Universul - Capitala, aprilie 1947 (Anul 64, nr. 75-96)

1947-04-02 / nr. 75

Anul 4 al 64-lea Pasini fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: ».UNIVERSUL» S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA. TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA 91 ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. FRĂMÂNTĂRILE DIN APUSUL EUROPEI la apusul Europei au isbucnit — tot, unele locuri — grave tul­burări. Regiunile cele mai agita­ta spnt Italia şi zona de ocupaţie engleză din Germania. In aceste locuri populaţia civilă a ieşit în stradă şi a manifestat violent. In Ruhr, germanii au îndrăsnit să atace Localurile ocupate de tru­pele engleze, să răstoarne maşini, să spargă geamuri. In Italia, au loc ciocniri violente între gru­puri adverse, ciocniri care se sol­dează cu morţi şi cu răniţi. In localitatea Gio­a del Collé, la 40 km, de Bari, ţăranii italieni — lipsiţi de lucru şi hrană — au ocupat ferme şi au ars clădirea tlupului proprietarilor de moşii. In aceiaşi localitate, mulţimea a devastat sediile partid­elor demo­­crat-creştin şi ,,Uamo Qutalun­­«u«”. Şi în Germania de vest şi în Italia, tulburările au drept cauză imediată foamea. Dar dacă foa­mea scoate oamenii în stradă, di­recţia pe care o iau nemulţumiri­le masei este de natură pur poli­tică. Nikci în, Germania de vest nici în Italia n’au fost realizate schimbările democratice pe care populaţia le aşteptă de pe urma prăbuşirii fascismului şi hitleris­­mufiuL Cât tâmp au mai existat rezerve alimentare, această men­ţinere la putere a elementelor compromise n’a determinat miş­­cări violente, de mase. Acum, în aceste ţări oile apusului, bântuie şomajul şi foametea. In unele o­­rrşe din Ruhr, se spune că nu mai sunt alimente, decât pentru câteva ore. Oricât de drastice ar fa măsurile de îndreptare, o si­tuaţie atât de gravă nu poate fi schimbată de la o zi la alta. Mai ales dacă nu sunt înlăturate cau­zele care au dus la această tra­gică situaţie. Populaţia dă dovadă că ştie care sunt aceste cauze. Iată dece In Ruhr, manifestanţii cer înlă­turarea administraţiei germane , formată din elemente ale fostu­lui regim hitlerist iar in Italia masele pretind să li se dea de lucru celor care şomează şi să se mărească salariile acelora care lucrează Aceste revendicări ale populaţiei de acolo nu vor putea fi satisfăcute până ce nu se vor­­ petrec­e, profunde schimbări poli­tice. De aceia e de prevăzut că agitaţiile de acum sunt numai în­ceputul unor lungi frământări care se vor întinde în toate re­giunile din apus unde, după sfâr­şitul războiului şi prăbuşirea re­gimurilor care au provocat şi purtat războiul, nu au fost in­staurate nici guvernele şi ni nici măcar administraţia democrată vortă de populaţie. Concluziile imediate ce pot fi trase din situaţia tulbure din vestul Europei sunt — pentru noi, cel din răsăritul continentu­lui — oarecum optimiste. Nu în sensul că avem posibilitatea de a constata că alte ţări — care n’au fost bântuite de secetă, — o duc mult mai greu decât noi, aşa de greu încât lumea, chinuită de foame, a fost nevoită să iasă în stradă Aceasta ar fi, desigur, o slabă consolare pentru cei carie îndură azi, lipsuri, aici. Marile frământări care se a­­tuintă acolo dovedesc că lumea apuseană e departe de a-şi fi re­găsit echilibrul şi că o bună bu­cată de timp ea va fi preocupată de grava problemă a mizeriei în care se sbate populaţia de acolo. Pentru cercurile războinice care nădăjduiau să poată provoca un nou conflict mondial situaţia tul­­­­bure din ţările vestului european , constitue o mare deziluzie. Mul­ţimile pe care rămăşiţele hitle­­­riste şi mussoliniene sperau să le capteze printr’o nouă propa­gandă reacţionară, se întorc, acum, contra lor. Ieşite în stradă, masele din apus nu mai cer răz­boi, ci muncă şi pâine. Ele vor antronarea unor regimuri demo­crate care să le asigure munca şi pâinea. Când frământările dintr­e ţari s’au aşezat pe acest teren al lup­tei populaţiei pentru dreptul fie­căruia la muncă şi la pâine, nu mai e pericol de război. Chiar lui Hitler şi lui Mussolini le-a trebuit — într-o situaţie si­milară — un deceniu pentru a devia voinţa po­poarelor şi a se împinge la război. După o atât de amară experienţă, e sigur că, azi, nu va mai fi posibilă o nouă minţire a aceloraşi popoare. Dimpotrivă, frământarea lor va obliga pe toţi să vadă că adevă­rata dorinţă a mulţimilor e să li se asigure pacea şi bună­starea. Pacea, prin colaborarea între popoare şi buna-stare, prin res­pectul muncii fiecăruia. Frământările din ţările vestu­lui european vor avea, astfel, inevitabile consecinţe asupra tu­turor tratativelor internaţionale care urmăresc organizarea păcii şi restabilirea bunei­ stări în lume. Tulburările din, Germania arată că nu va fi linişte acolo până nu se dă problemei poporu­lui german soluţia democrată voită de el. Aceeaşi soluţie o cere şi poporul italian. Mai puţin de la un for internaţional, cât de la pro­priii săi conducători politici. Pentru perspectivele de mâine ale păcii, problemele pe care le ridică frământările din Germa­nia şi Italia sunt, astfel, elemente pozitive, cu tot a­spectul lor tra­gic, de acum. Ele vor impune conducătorilor popoarelor solu­ţiile dorite de toţi aceia care vor, cu adevărat, ca pacea să dom­nească în lume şi — prin ea — să fie asigurată tuturor popoa­relor bună-starea după care nă­zuiesc, de atâta vreme. AL. C. CONSTANTINESCU nn»w num I — »!■—0­~ r CONFERINŢA ADJUNCŢILOR SE OCUPĂ DE AM CAPTURAT IN GERMANIA Peste 22o.ooo tone de aur se află in mâi­nile comandamentului militar nordamerican , Moscova 31 (Rador). — Agenţia glass’’ comunică, in ziua de 31 Martie, la confe­rinţa adjuncţilor miniştrilor de externe pentru chestiunile privi- I­oare la Germania, preşedintele Agendei Interaliate pentru Repa­­raţii dni, d. Rueff, a răspuns la în­trebările ce i-au fost puse în ur­ma comunicării sale asupra des­făşurării livrărilor de reparaţii pentru ţările aliate din zonele occidentale de ocupaţie. Răspunsurile d-lui Rueff au procurat date complimentare a­­rătând cum aceste livrări nu sunt îndeplinite. Răspunzând la o întrebare a delegatului nordam­erican d. Mur­­phi, d. Rueff a spus că distribui­rea echipamentului a 59 d­e între­prinderi de război germane remis la contul reparaţiilor de către Consiliul d­e control aliat către Agenţia pentru Reparaţii în No­­e­nbrie 1946 nu a fost terminată nici până astăzi. Echipamentul a 16 uzine a fost distribuit abea în Martie anul acesta, în timp ce distribuirea echipamentului altor uzina va fi făcută în Aprilie. In­­ventăriile a şase uzine nu au fost primite. D. Rueff a subliniat că remite­rea uzinelor germane este un proces extrem de încet. Procedu­ra distribuirii echipamentului in­dustrial cuprinde 51 de operaţiu­ni şi durează de la 18 la 24 luni.. Delegatul sovietic,­ d. Vîşinski, a ridicat chestiunea motivelor ace­stei tărăgăniri. „După datele d-lui Rueff — a spus el — 1.546 întreprinderi urmează a fi remi­se în contul reparaţiilor. Cu toa­te acestea, numai 143 întreprin­deri au fost desemnate pentru distribuire în tot acest timp, în timp ce şi mai puţine întreprin­deri — numai 59 — au fost dis­tribuite de fapt. Cam­ sunt cauze­le eşecului livrărilor pentru re­paraţii ? Ce măsuri se vor lua pentru a accelera trasferarea e­­chipalm­entului către ţările ce ur­mează să-l primească ?” D. Rueff a subliniat că livrări­le pentru reparaţii sunt frustate de doi factori — politic şi admi­nistrativ. „Ce factori politici ex­plică faptul că până acum numai 59 din totalul de 1.546 de între­prinderi desemnate pentru repa­raţii au fost distribuite ?”, a în­trebat d. Vîşinski. D. Rueff nu a dat un răspuns limpede la această întrebare, ci sa referit la faptul că nivelul in­dustrial al Germaniei nu a fost stabilit până acuma. După aceea, d. Vîșinski a rea­mintit că nivelul industrial­ al Germaniei a fost stabilt la sfâr­șitul lui Martie 1946. D. Rueff a admis acest fapt, dar nu a dat vre-o exHir-' pîus, spunând numai că „folosi­rea cuvintelor politică şi politic”, după cum îşi dă seama acuma, „este parriculoasă pentru un mo­dest tehnician” după cum s’a des­­­cris. De­lgatul nordamerican, d. Murphi, a ridicat chestiunea au­rului capturat de trupele aliate în Germania. Mai multe declara­ţi au fost făcute cu privire la sur, în care delegaţia Statelor U­­nite este în mod neîndoios inte­resată, d­e spus el­. Aceste decla­raţii au fost absolut greşite. Che­stiunea aurului nu este în compe­tenţa Agenţiei Interaliate pentru Reparaţii, dar ştiu că d. Rueff este membru al Comisiei tripar­tite pentru distribuirea aurului. Poate că el poate să dea explica­ţii cu privire la actualele condi­­ţiuni în această privinţă. AURUL CAPTURAT IN GERMANIA Explicaţiile d-lui Rueff au des­­văl­uit că până astăzi mai există puncte obscure cu privire la au­rul capturat din trupele aliate în Germania, cât şi cu privire la cel ce a fost furat de hitlerişti şi as­cuns în băncile ţărilor neutre, întâi, acest aur nu a fost pus încă la dispoziţia comisiei tripar­tite compusă din reprezentanţi ai Statelor Unite, Angliei şi Fran­ţei, care, în conformitate cu ho­­tărîrile Conferinţei pentru Repa­raţii de la Paris, turnează să-l dis­­tribuie între ţările interesate, şi rămâne la dispoziţia autorităţilor militare nordamericane. In al doilea rând, comisia tri­partită nu ştie nici măcar care este cantitatea acestui aur. In al treilea rând, nu mai de­parte decât acum două săptămâ­ni, această comisie, a adresat ţă­rilor aliate formulare cu rugă­mintea de a comunica partea de aur pe care o pretind şi nu mai departe decât la 30 Martie 1947, d. Rueff a trimis la diversele bănci unde acest aur urmează să fie strâns, semnătura sa spre a se deschide fonduri curente ale co­misiei tripartite. Până acum, cantitatea de­ mai mare a acestui aur rămâne la dispoziţie autorităţilor militare nordamericane. Comandamentul nordamercan ar putea da un răs­puns mai exact la întrebarea d-lui Murphi, — a spus d. Rueifif. ,,Eu nu dispun decât de date neoficiale, după care ar fi apro­ximativ 220 tone de aur captu­rate în Germania. La acestea tre­­bue adăugat aurul depozitat în Băncile neutre, cu privire la ca­re s’au început şî au conitinuat negocieri. INTERVENŢIA D-LUI VAŞINSKI In această privinţă, d. Vî­şinski a spus: „Avem impresia că comisia tripartită nu are o idee exactă de cantitatea de aur capturată în Germania şi de aie­rul ascuns de hitlerişti în băn­cile neutre ce acţionează pe baza ideilor personale pe care şi le face şi a notelor particula­re. De pildă aşi vrea să ştiu dacă este adevărat, după cum au a­­nuunţat ziarele, că şapte tone din aurul capturat pe vremuri de hitlerişti sunt depozitate în Sue­dia şi 50 tone de asemenea aur în Elveţia. Comisia tripartită s’a interesat ca să verifice aceste date ? *Are ea cunoştinţă de a­­ceste cifre ? Această chestiune mă interesează deoarece s’a citat aci cifra de 220 tone, dar poate cantitatea de aur este de 320 tone şi nu de 220 tone ? Poate că este 170 şi nu de 220 ?” Răspunzând la aceste între­bări, d. Rueff a repetat că aurul găsit în Germania este concen­trat în zona nordamericană de ocupaţie şi că informaţiile cu privire la el pot fi furnizate nu­mai de comandantul nordame­rican. In ce priveşte aurul din băn­cile neutre, singura sursă de in­formaţii cu privire la el sunt guvernele Franţei, Statelor Unite şi Marii Britanii, care au dus negocieri cu privire la acest aur. La fel ca d. Vîşinski, am citit în ziare articole cu privire la aurul ce se găseşte în Elveţia, a spus d. Rueff. Suma pe care am menţionat-o corespunde faptelor, dar nu pot da o informaţie ofi­cială înainte ca acest aur să fi fost pus la dispoziţia comisiei tripartite. D. Vâşinski a observat în a­­ceastă privinţă că nu-l intere­sează aspecul formal al ches­tiunii, ci esenţa ei. Ce cantitate de aur a fost capturată de la ger­mani de către aliaţi ? „Dacă d. Rueff nu poate să răspundă la această întrebare pentru motivul că acest aur se găseşte în mâi­nile comandamentului militar nordamerican, poate că d. Mur­phi va răspunde la această în­trebare?”, a întrebat d. Vâ­şinski. Dar d. Murphi nu a răspuns la această întrebare. Conferinţa adjuncţilor nu a reuşit până la sfârşit să lămu­rească chestiunea auru­lui captu­rat de trupele aliate din Germa­nia şi a celui ascuns de hitle­riști în băncile neutre. PROCURORUL A CERUT CONDAMNAREA LA MOARTE A Lui TISO Prag­a, 31, (Agerpres). — Co­respondentul agenţiei „Tass”, transmite: Procesul trădătorilor Tiso, Mach şi Durkanski s’a terminat zilele trecute. După ce procurorul a cerut pedeapsa capitală pentru acuzaţi, apărarea a luat cuvântul, apoi, Tiso și Mach şi-au spus ul­timul lor cuvânt. Verdictul este așteptat în a doua jumătate a bu­nei Aprilie. BUGETUL GENERAL AL STATULUI VA FI VOTAT DUPĂ SĂRBĂTORI Pro­cetul de lege al bugetului general al Statului, neputând fi votat in această sesiune, comisia financiară şi bugetară a adu­nării deputaţilor a hotărît să fie discutat şi votat după sărbători, într’o seziune extraordinară. Până atunci bugetul statului va fi condus după principiul douăsprezecimilor. 1000 Iaxil Taxa poștala plătită la numerar conform aprobării Dir. G­ le P. T. T. Nr. 14.41/939 Sindicatele ungare vin in ajutorul copiilor din România Budapesta, 31 (Rador). — U­niunea sindicatelor ungare a ho­tărât să invite în Ungaria pe ti­nerii copii români ale căror fa­ntifici au avut de suferit de pe ur­­m­a secetei. Uniunea sindicatelor a cerut famililor ungare care pot primi pe copii români să anunţe acest lucru. Ea a precizat că hotărîrea sa în această privinţă este mărturia recunoştinţei pentru ajutorul dat Ungariei de România în timpul penibilei epoci a inflaţiei. PAGUBELE ŞI VICTIMELE FĂCUTE DE INUNDAŢII IN POLONIA Varşovia, 31, (Radar). — După evaluările oficiale, inundaţiile din ultimele diouă săptămâni au făcut 55 victime şi au pricinuit pagube în valoare de 5 miliard© zloţi. Situaţia evoluiază satisfăcător, mai ales în bazinul Vistulei, unde apele au început să se reragă. Comisia de afaceri straine a Camerei a adoptat proectul de lege pentru ratificarea tratatului de comerţ şi navigaţie cu U.R.S.S. Comisia de afaceri străine a Camerei a fuiac­cri în discuţie proectul de lege prin care gu­vernul este autorizat a ratifica şi execute tratatul de comerţ şi navigaţie, între România şi U. R. S. S. semnat la Moscova la 20 Februarie 1947. Şedinţa comisiei s’a ţinut sub preşidenţia d-lui Teodor Iordă­­chescu (P. S. D.), care după ce a arătat principiile tratatului, a cerut comisiunei să-l adopte D. I. Cleja (F. P.), a citit tex­tul proectului de lege şi tratatul. D. Eduard Racoviţă (P. N. L.) se pronunţa pentru votarea proectului., D. Miron Constantinescu (P. C R.) subliniază că tratatul conţine două aspecte deosebit de impor­­tasate pentru ţara noastră: a) este primul tratat de comerţ şi navigaţie de la terminarea răz­boiului pe care ţara noastră îl încheie cu o mare putere, rapor­turile noastre cu U. R. S. S. că­pătând astfel o nouă bază de desvoltare; b) el prezintă o mare importanţă pentru ţara noastră prin faptul că prevede egalitate şi reciprocitate în tratament, a­­vând la bază Clauză m­oţiunei ce­lei mai favorizate şi pentru o parte şi pentru alta, tratatul scoate în evidenţă că celelalte tratate comerciale din trecut ale ţării noastre cu marile puteri conţineau avantaje speciale pen­tru acestea şi dezavantaje pen­tru statul nostru. Superioritatea acestui tratat reiese din faptul că U. R. S. S., deşi e una din cele mai mari puteri ale lumei şi învingătoare, a semnat totuşi cu România. Stat mic şi învins, un tratat care o pune pe picior de egalitate cu aceasta. Au mai luat cuvântul d-nii: Leopold Filderman (P. S. D.) şi Andrei Oţet6® (1­. N. P.) care au arătat avantajele tratatului. Comisiunea, în unanimitate, a adoptat proectul de lege felici­tând guvernul pentru semnarea tratatului. Un nou bilet de 100.000 lei Banca Naţională pune de azi în circulaţie un nou bilet de loo,ooo lei, diferit din punct de vedere caracteristic de cel ac- I­­ual. Decretul va apare azi în „Mo­­­­ratorul Oficial”. A fost adoptat proectul de lege privitor la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor In şedinţa de noapte a Ca­merei Deputaţilor a fost adop­tat proectul de lege pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni privitoare la sta­bilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor. Legea votată cuprinde unele dispoziţii de supleţe în privin­ţa fixării preţurilor, tarifelor şi salariilor. Senatorul american Pepper împotriva ajutorării Greciei şi Turciei New York, 31, (Agerpres). — Corespondentul agenţiei „Tass”, transmite: In discursul său transmis de postul de radio New York, sena­torul Pepper (democrat de Flori­da) a cerut din nou guvernului Statelor Unite ale Americe­i să vină în ajutorul poporului greu înfometat, fără a se amesteca în afacerile politice şi militare ale Greciei şi Turciei. D. Pepper a condamnat cu energie propune­rea preşedintelui Truman, car© prevede ca Statele Unite să vină în ajutorul armatei greceşti de sub comanda unui rege care a pierdut încrederea maselor şi să înăbuşe revolta eroicului popra grec. Subliniind că Marea Britanie a cheltuit milioane de dolari în Grecia fără să rezolve problema grecească, d-sa a întrebat cât va costa Statele Unite realizarea programului de ajutorare a gu­vernului grec şi dacă el nu va duce la intervenţia în treburii© Italiei, Franţei şi ale altor ţări Trecând la situaţia Turciei, d. Peppir a spus că nimeni nu cre­de că Armata Boşi© ameninţă Turcia şi chiar dacă o asemenea ameninţare ar exista în mod real, Naţiunile Unite sunt cele care trebuie să îndrepte această sta­re d© lucruri, nu U. S. A. Sena­torul Pepper a declarat că, criza actuală atinge mai mult O. N. U.­­ul decât Grecia şi Turcia.­­In încheere, d-sa s’a adresat poponului american, cerându-i să protesteze împotriva orientării actuale a guvernului, car© aduc© o atingere prestigiului Organiza­ției Națiunilor Unite. CONFERITA DELA INSPECTORATUL SANITAR AL CAPITALEI Noui măsuri împotriva tifosului exantematic Eri la prânz s’a ţinut la ins­pectoratul saniitar al Capitalei, o conferinţă specială prezidată de d. dr. E. Mezâncescu, la care au participat medicii şefi de sec­­toare, şefii serviciilor centrale, •medicii higienişti în frunte cu d-nii dr. E. Răzmeriţă, medic Şef şi dr.‘ Ungureanu. S’a raportat asupra mersului e­­pidemiei de tifos exantimatic şi febră recurentă în Capitală şi s’a avizat asupra măsurilor urgente ce trebuesc să se ia pentru stă­vilirea întinderii acestui flagel. După ample discuţiuni, confe­rinţa a hotărât: Să se facă un calduros apel că­tre toţi medicii igienişti din Capitală să-şi dea concursul, să participe la opera de profilaxie atât imperios reclamată de îm­prejurări. Echipele speciale de medici să iasă imediat pe teren, să umble din casă în casă şi acolo unde vor fi găsite cazurile semnalate, pacienţii să fie izolaţi. Apoi, d. dr. Răzmeriţă a adus la cunoştinţă că, dat fiind nece­sităţile, pe lângă cele vechi, exis­tente, s’au mai înfiinţat încă 3 secţii pentru contaffioşi, două pe lângă spitalul Berceni, în clini­cele foste la dispoziţia bolnavi­lor venerici şi una pe lângă spi­talul central de boli nervoase, aici urmănd să fie internaţi nu­mai cei suspecţi de a fi contrac­tat boala.• Luăndu-se în discupe chesti­unea sălilor de spectacole, s-a convenit a se renunţa, momen­tan, la închiderea lor, cu obli­gaţia însă pentru depnătorii a­­cestor săli să mărească condiţi­­unile de higiena în cari sunt în­treţinute şi — totodată — să în­fiinţeze câte o cameră specială de deparazitare a spectatorilor cu Praful D. D. T. De asemenea, s’a avizat asupra unor măsuri de deparazitare a mijloacelor de transport în co­mun. Nr. 75 Miercuri 2 Apriie 1941!­4 . Pagini APARE SUB CONDUCE­REA UNUI COMITET DE DIRECȚIE PRIMAVARA A SOSIT Caișii în floare Şedinţele de Luni dimineaţa Şedinţa de dimineaţă a fost deschisă la ora 11, sub preşedin­ţia d-lui Miron Beileai, viice-pre­­şedinte. Re banca ministerială au fost prezenţi d-nii: Radu Roşculeţ şi Marin Florescu. D. V.V. PROTOPOPESCU (P.N. P.) se ridică într’o chestiune de regulamet cu privire la proec­tul de lege din iniţiativă parla­mentară depus de d-sa, relativ la exproprierea a două imobile ve­cin© cu Academia de înalte stu­dii comerciale, pentru interes cultural, proect care nici până azi n’a fost trimis comisiei res­pective pentru studiu, deşi a fost luat în consideraţie de că­tre Cameră. A fost totuş îndru­mat către biroul de coordonare B.P.D. D-sa cere să fie trimis, conform art. 70 din regulamentul Camerei. D. prof. C. PARHON luând cu­vântul se ridică împotriva aces­tei păreri.., arătând că această ex­propriere loveşte în văduva prof. dr. Nanu­ Muscel. D-sa precizea­ză că exproprierea ar constitui ceva neomenesc. In continuare d. prof. Parban contestă interesul cultural invocat de d. V. V. Pro­­topopescu și termină declarând că exproprierea ar fi o mons­truozitate. D. V. V. PROTOPOPESCU în replică insistă ca să se proce­­­deze regulamentar, trimiţându-se proectul comisiei respective. D. dr. P. TOPA se alătură protestului ridicat de d. prof. C. Parhon, arătând că bine a fost instrumentat proectul de lege către biroul de coordonare BPD. In acelaş timp mai mulţi depu­taţi anunţă că-şi retrag semnă­tura depusă la prezintarea proec­tului. D. STEILIAN NIŢULESCU (P. C. R.) cere cuvântul și insistă ca­­să fie aplicat regulamentul în li­tera lui, fiindcă altfel se creiază precedente care ar fi dăunătoare drepturilor pe care acest regula­ment la acordă. D-sa arată că în comisiune dacă proectul nu întruneşte majoritatea pentru adoptare, el poate fi respins. De asemeni dacă proectul vine în faţa Camerei, el poate fi respins. Deci nu e nici o raţiune ca pro­ectul să urmeze altă cal© decât cea regulamentară. 1 D. MIRON BELEA precizează că, potrivit articolului 70 din re­gulamentul Camerei,, proectul va fi înaintat comisiei respective. Şedința este ridicată la ora 11,3­0, cea viitoare fiind aran­­tată pentru după amiază la ora 16,30.­­ LUCRĂRILE PARLAMENTULUI Şedinţa de Duminică Şedinţa de Duminică a Came­rei Deputaţilor s-a deschis la ora 10, sub preşedinţia d-lui Em. Tătărescu, vicepreşedinte. Pe banca ministerială sunt prezenţi d-nii: Al. Alexandrini, Octav Livezeanu, G. G. Vântu şi Romulus Zăroni. D. OCTAV LIVEZEANU, mi­nistrul informaţiilor citeşte Me­sajul Regal care însoţeşte proec­tul de lege pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni referitoare la stabilirea preţuri­lor, tarifelor şi salariilor. Ca­mera aprobă urgenţa cerută. Se intră apoi în ordinea de zi şi sunt adoptate următoarele proecte de legi: 1. — pentru stabilirea condiţiunilor de valo­rificare a bunurilor care depă­şesc nevoile armatei; 2. — pen­tru deschiderea unor credite su­plimentare şi extraordinare pe seama mai multor departamente; 3. — deschiderea unui credit su­plimentar şi extraordinar; 4. — pentru deschiderea unui credit extraordinar special de 3 miliar­de 800.000.000 lei pe seama subsecretariatului aprovizionării* pentru confecţionarea şi împăr­ţirea cartelelor de alimente; 5.— pentru deschiderea unui credit speciali extraordinar pe seama ministerului educaţiei naţionale şi altul pentru ministerul de in­terne; 6. — pentru evaluarea veniturilor şi pentru fixarea cheltuielilor Regiei autonome a exploatărilor agricole, zootehnice şi industriilor agricole dele 1 Dec. 1946—31 Martie 1947; 7. — pen­tru autorizarea­­Epitropiei Sf. Spiridon (Iaşi) de a majora un împrumut la 1 miliard lei; 8. — pentru majorarea unui credit extraordinar special pe seama ministerului minelor şi petrolu­lui şi pentru deschiderea unor credite extraordinare pe seama ministerelor educaţiei naţionale şi interne. D. EM. TATARESCU Invită pe d-n­i deputaţi membrii comisiu­­nilor bugetară-financiară şi arte să intre la lucru în comisiuni. Şe­dinţa este suspendată la ora 11.30. L­a redeschidere, ora 12.30, şedinţa este închisă, cea viitoare fiind anunţată pentru Luni, ora 9.30, cu privire la taxele fixate pentru localităţile climaterice, precizând că aceste taxe sunt prevăzute pen­tru hotelurile şi pensiunile de lus. Pentru invalizi, orfani, văduva, medici, personal sanitar şi grupuri sindicale, ca şi pentru cei care do­­vedesc că n’au venituri mari, se vor acorda scutiri. D. N. Costea (F. P ) cere minis­trului minelor să trimită petrol lamp­an­t în jud. Bihor, unde lip­seşte aproape cu desăvârşire şi unde a izbuncnit şi tifosul exan­­tematic. D- Mitr­oiu Const. (F.P.) după ce arată că a făcut o întrebare mi­nistrului­ de război cu privire la felul cum au fost’ repartizate că­ruţele tip militar, la Care i­’a pri­­­mit nici un răspuns, cere fixarea, unei date pentru o interpelare. D. Ion Lungu (­P. N. Ţ.) cere pentru azi fixarea interpelării In cazul inspectorului general Po­­deanu (Dolj), deoarece ministrul educaţiei naţionale n’a luat nici o măsură pentru pedepsirea ab­u­­zuri­lor făcute cu prilejul transfe­rărilor în învăţământul primar. D. Miron Niculescu, subsecretar la educaţia naţională, arată stadiul în care se află anchetarea Şi cere d-lui deputat să amâne interpela­rea. D- Ion Lungu îşi menţine cere­rea. Se trece apoi la ordinea de zi­ci şi sunt adoptate următoarele pro­­ecte de lege : 1. pentru înfiinţarea unei catedre de endocrinologie la fac. de medicină Bucureşti; 2) pentru înfiinţarea unei catedre de biologie şi embrie,geneză la fac. de medicină Iaşi; 3) înfiinţarea unei catedre de ortopedie şi trumatolo­­gie şi a unei catedre de puericul­tura şi patologia noului născut la fac­ de medicină Bucureşti şi pen­tru înfiinţarea unei catedre de fi­ziologie şi fizică medicală la fac­­de medicină Iaşi. Incepân­du-se lucrările în comi- Biuri. şedinţa se suspendă­ Şedinţa se redeschide la ora 50,4®. Sunt adoptate proectell de legi: 1. pentru înfiinţarea orchestrelor Fi­larmonice ..Banat” (Timişoara) şi ..Oltenia” (Craiova ; 2. pentru scu­tirea taxelor de impozit la vânză­rile de gazolină, ţiţei şi gaz com­bustibil ; 3. pentru modificarea şi complectarea codului de procedură fiscală ;­­ 4. majorarea quantumului garanţiilor prevăzute de legea v­â­­nzilor; 5. majorarea şi desfiinţarea unor faze şi impozite percepute la importul şi exportul mărfurilor; 6. pentru reducerea la 1/3 a cotei unificate respective aplicate de vămi la importul, unor materii prime și semifabricate, necesare unor indus­trii de bază; 7. pentru descinderea unui credit extraordinar special de sumă de 116 milioane lei pe seama ministerului cultelor; 8. pentru ra­tificarea bugetului de­ venituri şi cheltueli a Ligii Naţionale conta» tuberculozei pe exerciţiul 1949—19« precum şi a viramentelor de credit« efectuate în aceiaş perioadă ;­­ pen­tru evaluarea veniturilor şi fixa­­rea cheltuielilor Ligii naţionale conte» tuberculozei pe exerciţiul 194®—« 1­10. pentru ratificarea majorării 1­u­­getului de venituri și cheltueli «l Eforiei generale Sf. Spiridon-Xail ( II. pentru evaluarea veniturilor şi fi­xarea cheltuielilor Eforiei Sf. Spi­ridon (Iași) pe 1946—1947. 12) pentru evaluarea veniturilor şi fixarea chel­tuielilor prevăzute în bugetul Regiei Autonome Comerciale sanitare Bucu­­rești, pe 1946—47 ; 13. pentru m­odifi­carea art. 4 al legii 211 din 194­„ privind amnistierea unor infracțiuni; 14. pentru amnistierea unor infraae­ţiiuni prevăzute în codul silvic­­16. pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţii privitoare la stabili­rea preţurilor, tarifelor şi salariilor,. Şedinţa s-a ridicat la ora 24, oea viitoare fiind anunţată pentru azi, la ora 9,30. Şedinţa de Luni după amiază Şedinţa a fost deschisă la ora 17,15, sub preşedinţia d-lui Miron Belea, vice­preşedinte­ Re banca ministerială au fost prezenţi d-nii: Al­ Alexandrini, Teohari Georgescu, G. G. Vântu, ing. N. Profiri, Octav Livezeanu, Radu Roşculeţ, Ion Pas, Romulus Zăroni, M. Fiorescu, Miron Nicu­­lescu şi C- Agiu­ După cetirea sumarului se trece la comunicări. D. V. Modoran (P.N.Ţ­) face două comunicări pentru departa­mentul cultelor: 1) cu privire la prezenţa în fruntea protoeriei Vlaşca a preotului David Bădări­­că, fost voluntar în războiul din Răsărit, cerând în acelaş timp şi dosarele privitoare la preoţii­ care au fost voluntari în acest război- a­­dică departamentul are cunoş­tinţă de activitatea prof. I. D. Şte­­fănescu care, în calitatea pe care o are la Sf. Patriarhie, tulbură atmosfera de înălţare a biserici. Cere dosarul cu neregulile, de la mănăstirea Agapia şi cu decorarea fostului mareşal Ato­onescu de că­tre Patriarhie cu Crucea de Aur, consacrându-i drept campionii­ creştinităţii, ambele fiind opera prof. I­­D. Ştefănescu. D. Vasile Titoiu IP.N.L) cere ministerelor de Interne şi lucrări publice luarea de măsuri pentru repararea uzinelor electrice din jud. Putna­ In a­ doua comunicare d-sa ara­tă situaţia grea a şoselelor din acelaş judeţ, cerând repararea l­or şi a podurilor aruncate în aer de germani in re­tragere-D. G. G. Vântu, ministrul lucrăr­i­rilor publice răspunde arătând că se vor lua măsuri ca să fie repa­rată uzina electrică din Focşani. Cu privire la şosele şi poduri dl-sa arată că au fost trecute în, planul gineral de lucrări al ministerului, D- Al. Alexandrini, ministru de finanţe, depun© mai multe proaste d© legi. D. Octav Livezeanu ministrul informaţiilor, răspunde unei co­municări făcute de d. A. Sa­rag. Mişcare in Diplomaţie In „Monitorul Oficial” de ori au apărut înaltele decrete regale prin care se face următoarea mişcare în diplomaţie : D. Eugen Filoti este numit mi­nistru plenipotenţiar la Roma. D. Victor Brabeţianu este nu­mit ministru plenipotenţiar la Campenhaga. D. Mihail Cămărăşescu este numit ministru la Bruxelles. D. Radu Rusescu este numit ministru la Stokolin. Deasemenî s’au făcut urmă­­ttoarele înaintări în corpul di­plomatic : D. Duca Gheorghe actual prim consilier de legaţie la gradul ministru plenipotenţiar cl. N­. Dinu­ Mătăsaru Mihail, Popescu Mircea, Gussi Edmn. Gheorghe, Gavrila Constantin, actuali prim secretar de legaţiune, de prim consilier de legaţiune. D-niii Berciu Iancu, Buzne* Emm­noil, D’Albon Ion, Georgescu Vasile, actuali al 2-lea secretari de legaţiune, la gradul de prima secertar de legaţiune.­­ D-nii: Mironescu Florin, Voicu Anghel, Ciuntu Marcel, Ghirca Ion, Mărculescu Mihail, Toifi­la Nicolae, Roiu Florin, Cosmescu Dimitrie, actuali secretari de re­e­gaţiune, la gradul de al 2-am secretar de legaţiune. D. Lăzărescu Emil, actuali al 2-lea consul, la garadul de cv­lf. Sul.­­ D-nd­: Tasula Zottu loan, JS­te­fănescu Alexandru, Lupu GwgS ’'t orghe, Jurca Nicolae, Stirian EMg­mitru, actuali viceconsuli, gradul de al 2-lea consul.

Next