarea economiei naţionale cu cele necesare şi ar contribui în acelaş timp la creşterea venitului naţional şi, prin aceasta, la ridicarea standardului general de trai O bună recoltă ar fi aportin, factor activ de stabilizare a pieţii interne, care ar conduce automat des ridicarea măsurilor restrictive, atât pentru producători şi comercianţi cât şi pentru consumatori, iar prin reactivarea afacerilor s’ar crea surse nouă pentru alimentarea şi însănătoşirea finanţelor publice. Asigurarea viitoarei recolte cuprinzând în sine cheea soluţionării acestor probleme care interesează deopotrivă bunăstarea cetăţenilor ca şi aceea a Statului, este firesc, deci, ca la transpunerea ei in fapt să participe toate forţele soiale şi economice ale ţării, aşa cum s’a hotărât prin planul de mobilizare agricolă a întregei naţiuni. Ministerul agriculturii şi Comandamentul unic pentru însămănţări fac toate pregătirile în vederea punerii în executare a acestui plan. Astfel, pe lângă instrucţiunile de ordin technic şi administrativ cuprinse în două broşuri recent tipărite, în legătură cu aplicarea planului ele mobilizare a naţiunii pentru însămânţări şi a programului legumicol pentru anul 1947, d. ministru prof. Tr. Săvulescu a anunţat Marţi, în şedinţa comisiei interministeriale de comandament unic, o serie nouă de măsuri, urmărind aceste 3 obiective esenţiale: procurarea seminţelor necesare, asigurarea carburanţilor pentru lucrările agricole de primăvară şi mobilizarea pe teren a organelor chemate să conducă şi să supravegheze executarea planului de însămânţări. Măsurile speciale prevăzute pentru colectarea cerealelor de sămânţă în regiunile deficitare, creditul nou obţinut in acest scop — de 100 miliarde lei — adăugat la cel iniţial de 98 miliarde, acordurile perfectate cu Statele Unite — sunt menite să asigure cantităţile necesare însămânţărilor prevăzute în plan pentru toate regiunile ţării. Fireşte, dacă lipsa de animale di unelte va lăsa unele goluri în suprafeţele de cultură din regiunile deficitare, ele vor trebui să se compensate prin surplus de însămânțări în regiunile excedentare, peste cele prevăzute în plan. Este cu atât mai necesar acest efort cu cât regiunile excedentare reprezintă două treimi din cele peste 7 milioane ha, prevăzute în planul însămânţărilor de primăvară faţă de treimea regiunilor deficitare, care au în dezavantajul lor nu numai lipsa de sămânţă, de animale şi maşini, dar şi slăbirea puterei de muncă, umană şi animală, din cauza subnutriţiei. Iată atâtea raţiuni şi situaţii de fapt ce stau la baza planului de mobilizare agricolă a naţiunii care — cum spunea de ministru prof. Tr. Săvulescu — nu trebue privit ca un mijloc de constrângere, ci ca unul de ajutorare a plugarilor şi de ridicare a ţării deasupra nevoilor. H. I. ii ESTE CÂTUŞI DE PUŢIN VORBA DE UN NOU RĂZBOI Declaraţiile lordului'Pakenham in Camera Lorzilor Loridra, t» (Rador). — Lordul P Pakenham, subsecretar de stat la, ministerul de război a declarat în şedinţa de Miercuri a Camerii Lorşilor că ..guvernul reafirmă punctul său de vedere că a privi cu uşurinţă un angajament luat «sie ţin prim pas făcut pe calea „ce duce la abis” răspunzând des- Ssatskiler în legătură cu sanctitatea tratatelor, poblemă iniţiată de lordul Vensittart, fost consilier diplomatic al guvernului britanic. Şi lordul Pakenham a confimgat: „Atât eu însumi, cât şi membrii guvernului şi majoritatea membrilor ai5®stei Camere suntem convinşi că nu este câtuşi de p puţin vorba că la orizont are un nou război."» Lordul Pakenham a continuat declarând că se ţine seama de faptul că trebue să existe un oarecare prilej pentru revizuirea tratatelor şi că s’ar putea ca circumstanţele schimbate să ceară modificarea tratatelor. Răspunzând sugestiei lordului Vansittart ca chestiunea poloneză să fi« supusă ONU'li’i, lordul F»kenha m a spus că , dacă s’ar pro. «seda astfel, s’ar sfărâma ONU chiar în cipă când el începe să fie util”. După ce a afirmat că guvernul nu a ţinut niciodată la dreptul de veto şi că el s*u poate decât să încerce să asigure că dreptul de veto va fi folosit,într’un spirit cât mai constructiv, lordul Pikenham a adăugat: „Nu doresc să las impresia că d. Bevin s’a dus la Moscova stăpânit de pesimism. Sunt de părere că cerul internaţional, cu toţii norii săi este astăzi cu mult mai şi o PRECIZARE LONDRA 8 (Rador). —I». Clement Attlee, primul ministru britanic, a afirmat din nou, ca răspuns la o întrebare la Camera Comunelor, că un război între Anglia şi Statele Unite sau Uniunea Soviete-lor este egal de neconceput.„ Attlee a răspuns,Da” la următoarea întrebare pusă de d. Kent Ziliacus, criticul laburist al politicei externe a guvernului: „Dacă, ţinându-sa seama de apropiata conferinţă de la Moscovă, primul ministru vrea să afirme din nou declaraţia secretarului de stat pentru afaceri străine, făcută în această Cameră la 21 februarie, după care un nou război între această ţară şi Statele Unite sau Uniunea Sovietelor este egal de neconceput, luminos decât părea posibil acum un an“. Referindu-se la tratatul anglo, france, lordul Pakenham a declarat: ..Este vorba de un tratat la legătură cu a cărui violare nu trebue să, existe semeni. Acest tratat ţie leagă realmente, complet şi de bunăvoe”. El a subliniat că încfieerea, unor tratate cu ţările foste satelite, strângerea legăturilor de prietenie ale Angliei cu America şi speranţa situării, alianţei anglo-sovietice pe o bază mai solidă sunt caracteristici din care Anglia ar putea scoate o încurajare solidă. A U LUI ATTLEE că nici o asemenea posibilitate nu există în mintea guvernului sau a altui partid şi că, ţinându-se seama de toate organizaţiile şi situaţiile, nu poate exista o politică şi nici altceva care să ducă la un conflict cu unul sau altul din aceşti mari aliaţi”. D. Zilhiacus: „De ce, dacă nu ne interesează posibilitatea unui război nici împotriva Uniunii Sovietelor, nici împotriva Statelor Unite, păstrăm încă forţele noastre la un nivel de trei ori superior celui dinainte de război şi cu mult paste capacitatea noastră economică de suportare?”. D. Attlee. ..Această întrebare trebue pusă oricărui stat care are forţe armat®”. O DECLARAŢIE A GENERALULUI MARSHALL CU PRIVIRE LA IRATAIUL DE PACE CU GERMANIA NewYork, 6 (Rador). — .JProcele de vedere ale celor patru, mari puteri cu privire îa Germantus nu sunt poate atât de deosebite cules și le închipuie pesimiştii”, — scrie New-York Herald Trimne” amintind cuvintele pro»nunţate de generalul Marshall, decreterul departamentului de stat, înainte de a pleca cu aviz“ (Orei la Moscova şi după care reau statul definitiv în legătură cu tra-iatul de pace cu Germania ar putea fără îndoială să nu fie obţinut în cursul comferinţei ee fjBcép® Luni, 25 Land crede că există un acord sub excepţia Franţei”, în ce prin ■roşie principiul unităţii ecomotogies şi politice a Germaniei, ca I d in ce priveşte sporirea producţiei industriei germane. ^New-York Herald ’Tribuni?’ aiînde că problemele fundamenteste care separă pe americani de UM şi sunt frontierele şi repatriaţii ÎS de sperat că şi de aici se va, se disc acord. ÎNTRSVEDEREA WARSHALL-«AMAMER PARIS, 6 (Rador). —■ Generalul George Marshall, secretarul departamantului de stat udrd-anAgrican care a sosit joi la ora. 11.40 la Paris, a fost primit joi după amiază de către d. Paul Ramadier, panul asfetistru al Franţei, îa preşedinţia consiliului de miniştri. AMSTERDAM, 6 (Rador). — Cei 38 membri ai delegaţiei nordamericane îa cofiferiniţa de la Moscova din Joi la ora 14 şi 15, mai fiind că în Joi la ora 14 şi 15, det fiindcă condiviile atmosfer ce S’au îmbunătăţit. ACTIVITATEA MNUI MEV»I . P bpâm tm*. MmccMk ■' UDNnhA, e..(Krde«. Ti. Hylvafe ' aiaugoi. tedai.! -ut Uipîc.-uitic r. jtge«iîtei BEU’i Alt, re-re înuctesîc ys 4. Revin iii iAiâiJud #s *» KtosjăYâ tvahsr.. e d tu îhrtin . V. B»rin a ine"Mil fă "U nz ■ di» da dinun ață Mmwî io t.-nui DMMia! ee iraAsporiS doi?i,t:r țfiriteeieă MoscsrVâ jseftteu s.-fiustra ăS/ÂsÂiuîui aiinisifllor de 9Î*0fc.. iE^a-fiie. La Bruxe’ls,'e. Rrvl- a to t vljitat de t’Ventil as’Chub', ilivsctcgÎ4 gsîter..! p litte al ministerului fe externe belgian, care a expus punctul de vedere al Belgiei cu privire la Germania adjuncţilor miniştrilor de externe la Londra, şi de d. Vos, funcţionar superior al ministerului d® externe belgian. Bruxellesul era plin de aventuri neconfirmate că Belgia negociază activ o întreagă serie de alianţe europene. Impresia obţinută în timpul scurtei noastre şederi îa Bruxelles este că d. Paul Spak, ministrul de externe al Belgiei, sondează posibilităţile unor asemenea alianţe la Londra, Bosoova şi Praga.. S’ar putea ca aceste ştiri să fie premature dar este sigur că Belgia a urmărit încheerea alianţei ango-frsîsceze cu cel mai mare interes şi s’ar jPutea ca ea să-şi revizuiaslcă poziţia în cadrul alianţei europene» Nu se ştie încă dacă d. Berhi va avea conversaţii cu oameni» de stat î polonezi când va vizita Varşovia | -es \ VARŞOVIA, 6 (Rador). — D. Bs- i vin" ninistrul de externe britanic, şi delegaţia britanică la Conferin- ta dela Moscova a celor patru mi- | niştri de externe, au sosit .Joi di- , rieaţa la Varşovia D. BÎDAULT A SOSifT LA BBRLItt BERLIN, 6 (Rador) — D. Bidault, ministrul de externe francez, a sosit in sectorul american din Berlin în cursul după amiezii de z Joi, cu trenul special cu care că- lătorește spre Moscova. D. Ridault a plecat imediat către sediul autorităților din zona fran- ceză. 8 STABILIREA NOULUI MOD DE SALIfiM Comitetul executiv al Confederaţiei generale a muncii a dat următorul comunicat. Discuţiile Intre Confede.ra{ia generală a muncii şi U. G. L E. pentru stabilirea noului mod de salarizare sunt in curs şi vor mai dura câteva zile, iar noile salarii urmează a se aplica cu începere drin. 1 Martie a. c. Comitetul executiv al C. G. M. ţinând seamă d® situaţia grea in care se află salariaţii a hotărât începerea unei acţiuni energiei pentru ca toţi salariaţi (particulari şi publici) Încadra’ în contracte colective sau statute, să primească o sumă egală cu un salariu lunar (208 ore) drept indemnizaţie specială. Pentru calculul acestei indemniiizaţii speciale se va totaliza câştigul realizat de fiecare salariat pe lunile ianuarie şi februarie 1948 şi se va împărţi la AS. Această indemnizaţie urmează a se plăti până la data de 30 Martie 1947. Comitetele Executive ale Uniunilor vor transmite de îndată sindicatelor să înceapă imediat tratative cu patronatul respectiv în vederea obţinerii acestei indemnizaţii. Comisiile locale din toată ţara vor coordona acţiunile sindicatelor din localităţile respective în vederea ducerii la bun sfârşit în termenul prevăzut a acestei acţiiuii. (Agrepres). ACŢIUNEA PLOT AJUTORAREA SOMAIEI IN BULGARIA Sofia. 8 (Agerpres). — Corespondentul agenţiei Agerpres transmite: La ministerul politicii sociale a avut loc ani o şedinţă a comitetului de acţiune pentru ajutorarea copiilor din regiunile secetoase, în cadrul căreia s’a hotărât ca acţiunea de colectare de alimente şi îmbrăcăminte să fie prelungită până la 25 Martie. După informaţiuni dele ministerul politicii sociale, până acum au fost trimise în România 30 vagoane alimente şi îmbrăcăminte, iar alte 10 sunt în curs spre această ţară. In aceste 40 vagoane sa se cuprind cantităţile de cereai® colectate pentru România şi care se află în magaziile statului, de la Rusciuk. In fruntea regiunilor, stă regiunea Vraţa, care a trimis până acum 14 vagoane. Până la sfârşitul acţiunii de ajutorare, în toată Bulgaria vor fi colectate de la populaţie aproape 100 vagoane alimente şi îmbrăcăminte pentru poporul român aflat în suferinţă. UN NOU TRANSPORT DE 30 VAGOANE Eri au sosit la punctul de frontieră Negru-Vodă un alt eşalon compus din 30 vagoane alimente şi îmbrăcăminte din partea poporului bulgar pentru populaţia românească din regiunile susecetate. Ita aurind şiei de azi aceste vagoane vor sosi în Capitală. După recepţionarea lor de către conducerea c. A. 31. S„ comitetul acestui aşezământ va proceda la repartizarea lor pe judeţe. Sunt aşteptate apoi transporturi prim ae® ss punct de graniţă. illetaam^massmasmaimusiammmmammmti i. Se începe o ofeashi leomicolă Procurarea şi distribuirea de seinţe şi rasaduri. După datele pe care ministerul agriculturii le-a centralizat, reeae că anul trecut cultura legumelor a ocupat suprafaţa de 162.976 cu o producţie aproximativă de 56.551s vagoane. Raportând această producţie în populaţia ţării de 116.388.983 suflete rezultă un consum de cap de locuitor de câte 31 kgr., anual, sau insuficienta cantitate de 88 gr. pe zi. In grava criză alimentară în care ne găsim aic, nevoia de a spori producţia de legume, constituie o problemă de stat din cele mai de aramă. De aceea, ministerul agriculurii adresează un apel tuturor cetăţenilor ţării, ca să depună toate eforturile, spre a spori suprafaţa de însămânţări cu legume. Ministerul va procura şi distribui cultivatorilor 42.15o kgr. de seminţe de leguma şi 41o.ooo kgr. arpagic, revenind numai în judeţele secetoase 315fo kgr. seminţe şi 2io.ooo kgr. arpagic. Se va acoperi şi necesarul de fasola şi mazăre de grădină, în cantitate de circa loo.ooo kgr. di® care numai în Moldova 7o.ooo kgr. Seminţele se vor distribui contra cost, afară de regiunile bântuite de secetă, unde se vor acorda gratuitatea şi reduceride So0/1 din cost. La instituţiile de stat ministerul posedă Si.227 m. p. de răsadniţe calde, cari vor fi folosite la maximum-Se vor organiza 63 centre de producţie de 17.000.OOO răsaduri timpurii produse la răsadniţele ocoalelor agricole, pe 1 milion răsaduri produse la şcoale şi pe 1 milion răsaduri produse la instituţiile I. C. H. R.-ului cari vor fi distribuite la locuitori. VINCARTOFI DIN IUGOSLAVIA ,,Institutul naţional al cooperaţiei” a fost înştiinţat, că din Iugoslavia ne vor sosi mari calintităţi de cartofi. S’am angajat 6 şlepuri cu o capacitate de 6000 tone. Imediat ce se va deschide navigaţia pe Dunăre, şlepurile vor fi dirijate la Bratislavia. Pentru restul cantităţii de circa 10.000 tone se tratează cu statul cehoslovac, spre el ne pune la dispoziţie vagoane. Cartofii încărcaţi apoi în şlepuri, vor fi descărcaţi la Buziaş. Situaţia atmosferică în Europa Londra, 6 (Rador). — Iată situaţia atmosferică din diferite regiuni europene : In URSS, viscolele care au bântuit în cursul nopţii regiunile sudvestice s’au întins către Moscova, unde joi dimineaţa s’a înregistrat o temperatură de minus 20 grade centigrade. La Paris, locuitorii au ieşit fără paltoane, plimbându-se pe bulevarde şi crezând că iarna a trecit, deoarece temperatura este plus IS grade centigrade. Moina şi ploile torenţiale ameninţă multe părţi din Franţa cu inundaţia. In Tours, pe fluviul Loire, 40 clădiri au fost evacuate, căci pe unele străzi apa a ajuns la an metru înălţime. Germania, desgheţul continuă ajuuttjic yicwuujiukB.Hi, tm: navigaţia pe Rin se poate face c excepţia sectorului Neuwied, unde s’a prăbuşit podul, în Olanda, după care Se ştie, avionul cu o parte din delegaţia americană pentru conferinţa de la Moscova a făcut a doua încercare de a sbura spre Selcin, după ce avionul se mepolase noaptea trecută, în urma a două încercări nereuşite. în Polonia au fost înregistrate 8 grade centigrade sub zero, în partea de sud, ploaie şi lapoviţă UN NOU VISCOLIN A,NOUA Londra, 8 (Rador). — Viaţa Industrială a Angliei este din nou ameninţată de vremea rea, care a costat până acum ţara sute de milioane de ore de producţie. ÎIH nou viscol neaşteptat, venit noaptea trecută, a blocat din nou şoselele şi căile ferate, făcând aproape imposibilă circulaţia din nordul in sudul Angliei. Furtuna biuntue din nou în canalul Mânecii și pare că nu a fost momă niciodată. Eri, Londra a înregistrat cea mai mare lipsă de circulaţie din ultimii 35 de ani. PREŞEDINTELE TRUMAN mn&mmMk mmm bmrcule di lume ^îrliwT&âs) 6 (Rador). — Pic^aîpâfeTeT Truman a făcut un apel poptru desfiinţarea barierelor tomericate din lume şi a atacat izolaţionismul într’un discurs ţinut la Universitatea Baylor, în drumul de înai'oiere din vizita oficială făcută in Mexico. Făcând o revistă a politicei economice externe a Statelor Unite, preşedintele a declarat că Statele Unite au ajuns o răscruce în istorie. in Truman a făcut apel la poporul Statelor Unite să sprijine stabilirea propusei organizaţii internaţionale pentru comerţ, iar la naţiunile lumii să se alăture Statelor Unite pentru desfiinţarea barierelor. De asemea!, preşedintele a făcut im apel la Congresul american să-i ajute în politica de acorduuri comerciale reciproce cu celelalte ţâri, în vederea desfiinţării tai boor şi obstacctelor din calea cortierţului monisiai. Avertizând pe cei „care caută să sape atc'4»tt politică pentru svun’ tzgii partizane şi ca să *o înapodete ia perioaj® de tarifa ridicate $i i*priâtsopism ciocomir” **■ preşedinte» le Truacau A spus: ».Fiţi atenţi. Vremurile s’au schimbat. Poziţia noastră în lume s'a, schimbat. Mentalitatea poponiîalai nostre s’a sufcîetat, laelaţionismul, după cel de al doilea război mondial, este o concesie făcută falimentului moral. Noi suntem uriaşul lumii ecomornice. Ritmul viitor al relaţiilor economice depinde de noi. Noi putem duce naţiunile la pacea economică şi putem să le cufundăm în războiul economie”. Cu privire la organizaţia Internaţională d® comerţ, ale cărei baze vor fi puse la conferinţa internaţională ce se va ţine la Geneva in ApriK©, preşedintele Truman a spus: ».Această organizaţie va aplica relaţiilor comerciale aceleaşi principii de sinceritate pe care ONU ie aplică afacerilor politic©, in loc de a păstra libertatea nelimitată de a comite acte de agresiune ,cu~ cod de purtare economică şi vor cădea de acord să trăiască in conformitate cu regulile lui. Negocierile din Geneva nu trebue să dea greş”. Preşedintele Truman a spus că mare parte din lume se îndreaptă astăzi către înregimentarea comerţului internaţional prin tarife,ot® de import şi planuri centrale fie import. ..Dacă această tendinţă nu se schimbă, guvernul Statelor finite va fi silit, mai devreme sau mai târziu, să folosească aceleaşi arme în lupta pentru pieţe şi pentru materii prime. Iată ceea ce am căutat să evităm cât mai curând de putinţă de la război încoace. Cealaltă alternativă se oferă,lumii prin Charta Organizaţiei internaţionaţi de comerţ”, . . ÎNAINTĂRI IN ARMATĂ Regele a semitei mai multe decrete de avansări în grad, a unui imortant număr de ofiţeri şi subofiţeri din cadrele active, precum şi de reintegrare în serviciul metean activ al ofiţerilor şi subofiţerilor înapoiaţi din captivitate. In zilele ce urmează, se vor întocmi decretele de avansarea unui număr de ofiţeri şi subofiţeri din cadrul disponibil Moartea ( Champetier de Ribes Baris, 6 Oftador).—Prescaix.toht.' consiliului Republicei franceze, Charopetier de Ribes, a încetat din viață joi dimineaţă la ora 4, la domiciliul său. DE BRINON CONDAMNAT LA MOARTE IParis, a (Rader). —■ De BrinoTi a iost condamnat la moarte. EI a fost cdndaBOfiat și la pedeapsa depierdcjre a demnităţii maţionale. ^ Arveres.^^ vp ii coru’iaDată SE Singura reacţiune a c&ndamnatului la rostirea sentinţei a fost declaraţia: ^Posteritatea va judeca”. . jU'r •~V FESTIVITATEA DEIA ATENEUL ROMÂN a mm mm iwm»a kimuka aaai Declaraţiile d-lui dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului Kr după amiază a avut loc la Ateneul Român în prezenţa unui public numeros alcătuit din reprezentanţi ai tuturor păturilor sociale, solemnitatea în cadrul căreia a fost sărbătorită împlinirea a doi ani dela instaurarea la conducerea ţării a guvernului Prezidat de d. dr. Petru Groza. Solemnitatea, organizată de Blocul Partidelor Democrate, Comitetul executiv al Capitalei, s-a desfăşurat în prezenţa membrilor guvernului în frunte cu d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri şi d. Gh. Tătărescu, vice-preşedintele Consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor străine, « reprezentanţilor Comisiei Aliate de Control în frunte cu d. general-colonel de tancuri I. Z. Susaikov, locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliat® de Control în România, a reprezentanţilor corpului diplomatic, a personalităţilor din viaţa politică, socială ,economică şi culturală a ţării, etc. ASISTENŢA Auluat parte d-noii : Ch. Gheorghiu-Dej, ministrul Economiei Naţionale, Teofhrarii Georgescu, ministrul Afacerilor Interne, prof. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul Justiţiei, Ştefan Voitec, ministrul Educaţiei Naţionale, general Mihail Lascăr, ministru de Războiu, Al. Alexandrini, ministrul Finanţelor, Lotar Rădaceanu, ministrul Muncii şi Asigurărilor Sociale d-na Dr. Florica Bagdasar, ministrul Sănătăţii, Gh. Vanhi, N- Profiri, ministrul Comunicaţiilor Octav Livezeanu, ministrul informaţiilor, Ion Pas, ministrul Artelor, Romulus Zătroni, ministrul Cooperaţiei, Radu Roşculeţ, ministrul Cultelor, Musail Radoveaka, preşedintele Adunării Deputaţilor, Emil Bodnăraş, subsecretar de Stat al Prezidenţiei Consiliului de Miniştri, general adjutant D. Dămăceanuu, subsecretar de Stat la Ministerul de Războiu, general C. Tomaşcu, şeful Marelui Stat Major. Din partea Comisiei Aliate de Control se aflau d-nii : colonel Eriomin, colonel Borisov, colonel Korotkov, colonel Siniac, colonel Gusev, col. Leontiev, cpt. de marină rangul I. Bruhanov, cpt. de marină rangul I. Sinkov, maior Skoda. In lojile Corpului Diplomatic se aflau d-nii : D. Jacovlev, prim consilier al Ambasadei Sovietice, reprezentând pe d. Ambasador S. A. Kavtaradze, Dane Medakovici, ambasadorul Iugoslaviei, Hudak, consilier al Legaţiei Cehoslovace, Vengerov, însărcinat cu afaceri al Poloniei, Vancev, însărcinat cu afaceri al Bulgariei, Pirovski, prim-secreter de legaţie, d-na Ganovski, d. Paunpev, ataşat de presă al Legaţiei Bulgariei, etc. Au mai fost de faţă d-nii : prof P. Constantinescu-Taşi şi Em. Tătărescu, vicepreşedinţi ai Camerei, general Victor Dombrovsky, primarul Capitalei, general Nicolau, comandantul Corpului TI Armată, general Batcu, romanifantul Comendririi Pieţii, d- Dr. Petru Groza, d-na Ana Pauker, d. Gh. Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii, Em. Angheliu, membru în Comitetul executiv al C. G. M. şi d-nii : Em. Vinea, Dr. Geamănu G. Macovescu, Gr. Preoteasa, Tr. Berberianu, secretari generali : Mihail Dragomirescu, secretarul, general al partidului naţional popular, G. Ivaşcu, direatorii Presei, D. Vâjoreanu, preşedintele Camerei de Muncă, general C. Vasiliu-Răşcanu, deputat, general Petrescu, inspector general E. C. P., prof. Eşeanu-Iaşi, etc Festivnitatea a fost deschisă de imnul Regal Roman, ascultat în picioare de întreaga asistenţă şi Marşul României Libere, executate de orchestra „Filarmonica" şi Corul Hudro sub conducerea d-lui Egizio Massini, directorul generel al Operei de Stat din Bucureşti. ch«lnfl împrumutări şi obţinând' cerealele necesare însămâaţiriior şi alimentaţii«i, avem posibilitetCAră® a ieşi din greul în care ne aflăm, uit largi perspective de echilibra,?* a_ bugetului şi prin aceasta de' pite sire spre stabilizat-®,i monedei n«fagosite de înlăturarea fluctuaţiunilor valutare şi d® stabilirea unui raport potrivit între preţuri şi salarii» intensificând producţia şi dirijând distribuir®a produselor pr> sensul ridicării nivelului de viaţă al celor ce muncesc. PROGRAMUI D1 VHYOK -Intrăm acum în al treilea an da guvernare. Avem toate premizele favorabile ca să putem privi viitorul cu bune speranţe şi încredere, atât pe plan intern, cât şi p© plan internaţional. Platforma-prograsă a Blocului partidelor Democratice este călăuza noastră, carte vie şi pină de îndrumări înţelepte. Greutăţile prin car® am trecut în aceşti doi ani nu numai că nu au slăbit, ci au oţelit forţa şi hotărârea noastră de a realiza până la ultimul punct acest program. Facem efort pentru o judicoara planificare a producţiei, pentru asigurarea unoi distribuţii juste a produselor, pentru a introduce o rânduiială chibzuită în viaţa economică «s°meni şi pentru utilizarea eât de raţională a materiilor primă, e. (xmbustibiluluî şi semifabricateloir care ne vor veni din Uniunea Sovietic». ,vor a ridica în mod serio* producţia noastră. Faţă de toate aceste sarcini avem datoria sfântă să strârngem rânduirile tuturor forţelor dama** crtitice angajat« in mare» bătăii« de refacere a ţării» să întărire c îmvieţuirea paşnică cu popoarele conlocuitoare, să adâncim prietenia frăţească cu popoarele vecine şi po. toate popoarele iubitoare de pseu şi libertate Astfel, păţind cu dârzenie Snaivate, vom izbuti, spre binele ţârii şi al imporului. După aceea, orchestra „Filarmonica” şi corul Radio Au executat un program de muzică instrumentală şî vocală, «Icăttut dip ..Poema Română” de George Enescu şi bucăţi din Vasîle Popovici, Alexandrov, Vidu, Uti Danga, Anastasescu, Jaroff, N. Ijungu şi prof. D. Botez, —eub conducerea d-lor Egizio Mafisisai* şi prof. D. Botez. Membrii guvernului io frţttite ea ă. te Fetru Groza it& festivitate Cuvântarea d-lui dr. Petru Groza A luat apoi cuvântul preşedintele Consiliului de Miniştri, d. dr. Petru Groza, care a spus: Sunt doi ani de zile de când pentru prima oară în istoria ţării noastre a fost adus la cârmă un guvern democrat prin vrerea neînduplecată a muncitorimii, a ţărănimii şi a cărturarilor luminaţi. Patria noastră şi-a deschis astfel un drum nou, drumul desvoltării sale democratice. A fost o lpta grea, un asalt vijelios, căruia nici gloanţele, nici combinaţii oculte ale politicienilor şi intrigant lor nu au putut să-i pună stavilă. Dar lupta grea, lupta pentru a scoate la Uman corabia pe vreme de furtună, a început abia cu prima zi a guvernării noastre. Actul de la 23 August 1944, săvârşit de către Suveran şi de către forţele patriotice şi populare se cerea desăvârşit prin reforme democratice. Aceste reforme au puteau fi realizate prin oamenii sistemului vechiu cu gândire şi practici reacţionare, având prea puţină înţelegere pentru massere de muncitori şi ţărani, din neţărmurita dorinţă de a exploata înainte munca lor. Noi am vocii să facem dreptate poporului muncitor, am venit să desfiinţăm urmele dezastruoase ale aventurii fasciste-Mtleriste, ştergând din paginile ţării noastră acest regim nedemn şi criminal REALIZĂRILE GUVERNULUI In primele zile ale guvernării noastre am readus sub jurisdicţia noastră Ardealul de Nord în întregime, realipindu-1 Patriei Mame. Aceasta în urma încrederii şi prieteniei pe care am câştigat-o la conducătorii şi la popoarele Uniunii Sovietice în frunte cu marele lor şef, Generalissimul Stalin, tocmai prin politica noastră de curată democraţie, de pace şi convieţuire frăţească cu celelalte naţionalităţi conlocuitoare. Această alipire a fost apoi consfinţită integral prin Tratateul de Face de la Paris. Suntem azi înconjuraţi numai de state prietene în frunte cu Uniunea Sovietică al cărei ajutor l-am simţit mereu atât pe arena Internaţională, cât şi atunci când am avut nevoie de materii prime» de maşini şi îndeosebi de grâne în anul întâi de secetă. Suntem nu numai buni vecini, dar buni prieteni cu bulgarii, cu iugoslavii, cu polonezii cu cehii şi cu ungurii. Toate »aceste popoare şi-au manifestat în zilele grele pe care le trăim în urma secetei» întreaga lor prietenie, mobilizându-şi toate resursele pent.TM are veni în ajutor. Ajutoare ne-au venit şi din Statele Unite ale Americei, din Suedia, din Iriamta şi din alte ţări Suntem recunoscători tuturor pentru gestul de caldă şi reală priesme pe care Lau făcut. Am semnat şi tratatul* de pac®. Sprijinul puternic al delegaţilor sovietici, iugoslavi, cehotelvaei. ac-au adus unele uşurări fetă de grelele1 şi câteodată nedreptele «obligaţiuni impute ţării noastre. România democratică şi-a clarificat astfel situaţia juridică pe plan internaţional şi ea se va afirma de *en» literate. ț» m HetM activ ti ' *•*««. SA ’«_farţui păcii şi colaborării între naţiuni. Osleta îi «ste deschisă spre forurile internaţionale chemate să promoveze marea operă » consolidării păcii lumii. Putem anunţa cu recunoştinţă Şi satisfacţie că am obţinut importante uşurări din serevine ce decurg din convenţia noastră de armistiţiu. Deasemeniea prin acordurile încheiate cu Statele Unite ale Americei de Nord, ca Elveţia, Cehoslovania» etc.,lichidând diferende, în ZIUA DE 6 MARTIE SĂRBĂTORITĂ DE SLUJITORII PRIMEI NOASTRE SCENE Cuvântările d-lor Ion Fâs, ministrul Artelor şi Zaharia Steit directorul Teatrului Naţional leni, în sala Teatrului Studio, dir* Piaţa Amzei, s’a sărbătorit de cătreslujitorii primei noastre scene doi ani dela venirea la cârma Statului a guvernului prezidat de d. dr Petim Groza. Sărbătorirea s-a desfăşurat în prezenţa d-lui Ion Pas, ministrul artelor şi a d-lui Zaharia Stancu, directorul Teatrului Naţional. Luând cuvântul, d. mi.-n istru Ion Pas şi-a exprimat bucuria de a se afla în mijlocul celor care trudesc pe ogorul artei, arătând erpol semnificaţia zilei de 6 Martie, care înseamn’â înfrângerea de către voinţa poporului a elementelor reacţionare cari îşi închipuiau că vor putea opri democratizarea ţării prin fel de fel de mijloace, cai’e de oare mai *reprobabii€. Arătând apoi grelele sarcini ce apasă asupra celor ce se bucură de încrederea masselor populare și modul în care a fost trecut punctul culminant al crizei, trece la strânsa legătură ce există între democrație și cultură, asigurând pe slujilitorii primei noastre scene de toată solicitudinea guvernului pentru artă şi slujitorii ei. D. ministru Pasterimn’, făcând un cald apel la unire şi muncă pentru prosperitatea întregului popor şi pentru ieşirea cât mai grabnică din vâltoarea greutăţilor prin caire trecem. A luat apoi cuvântul Zaharia Stancu, directorul Teatrului" Naţional". D-sa reliefează în cuvinte calde importanţa zilei de 6 Mari1*#., trecând în revistă toate sarcinile guvernului dr. Petru Groza. D-sa enumeră marile lui realizări : terminarea războiului, readucerea Ardealului la Patria Mamă împroprietărirea fărâmilor şi cu osebire obţinerea îa Conferinţa de la Paris a celor mai bunecondiţii la care se putea aştepta un stat fost satelit, prezenţi că edificiul Teatrului ţional va fi reclădit din temelii, dărâmându-se ruinele existente, îndeamnă pe toţi la muncă şi unire Se termină, în mijlocul aplauzelor, stri gând : Trăiască 6 Martie ! S’a jucat aipoi „Ultima Oră” pisat regretatului Mihail Sebastian. SĂRBĂTORIREA ZN.ES el 1 MARTIE IN INTRERRINDim RilE DIN CAPITALA Implditidirea a doi ani de guvernies« ^mocrația a fost Sărbătorită ieri ta în treprinderile din Capitală, prin mari meetinguri Linde oratorii sui subliniaui importanţa acestei când prin voinţa poporrului a fost dus îa cârma ţării primul guvenn democrat Astfel la Atelierele C.F.R. Grîviul a vorbit d-1 Deputat Săîăgeanu şi d. căpitan Stănpuloiu din partea a«L matei. La atelierele S. T. B. am 'inat «om vântul ?n fata a peste 3000 de sfîl%j ri^vn d-nul Radovanovnei sî F'Sfr*»a5 La Soe. Caz si Eîectricinate a vert*'? bit f\ Rt^ia Vice-Presedinte al C. G. M.-ului, iar la Trimîmeriia Națio^ în fata muncitorilor sî „ mus^. cîtoriiior ’ipoprafl a vorbit, d-na deputată olimpia Tcrucii și din partea Sindicatuliu d. Roman. Au mai avut loc meetinguri Îîi mitoarele întreprinderi : Tinografia C. F. H. Fulairet, P T . V. C. B., Phenix, Venus, Ta'na, Wolf, Schmidt, Oralex, Oanisil, Industria Iutei, Fabrica de bere Bnwrrdim, Monitoru] Oficial, Secec, Vulcan,tandard Telefoane Uzinele Chimic« îromâne, Fabian, I.C.A It., etc., etc» Cuvântările au fost ascultate cu viu interes, me&tingfurile sfârşindu-se într'o atmosferâ de entuziiasm, cu hotărârea de a depune toate sforțării* în marea bătălie a refacerii ţării. 1300 OE G&MTmE, au fost înființate de C.A.R.S. îa satele, târguriie şî pcnt;«ce lovite de secetă. In ele îşi gas«se hrana, silnic, i^OCI* OE OAMElMt bătrâsi, îpxQoi, copH, — orfani, văduve şi invalizi d» e :L Mai trebuisc ssivaţi iastuî celor Sa suferință, încep Soni dela: © «94? echipei« C. A JR. S. vor face apel la inimile și tep&gptaa noastră.' 7ntSmpihaţi-le cu obolul vostru, — dar dim A «fi «b 6cd eufletul! v wvy vyw¥Wvvvv\ * \.www