Universul - Provincie, martie 1947 (Anul 64, nr. 47-74)
1947-03-02 / nr. 48
„TRANSPORTUL“ FACTOR DE PROGRES SI CfflVZME Starea actuală a drumurilor nationale ’ R . .„aţă mi s’a verificat modfsiabil conţinutul dictonului: „Marfa care nu se poate transporta, nu are aicio valoare”, ca în ultimii ani în ţara noastră. Ne-aducem aiminta, cum car- tofii, ceapa, merele, etc. degerau sau putrezeau în regiunile excexidentare, îi timp ce o parte a populaţiei din regiunile deficitare îndura lipsa aceator produse, din cauza transporturilor insuficiente. Şi când zicem „transporturi”, ne referim la toata posibilităţile de a deplasa o marfă dintr’un loc infir’altul. Pentru că, dacă la fxacţiunea animală deps şosele şi corabia cu pânze, secolul al XXX-lea a adăugat locomotiva de căi ferate şi vaporul cu aburi, secolul ce ibrăim a dat amploare auto-vehisulului şi avionului. Atât de adevărate şi banale samt precizările de mai sus, cât sunt şi axiomele că civilizaţia se anăsoară nu numai cu cantitateade săpun consumată de fiecare locuitor, ci şi cu numărul de tone foarfă transportată, sau cu hărţilla indicatoare ale reţelelor de şosele, căi ferate, drumuri navigabile, etc. Mai ales, înultimul timp. Căile iterate au rămas un mijloc de transport pentru distanţe mari şi produse de mare greutate, ca şi transporturile pe apă, avionul pentru distanţe mari şi transporturi uşoare, (călători, mesagerie, corespondenţă, etc.), iar şoselele pentru distanţa mari şi mijlocii. S’a constatat că într’o ţară cuşosele modernizate, transportul automobil se impune ca fiind mai economic, decat cei pe calea ferată, mai ales până la distanţe de 150—180 km, iar pentru unele produse alimentare uşor alterabile (peştele, laptele, fructele, etc.) acest transport este preferabil chiar până la distanţa de 250 km. Iată de ce, o reţe bogată de drumuri bine întreţinute — paralel cu o raţionalizare a exploatării căilor ferate — contribue la propăşirea economică şi culturală, evidenţiind progresul poporului în ţara unde conducătorii ei s’aui preocupat permanent de posibilităţile de schimb a mărfurilor prin transporturi cât mai variate, rapide şi modernizate. Dacă drumul de fer s’a bucurat în ultimii ani dinaivea războiului de o atenţie deosebită, în schimb şoselele au rămas într’o stare de inferioritate, foarte păgubitoare pentru economia ţării. Adăugând şi degradările suferite de pe urma şi din cauza răsboiului, precum şi timidele încercări de noui construcţii şi refacere, ne dăm seama de trista realitate a stărilor de lucruri actuale. Reţeaua drumurilor naţionale în lungime de numai 12.175 km. are abia 1750 km. în stare definitivă adică abia 14 la sută modernizată. Restul se găseşte în stare mediocră sau rea de circulaţie, cu excepţia a vre-o 3000 km. de şosele împietruite, aflate în bună stare. Eforturile, pe care direcţia generală a drumurilor le-a făcut, în ultimii ani, sunt lăudabile, însă fondurile puse la dispoziţie au fost insuficiente, iar grevulaţile de execuţie foarte mari, din cauza lipsei mijloacelor de transport, în special. Este cazul să precizăm că, totuşi dacă s-a făcut ceva, această se datoreşte bunei gospodăriri a mijloacelor proprii de exploatare a materialelor de oale, pe care direcţia generală a drumurilor le are în diferite regiuni pentru piatra de bună calitate: în Dobrogea, la Turcoaia, Greci şi Măcin; în Ardeal, la Vârfurile şi Şoim, cu o producţie anuală de 1000 vag. Această fabrică ruu mai funcţionează însă de 4—5 luni, din cauza lipsei de combustibil, cu toate stăruinţele depuse de ministerul lucrărilor publice la ministerul aprovizonării, deşi altor fabrici de ciment particulare, li s’au repartizat combustibilul necesar. Cu aceste mijloace reduse şi cu fondurile restrânse puse la dispoziţia direcţiei generale a drumurilor s’a reuşit să se continue în mică măsură opera de modernizare a unor şosele, să se repare şi refacă din nou unele poduri distruse de război şi să se redea circulaţiei — în anul expirat — mai multe reţele importante de drumuri şi să se stăruiască pentru o mai bună întreţinere a şoselelor practicabile. Aceasta însă nu este îndeajuns. De aceea, ministerul lucrărilor publie este hotărît să sprijine cu toată autoritatea programul de refacare a drumurilor naţionale, întocmit de direcţia generală tutelară C. FULGA UN COMUNICAT AL CASEI ALBE ASUPRA CHESTIUNII PALESTINEI · 'Washington, 27 (Radar). — ’Un »KtMmicat dat imbUcităţii de Casa Albi. Miercuri sear«, caracterizează drept ,foarte nefericite şi inducând în eroare” implicaţiile desftotori'or ca privir® la Palestina ce a fos avut loc Marţi în Camera Co- Bagnelor în sensul că interesai Statelor Unite în c© priveşte Palestina , cedenisarea, evreilor a colo este anctivat «a o politică partizană şi Bătăii. Şi oamanieamieesitransă astfel: JCntersta Statelor Unite faţă de ifalestin» s’a manifestat de multă veme şi are un caracter perma- nent. Este vorba de un interes adânc şi durabil împărtăşit de poparul nostru, indiferent de «credinţa a» politică. Declaraţia preşedintelui din 4 octombrie 1946, la care s’a făcut »furie in cursul desbaterilor, a reafirmat numai atitudinea faţă de Palestina şi imigraţia evreească în Palestina pe care guvernul State- Bor Unite a exprimat-o în mod pn- Mic încă din vara lui 1945. Această atitudine a fost bazată şi se bazează pe dorinţa preşedintelui de a se ajunge la o soluţie justă a problemei Palestinei. Poziţia noastră în această piritesă a fost comunicată guvernului fcritante de preşedante in scrisoo- J **» ra către primul ministru Attlee din 31 August 1945, care a fsfft dată publicităţii de^ preşedinte la 13 Noiembrie 1945 când e! a anunţat înfiinţarea unei comisii mixte anglenordamericane de anchetă. Reglementarea din 4 Octombrie 1946 a repetat poziţiile guvemnului »astru care de altfel era întru EBtliJ flVtiUKrilltJi. tKirfipinovi j^or^te^srtegoderite ©a priviri» la j Comunicatul nu menţionează nu- I mele d-lui Bevin şi nu a fost dat I PROocuap.i v, H „ţi© «acut», de preşedintei© Tmwn. ci ca. im comunicat de presa obisnuitul Casei Albe. 1 POLITICA EXTERNĂ A FRANŢEI EXPUSĂ DE D. RAMADIER Paria, 27 (Rador). — B. Ramadier, primul ministru francez, primind pe ziarişti ca in fiecare joi, a discutat probleme actuale atât externe, cât şi interne. Examinând chestiunea politicei externe, preşedintele de consiliu a declarat că poziţia Franţei poate furniza cel puţin baze solide de apropiere a punctelor de ventere „pentru negocierile de la Moscova”. D. Ramadier a adăugat că Franţa se va strădui să creeze la Moscova un „climat de înţelegere între naţiuni”. După aceea, preşedintele de consiliu a subtiiat că Pe când au foc negocieri franco-britanice, duse cu succes, la Moscova continuă conversaţii tinzând să prefereeze acordurile din 1942. „Pot spera —■ a adăugat primul ministru — că întri un viitor foarte apropiat, negocierile Vor duce la tratat« comportând pentru fiecare din cele trei ţări — Franţa, Anglia, U.R.S.S. — obligaţii concordante şi de valoare comparabilă. D. Ramadier a mai ţinut să sublinieze importanţa punerii din nou în vigoare a tratatului dintre Franţa şi Cehoslovacia, ca şi declaraţiile făcute la Varşovia şi Paris pentru încheerea unui acord franco-ilonez. ACŢIUNEA BRITANICĂ DE AJUTORARE A ROMÂNIEI Coiuwinţa 4 prediană de tmmdak Londra Londra, 27 (Rador). — Correspondentul Agenţiei „Rador“ transmite , la vederea alcătuirii unui comitet la care vor participa persoane reprezentative ale luării britanice şi care se va ocupa cu strângerea de fonduri, alimente şi îmbrăcăminte, centralizând toate iniţiatifrele şi ofertele de ajutor pentru România, d. ambasador Richard Franasovici a ţinut Marţi seara o conferinţă de presă, In cursul căreia a expus ■ituaţia alimentară tragică în aauo se află România în genegnai şi Moldova în special. El a accentuat că nevoia de ajutor este extrem de urgentă, anai ales pentru copiii care vor de foame. La această conferinţă de presă au participat peste o Sută de ziarişti reprezentând presa britsasică, presa străină şi agenţiile de presă. laATARÜE ZlARUim „TIMES" Londra, 27 (Rador). — Ziarul „Times“ relatează în numărul său de Miercuri conferinţa de presă ţinută Marţi de d. ambasador Franasovici. Ei dă cifre comparative asupra recoltelor din trecut şi asupra recoltei din 1946, recoltă care a fost subnormală şi care a fost cauza foametei actuale din România. A ÎNCEPUT COLECTAREA DE FONDURI Londra, 27 (Radar). — Colectarea de fonduri pentru ajutorarea răgiunitor bântuite de secetă din România » și început Menbrii cblsției române din Londra şi-a« şi vărsat «ontribu“ţiile. iCampmateie de ski ala armatei dela Sinaia Homé, 1 Martie* in prezența M. S* Regelui Mîfaai 1 și membrilor uTivhrmiliiî art» Ine împărțirea premiilor Krptásnasia aceasta. între 3S Te- JBuerie și 1 Martie au lob te Sinais, ! (VSmplanateie de sky afe Armate’. (Ca «roi '«ganizate de Inspectoratul general al armatei pentru educaţie, faaoutsvrile se desfăşoară sub Znialgri Jfetkgte' ri U. S. xtegoivL jgsgCS concursul eat® a avut loc în jodrul Corpnav de M'.mte, Inspecdo«tta general ai armat»! pentru Bctu.. snftic organScănd ac^e- ^roiaipsust, ^ pe întreaga armată, ... psxupectîvele iapgî ridicârii’ valoricor !iartive de toate unităţile oştiri. In. ziua de 1 Marte ere loc ultima probă şi cea mal grea de patrule şi festivitate,, înpărţirii prem tungara se va face !n prezenţa M. S. Regelui Mihalî, a «Sfoâ Prim Ministru Dr. Petru ’n .r, a membrilor guvr.’-mu- Jut reprezsrittmular Comisdilor altat* d# OcoafsA .. .'rirtiflF miteit. PLANUL PENTRU PACEA LUMII AI PARTIDELOR COMUNISTE DIN IMPERIUL BRITANIC celor comuniste din Imperiul Britanic ce s’a deschis la Londra Miercuri. El a fost supus congresului de d. R. Fahne Dutt, vice-președinteis partidului comunist britanic. Cele cinci puncte ale planului sunt următoarele: 1) Renunţarea la blocul singlonondamerican ; 2) Aducerea la Îndeplinire a tratatului anglo-sovietic; II) Retragerea trupelor din toate ţările, cu excepţia statelor foste înamice; 4) Renunţarea pe politica de dominaţie imperialistă şi 5) Cooperarea economica interna- toloatală. D. Palme Bull a declarat: „Linia reacţionară antisovietică urmărită in anumite cercuri militare şi diplomatice este coteria in Orientul Mijlociu unde o puternică concentrare de trupe urmăreşte nu numai să facă faţă tulburarilor locale, dar şi să tranforme ţării», din Orientul Mijlociu într’o bază reacţionară contra Uniunii Sovietelor. In nordul Indiei desăpirea, regiunii Gilgît din Ksemir, ce se află dealungul graniţei cu Uniunea Sovietelor, şi transformărea ei într’o regiune militari britanică specială ilustrează această linie generală”, Referindisse 1* „instrucţiunile trimise de ministrul britanic al aerului din Londra comandantului aerian din India în Iunie 1946 în aestsal de a se face pregătiri pentru a se adăposti şi pune în funcţiune în India în răgaz de două luni o forţă aeriană strategică’’, A Palm Dutt a spus: „Se poate foarte bine pune întrebarea perici Cfi, guvernul laburist britanic este atât de interesat să asigure utilizarea de pe bazele din India a şase escadrile de srcoane de bombardament cu rază mare de acţiune Srt 1950”. După şedinţă, d. Palme Dutt a declarat următoarele unui reprezentant al agenţiei „Reuter”: „Desbatere din şedinţa de astăzi au aruncat o homină foarte vie “ asupra planurilor strategice urmă- >rite In clipa de faţă în multe părţi din Imeriul britanic. Aceste ple - nuriunt In legătură cu tendinţele reacţionare aatteovietici «ie unei anumite părţi din poli . diploma- j tică şi militară » hL. Jlui Anglo-I «amtenzenicaa.’. 1 Londra, 27 (Radior). — Dună» cum anunţă agenţia „Reuter”,gss. nul de 5 puncte pentru pacea ţt-şrii s’a situat in centrul desbaterilor din prima, zi a comgrestalui wrti- a D. S. I. Kavianidze, ambasadorul UR.S.S. în România şi membrii Ambasadei, aduc mulţumirile lor tuturor persoanelor şi organizaţiilor ce le-au trimis felicitările lor, cu ocazia sărbătorirei, la 23 Februarie a. c., a Celei de a 29-a aniversări a Armatei Sovietice. ~r. D. general-colonel al armatelor de tancuri. Z. Susaikov, locţiitorul preşedintelui Comisiei Aliate de Control din România şi membrii Comisiei Aliate de Control, aduc mulţumirile lor tuturor persoanelor şi organizaţiilor ce le-au trimis felicitările lor, cu ocazia sărbătorirei, la 23 Februarie p.' Ci. a celei de a 29-a aniversări a Armatei Sovietice. Prelungirea temneului pentru depunerea cererilor de transferare Ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoştinţă că iarmânul pentru depunerea cererilor de transferare a fost prelungit până la 10 Martie 1947 inclusiv. Profesorii care au cerut transferarea şi anul trecut nu sunt obligaţi să-şi întocmească un nou dosar,ci vor arăţi în cerere numai că dosarul se află la transferări!« din anul trecut depunând numai elemeru-s de nouăle «»re le au după ce au depus dosarul din anul trecut (procese-verbale de Inspecţii, case, interese, etc.). Cei care sunt nemulţumiţi cu notările dela transferările din anul trecut, var cer® revizuirea situaţiei. Dosare, în conformitate cu dispoziţiile legii, vor depune numai profesorii care n’au cerut transferarea sau încadrarea în anul 1946. Ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoştinţă că examenul de capacitate pentru profesorii secundari, la specialitatea igienă (băieţi şi fete) va începe la 15 August 1947, iar la specialitatea limba latină (băieţi şi fete) în ziua de 26 August 1947. LECŢIA INAUGURALĂ A DUJ. PROF. LUCREŢIU PĂTRĂŞCAN LA FACUITATEA DE DREPT Miercuri după amiază, în aina facultăţii de drept, în prezenţa a peste )5oo Ardenţi şi a unui numeros public compus din profesori universitari, magieraţi etc., » profesor Lucreţiu Păterăşcanu şi-a deschis cursul de economie politică teoretică. Au asistat şi d-nii: Ştefan Voitec ministrul educaţiei naţionial. profesor Al. Rosetti, rectorul UniversităţiilLui Bucureşti şi M-Ton Niculescu, subsecretar de stat la educaţia naţională. Prezentarea a fost făcută 4® d. decan C. Stoianovici. D. profesor Lucreţiu Pătrăşcanu şi-a desvoltat tecţia inaugurală, analizând diferite« curente şi şcol economice şi luând poziţia criticii împotriva proesreării de invadare în economia politică a psiholo ate şi matematicilor. D-sa a expus apoi conţiutul cursului pe care urmează să-l facă, precizând totodată şi atitudinea sa teoretică faţă de obiectul economiei pontice. In incheere, d-sa a ţinut să in* «iste în mod deosebit asupra însemnătăţii muncii pe tărâm teoretic, îndrumând «stimei stuhîeatimeia ps drumul adevăratei cercotari şi creaţii ştiinţii!..ce. . După înoheer®a lecţiunii, studen■âtmea şi restul asistenţei au ţinut, prin puternice şi îndelungate apleuze, să sublinieze importanţa evenimentului universitar, pe care l-a reprezentat lecţia inaugurală a d-lui profesor Lucreţiu Pătrăşcanu. DISTRIBUIREA RAŢIILOR DE ZAHAR PE 3 LUNI De la 1 Martie va Îiieri pe distribuirea asiguăruru în Capitală câte 25© gr. de persoană lunar. S© vor distribui raţiile pe liunile Februarie, Martie şi Aprilie. Subsecrtariatul de stat al aprovizionării a asiguraii cantităţile Atcesada şi a trimis Justinei unS asupra operațiilor de distribuire, care surd aceleași ca și în trecut. Prevenirea şi inlăturarea pericoluîui «inundaţiilor Măsurile ministerului agriculturii Minietelui1 agricultuirii, îngrijo- peairix comstatarea creşterii operet de posibilitatea brasadarli ter lor; pacasoîidarea pinnetelor »me*renuritor — în special din regim- ninţate; CamercO« agricnte vor nea inundabilă a Dunării — a aproviziona cu carburanţi staţiile «uaj unele măsuri pentru pr.Sn ; de pompare; se vor organiza C“ Râanpânarea. acestui pericol. Astfelt chipe de ajutor cu uneltele necese viiţ- Institui paze perenatsesri» sare unor asemene» Împrejurări. I mbasada SOVIETICA'O EXPUNERE A D-LUI REVÍN si t«*# mii pe «TM *«■* ! asupra TRATATELOR DE PACE PENTRU FELICITĂRI Londra, 27 (Ra^or). — D. Ernest Revin, ministrul de externe, deschizând desbaterile de politică externă, Joi după amiază in Camera Comunelor, a spus cu privire la tratatele de pace: „Poate că cea mai bună trăsătură a tratate:«!' este că în caşul Ungariei, Bulgariei, României, Finlandei şi Italiei, ele reprezintă sfârşitul stării tehnice de război. Când aste tratate vor fi ratificate şi eu mă aştept ca ele să fie ratificate în curând, situaţia normală va fi lăsată să revină în aceste ţări şi relaţiile vor fi libere să se desvolte pe o bază mult mai raţională. Intre timp, am făcut ce am putut pentru a desvolta relaţiile noastre cu aceste ţări. Am recunoscut guvernele Italiei, României Ungariei şi Finlandei, acum câteva luni şi la 11 Februarie am recunoscut guvernul bulgar. Scopul nostru insă, când ne-am ocupat de această chestiune, nu a fost să împovărăm statele foste inamice cu sume a£a de mari pentru reparaţii Încât să te împiedice o redresare economică. Di ce priveşte Italia, am stabilit un moratoriu pe doi ani menit să-i dea răgaz să se ridice pe picioare. Am acceptat ca să se ia pentru reparaţii atât din producţia curentă, cât şi din echipamentul de război, pe baza că Uniunea Sovietică va furniza materii prime ce vor fi prelucrate de italieni. Cu alte cuvinte, orice măsură pe care am putut să o luăm pentru a încerca să le împiedicăm redresarea economică, am luat-o. Următoarea mare dificultate căreia a trebuit să-i facem faţă a fost una geografică Cea mai mare dificultate s’a ivit in ce priveşte Triestul. Aceasta a fost acum rezolvată. Ratificarea acestor tratate ne va da şi prilejul să retragem şi trupei noastre cari în casai Veneţiei duliei reprezintă un total de 45.000 oameni, şi în felul aceste ne va. verîndite să continuăm procesul sistematic de a elibera oameni de obligaţiile de ocupaţie pentru opera productivă unde sunt atât de stăruitori necesari acestei ţări”. D. Revin a continuat: „In ce priveşte statele satelite ale Germaniei, poziţia lor date izbucnirea războiului a fost cât se poate de nedorit. TVsigur sateliţii din Balcani nu au avtut altă alegere decât să cedeze in faţa presiunii germane. In ce priveşte Italia, nu cred că prin nici Un efort de imaginaţie s’ar putea spune că a fost vreodată vreun entuziasm pentru războiul alături de Germania din partea italienilor. REPARAJIU constat că a fost o gravă preocupare în Cameră cu privire la un aspect important al tratatelor, şi anume la reparaţii. Politica reparaţiilor după războiul 1914—1918 este bine cunoscută. Dar după acest război trebuia să se ţină seama de simţămintele ţărilor ce fuseseră invadate. In ce priveşte cererile Rusiei, Iugoslaviei, Greciei şi Abisiniei în special pentru reparaţii din partea Italiei, a trebuit să ţinem seama de suferinţele acestor ţâri. Devastarea pricinuită de invazia în interiorul Rusiei, de forţe italiene, române şi maghiare este aproape prea groaznică pentru a fi crezută.. Menţionez acest lucru pentru că din fericire nu au fost invadaţi, cui toate că am fost bombardaţi din văzduh. Dar, noi nu am suferit în aceiaşi măsură distrugerea totală pe care au suferit-o unele din aceste ţări. Mii de oraşe şi sate şi mari între printeri au fost distruse şi întrucât armatele sateliţilor s£ ale Italiei au ajutat pe germani, putem înţelege destul de bine simţămintele Uniunii Sovietice în această privinţă Ocuparea Greciei întâi de Italia şi apoi de germani, a pricinit mari distrugeri şâuproase a ruinat ţara. De asemene®, pierderie Şî stricăciunile pricinuite Iugoslaviei au fost pe o scară înspăimântătoare. CHESTIUNEA DUNAIHS O altă chestii sae rare s, produs preocupări considerabile a fost aceea a Dunării. Ai. dorit ca ea să rămână deschisă pentru toate statele, pe picior de egalitate. S’a vorbit destul dit mult despre faptul că Europa ar îi împărţită în două. Poate că nu este nimic în tratate care să devă un răspuns mai bun la aceasta decât reglementarea Dunării. Va avea loc o conferinţă în interval de şase luni după ratificarea rectstelor, la care statele riverane, precum şi cele patru mari puteri vor fi reprezentate pentru a discuta menţinerea înaărctoăwikw, libertatea navigaţiei, comerţul, etc., chestiuni cari cu toate sper că vor fi cuprinse la noua convenţie. TRATATift. CU AUsmU Ca rezultat si întrevederii din New Yorkna hotărît să ne ocupăm de tratatul tt. Austria în viitoarea noastră sesiune şi între timp, adjuncţii au lucrat la el şi va fi prezentat la Moscova. Şi aci ţinem mult să timperim această chestiune Şi in mod special se va da posibilitate ca să fie retrase toate trupele din bazinul dunărean. Lucrările şi discuţiile ce au urmat după declaraţia făcută la Moscova, este care cele trei puteri ce au luat parte şi ele au arătat că ele doresc să vadă restablită o Austrie liberă independentă şi de la această atitudine nici nu ne-am abătut. PROBLEMA VERMMm Clarificare® tratatelor cu ţările pe care le-am menţionat ne mai lasă sarcina principală ce trebue atacată: cea cu privire la Germania şi Japonia. Comisia de control aliată din Berlin a întocmit un document foarte voluminos şi numeroşi factori au fost daţi la iveală cari vor arăta limpede ce arrest sarcină va fi aceea de a ne ocupa de o ţară la Germania, ce a fost devastată de război.” I. Revin a arătat că ne se poate permite ca 60 milioane de oameni să formez« o regiune deprimată in rtmma Rureprt ttpWuna.. te»«* s’ar permite acest lucru şi nu s’ar realiza un nivel de trai rezonabil, s’ar pute» ca accesata să ducă la „ prăbuşire» nivelului de trai al altor ţări, şi, «eeace e mai rău, ar putea împiedica redresarea a numeroase alte ţări. ..Pe de altă parte, trebue să ne îngrijim de securitatea Europei şi , nu sunt sigur încă, chiar după două războaie şi două înfrângeri, dacă germanii recunosc cu adevărat efectele înfrângerii şi stupiditatea războiului ca argument politic.” El este preocupat — a arătat d. Revin — de pericolul ca marila puteri să continue diferendele lor şi, ca urmare a acestor diferende, să se ajungă le restaurarea vechii Germanii. „Aceste este motivul pentru care nu vreau să ţin seama de ceea ce se spune cu privi»e la slăbiciunea noastră. Observăm că *« petre© foarte multe lucruri in Germania, chiar acum care ne face să exercităm toată’ atenţia pentru a împiedica reînvierea nazismului. O evidenţă a acestui lucru s’a produs în cursul săptămânii trecute”. Este important, a spus el, să se ajungă la un acord între cele patru mari puteri cu privire la baza economică a Germaniei. Stabilirea nui mod decent de existenţă, încercarea de a organiza un fel de viaţă democrată în Germania şi asigurarea că Germania nu va mai periclita securitatea Europei, sunt scopurile urmărite de guvernul britanic. Problema a fost examinată din punctul de vedere al unei Germanii federate. Guvernul a adoptat părerea că probabil cel mai bun mod de a ajunge la o Germanie democratică est® ca ea să fi® descentralizată, puterile revenind provinciilor și numai anumite puteri, ce ar urma să fie stabilite, să fi© delegate guvernului central. Sunt alţii cari socotesc că o Germanie foarte centralizată ar putea, fi mai bine controlată şi ar fi mai puţin, periculoasă „Am mari îndoeli în, această privinţă”. Există un pa- triotism provincial tradiţional in, Germania şi a existat întotdeauna rezistenţă faţă de Germania centralizată. Totul va trebui să fie stabilit la Moscova şi el nu poate decât să. spere că va exista bunăvoinţă şi înţelegere în încercarea, de a se găsi sofluţa cea mai potrivită. fEVENDICARE DE TERITORII GERMANE Există o problemă pe care va trebui să o examinăm urgent şi aceaste este chestiunea frontierelor revendicărilor de teritoriu din Germaala de către ceilalţi aliaţi. Francezi au revendicat Sarreai îi guvernul britanic nu a ridicat obiecţii. Am făcut însă rezerve în ce priveşte teritoriul propriu zis c® artmează a fi dat. Frontiera răsăriteană a itermaniei va ridica deasemenii proibleme foarte controversate. O parte mare din această regiune a fost transferată pentru a fi administrată de Polonia, care cere acum ca frontiera existentă să fie menţinută. Alte revendicări teritoriale au fost făcute de Cehoslovacia, Olanda Belgia şi Luxembourg”. Anglia a continuat ministrul de externe — nu poate accepta să adăpostească alte transferări de populaţie, dat fiind obligaţiile financiare pe care aceste transferări le-au impus actualmente zonei britanica. SCHMBUL DE SCRISORI CU GENSRAUSSIMUI. SVmu* Trecem la schimbul de scrisori «n generalisimul Stalin, D. Bevin s’a referit la ,mica neînţelegere cu privire la o frază din cuvântarea mea la radio”. El a regretat faptul că chestrimea a fost luată în discuţie prin FRAVBA şi nu pe căile diplomatice şi a adăugat: „Barca a fost limpezită acum”. Tratatel anglo-age urmează a fi revizuit. „Suntem de acord că trebue să înlăturăm prevederile depăşite din tratat, care a fost făcut înainte de înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite. El a arătat că generalisimul Stalim a notificat guvernului punctele din tratat pe care le socoteşte depăşite şi guvernul britanic va prezenta în curând propunerile sale guvernului sovietic. „Intre timp sunt extrem de fericit că s’a manifestat dorinţa de a se preluns’ tratatul şi de a se spori relaţiile cordiale dintre cele două ţări als noastre”. REtAflILE CU CELEiAiTE U TARf m «». Bevin *», referit la recenta vtef*,! ;ta la Londra a d-lui Blum si la dUteT cutiile foarte satisfăcătoare ce «*’•& ■avut loc. El a arătat că negocierile^ In vederea Incheerii tratatului de a ft lianţă angiosfrancez s’au desfăşurat;* !*" cursul ultimelor săptămâni şi „ah făcut un foarte satisfăcător progres, ;« ^ sP®r ci negocierile vor fi Încheiate cu succes într’un tUtoP^ ^foarte apropiat. W \ i.„.s’a comunicat statelor Unite şi vM niunii Sovietice intenţia această de 0 negocia un tratat şî guvernele Do«A Srte”“ f'ls£ aepUo todorA. D. B®vin a fcontinuat: ,,Guvernal f continuă să dorească să obţină înf A1 ttot*?* ?mn"f pac* cvadfiPartit toiru ‘ .Fmie’ TJnUmfta Sovieteiof, Franţa ?i noi, propus de d. Byrate, în vederea inipi®dicâril repetării unei agresiuni în Europa”. Această chestiune va fi pe ordina I, la Moscova Şi urmează a fi disputate. Socotesc că este au lucru mare că Stat©ie Unde a» asumat acest interes vital în mintunei agresiuni în Europa. Relaţiile noastre cu Statele Unnite ■au caracterul cel mai cordial şi, îtş ce ne priveşte pe noi, nu vom p©r* imite ca eă se vâre vreo ,,pană” Sn* ,tre cele două ţări ale noartre, pentru a at, turbura amiciţia. Aştepft cu bucurie sa mă Sntâlnesc Cn generalul Marshall la Moscova Regret că tratatul cu Egiptul na a fost încheiat, dar este cât se po»t» de limpede că dorim foarte mult să se realizeze un nou tratat. DEZARMAREA Seftsrindu-3* la Organizaţia Miţiunilor Unite, d. Bevin a spus: ,,Nu voi face decât o singură atenţionare — şi anume la chestionez dezarmării- Aceaste este fiindam fatală. Baza oricărei scheme satisfăcătoare de dezarmare trebue nă fi® stabilirea fermă a securităţii colective d o securitate colectivă care să inspire atât de mare încr©dOrC în acţiunea şi împotriva unui ev©ritual agresor, acţionând imediat ce există ameninţarea unei agresiuni, astfel că nici o ţară să nu fie lăsată să reziste singură vreme îndelungată inamicului, 5n «ntp ce altei© incantine'aEa dacă, Vor duce sau au să dea arhior. A ©Castsa £ste o chestiune ftuidjj' mCjjiaiă ce tr«bue rezolvată înainte I ce a periclita apărarea acestti țări. Regret că acordul dintre Indonezia și olandezi nu a fost semnat oficial. Sarcina noastră în realizarea păcii este groaznic stânjenită de deCiovâinea, şi dezechilibrat economic din momentul de faţă. Spun poporului britanic că atunci când vom putea, cu toţii să revenim la lucru şi să sporim randamentul nostru, va fi o binecuvântare. Este mart mai important şi mai util să exportăm cărbuni şi bunuri celor care au nevoie de ele, decât să dăm colete cu alimente sau ajutoare Dăm astfel posibilitate ca oiiestei ţări să trăiască şi să înceapă producţia şi să se menţină amBixul cu independenţa şi libertatea sa. Actuala situaţie este foarte dificilă — noi vrem case şi taiete ţări, pentru a se încălzi, ard scânduri!*, pe care noi le-am folosi peintr* oasele -iixisto» ş! ele sus nu pot dai Seninul necesar dacă nu le dăon căi buni. In consecinţă, ajungem fe, impasuri şi dintr’o parii: srt Aba.. «r’alia. Mi se cere «ăruîtor, când de uv stat, când de altul ră le rin in, ajutor pentru a obţine provhâire pentru cari sunt dispuşi să p'.Sitească. Dacă am ilutea fsc® notse lucru, s’ar ajuta la redresare» situaţiei aci şi în aceiaşi timp Je-*»*' ajuta şi lor”. D. Bevin a încheiat: „Ştio din fiecare facie tot c® poate mai bi»to pentru a ameliora randamentul a«îi stns industria! in toate directâite. © sporire considerabilă a randamentului în anul acesta ar constitui «el mai mare ajutor întru realizare»; unei păci sănătoase diar toate răi* le -am îs jîutiit da. Aceasta nu esi*i a abilitate de atseufis sau tm surguineni oarecare a unui Aiinisărc de externe. Răspunderea d» s realiza © pace bună ® are sc nuiaflM guvernul și serviciile puWi«, dar n2 ŞEDINŢA DE ERI A IMREI DEPUTAŢILOR Şedinţa de eri fi’a deschis la ora 17,de sub preşedinţie d-lui E.manoil Sătănescu. Pe banca miaisterială s unt prezenţi tog. N. Profiri, Ieri Pi», Romulus Zăroni, Octav G.Slăveaeanu şi general Dămăceluiu. După cetire® sumarului, se trece 3® comunicări. ». alt. Vasile Mârza (P.C.R.) propune ca unele din fermele mininsterului agriculturii de pe lângă facultăţile de aprononjieaăie pusă la dispoziţia aprovizionârii corpului d'aactic, iar repartiţie, prodraseorlimentere e& fia făcută prin economale. D. Geraadu Gh. (P.N.L.) face 0 comunicare ministerului agriculturii, în legătură cu reforma agrari. D. Dr. Stoica, Ioan (F.P.) arată că pensii la I.O.V.R. sunt prea mici şi că şi azi sunt mii de dosare nerezolvate şi roagă pe d. ministru al muncii şi asistenţei social® sa ii® reglementate drepturile la pensie pentru turcea I.O.V.R. A doua comunicare a fost făcutăpentru d. ministru ai agriculturii cu privire la situaţia soţilor care s’au colonizat fără forme în Banat. D. Dr. Macovescu (P.S.D.) arată situaţia grea în care se «dă presa în urma scumpirii hârtiei rotativa şi a tiparului şi cere să se ia măsuri de către ministerul economiei naţionale fiindcă altfel, faţă de cheltuielile ca cresc din zi în zi, ziarele n’au să mai fie în stare să facă faţă şi deci să dispară. Hovi ad fel a asistenţa presei democrate. t. Gr. Boia (F.P.) «duce la cunoştinţa departamentelor turtiţi-*, externelor şi internelor că autorităţile hitleriste, cu prilejul evacuării Ardealului de Nord au ridicat cărţile fonciate, registrele şi hărţile topografic® ale comunelor din unele părţi şi cere readucerea lor. ». Victor Nicolau (P.N.L.) Satreabă pe d. ministru al justiţiei dacă este justă informaţia apărută în ziare cu privire la pensionarea magistraţilor c® an 2o de ani d® servicio. D. V. V. mteWWB (P.X.P.) intraabâ pe d. ministru al economiei iraţionale dacă d-sa cunoaşte ituaţia ofifii comisariatul comerţuM '**terrior asupra modului cum sunt rezolvate lucrările privind importul şi exportul de mârfini. A doua întrebare, adresată aceluiaş departament » cu prvire la cunoaşterea ofertelor ce s’au depus la comnisaivatul comerţului exterior referitor 1® teoportul de cereai®, ears estc stadiul acestor ofarte şi d® ce nu s’au putut rezolva uneia Pr. Al. Vlaiculescu (P.N.P) cere ministerului muncii şi asistenţei sociale înscrir*e în bugetul departamentului a fondurilor necesare clădirii aivea şcoala centrale pen'tru ucenici la Ploeşti, unde s’ar face cursuri pe grupuri de industrii, D. N. Risescu-Brăneşti (P.N.L.) fac® o întrebare ministerului de agricultură cu privire la soarta tractoarelor care au fost rechimtimate de la proprietarii expropiaţi şi car® au devenit fier mort, propunând ca ele să fie date sau foştilor proprietari, sau oricărui sedieifiant, (deoarece statul nu te poate repara. B. Paul Dimitriu (P.N.L.) arată situaţia învăţători... din judeţul Sălaj şi cere ministerului educaţiei naţionale să ia măsuri. D. Ion Pas, ministrul artelor şi d. ing. N. Profiri, ministrul comunicaţiilor depun pe biroul Camerei mai multe proecte de legi, privind deschiderea unor credite extraordinare pe seama mai multor departamente modificarea art. 111 din legea pentru statutul funcţionarilor poştei, telegrafului şi telefoanelor, modificarea dispozițiunilor legii pentru creiarea şi administrarea fondurilor, pentru lucrările necesare coonstrucţiemii pala- ţeilor şi reşedinţelor, regale; auto-t rtifiarea polţiiei portiurilor şi comunicaţiior pe apă să contracteze un împrumut de 5oo milioane, etc. D. I. Garofoiu (F.P.) raportor al poensiunii de peciţiuni a comunicat lucrările efretuata de sceastă corrisiune, în terâturi cu petiţiu- arte şi întâmpinări® adresata Adu- nării Deputaţâlor de diverşi salicitatori. Şedinţa se suspendă la ora 18-S6, deputaţii trecând în comisiuni. La redeschidere d. Emanoil Tătărescu declară ■ tredit'ţa închisă, anunțând g* ©eg rar »vs. 1» «ray&.sp. Câte?» expoziţii & sălile Dalles prof. D. OPRESCU Dir. Anu Băliie Da’leg chiar şi cee. de-la intrare sunt pline de statui şi tablouri. Semn îmbucurător dacă aceste opere simt cu adevărat „cerute”, şi ca se contrazice credinţa mea exprimată cu altă oceaie, că, în vremuri de criză, cea dintâi care suferă este arta. Printre pictori, mă voi referi la tonei expozanţi: Lármán Brăduţ şi Constantinescu. Lármán intar’un fel este cel care mă atrage mai mult, poate că mai deosebit de ceea ce întâlnim in pictura noastră, deci mai personal. Este un pictor de figuri şi de figuri în mărime naturală, ceea ce este şi mai interesant. Le imprimă insă un stil, poate ieşit dintr’o amintire literară ceva care le face să dateze, le dă un parfum de aată dată le face deci să trăiască cu o viaţă mai plăcută şi mai atractivă decât cea reală. Femeile lui Guys renumitul desenator francez, aveau cam acelaş aer provocator şi niţel pervers. Simplificările de formă sunt obţinute cu o rafinată degradare de tonuri, într’un colorit cald saturat, adesea sonor. îmi amintesc cu plăcere de expoziţia precedentă a artistului şi de speraanţa ce-mi puneam în arta sa, speranţă pe care o văd Justificată. Brăduţ COrana :Nu efipsit de talent, deşi mult mai nesigur ca practician, şi d-sa este înclinat să picteze gras în trăsături largi şi violente cu Îndrăzneli care, casă fie Justificate, ar trebui să aibă îndărătul lor mai multă ştiinţă, mei multă experienţă Viziunea sa este insă când tristă, câni irantsi. iEa&e taer t» i» .tiMv bură, când ii privim lucrările' 3Sic par adesea ca nişte caricaturi mărite la proporţiile unui tablets, de mari dimensiuni. Şi totuşi, n» pot spune că pictura sa m mitinteresat. Constantinescu este preacvpat numai de aspectul pictural al tablourilor și bine face. Este o fire optimistă, îndragostită de natură, înarmată cu o tehnicaminunată, vie veselă, efectivă, spre a se expuma. Motivele ale:« n’au nimic „pitoresc”, ais par chiar banale. In genere largi, închise în pânze de mici proporţii — ceea ce uneori le dă un aspect cam mărunt în tratare — ele plac prin fidelitatea execuţiei, p.î» Îs tura onestă a meşteşuga‘ului Nici umbră de manierism, ci numai expresie, sinceră pasionată (rar reţinută, a unui artist ce ştie vedea. Grecu expune rar, dar totdeauna sculpturi gândite, asupra cărcaia a vnstetaib pe oare hrănit cu toată dragostea da care este capabil. Mai mult un autodidact, arta l-a atras cu putere, ca o consolaţie în momente ca mai întunecate ale vieţii. Expune figuri şi portrete. USs studiu de femeie ic ge trunchi Intr’o atitudine cam prea , căutată” este mai vechi. Nouă pttfistre lucrările mai semnificaţi v©: «ste Niobe. Este pe linia ans» statui asemănătoare aie lui.Statele, chiar dacă ele sunt necunosout« lui Grecu, pornind deia, Caasîtrâ, lui Rodin. Personificarea și atitu»dinea nenorocirei. Operă muctoste plastică, adevăraţi, la oase am văd calitatile de observaţie şi au realizare «ie lui Grecu, în asestetfe am”.