Universul - Provincie, martie 1947 (Anul 64, nr. 47-74)

1947-03-02 / nr. 48

„TRANSPORTUL“ FACTOR DE PROGRES SI CfflVZME Starea act­uală a drumurilor nationale ’ R . .„aţă mi s’a verif­icat mod­­fsiabil conţinutul dictonului: „Marfa care nu se poate trans­porta, nu are aicio valoare”, ca în ultimii ani în ţara noastră. Ne-aducem aiminta, cum car- tofii, ceapa, merele, etc. degerau sau putrezeau în regiunile excexi­dentare, îi timp ce o parte a populaţiei din regiunile deficitare îndura lipsa aceator produse, din cauza transporturilor insuficiente. Şi când zicem „transporturi”, ne referim la toata posibilităţile de a de­plasa o marfă dintr’un loc infir’altul. Pentru că, dacă la fxac­­ţiunea animală deps şosele şi co­rabia cu pânze, secolul al XXX-lea a adăugat locomotiva de căi fera­te şi vaporul cu aburi, secolul ce ibrăim­ a dat amploare auto-vehi­­­sulului şi avionului. A­tât de adevărate şi banale samt precizările de mai sus, cât sunt şi­ axiomele că civilizaţia se anăsoară nu numai cu cantitatea­­de săpun consumată de fiecare locuitor, ci şi cu numărul de tone foarfă transportată, sau cu hărţi­­lla indicatoare ale reţelelor de şo­sele, căi ferate, drumuri naviga­­bile, etc. Mai ale­s, în­­ultimul timp. Căile iterate au rămas un mijloc de transport pentru distanţe mari şi produse de mare greutate, ca şi transporturile pe apă, avionul pentru distanţe mari şi transpor­turi uşoare, (călători, mesagerie, corespondenţă, etc.), iar şoselele pentru distanţa mari şi mijlocii. S’a constatat că într’o ţară cu­­şosele modernizate, transportul automobil se impune ca fiind mai economic, decat cei pe calea fera­­tă, mai ales până la distanţe de 150—180 km, ia­r pentru unele produse alimentare uşor­ altera­­bile (peştele, laptele, fructele, etc.) acest transport este prefera­bil chiar până la distanţa de 250 km. Iată de ce, o reţe bogată de drumuri bine întreţinute —­ pa­­ralel cu o raţionalizare a exploa­tării căilor ferate — contribue la propăşirea economică şi culturală, evidenţiind progresul poporului în ţara unde conducătorii ei s’aui preocupat permanent de posibili­tăţile de schimb a mărfurilor prin transporturi cât mai variate, ra­pide şi modernizate. Dacă drumul de fer s’a bucurat în ultimii ani dinaivea­ războiului de o atenţie deosebită, în schimb şoselele au rămas într’o stare de inferioritate, foarte păgubitoare pentru economia ţării. Adăugând şi degradările suferite de pe urma şi din cauza răsboiului, precum şi timidele încercări de noui construcţii şi refacere, ne dăm seama de trista realitate a stă­rilor de lucruri actuale. Reţeaua drumurilor naţionale în lungime de numai 12.175 km. are abia 1750 km. în stare defini­tivă adică abia 14 la sută mo­dernizată. Restul se găseşte în stare mediocră sau rea de circu­laţie, cu excepţia a vre-o 3000 km. de şosele îm­pietruite, aflate în bună stare. Eforturile, pe care direcţia ge­nerală a drumurilor le-a făcut, în ultimii ani, sunt lăudabile, însă fondurile puse la dispoziţie au fost insuficiente, iar grevulaţile de execuţie foarte mari, din cauza lipsei mijloacelor de transport, în special. Este cazul să precizăm că, to­tuşi dacă s-a făcut ceva, această se datoreşte bunei gospodăriri a mijloacelor proprii de exploatare a materialelor de oale, pe care direcţia generală a drumurilor le are în diferite regiuni pentru pia­tra de bună calitate: în Dobrogea, la Turcoaia, Greci şi Măcin; în Ardeal, la Vârfurile şi Şoim, cu o producţie anuală de 1000 vag. Această fabrică ruu mai funcţio­nează însă de 4—5 luni, din cau­za lipsei de combustibil, cu toate stăruinţele depuse de ministerul lucrărilor publice la mini­sterul a­­provizonării, deşi altor fabrici de ciment particulare, li s’au reparti­zat combustibilul necesar. Cu aceste mijloace reduse şi cu fondurile restrânse puse la dis­poziţia direcţiei generale a dru­murilor s’a reuşit să se continue în mică măsură opera de moder­nizare a unor şosele, să se repare şi refacă din nou unele poduri distruse de război şi să se redea circulaţiei — în anul expirat — mai multe reţele importante de drumuri şi să se stăruiască pen­tru o mai bună întreţinere a şo­selelor practicabile. Aceasta însă nu­ este îndeajuns. De aceea, ministerul lucrărilor publie este hotărît să sprijine cu toată autoritatea programul de refacare a drumurilor naţionale, întocmit de direcţia generală tu­telară C. FULGA UN COMUNICAT AL CASEI ALBE ASUPRA CHESTIUNII PALESTINEI · 'Washington, 27 (Radar). — ’Un »KtMmicat dat imbUcităţii de Casa Albi. Miercuri sear«, caracterizea­­ză drept ,foarte nefericite şi indu­­când în eroare” implicaţiile des­­ftotori'or ca privir® la Palestina ce a fos avut loc Marţi în Camera Co- Bagnelor în sensul că interesai Sta­telor Unite în c© priveşte Palestina , cedenisarea, evreilor a colo este anctivat «a o politică partizană şi Bătăii. Şi oamanieami­­­eesitransă astfel: JCntersta Statelor Unite faţă de ifalestin» s’a manifestat de multă veme şi are un caracter perma- nent. Este vorba de un interes a­­dânc şi durabil împărtăşit de po­­­parul nostru, indiferent de «credinţa a» politică. Declaraţia­ preşedintelui din 4 octombrie 1946, la care s’a făcut »furie in cursul desbaterilor, a re­afirmat numai atitudinea faţă de Palestina şi imigraţia evreească în Palestina pe care guvernul State- Bor Unite a exprimat-o în mod pn- Mic încă din vara lui 1945. Această atitudine a fost bazată şi se bazează pe dorinţa preşedin­telui de a se ajunge la o soluţie justă a problemei Palestinei. Poziţia noastră în această pir­ite­să a fost comunicată guvernului fcritante de preşedante in scrisoo- J **» ra către primul ministru Attlee din 31 August 1945, care a fsfft dată­­ publicităţii de^ preşedinte la 13 No­­i­embrie 1945 când e! a anunţat în­fiinţarea unei comisii mixte angle­­nordamericane de anchetă. Reglementarea din 4 Octombrie 1946 a repetat poziţiile guvemnului »astru care de altfel era întru EBtliJ flVtiUKrilltJi. tKirfipinovi j^or^te^srtegoderite ©a priviri» la j Comunicatul nu menţionează nu- I mele d-lui Bevin şi nu a fost dat I PROocuap.i v, H „ţi© «acut», de preşedintei© Tmwn. ci ca. im comunicat de presa obisnuit­ul Casei Albe. 1 POLITICA EXTERNĂ A FRANŢEI EXPUSĂ DE D. RAMADIER Paria, 27 (Rador). — B. Ra­m­­adier, primul ministru francez, primind pe ziarişti ca in fiecare joi, a discutat probleme actuale atât externe, cât şi interne. Examinând chestiunea politicei externe, preşedintele de consiliu a declarat că poziţia Franţei poa­te furniza cel puţin baze solide de apropiere a punctelor de ve­­ntere „pentru negocierile de la Moscova”. D. Ramadier a adău­gat că Franţa se va strădui să creeze la Moscova un „climat de înţelegere între naţiuni”. După aceea, preşedintele de consiliu a subtii­at că Pe când au foc negocieri franco-britanice, duse cu succes, la Moscova con­tinuă conversaţii tinzând să pref­ereeze acordurile din 1942. „Pot spera —■ a adăugat primul mini­stru —­ că întri un viitor foarte apropiat, negocierile Vor d­uce la tratat« comportând pentru fiecare din cele trei ţări — Franţa, Anglia, U.R.S.S. — obli­gaţii concordante şi de valoare comparabilă. D. Ramadier a mai ţinut să sublinieze importanţa punerii din nou în vigoare a tratatului dintre Franţa şi Cehoslovacia­, ca şi de­­claraţiile făcute la Varşovia şi Paris pentru încheerea unui a­­cord franco-i­lonez. ACŢIUNEA BRITANICĂ DE AJUTORARE A ROMÂNIEI Coiu­winţa 4 pred­­iană de tmmda­k Londra Londra, 27 (Rador). — Co­­rrespondentul Agenţiei „Rador“ transmite­ , la vederea alcătuirii unui comitet la care vor participa persoane reprezentative ale lu­ării britanice şi care se va ocupa cu strângerea de fon­duri, alimente şi îmbrăcămin­te, centralizând toate iniţiati­­frele şi ofertele de ajutor pen­tru România, d. ambasador Richard Franasovici a ţinut Marţi seara o conferinţă de presă, In cursul căreia a expus ■ituaţia alimentară tragică în aauo se află România în ge­ne­­gnai şi Moldova în special. El a accentuat că nevoia de ajutor este extrem de urgentă, anai ales pentru copiii care vor de foame. La această conferinţă de presă au participat peste o Sută de ziarişti reprezentând presa britsasică, presa străină şi agenţiile de presă. laATARÜE ZlARUim „TIMES" Londra, 27 (Rador). — Zia­rul „Times“ relatează în nu­mărul său de Miercuri confe­rinţa de presă ţinută Marţi de d. ambasador Franasovici. Ei dă cifre comparative asu­pra recoltelor din trecut şi a­­supra recoltei din 1946, recoltă care a fost subnormală şi care a fost cauza foametei actuale din România. A ÎNCEPUT COLECTAREA DE FONDURI Londra, 27 (Radar). — Colec­­tarea de fonduri pentru ajutora­rea răgiunitor bântuite de secetă din România » și început M­enbrii cblsției române din Londra şi-a« şi vărsat «ontribu“­ţiile. iCampmateie de ski ala armatei dela Sinaia Homé, 1 Martie* in prezența M. S* Regelui Mîfaai 1 și membrilor uTivhrmiliiî art» Ine împărțirea premiilor Krptásnasia aceasta. între 3S Te- JB­uerie și 1 Martie au lob te Sinais, ! (VSmplanateie de sky afe Armate’. (Ca «roi '«ganizate de Inspectoratul general al armatei pentru educaţie, faaoutsvrile se desfăşoară sub Znial­­gri Jfetkgte' ri U. S. xtegoivL jgsgCS concursul eat® a avut loc în jodrul Corpnav de M'.mte, Inspecdo­­«tta general ai armat»! pentru Bctu.. snftic organScănd ac^e- ^roiaipsust, ^ pe întreaga armată, ... psxu­pectîvele iapgî ridicârii’ valoricor !iar­­tive de toate unităţile oştiri. In. ziua de 1 Marte ere loc ultima probă şi cea mal grea de patrule şi festivitate,, înpărţirii prem tun­gara se va face !n prezenţa M. S. Regelui Mihal­î, a «S­foâ Prim Ministru Dr. Petru ’n .r, a membrilor guvr.’-mu- Jut reprezsrittmu­lar Comisdilor altat* d# OcoafsA .. .'rirtiflF miteit. PLANUL PENTRU PACEA LUMII AI PARTIDELOR COMUNISTE DIN IMPERIUL BRITANIC celor comuniste din Imperiul Bri­­tanic ce s’a deschis la Londra Miercuri. El a fost supus congresului de d. R. Fahne Dutt, vice-președinteis partidului comunist britanic. Cele cinci puncte ale planului sunt următoarele: 1) Renunţarea la blocul singlo­­nondamerican ; 2) Aducerea la Îndeplinire a tra­­tatului anglo-sovietic; I­I) Retragerea trupelor din toate ţările, cu excepţia statelor foste î­­namice; 4) Renunţarea pe politica de do­minaţie imperialistă şi 5) Cooperarea economica interna- t­oloatală. D. Palme Bull a declarat: „Linia reacţionară antisovi­etică urmărită in anumite cercuri militare şi di­plomatice este coteria in Orientul Mijlociu unde o puternică concen­trare de trupe urmăreşte nu numai să facă faţă tulbur­arilor locale, dar şi să tranforme ţării», din O­­rientul Mijlociu într’o bază reac­ţionară contra Uniunii Sovietelor. In nordul Indiei desăpirea, re­giunii Gilgît din Ksemir, ce se află dealungul graniţei cu Uniunea So­vietelor, şi transformă­rea ei într’o­­ regiune militari britanică specială­­ ilustrează această linie generală”,­­ Referindis­se 1* „instrucţiunile trimise de ministrul britanic al aerului din Londra comandantului aerian din India în Iunie 1946 în aestsal de a se face pregătiri pen­tru a se adăposti şi pune în func­ţiune în India în răgaz de două luni o forţă aeriană strategică’’, A Palm Dutt a spus: „Se poate foarte bine pune întrebarea perici­ Cfi, guvernul laburist britanic este atât de interesat să asigure utili­zarea de pe bazele din India a şa­se escadrile de s­rcoane de bombarda­ment cu rază mare de acţiune Srt 1950”. După şedinţă, d. Palme Dutt a declarat următoarele unui repre­zentant al agenţiei „Reuter”: „Desbater­e din şedinţa de as­tăzi au aruncat o homină foarte vie “ asupra planurilor strategice urmă- >­rite In clipa de faţă în multe părţ­i din Im­eriul britanic. Aceste ple - nuri­­­­unt In legătură cu tendinţele­­ reacţionare aatteovietici «ie unei­­ anumite părţi din poli . diploma- j tică şi militară » hL. Jlui Anglo-I «amtenzenicaa.’. 1 Londra, 27 (Radior). — Dună» cum anunţă agenţia „Reuter”,­­gss. nul de 5 puncte pentru pacea ţt-şrii s’a situat in centrul desbaterilor din prima, zi a comgrestalui wrti- a D. S. I. Kavianidze, ambasa­dorul U­R.S.S. în România şi membrii Ambasadei, aduc mul­ţumirile lor tuturor persoanelor şi organizaţiilor ce le-au trimis felicitările lor, cu ocazia sărbă­­torirei, la 23 Februarie a. c., a Celei de a 29-a aniversări a Ar­matei Sovietice. ~r. D. general-colonel al armatelor de tancuri­­. Z. Susaikov, loc­ţiitorul preşedintelui Comisiei A­­liate de Control din România şi membrii Comisiei Aliate de Con­trol, aduc mulţumirile lor tutu­ror persoanelor şi organizaţiilor ce le-au trimis felicitările lor, cu ocazia sărbătorirei, la 23 Februa­rie p.' Ci. a celei de a 29-a ani­versări a Armatei Sovietice. Prelungirea temneului pentru depunerea cererilor de transferare Ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoştinţă că iar­mânul pentru depunerea cererilor de transferare a fost prelungit până la 10 Martie 1947 inclusiv. Profe­sorii care au cerut transferarea şi anul trecut nu sunt obligaţi să-şi întocmească un nou dosar,­­ci vor arăţi în cerere numai că dosarul se află la transferări!« din anul trecut depunând numai elemeru-s­ d­e nouă­le «»re le au după ce au depus dosarul din a­­nul trecut (procese-verbale de Inspecţii, case, interese, etc.). Cei care sunt nemulţumiţi cu notările dela transferările din a­­nul trecut, var cer® revizuirea situaţiei. Dosare, în conformitate cu dispoziţiile legii, vor depune nu­mai profesorii care n’au cerut transferarea sau încadrar­ea în anul 1946. Ministerul educaţiei naţionale aduce la cunoştinţă că examenul de capacitate pentru profesorii secundari, la specialitatea igienă (băieţi şi fete) va începe la 15 August 1947, iar la specialitatea limba latină (băieţi şi fete) în ziua de 26 August 1947. LECŢIA INAUGURALĂ A D­UJ. PROF. LUCRE­ŢIU PĂTRĂŞCAN LA FACU­I­TATEA DE DREPT Miercuri după amiază, în­ aina facultăţii de drept, în prezenţa a peste )5oo Ardenţi şi a unui nu­meros public compus din profe­sori universitari, magieraţi etc., » profesor Lucreţiu Păterăşcanu şi-a deschis cursul de economie politică teoretică. Au asistat şi d-nii: Ştefan Voitec ministrul educaţi­ei naţionia­l. pro­fesor Al. Rosetti, rectorul Univer­­sităţiil­­Lui Bucureşti şi M-Ton Ni­­culescu, subsecretar de stat la e­­ducaţia naţională. Prezentarea a fost făcută 4® d. decan C. Stoianovici. D. profesor Lucreţiu Pătrăşcanu şi-a desvoltat tecţia inaugurală, a­­nalizând diferite« curente şi şcol economice şi luând poziţia criticii împotriva proesreării de invadare în economia politică a psih­olo­ ate şi matematicilor. D-sa a expus apoi conţ­iutul cursului pe care urmează să-l f­acă, precizând totodată şi atitudinea sa teoretică faţă de obiectul economiei pontice. In incheere, d-sa a ţinut să in* «iste în mod deosebit asupra în­semnătăţii muncii pe tărâm teo­retic,­­ îndrumând «stimei stuhîeati­­meia ps drumul adevăratei cer­co­tari şi creaţii ştiinţii!..ce. . După înoheer®a lecţiun­ii, studen­­■­âtmea şi restul asistenţei au ţinut, prin puternice şi îndelungate a­­pleuze, să sublini­eze importanţa evenimentului universitar, pe care l-a reprezentat lecţia inaugurală a d-­lui profesor Lucreţiu Pătrăş­­canu. DISTRIBUIREA RAŢIILOR DE ZAHAR PE 3 LUNI De la 1 Martie va Îiieri pe distri­buirea asiguăruru în Capitală câte 25© gr. de persoană lunar. S© vor distribui raţiile pe liunile Februa­rie, Martie şi Aprilie. Subsecrt­aria­tul de stat al a­provizionării a a­sigur­aii cantită­ţile Atcesada şi a trimis Justine­­i­ unS asupra operați­ilor­ d­e distri­buire, care surd aceleași ca și în trecut. Prevenirea şi inlăturarea pericoluîui «inunda­ţiilor Măsurile ministe­rului agriculturii Minietelui1 agricultuirii, îngrijo- peairix comstatarea creşterii ope­­ret de posibilitatea b­rasadarli ter lor; pacasoîidarea pinnetelor »me*­renuritor — în special din regim-­­ ninţate; CamercO« agricnte vor nea inundabilă a Dunării — a aproviziona cu carburanţi staţiile «uaj unele măsuri pentru pr.Sn­ ; de pompare; se vor organiza C“ Râanpânarea. acestui pericol. Astfelt chipe de ajutor cu uneltele nece­­se viiţ- Institui paze perenatsesri» sare unor asemene» Împrejurări. I mbasada SOVIETICA'O EXPUNERE A D-LUI REVÍN si t«*# mii pe «TM *«■* ! asupra TRATATELOR DE PACE PENTRU FELICITĂRI Londra, 27 (Ra^or). — D. Ernest Revin, ministrul de externe, des­chizând desbaterile de politică ex­ternă, Joi după amiază in Camera Comunelor, a spus cu privire la tratatele de pace: „Poate că cea mai bună trăsă­tură a tratate:«!' este că în caşul Ungariei, Bulgariei, României, Fin­landei şi Italiei, ele reprezintă sfârşitul stării tehnice de război. Când a­­ste tratate vor fi ratifi­cate şi eu mă aştept ca ele să fie ratificate în curând, situaţia nor­mală va fi lăsată să revină în a­­ceste ţări şi relaţiile vor fi libere să se desvolte pe o bază mult mai raţională. Intre timp, am făcut ce am pu­tut pentru a desvolta­ relaţiile noa­stre cu aceste ţări. Am recunoscut guvernele Italiei, României Unga­riei şi Finlandei, acum câteva luni şi la 11 Februarie am recunoscut guvernul bulgar. Scopul nostru insă, când ne-am ocupat de această chestiune, nu a fost să împovărăm statele foste i­­namice cu sume a£a de mari pen­tru reparaţii Încât să te împiedice o redresare economică. Di ce priveşte Ital­ia, am stabilit un moratoriu pe doi ani menit să-i dea răgaz să se ridice pe picioare. Am acceptat ca să se ia pentru re­paraţii atât din producţia curentă, cât şi din echipamentul de război, pe baza că Uniunea Sovietică va furniza materii prime ce vor fi prelucrate de italieni. Cu alte cu­vinte, orice măsură pe care am putut să o luăm pentru a încerca să le împiedicăm redresarea econo­mică, am luat-o. Următoarea mare dificultate că­reia a trebuit să-i facem faţă a fost una geografică Cea mai mare dificultate s’a ivit in ce priveşte Triest­ul. Aceasta a fost acum rezolvată. Ratificarea acestor tratate ne va da şi prilejul să retragem şi tru­pei­ noastre cari în casai Veneţiei duliei reprezintă un total de 45.000 oameni, şi în felul aceste ne va. verîndite să continuăm procesul sis­tematic de a elibera oameni de o­­bligaţiile de ocupaţie pentru opera productivă unde sunt atât de stă­ruitori necesari acestei ţări”. D. Revin a continuat: „In ce pri­veşte statele satelite ale Germaniei, poziţia lor date izbucnirea războiu­lui a fost cât se poate de nedorit. TVsigu­r sateliţii din Balcani nu au avtut altă alegere decât să cedeze in faţa presiunii germane. In ce priveşte Italia, nu cred că prin nici Un efort de imaginaţie s’ar putea spune că a fost vreodată vreun en­tuziasm pentru războiul alături de Germania din partea italienilor. REPARAJI­U constat că a fost o gravă preo­cupare în Cameră cu privire la un­ aspect important al tratatelor, şi anume la reparaţii. Politica repa­raţiilor după războiul 1914—1918 este bine cunoscută. Dar după a­­cest război trebuia să se ţină sea­ma de simţămintele ţărilor ce fu­seseră invadate. In ce priveşte ce­rerile Rusiei, Iugoslaviei, Greciei şi Abisiniei în special pentru reparaţii din partea Italiei, a trebuit să ţi­nem seama de suferinţele acestor ţâri. Devastarea pricinuită de in­vazia în interiorul Rusiei, de forţe italiene, române şi maghiare este aproape prea groaznică pentru a fi crezută.. Menţionez acest lucru pentru că din fericire nu a­u fost invadaţi, cui toate că am fost bombardaţi din văzduh. Dar, noi nu am suferit în aceiaşi măsură distrugerea totală pe care au suferit-o unele din a­­ceste ţări. Mii de oraşe şi sate şi mari între prin­­teri au fost distruse şi în­trucât armatele sateliţilor s£ ale Italiei au ajutat pe germani, putem înţelege destul de bine sim­ţămintele Uniunii Sovietice în a­­ceastă privinţă Ocuparea Greciei întâi de Italia şi apoi de germani, a pricin­it mari distrugeri şâ­u­­proa­se a ruinat ţara. De asemene®, pierderie Şî strică­ciunile pricinuite Iugoslaviei au fost pe o scară înspăimântătoare. CHESTIUNEA DUNAIHS O altă chestii sae rare s, produs preocupări considerabile a fost a­­ceea a Dunării. Ai­. dorit ca ea să rămână deschisă pentru toate sta­tele, pe picior de egalitate. S’a vorbit destul dit mult despre fap­tul că Europa ar îi împărţită în două. Poate că nu este nimic în tratate care să devă un răspuns mai bun la aceasta decât reglementarea Dunării. Va avea loc o conferinţă în interval de şase luni după rati­ficarea rec­tstelor, la care statele riverane, precum şi cele patru mari puteri vor fi reprezentate pentru a discuta menţinerea în­­aărctoăwikw, libertatea navigaţiei, comerţul, etc., chestiuni cari cu toate sper că vor fi cuprinse la noua convenţie. TRATATift. CU AUsmU Ca rezultat si întrevederii din New Yor­kna hotărît să ne ocupăm de tratatul tt. Austria în viitoarea noastră sesiune şi între timp, ad­juncţii au lucrat la el şi va fi pre­zentat la Moscova. Şi aci ţinem mult să timperim această ches­tiune Şi in mod special se va da posibilitate ca să fie retrase toate trupele din bazinul dunărean. Lucrările şi discuţiile ce au ur­mat după declaraţia făcută la Mos­cova, este care cele trei­ puteri ce au luat parte şi ele au arătat că ele doresc să vadă restablită o Austrie liberă independentă şi de la această atitudine nici nu ne-am abătut. PROBLEMA VERMMm Clarificare® tratatelor cu ţările pe care le-am menţionat ne mai lasă sarcina principală ce trebue atacată: cea cu privire la Germa­nia şi Japonia. Comisia de control aliată din Berlin a întocmit un document foarte voluminos şi nu­meroşi factori au fost daţi la iveală cari vor arăta limpede ce arrest sarcină va fi aceea de a ne ocupa de o ţară la Germania, ce a fost devastată de război.” I­. Revin a arătat că ne­ se poate permite ca 60 milioane de oameni să formez« o regiune deprimată in rtmma Rureprt ttpWuna­.. te»«* s’ar permite acest lucru şi nu s’ar­­ realiza un nivel de trai rezonabil, s’ar pute» ca accesata să ducă la „ prăbuşire» nivelului de trai al al­tor ţări, şi, «eeace e mai rău, ar putea împiedica redresarea a nu­meroase alte ţări. ..Pe de altă parte, trebue să ne îngrijim de securitatea Europei şi , nu sunt sigur încă, chiar după două războaie şi două înfrângeri, dacă germanii recunosc cu adevărat e­­fectele înfrângerii şi stupiditatea războiului ca argument politic.” El este preocupat — a arătat d. Revin — de pericolul ca marila puteri să continue diferendele lor şi, ca urmare a acestor diferende, să se ajungă le restaurarea vechii Germanii. „Aceste este motivul pentru care nu vreau să ţin seama de ceea ce se spune cu privi»e la slăbiciunea noastră. Observăm că *« petre© foarte multe lucruri in Germania, chiar acum care ne face să exercităm toată’ atenţia pentru a împiedica reînvierea nazismului. O evidenţă a acestui lucru s’a produs în cursul săptămânii trecute”. Este important, a spus el, să se ajungă la un acord între cele patru mari puteri cu privire la baza eco­nomică a Germaniei. Stabilirea nui mod decent de existenţă, în­cercarea de a organiza un fel de viaţă democrată în Germania şi asigurarea că Germania nu va mai periclita securitatea Europei, sunt scopurile urmărite de guvernul bri­tanic. Problema a fost examinată din punctul de vedere al unei Ger­manii federate. Guvernul a adoptat părerea că probabil cel mai bun mod de a ajunge la o Germanie democratică est® ca ea să fi® des­centralizată, puterile revenind pro­vinciilor și numai anumite puteri, ce ar urma să fie stabilite, să fi© delegate guvernului central. Sunt alţii cari socotesc că o Germanie foarte centralizată ar putea, fi mai bine controlată şi ar fi mai puţin, periculoasă „Am mari îndoeli în, această privinţă”. Există un pa-­ triotism provincial tradiţional in, Germania şi a existat în­totdeauna rezistenţă faţă de Germania cen­tralizată. Totul va trebui să fie stabilit la Moscova şi el nu poate decât să. spere că va exista bunăvoinţă şi înţelegere în încercarea, de a se găsi sofluţ­a cea mai potrivită. f­EVENDICAR­E DE TERITORII GERMANE Există o problemă pe care va tre­bui să o examinăm urgent şi aceaste­ este chestiunea frontierelor­­ reven­dicărilor de teritoriu din Germaala de către ceilalţi aliaţi. Francezi­ au revendicat Sarre­ai îi guvernul britanic nu a ridicat obi­ecţii. Am făcut însă rezerve în ce priveşte teritoriul propriu zis c® ar­­tm­ează a fi dat. Frontiera răsăriteană a itermaniei va ridica deasemenii proibleme foar­te controversate. O parte mare din această regiune a fost transferată pentru a fi administrată de Polonia, care cere acum ca frontiera existen­tă să fie menţinută. Alte revendicări teritoriale au fost făcute d­e Cehoslovacia, Olanda Bel­gia şi Luxembourg”. Anglia a continuat ministrul de externe — nu poate accepta să adă­postească alte transferări de popu­laţie, dat fiind obligaţiile financiare pe care aceste transferări le-au im­pus actualmente zonei britanica. SCHMBUL DE SCRISORI CU GENSRAUSSIMUI. SVmu* Trecem la schimbul de scrisori «n generalisimul Stalin, D. Bevin s’a referit la ,mica neînţelegere cu pri­vire la o frază din cuvântarea mea la radio”. El a regretat faptul că chestrimea a fost luată în discuţie prin FRAV­­BA şi nu pe căile diplomatice şi a adăugat: „Bar­ca a fost limpezită acum”. Tratatel anglo-age urmează a fi revizuit. „Suntem de acord că tre­bue să înlăturăm prevederile depăşi­te din tratat, care a fost făcut îna­inte de înfiinţarea Organizaţiei Na­ţiunilor Unite. El a arătat că generalisimul Stalim a notificat guvernului punctele din tratat pe care le socoteşte depăşite şi guvernul britanic va prezenta în curând propunerile sale guvernului sovietic. „Intre timp sunt extrem de fericit că s’a manifestat dorinţa de a se preluns­’ tratatul şi de a se spori relaţiile cordiale dintre cele două ţări als noastre”. REtAflILE CU CELEiAiTE U TARf m «». Bevin *», referit la recenta vtef*,! ;ta la Londra a d-lui Blum si la dUteT cutiile foarte satisfăcătoare ce «*’•& ■avut loc. El a arătat că negocierile^ In vederea Incheerii tratatului de a­ ft lianţă angiosfrancez s’au desfăşurat;* !*" cursul ultimelor săptămâni şi „ah făcut un foarte satisfăcător progres, ;« ^ sP®r ci negocierile vor fi Încheiate cu succes într’un tUtoP^ ^foarte apropiat. W \ i.„.s’a­ comunicat statelor Unite şi vM niunii Sovietice intenţia această de 0­ negocia un tratat şî guvernele Do«A Srte”“ f'ls£ aepUo todorA. D. B®vin a fcontinuat: ,,Guvernal f continuă să dorească să obţină înf A1 ttot*?* ?mn"f pac* cvadfiPartit toiru ‘ .Fmie’ TJnUmfta Sovieteiof, Franţa ?i noi, propus de d. Byrate, în vederea inipi®dicâril repetării unei agresiuni în Europa”. Această chestiune va fi pe ord­in­a I, la Moscova Şi urmează a fi disputate. Socotesc că este au lucru mare că Stat©ie Unde a» asumat acest interes vital în mint­­unei agresiuni în Europa. Relaţiile noastre cu Statele Unnite ■au caracterul cel mai cordial şi, îtş ce ne priveşte pe noi, nu vom p©r* imite ca eă se vâre vreo ,,pană” Sn* ,tre cele două ţări ale noartre, pen­­tru a at, turbura amiciţia. Aştepft cu bucurie sa mă Sntâlnesc Cn ge­­neralu­l Marshall la Moscova Regret că tratatul cu Egiptul na a fost încheiat, dar este cât se po»t» de limpede că dorim foarte mult să se realizeze un nou tratat. DEZARMAREA Seftsrindu-3* la Organizaţia Mi­­­ţiunilor Unite, d. Bevin a spus: ,,Nu voi face decât o singură aten­­ţionare — şi anume la chestionez dezarmării- Aceaste est­e fiin­dam­ fa­­tală. Baza oricărei scheme satisfă­­cătoare de dezarmare trebue n­ă fi® stabilirea fermă a securităţii co­lective d o securitate colectivă care să inspire atât de mare încr©­­dOrC în acţiunea şi împotriva unui ev©ritual agresor, acţionând ime­diat ce există ameninţarea un­ei a­­gresiuni, astfel că nici o ţară să nu­ fie lăsată să reziste singură vreme­ îndelungată inamicului, 5n «ntp ce altei© incantine'aEa dacă, Vor duce sau au să dea arhior. A ©Casts­a £ste o chest­iune ftuidjj­­' mCjjiaiă ce tr«bue rezolvată înainte I c­e a periclita apărarea acestti țări. Regret că acordul dintre Indo­nezia și olandezi nu a fost semnat oficial. Sarcina noastră în realizarea­ pă­cii este groaznic stânjenită de de­­Ciovâinea, şi dezechilibrat economic din momentul de faţă. Spun po­­por­ului britanic că atunci când vom putea, cu toţii să revenim la lucru şi să sporim randamentul nostru, va fi o binecuvântare. Este mart mai­­ important şi mai util să ex­portăm cărbuni şi bunuri celor care au nevoie de ele, decât să dăm­ colete cu alimente sau ajutoare Dăm astfel posibilitate ca oiiestei ţări să trăiască şi să înceapă pro­ducţia şi să se menţină am­Bi­xul cu indepen­denţa şi libertatea sa. Actuala situaţie este foarte difi­cilă — noi vrem case şi taiete ţări, pentru a se încălzi, ard scânduri!*, pe care noi le-am folosi peintr* oa­sele -iixisto» ş! ele sus nu pot dai Seninul necesar dacă nu le dăon căi­ buni. In consecinţă, ajungem fe, impasuri şi dintr’o parii: srt Aba.. «r’alia. Mi se cere «ăruîtor, când de uv stat, când de altul ră le rin in, ajutor pentru a obţine provhâire­ pentru cari sunt dispuşi să p'.Si­­tească. Dacă am ilutea fsc® notse lucru, s’ar a­juta la redresare» si­tuaţiei aci şi în aceiaşi timp Je-*»*' ajuta şi lor”. D. Bevin a încheiat: „Ştio din­ fiecare facie tot c® poate mai bi»to pentru a ameliora randamentul a«îi stns industria! in toate directâite. © sporire considerabilă a randamen­tului în anul acesta ar constitui «el mai mare ajutor întru realizare»; unei păci sănătoase diar toate răi* le -am îs jîutiit da. Aceasta nu esi*i a abilitate de atseufis sau tm sur­­guineni oarecare a unui Aiinisărc de externe. Răspunderea d» s rea­liza © pace bună ® are sc nuiaflM guvernul și serviciile puWi«, dar n2 ŞEDINŢA DE ERI A IMREI DEPUTAŢILOR Şedinţa de eri fi’a deschis la ora 17,de sub preşedinţie d-lui E.manoil Sătănescu. Pe banca miai­sterială s unt pre­zenţi tog. N. Profiri, Ieri Pi», Rom­ulus Zăroni, Octav G.S­lăveaeanu şi general Dămăceluiu. După cetire® sumarului, se trece 3® comunicări. ». alt. Vasile Mârza (P.C.R.) pro­pune ca unele din fermele mininste­­rului agriculturii de pe lângă facultă­­ţile de aprononjieaă­ie pusă la dis­­poziţia aprovizionârii corpului d'­­aactic, iar repartiţie, prodraseor­­­­limentere e& fia făcută prin eco­­nomale. D. Geraadu Gh. (P.N.L.) face 0 comunicare ministerului agricul­turii, în legătură cu reforma a­­grari. D. Dr. Stoica, Ioan (F.P.) arată că pensii la I.O.V.R. sunt prea mici şi că şi azi sunt mii de dosare ne­­rezolvate şi roagă pe d. ministru al muncii şi asistenţei social® sa ii® reglementate drepturile la pensie pentru turcea I.O.V.R. A doua co­municare a fost făcută­­pentru d. ministru ai agriculturii cu privire la situaţia soţilor care s’au colo­nizat fără forme în Banat. D. Dr. Macovescu (P.S.D.) arată situaţia grea în care se «dă presa în urma scumpirii hârtiei rotativa şi a tiparului şi cere să se ia mă­suri de către ministerul econo­miei naţionale fiindcă alt­fel, faţă de cheltuielile ca cresc din zi în zi, ziarele n’au să mai fie în stare să facă faţă şi deci să dis­pară. Hovi ad fel a asistenţa presei de­mocrate. t­. Gr. Boia (F.P.) «duce la cu­noştinţa departamentelor turtiţi-*­, externelor şi internelor că autori­tăţile hitleriste, cu prilejul eva­cuării Ardealului de Nord au ri­dicat cărţile fonciate, registrele şi hărţile topografic® ale comunelor din unele părţi şi cere readucerea lor. ». Victor Nicolau (P.N.L.) Sa­­treabă pe d. ministru al justiţiei dacă este justă informaţia apărută în ziare cu privire la pensionarea magistraţilor c® an 2o de ani d® servicio. D. V. V. mteWWB (P.X.P.) in­traabâ pe d. minis­tru al economiei iraţionale dacă d-sa cunoaşte ituaţia ofifii comisariatul comerţuM '**­terrior asupra modului cum sunt rezolvate lucrările privind impor­tul şi exportul de mârfini. A doua întrebare, adresată aceluiaş depar­tament » cu prvire la cunoaşterea ofertelor ce s’au depus la comni­­saivatul comerţului exterior refe­­ritor 1® teoportul de cereai®, ears estc stadiul acestor ofarte şi d® ce nu s’au putut rezolva uneia Pr. Al. Vlaiculescu (P.N.P) cere ministerului muncii şi asistenţei sociale înscrir*e în bugetul depar­tamentului a fondurilor necesare clădirii aivea şcoala central­e pen­­'tru ucenici la Ploeşti, unde s’ar face cursuri pe grupuri de indus­trii, D. N. Risescu-Brăneşti (P.N.L.) fac® o întrebare ministerului de agricultură cu privire la soarta tractoarelo­r care­ au fost rechim­­­timate de la proprietarii expro­­piaţi şi car® au devenit fier mort, propunând ca ele să fie date sau foştilor proprietari, sau oricărui sedieifiant, (deoarece statul nu te poate repara. B. Paul Dim­itriu (P.N.L.) arată situaţia învăţători­...­ din judeţ­ul Sălaj şi cere ministerului educa­ţiei naţionale să ia măsuri. D. Ion Pas, minist­rul artelor şi d. ing. N. Profiri, ministrul comu­nicaţiilor depun pe biroul Camerei mai multe proecte de legi, privind deschiderea unor credite extraor­dinare pe seam­a mai multor de­partamente modificarea art.­­ 111 din legea pentru statutul funcţio­narilor poştei, telegrafului şi tele­foanelor, modificarea dispozițiuni­­lor legii pentru creiarea şi admi­nistrarea fondurilor, pentru lucră­rile necesare coonstrucţiemii pala-­ ţeilor şi reşedinţelor, regale; auto-t rtifiarea pol­ţiiei portiurilo­r şi co­­m­unicaţ­iior pe apă să contracteze un împrumut de 5oo milioane, etc. D. I. Garofoiu (F.P.) raportor al poen­siunii de­ peciţiuni a comuni­­ca­t lucrările efretuata de sceastă corrisiune, în te­râturi cu petiţiu-­ arte şi întâmpinări® adresata Adu-­­ nării Deputaţâlor de diverşi sali­­citatori. Şedinţa se suspendă la ora 18-S6, deputaţii trecând în comisiuni. La redeschidere d. Emanoil Tă­­tărescu declară ■ tred­it'­ţa închisă, anunțând g* ©eg rar »vs. 1» «ra­y&.sp. Câte?» expoziţii & sălile Dalles prof. D. OPRESCU Dir. Anu Băliie Da’leg chiar şi cee. de-la intrare sunt pline de statui şi tablouri. Semn îmbucu­rător dacă aceste opere simt cu adevărat „cerute”, şi ca se contra­zice credinţa mea exprimată cu altă oceaie, că, în vremuri de criză, cea dintâi care suferă este arta. Printre pictori, mă voi referi la tonei expozanţi: Lármán Bră­duţ şi Constantinescu. Lármán intar’un fel este cel care mă atrage mai mult, poate că mai deosebit de ceea ce întâlnim in pictura noastră, deci mai personal. Este un pictor de fi­guri şi de figuri în mărime na­turală, ceea ce este şi mai inte­­resant. Le imprimă insă un stil, poate ieşit dintr’o amintire lite­rară ceva care le face să dateze, le dă un parfum de aată dată le face deci să trăiască cu o viaţă mai plăcută şi mai atractivă de­cât cea reală. Femeile lui Guys renumitul desenator francez, aveau cam acelaş aer provocator şi niţel pervers. Simplificările de formă sunt obţinute cu o rafina­tă degradare de tonuri, într’un colorit cald saturat, adesea so­nor. îmi amintesc cu plăcere de expoziţia precedentă a artistului şi de speraanţa ce-mi puneam în arta sa, speranţă pe care o văd Justificată. Brăduţ COran­a :Nu e­­fipsit de talent, deşi mult mai nesigur ca practician, şi d-sa este înclinat să picteze gras în trăsături largi şi violente cu Îndrăzneli care, ca­să fie Justificate, ar trebui să aibă îndărătul­ lor mai multă ştiinţă, mei multă experienţă Viziunea sa este insă când tristă, câni irantsi. iEa&e taer t» i» .tiMv bură, când ii privim lucrările' 3Sic par adesea ca nişte caricaturi mărite la proporţiile unui tablets, de mari dimensiuni. Şi totuşi, n» pot spune că pictura sa m mit­­interesat. Constantinescu este preacvpat numai de aspectul pictural al tablourilor și bine face. Este o fire optimistă, îndragostită de na­tură, înarmată cu o tehnica­­minunată, vie veselă, efectivă, spre a se expuma. Motivele ale:« n’au nimic „pitoresc”, ais par chiar banale. In genere largi, în­chise în pânze de mici proporţii — ceea ce uneori le dă un aspect cam mărunt în tratare — ele plac prin fidelitatea execuţiei, p.­î» Îs tura onestă a meşteşuga‘ului Nici umbră de manierism, ci numai expresie, sinceră pasionată (rar reţinută, a unui artist ce ştie vedea. Grecu expune rar, dar totdea­una sculpturi gândite, asupr­a cărcaia a vnstetaib pe oare hrănit cu toată dragostea da care este capabil. Mai mult un autodidact, arta l-a atras cu pu­tere, ca o consolaţie în momen­te c­a mai întunecate ale vieţii. Expune figuri şi portrete. USs studiu de femeie ic ge trunchi Intr’o atitudine cam prea , cău­tată” este mai vechi. Nouă pttfis­­tre lucrările mai semnificaţi v©: «ste Niobe. Este pe linia ans» statui asemănătoare aie lui.Statele, chiar dacă ele sunt necunosou­t« lui Grecu, pornind deia, Caasîtrâ, lui Rodin. Personificarea și atitu»­dinea nenorocirei. Operă muctoste plastică, adevăraţi, la oase am văd calitatile de observaţie şi au realizare «ie lui­­ Grecu, în asestetfe am”.

Next