Universul - Capitala, aprilie 1947 (Anul 64, nr. 75-96)
1947-04-02 / nr. 75
ŞTIRI POLITICE I DELA MIŞCAREA I NARONAL-ŢARANISTA Biroul politic al mişcării naţional’ţârăneşte s’a întrunit Dumtotcă, luând in discuţie raportul de organizare a sectoarelor pre- statat de d. Petre Ţincu, preşedintele organizaţiei Capitalei. S’a hotărtt editarea unui cotidian, ca organ de luptă al mişcării. DELA PARTIDUL NATIONAL ŢĂRĂNESC (MANKJ) D. Ion Mihalache, vicepreşedintele p. n. ţ. a sosit Duminică seara, în Capitală. Eri d. a d-sa a participat la şedinţa biroului politic al partidului. — D. M Cosmescu, vorbeşte Joi S Aprilie ora 17-30 in cadrul cercului de studii şi documentare, despre ,,Perspectivele aplicării noului buget”, DEJA PARTIDUL NATIONALPOPULAR SA ştSau, la orele 17.30, se va ţine la Fundaţia Carol I, un Symposion cu tema ,,Crnea culturii contemporane”. Vor vorbi d-nii: prof. Gh. Călinescu, prof. D. I. Buchiariu şi dr. Marcel Breazu. Medicii şi farmaciştii din P. N. P ţiin şedinţă astăzi, orele 19.30, la sediul comitetului cernetral, sub preşedinţia d-nei ministru dr. Florica Bagdasar. DEJA PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT Zilele trecute a avut loc dinţa organizaţiei Capitalei a cercului social-democraţilor evrei, la sediul cercului din Calea Călăraşilor 55. După o expunere a situaţiei politice făcută de d. A Mauruber în care d-sa a organizat realizările socialiste ale social-democraţior evrei, a’a procedat la alegerea comitetului organizaţiei Capitalei, care cuprindă pe următorii: L. Peltz, preşedinte, dr. Lobel vicepreşedinte, ing. Ropper, secretar L. Sega 11, casier V. Pârvu, presă şi propagandă, Ross, bibliotecar şi C. Calafeteanu, av. Zanbanc, dr. Barasch, dr. Rosen, Fischbach, Pandrich, Lerner, M. Hammer, Ehrlich, V. Moisescu, Braunstein, N. Frühling şi Weissberg, membri în comitet. DE LA PARTIDUL ŢĂRĂNESC DEMOCRAT Comitetul executiv al partidului ţărănesc-democrat s-a întrunit Duminică, sub preşedinţia d-lui prof. N. Gh. Lupu. După discuţii, intrându-se în ordinea de zi, a fost ales biroul politic astfel: prof. dr. N. Gh. Lupu, preşedinte; prof. D. R. Ioaniţescu, vicepreşedinte şi Const. Adam, secretar general.______________ VIZITA MINISTERIALĂ LA MĂNĂSTIREA PASĂREA twintoloa, 1 Martie d. Radu Rosewleţ, ministirul cultelor, iapte de d-nii Boarfe* Huhulescu, secretar faneit al ministerului, director da Mtomet Vara*, arhitect Berechet *1 p. e. preoţi Nicolaa Coama, repregertantii L P. 8 Patriarh Miaodim ăl Ortgoia Ocrrtlanu, director gen*, tet al Cuttelor, a făcut o vi^tă la mănăstirea Pasărea la apropierea Ctaphalei. Virtioşii oaspeţi au fost întâmpinaţi de Întregul sobor la frunte cu Irak» stareţă Magdalena Percu Jr. ministru Roşculeţ a luat parte. Împreună cu Insoţitori săi la o frumoasă slujbă religioasă, după care ministrul cultelor a rostit o Însufleţită cuvântare despre importanţa bisericii la viaţa stabilul « a aduc elogii I. P. S. Patriarh Nie», dim pentru Înţeleaptă Sa Îndrumare pa care o dă ortodoxiei româneşti şi misionarismului ortodox Apoi d, ministru Roşculeţ a vizitat toată aşezarea mănăstrească feliei tAvi pe maica stareţă Magdalena la sfatul spiritual al mânăstiriei pentru aleasa conducere şi gospodărie a Mănăstire! pasărea. ia—i'-iMipiiiiMi mimgmmammfmiaBfm Nouile proecte de legi ele ministerului muncii şi asigurărilor sociale Pentru coordonarea diverselor dispoziţiunii al ministerului muncii unificat cu asigurările şi asistenţa socială, comisia legislativă a departamentului, pornind de la sugestiile d-lui ministru Lotar Rădăceanu, a întocmit un vast program de activitate cu privire la stabilirea unui sistem unitar al drepturilor şi îndatoririlor lumii muncitoreşti. Astfel, pe temeiul consideraţiunilor de mai sus, au fost alcătuite, după o cercetare amănunţită a tuturor condiţiilor locale şi generale, următoarele proecte de legi : Legea sindicatelor profesionale; legea pentru abrogarea regimului muncii în timp de război; legea pentru reorganizarea jurisdicţiei muncii; legea pentru transformarea oficiului „Muncă şi Lumină"; toate acestea au intrat în vigoare până la 1 Decembrie 1946. Au primit, de asemenea, formă definitivă şi urmează a fi trecute prin parlament: Legea pentru organizarea plasării şi a cărţii de muncă; legea pentru reglementarea calificării profesionale şi a învăţământului muncitoresc; legea pentru reglementarea muncii la domiciliu; legea pentru reglementarea muncii și a ocrotirii personalului casnic; legea pentru asimilarea în drepturi cu I.O.V.R. a victimelor prigoanei antidemocratice, rasiale și a victimelor bombardamentelor; legea pentru stabilirea unui regim de pensii pentru muncitorii minieri; legea pentru înfiinţarea unui timbru al asis- tenţei; legea pentru reorganiza- rea asigurărilor sociale; pentru reorganizarea asistenţei; pentru extinderea asigurărilor sociale în mediul rural; pentru constatarea, judecarea şi reprimarea infracţiunilor la legile de ocrotire a muncii; pentru înfiinţarea căminelor de zi şi a creşelor în fabrici şi uzine; pentru extinderea legislaţiei muncitoreşti în domeniul agricol. CONGRESUL REPREZENTANŢILOR APICOLI Ieri dimineaţa, a avut loc in Amfiteatrul Institutului Naţional Zootehnic, deschiderea congresului reprezentanţilor apicoli din întreaga ţară. După constituirea biroului d. Grigore Giosan, preşedintele Societăţii centrale de apicultură, declară şedinţa deschisă trecându-se la ordinea de zi: Modificarea unor articole din Statutul Societăţii. Iau cuvântul d-lui: dr. N. Romanescu, vicepreşedinte al Societăţii, dr. Daraban, Anghel- Putna Cristea, etc. La ora 12 din prezenţa d-lui consilier dr. George Rusu, reprezentând ministerul agriculturii, se constitue Consiliul superior al apiculturii, având ca preşedinte de onoare pe d. prof. Traien Săvulescu, ministrul agriculturii şi domeniilor şi dr. Florin Begnescu, vicepreşedinte de onoare. In afară de preşedinţii filialelor, ai vechilor societăţi apicole din Banat şi Transilvania precum şi de directorii din ministerul agriculturii, fac parte din acest Consiliu, apicultorii emeriţi din ţară, cercetătorii în apicultură, etc. Luând cuvântul, d. consilier dr. George Rusu, după ce relevă dificultăţile apicultorilor, traseză în linii largi programul de activitate al Consiliului. După masă a urmat primă şedinţă a Consiliului Superior al Apiculturii, sub preşedinţia d-lui consilier dr. George Rusu. VIZITA LIGII MARITIME BULGARE Dintre ligile Navale din ţările vecine şi occidentale, cea dintâi care a reluat finul strânselor legături de prietenie cu Liga Navală Română, rupt de urgia războiului, a fost cea din Bulgara. D. Aram Hadidian, membru în comitetul central al Ligii Maritime populare bulgare, a fost delegat să viziteze L. N. R. spre a stabili un program de colaborare in viitor şi a cerceta mişcarea eneutrosmatică dela noi, in vederea unor manifestaţiuni in co-WEI. După prezentarea la sediul centralei L. N. R.., d. Hadjolian, condus de d. comandor Eng. Săvulescu, comandantul Marinei şi preşedintele Federaţiei sporturilor Steutăca, a vizitat cluburile muţii de Pe lacurile din jurul Capitalei şi ştrandul ministerului educaţiei raţionale de la Şosea. Duminică, cu prilejul adunării generale a Ligii Navale, distinsul oaspete a fost salutat de d. amiral P. Bărbutieanu, care între altele a arătat recunoştinţa poporului român faţă de cel bulgar, pentru ajutorul dat celor din regiunile secetoase, deşi nici în Bulgaria recolta nu a fost prea bună La ridicarea şedinţei, d. Hadjoian a mulţumit pentru călduroasa primire, asigurând că, prin activitatea celor două Ligi, Dunărea nu va mai fi o barieră, ei o punte de Înfrăţire. D-na invită pe cât mai mulţi prieteni ai mării să ia parte la manifestările Ligii maritima populare bulgare ce vor avea loc în luna Iunie la Vara. GALAIM ELEVILOR 31 STUDENŢILOR IN VACANŢA PAŞTILOR ! Slavii şi studenţii şcoalelor şi smniversităţilor de stat pot călători tei vaereta de Paşte o singură dată le ducere şi odată la înapoiere din vacanţă în condiţiunile următoare: Cu începere dela 3o Martie 1947, pitic. la S Aprilie 1947 elevii Si răudenţii, cari nu domiciliază ia localităţile unde urmează cursurile, vor călători cu So*/» reducere «Sta tariful normal els II sau Iri la tr. de persoane numai dela fcoală la domiciliu, pe baza cărţilor de identitate tip. c.f.r., seria I ti te lipsa acestora pe bază cărţilor de elev sau student sau adeverinţe eliberate de şcoatele şi facultăţile de Stat respective cara se vor viza dl® staţiuni odată cu emiterea biletelor şi a anexelor de decontare. Cu începere dela 15—22 Aprilie 1947 inclusiv vor călători in aceleaşi condiţiuni de taxare, numai de la dermeiliu până la localitatea de reşedinţă a şcoalei In mod excepţional, staţiunile «e îndrumare a trenurilor de călători vor rezerva, atât la trenurile de persoane cât şi la trenurile a ape de cu aburi, câte vagon car® sa vor păzi cu jandarmi cf r. şi vor fî puse la dispoziţia elevilor şi studenţilor numai în zilele de 8, 1 ?17 Aprilie înainte de Paşti şi în zilele de IS, 19 şi 2o Aprilie după Paşti. Elevii şi studenţii, cari vor călători în vagoanele rezervate la trenurile rapide în zilele fixate mai sus vor poseda bilete cu 5o** reducere de el. II şi anexe de decontare cl- II, fără plata tichetului de tren rapid. Atât la ducere cât şi la înapoiere, elevii şi studenţii vor călători fără certificate sau autorizaţii de călătorie. ------------------------ Artişti, pictori şi sculptori din Iugoslavia vor participa la salonul oficial din Bucureşti Ambasada Republicii Federative Populare a Iugoslavia a comunicat ministerului artelor că artiştii pictori şi sculptori iugoslavi au acceptat cu plăcere invitaţia p®e care le-a adresat-o ministerul, de a lua parte cu lucrările lor la Salonul Oficial din Bucureşti AmbasadaIugoslavă a mai cotelor, mai sus că în scopul arătat er-a reus. Comitetul pentru cultură şi artă a şi transmis tuturor Republicilor Federative Iugoslave invitaţia de a începe să culeagă lucrării» destinate expunerei la Salonul Oficial, cari vor sosi probabil în București în prima jumătate a lunei Aprilie. __ UNITATEA ECONOMICĂ A GERMANIEI IN DISCUŢIA CONSILIULUI MINIŞTRILOR DE EXTERNE Anglia, Statele Unite şi Franţa şi-au expus punctele de vedere Moscova 31 (Rador). — Corespondentul Agenţiei „France Presse” comunică • Consiliul miniştrilor de externe, în şedinţa da Luni dimineaţa, s’a ocupat de chestiunile privitoare la unitatea economică şi la reparaţiile din partea Germaniei . Bevim a distribuit un memoriu expunând principiile politice şi economice ce trebue să prezideze la organizarea Germania în cea de-a doua f®7-a a perioadei de control, adica după Conferinţă. Principiile politice sunt cele pe care d. Revin le-a expus săptămâna trecută. Principiile economice sunt următoarele: „Puterile de ocupaţie vor avea drept scop să completeze externnarea potenţialului de război german, să facă Germania în stere să repaire stricăciunile pricinuite aliaţilor, să efectueze orice altă restabilire a economiei ei, care se va dovedi necesară. ATITUDINEA STATELOR UNITE A luat apoi cuvânttul generalul Marshall, secretarul departamentului de artat nordamerican, care a spus: „Există numeroase puncte cu privire la care suntem toţi de acord în a le socoti ca fiind principle de dorit. Suntem de acord ca resursele germane să fie pusa în comun şi repartizate în mod echitabil, care existe un plan de export şi import; suntem de acord asupra necesităţii de a se supune resursele germane legii germane, asupra faptului ca cărbunii, energia şi oţelul german să fie supuse unui consiliu economic şi în fine, asupra faptului ca planul privitor la nivelul de producţie industrială să fie revizuit. Dar mai trebue să căutăm el cordul cu privire la mijloacele de a înfăptui unitatea politică şi economică şi trebue să cădem de acord asupra crderii unor Agenţii centrale germane, asupra stabilirii şi atribuţiilor unui guvern provizoriu, asupra libertăţii de mişcare în ce priveşte ideile, persoanele şi mărfurile, asupra suprimării barierelor dintre zone, asupra repartizării şi asupra împărţirii deficitului temporar. Statele Unite sunt, opuse oricărei politici care ar menţine Germania în starea de cocioabe suprapopulate sau a unui azil pentru nedemni încentrul Europei. Recunoaştem fără îndoială, că Germania trebue să livreze reparaţii ţărilor ce au suferit de pe urma agresiunilor ei. Dar în aceste limite vrem ca Germania să folosească resursele ei, mâna de lucru calificată şi capacitatea ei industrială la refacerea reţelei comerciale de care depinde prosperitatea Europei. Pe de altă parte, Statele Unite doresc să vadă cum Germania paşnică, cu rădăcini puternic democratice, poate să-şi ia locul în comunitatea europeană şi mondială a naţiunilor. Acestea sunt motivele poziţiei adoptate de Statele Unite cu privire la chestiunile înscrise în acest capitol al raportului comitetului de coordonare. Intr’o etapă ulterioară a ordinei de zi, Statele Unite vor aduce la cunoştinţă propunerile lor în vederea garantării secumităţii faţa de Cei Patru. Statele Unite vor o Germanie puternică deoarec® nu vor o Europă care să fie divizată împotriva Germaniei. Nu trebue să permitem ca divergenţele noastre de vederi să se ridice în calea renaşterii Europene. Dacă delegaţia Statelor Unite nu poate să accepte anumite propuneri care au fost făcute aci nu înseamnă că nu suntem gata să examinăm cu simpatie orice propunere rezonabilă că ar putea să fie făcută pentru asigurarea realizării programului pe care l-am început împreună. Suntem cu toţii aci pentru a împăca divergenţele noastre de vederi şi nu pentru a le accentua, dar nu voim să căutăm un acord de dragul căutării acordului. Statele Unite recunosc că răspunderea lor faţă de Europa va continua şi ţin mai mult să construiească solid decât să construiască raipid”. CUVÂNTUL D-LUI BIDAULT Preşedintele şedinţei a dat apoi cuvântul d-lui Bidault, care a spus: „Cele trei probleme — nivelul edustriei, reparaţiile şi unitatea economică — sunt legate şi trebue să primească o soluţie de ansamblu. Cred împreună cu delegaţia Statelor Unite că din momentul în care acordul a fost realizat, după cum se pare, asupra anumitor principii, trebue să fie posibil să i se dea urmare prin aranjamente concrete. pun deoparte punctele cu privire la care v-aim atras atenţia. Discuţia principală este cea privitoare la reparaţii în legătură cu nivelul industriei. Aşi vrea să vă ridic pe scurt pozitia noastră cu privire la acest punct care este adevărat că ridică toate problemele. Delegaţia franceză nu ridică obiecţiuni de principiu în ce priveşte reparaţiile de obţinut din producţia curentă a Germaniei după indicaţiile date de delegaţia sovietică. Asemenea relaţii au fost organizate în zona sovietică. Este evident că dacă în viitor Germania este tratată c® unitate economică, chestiunea se va pune in mod automat pentru toate zonele chiar dacă nici o schimbare nu s’ar aduce regimului în vigoare, asa cum a fost stabilit la Potsdam. După părerea noastră, nu este vorba aci de o chestiune de principiu ci de o chesiune de fapt. Chestiunea este de a se ști în ce măsură este posibil să se facă ridicări din producţia curentă în contul, reparaţiilor fără a se dăuna altor interese de asemenea esenţiale. Acestea erau după noi elementele problemei. Delegaţia a propus ca programul reparaţiilor obţinute din producţia curentă să fie studiat ţinându-se seama de repercusiunile acestui program asupra disponibilităţilor germane de cărbuni, asupra potenţialului de război şi asupra balanţei conturilor. Suntem convinşi că dacă acest studiu este întreprins într-un sporit legat de realitate, el va putea să reuşească, fiind vorba încă odată de o problemă care este mult mai puţin o problemă de principiu decât este o chestiune de fapt. Este vorba de o ajustare Moscova. Sl (Rador). — Corespondentul agenţiei REUTER comunică : In şedinţa de fată a Consiliului miniştrilor de externe, idlupă d Revin, generalul Marshall şi d. Bidault, ultimul a luat cuvântul d- Molotov, ministrul afacerilor străine al Uniunii Sovietice. Intr’o lungă cuvântare, el s’a ocupat la speriat de observaţiile făcute de generalul Marshall. El a spus că împărtăşeşte părerea seceratului Marshall că aliaţii trebue să plătească solid şi nu r®P0 deţi că aliaţii nu trebuie să reducă valoarea acordului de la Potsdam şi să-l facă să semene doar cu tan acord pe hartia. Bar, cu privire la majoritatea chestiunilor ridicate de mareşalul Marshall — a adăugat d. McCotov — drepturile legale ale Uniunii Sovietice nu trebuesc uitate. Soluţia trebue să fie ceva concret şi nu vag sau general. Uniunea Sovietică şi Statele Ţiuite privesc chestiuneareparaţiilor din punct de vedera diferit. Statele Unite nu au fost ocupate. Vorbind de capacitatea Germaniei de a plăti reparaţiile, d. Mo- Cotov a fost de părere că ea ar putea uşor să facă acest lucru, dacă i s’ar asigura condiţii normale pentru a-şi organiza industria şi agricultura. El a declarat că cri® patru mari puteri trebue să cadă de acord asupra unui plan de import şi export şi trebue să decidă cu privire la nivelul exportului pentru a acoperi toate nevoile de import al® Germaniei. D Molotov a desminţit cu tărie că guvernul sovietic ar dori să reducă actualul nivel al raţiilor din Germania. El doreşte să sporească atât importul, cât şi exportul, astfel încât reparaţiile să poată fi accelerate şi Uniunea Sovietică este dispusă să lucreze cu celelalte puteri la problema alimentară. El a subliniat că respinge orice declar a posibilităţilor ceea ce după părerea noastră nu constitue o dificultate de netrecut dacă este examinată la lumina datelor pozitive şi cu voinţa de a se ajunge la o poziţie în acelaş timp echitabilă şi pozitivă”. La propunerea generalului Marshall, Consiliul miniştrilor de externe a hotărît să se întrunească Marţi pentru a continua discutarea unităţii economice în grup restrâns. Aceasta înseamnă că fiecare delegaţie va număra doar trei-patru membri, în loc de câte 15—20 câţi iau die obieriu parte la şedinţele obişnuitei Şedinţa de Marţi va fi secretă, raţie după care Uniunea Sovietică ar dori să reducă alocaţiile de hrană din Germania. D. Molotov a fost de acord că este necesară o hotărire rapidă cu privire la nivelul industriei pentru Germania- Uniunea Sovietică, Anglia şi Franţa şî-au expus părerile, dar el nu cunoaşte nici acum părerile Statelor Unite. „Dacă niveluri la Industriei ai producţiei are ridicat«, cotateibunichii englezi şi alţii nu ar mai trebui să poarte o povară ce a r trebui să fie P® »calm germanilor”, a spus el. Nici o persoană ori, răspundere din Uniounea Sovietică — a declarat d. Molotov — nu vrea o rupere în bucăt a Germaniei. După aceasta,, îa propunerea generaluului Marshall, Consiliul a hotcărît să se întrunească mâine intr’o şedinţă „restrânsă” pentru a continua discuţiile cu privire unitatea economică. Ţinând astfel o şedinţă secretă cu acepția de a călite să ajungă la un acord, ceipatru miniştri de externe urmează la Moscova un precedent bina etabit, craeat la Barts şi New Yarte. In toate celelalte sesiuni nW Consiliului miniştilor de externe ringurile hot&riri pozitive şi constructive au fost întotdeesm* re* zultetul unor asemenea ţedînţ« ..restrânse”. S* reduc* astfel necesitatea pentru oul psrimi miniştri de a rosti cuvântări rigida pentru consumul publicului şi 6» sporeşte probabilitatea unor tocmeli realiste în. legătură cu prnetea care au dus până acum numai la Impasuri. In acest sens, hotărîrea de • *» ţine şedinţe secrete trebue socotită drept un semn încurajator în sensul că şi această conferinţă a ajuns la un stadiu de oride ar putea să se obţină un oarecare progres real. Replica d-lui Molotov Legea obligativităţii serviciului unitar in discuţia parlamentului britanic Londra.. 31 (Rado*1). ■— Camere Comithetior a început Lund după amiază desbatație pentru a doua lectură asupra proiectului de lege privitor la serviciul militar naţional, căruia îi propune o importantă minoritate din membrii partidului laburist, cât şi partidul liberal Proiectul de lege priveşte serviciul obligatoriu în forţele armate, după data da 31 Decembrie 1948, când ia sfârşit starea actuală da măsuri transitorii. Dintre deputaţii laburişti care se opun acestui proiect de lege fac parte pacifiştii, acei care sunt de părere că Marea Britanie nu poate montane forţa militară în măsura propusă eternei când ţara este lipsită de mână de lucru pentru industrii, şi acei care nu doresc ca politica externă a guvernului să fie sprijinită pe serviciul militar obligatoriu. Moţiunea partidului liberal pentru respingerea proiectului de lege exprimă părerea că serviciul militar în timp de pace violează libertatea individului, că stareța ecomomică a ţării cere maximum da efort productiv industrial şi că obligaţiunie externe ale Manei Britanii trebue să rămână pe măsura resurselor ei naţionale limitele. Partidul conservator recunoaşte că acest proiect de lege este necesar şi va sprijini guvernul, cu rezerva criticii felului în care vor fi utilizate forţele armate. D. George Isaacs, ministrul muncii, prezentând,, proiectul la a doua citire, a declarat că motivul acestei legi este faptul că componenţii regulaţi ai forţelor britanice sunt în scădere în mod serios. In armată, nu sunt de cât tip OOO de înscrieri regulate, iar totalul pentru aviaţie este sub 76.000-Pentru marină, situaţia este mai bună, des noi nu mult mai bornă. „Dacă nu se iau anumite măsuri“— a declarat el, — pentru a umple golurile, ne vom găsi într o euolaţie foarte grea“. Dacă guvernul nu va putea să contiue măsurile actuale pentru recrutare, elementele regulate din servicilie militare vor fi probabil insuficienta pentru a se face faţă chiar unei fr.*cţiu®i din cerinţeie imediate ale apărării. Rezultatale campaniei de recrutare s’au îmbunătăţit în ultimul timp, dar nu in măsură pe care ar fi dorit’o guvernul. Guvernul consideră domeniul serviciului naţional nu este numai necesar pentru asigurarea siguranţei ţării, dar şi cel mai democratic, mijloc de a se face faţă cerinţelor forţelor militare. Deschizând desbatere dus partea opoziţiei, dministtoan Churchill a decreat că opoziţia va sprijini de dati, aceasta guvernul El a lăudat guvernul „pentru curajul arătat in a rezista elementelor subversive şi degenerate din majoritatea sa”. D. Churchill a cerut guvernului să arate ţârii , efectivele de luptă ale forţelor armate, „o asemenea informaţiune poate fi dată, deoarece tot inamicii Marei Britanii au capitulat fără condiţiuni. In afară de războiul dus împotriva evreilor în Palestina, cred că avem pace” — a declarat el. VOTUL SE VA DA AZI, MARTI LONDRA, XI (Rador). — Redatetorul political agenţiei ,,rreuter” transmite : „Un număr considerabil” de deputaţi socialişti din parlamentul britanic vor absenta Marţi din Camera Comunelor, când se va pune la vot proiectul de lege privitor la serviciul naţional, purtând astfel guvernul socialist al Marei Britanii în faţa celei mai mari ameninţări de până acum ,a lui. Problema în cauză este serviciul militar obligator în timp de pace. Grupul dizident, arătat ca numărând până la 80 de deputaţi, se pune serviciului militar obligator pe următoarele motive: 1. ideologic; 1. financiar; 3. al mâinii de lucru, şi 4. al politicii externe. Un alt grup, condus de deputatul R. H. S. Crossman, care a condus recent rebeliunea împotriva politicii externe, declară că a vota împotriva serviciului militar obligatori ar însemna să se „facă un consens” din revolta asupra politicii externe. D. Clement Atlee făcuse tonui un apel la rebelii socialişti. Intr’o şedinţă secretă de repetiţie generală a votului critic de Marţi. SHSH Relaţiile externe ale guvernului iugoslavULTIMELE INFORMAŢII Un important discurs al Mareşalului Tito Belgrad, SI (Rador), — Corespondentul Agenţiei „France Presse” transmite : Mareşalul Tito a făcut un important expozeu de politică externă în faţa Adunării Naţionale iugoslave. Declarând la început că Iugoslavia a semnat tratatul de pace cu Italia pentru a evite noui cauze de disensiune cu ea şi pentru a ameliora relaţiile economice dintre cele două ţări, marteşalul Tito a trecut la problema Austriei spunând că „cherstiunea Carintiei nu va fi retrasă de pe ordinea de zi, atâta vreme cât nu va fi rezolvată conform drepturilor Iugoslaviei”. Subliniind participarea Austriei la războiul nazist şi bunăvoinţa Angliei şi Amexicii faţă de Austra, mareşalul Tito a arătat că această bunăvoinţă nu este arătată pentru „consideraţii de justiţie, ci pentru ale motiveiau greu de ghicit”. Abordând chestiunea reparaţiilor, mareşalul Tito a precizat cu privire la Italia, că cei 128 milioane dollari pe care Italia trebue să-i verse Iugoslaviei cu titll de despăgubiri nu reprezintă decât o sumă simbolică, necorespunzând pagubelor reele pricinuite de această ţară. Cât priveşte Germania, Iugoslavia nu a primit până acum dela ea decât 12 la sută din Ceeace I se cuvine. Făcând aluzie la despăgubirii* ce trebuesc pl&tit« de Aus tria, mareşalul Tito a *j*u*: „Dacă unii aliaţi vor să renunţe la despăgubiri, să o facă pentru ei şi nu în numele Iugoslaviei”. Cu privire la Uniunea Sovietelor, mareşalul Tito a declarat că prietenia pentru URSS se explică prin făptui că această ţară a dat dovadă de înţelegere pentru suferinţele poporului iugoslav în timpul războiului de eliberare, cum şi că „ pentru ca din partea Uniunii Sovietelor auzim totdeauna cuvinte de pace în vreme ce Occidentul vorbeşte de bombe atomice şi de aneninţarea cu războiul”. Referindu-se la spinoasa problemă a ajutorului cerut de Iugoslavia Statelor Unite, mareşalul Tito a denunţat campania tendenţioasă deslănţuită în acest caz în America. „Dacă Germania primeşte grâu — a spus mareşalul Tito — de ce Iugoslavia să nu primească ? Nu am cerut niciodată pomană nimănui, ci numai ajutorul la care credem că avem dreptul”. Oratorul a respins apoi acuzaţiile aduse de Grecia împotriva vecinilor săi în Consiliul de Securitate şi a explicat că „relaţiile dintre Grecia şi Iugoslavia s-au înrăutăţit, când Grecie a devenit o jucărie în mâinile altor puteri”. Referindu-se la chestiuni generale, mareşalul Tito a arătat că există două fronturi şi anume : unul al celor care se mai gândesc la război: America, Marea Britanie şi Franţa; celălalt, al popoarelor care doresc pacea , Uniunea Sovietelor, Iugoslavia şi celelalte ţări slave. Mareşalul Tito a saliurcat Bipoi relaţiile excelent® care există între Iugoslavia şi Albania, Cehoslovacia, Polonia şi Români® Cât priveşte Bulgari®, reporturile au fost stingherite până acum de situaţia internaţională a acestei ţări, dar vor fî concor- 4®ta după intrarea in vigoare a tratatului de pace. In sfârşit, ocupânduree de împorturi şi exporturi, preşedintele de comerliu a arătat că Iugoslavia trebue să intensifice la maximum producţia agricolă, pentru a putea să se servească de ea c® monedă de schimb. După expunerea mareşalului Tito, care a fost puternic aplaudată, mai mulţi oratori au criticat, politica anglo-americană în Germania, ca și executarea hotăririlor referitoare la despăgubirile de război. Pierderile pricinuite de inundaţii agriculturii engleze Londra, 31 (Rador). Consiliul de miniştri britanic va discuta Marţi planurile urgente pentru combaterea pagubelor catastrofale pricinuite agriculturii de inundaţii. Pierderile sunt evaluate la 40.000 hectare de grâu de toamnă, 100.000 tone de cartofi,30.ooo capete de vită comute, evaluate la 500.000 lire sterline, și circa 1.500.000 capete de oi. Se studiază posibilitatea unor împrumuturi masive acordate fermierilor. România la Congresul aşezămintelor de ajutorare dela Sofia Sofia 31 (Agerpres). — Agenţia telegrafică bulgară transmite : Azi a fost deschis la Sofia al doilea congres al organizaţiunii de ajutorare. Au fost de faţă multe persoane oficiale dintre cari Preşedintele Republicei d. Vasil Colarov şi reprezentanţii organizaţiunilor similare din România şi Ungaria.. Salutând congresul reprezentantul României d. Dr. Mezincescu a exprimat mulţumirea cordială a poporului român pentru ajutorul trimis de poporul bulgar populaţiei din regiunile lovite de secetă. Preşedintele Republicei d. Vasal Colarov a ţinut un discurs în care a arătat scopul şi sarcinile orgsiteaţiei de et. CUM A FOST EXECUTAT MUSSOLINI Mărturisirea lui Audisio care l-a împăcat pe fostul dictator al Italiei Londra, 31 (Rador). — Muscolini a murit ca un laș, — a declarat d. Walter Aucusio, care a spus că el însuși singur l-a executat, pe fostul Duce, Duminică la Roma la o întrunire publică la care au luat parte mii de comunişti, — anunţă corespondentul din Roma al lui „Daily Telegraph”. După ce a arătat cum l-a prins Pe fostul Duce la Congo, lângă lacul Como, în nordul Italiei, la 28 Aprilie 1945, d. Audisio a adăugat: „Nu am avut impresia că împuşc un om, ci o bestie ordinară. Mussolini nu făcea altceva decât să tremure. El a murit mai laş decât oricare dintre ceilalţi fruntaşi fascişti împuşcaţi la Dongbis. D. Audisio a desminţit că această execuţie a făcut-o din proprie iniţiativă şi a declarat că instrucţiile în acest sens le-a primit din partea cartierului general ce dirija activitatea partizanilor din acea regiune. El a afirmat că documentele ce se aflau într’o servietă de piele purtată de Mussolini au căzut în mâinile englezilor. Corespondentul adaugă că, așteptând să se producă dezordini serioase cu prilejul acestei întruniri, poliţia italiană a luat precauţii extraordinare, dar întrunirea s-a terminat fără nici un incident. DISCUŢIILE DIN SÂNUL COMISIEI SPECIALE BUGETARE ,FINANCIARE Duminică dimineaţa, la ora 11,30, să intrunit pentru a treia oară comisie specială bugetară financiară a Adunării Deputaţilor, pentru a discuta bugetul. Şedinţa s-a ţinut sub preşedinţia d-lui Mihai Ghebbegeanu. A participat şi d- Al. Alexandrini, ministrul finanţelor. Reprezentanţii partidelor care alcătuieşte Camera au continuat expunerii a începute în ajuns. Virgil Stănescu (P. N. P.) a atacat cele început proiectul de buget prezentat Camerei, declarând că aşa cum arată acest buget el nu poate asigura nici pe departe o funcţionare normală a aparatului de stat. D. Dunăreanu (P. S. D.) luând cuvântul prie d-lui ministru al finanţelor unele întrebări, insistând în deosebi asupra faptului întârzierii aducerii legilor economice în discuţie care nu se ştie la ce măsuri cile sa peto sau nu ar grena bugetului general al statului- «■UfflBBBLg ■" ' ■ —w«.— ÎNTÂMPLĂRI DIN CAPITALĂ OBIECTE PROVENIŢI DIN FURT LA LEGIUNEA DE JANDARMIBANEASA Postul de jandarmi Rahova din ItaguaIttacte jandarmi Bucureşti a fi descoperit o bandă de hoţi, asupra cărora sau găsit obiecte în valoare de peste 1 miliard lei şi anume : covoare perssoane şi obişnuite, haine, pftitoane, patefoane, «pahate de radio, lingerie de pat şi 00»p, Spatele de fotografiat, acordeoane, etc. Toţi acei cărora s’au furat obiecte din cste speci fi este mai sus, se pot prezenta la sediul Legiunii de jandarmi Bucureşti- Băinoaia, sta. Apoi odor dr. 2, pentog a le iedi »noaşte şi poteiua' Toţi acei cari se prezintă vc* avea asupra lor popie de p® ietslaviaUa făcută, pBaiâ cieată de organiele poHţieneşti realseethte, 1* data comiterii furturilor ACCIDENTUL DE CIRCULATIE DIN STRADA ŞTEFAN CEL MARE Automobilul cu nr. 6019, condus de şoferul Cocea Ion, domiciliat In str. Sironului nr. 11, în timp ce merge« Cu Viteză pe str. Ştefan cel Mare, în dnelptu!. aeus&i ‘ cu rur. 73, s’a lovit de un stâlp al S. T. B-ului. Maşina a fost avariată iar cei cinci pasageri : Maria Albu Popa Rozalia, Ionasi.u Marin, Aforamovici Tiori şi Mihai A. Dodhiţă, răniţi. Toţi tcei einet aocitentaţi tei fost internaţi la spitalul Colentina. INCENDUI DIN STRADA ARAD — PAGUB/LiS SE EVAi.liiAAA LA 400.00e.0uó IJE1 — Duminecă dim. la ora 6 un violent incendiu a izbucnit în str. Arad nr. 5, la imobilul d-nei Irina N. Hadadea, flăcările propagându-se apoi şi la clădirea alăturată dela nr. 7 bis, unde s-a aprins acoperişul. Pompierii fiind înştiinţaţi, la faţa locului a sosit postul „Sf. Gheorghe” care după o muncă de două ore a stins incendiul complet. A fost mistuită de flăcări latreaga locuinţă a d-nei Hadadea, al cărei imobil ocupa o suprafaţă de 117 metri pătraţi şi nu era asigurat, pricinuindu-se o pagubă de 360.000.000 lei. De la clădirea alăturată del® nr. 7 bis, proprietatea d-lor Spiru şi Marin Iovulescu n’a ars decât acoperişul, pagubele evaluându-«« la 20.000.000 iei. DISPĂRUT In ziua de 28 Martie a dispărut bratul MtecftaiVodoiescu, ide zece ani, iSmbtt'âcat ,eu pantealon Solo, haină gri, samcale romane Cine știe unde se află, e rugat să «irunte pe tatăl bâieitului. Vasale Teodorascu. Sta Regin« Maria 51, Coitanlma —----*♦*♦——— FESTIVALUL TINISETULEI MIA „CASA, MWEîffBf! R0HÁM0 • SOVIETICE Saiuliata, 2» MairUo, |«a, ore 7 fo&ar«. & avat lo« la C««a P« i^tJented Ko- TnĂ i i©-Sovietice o TOUtóum® a ti»ewstuBwi, orgarnaata de F. N„ T. I. R. în colaborasne cu secţia universitairă A. R. L. IT. s., eu ocaînchiderii ..Săptămânii Mondiale a Tineretului”. Festivalul a fost deschis de d. Gh. Brâftescu, vicepreşedinte el F. N. T. D. R., şi secretar general al F.D.IJ. D-sa a arătat care este terminificaţia săptămânii ce s’a scurs. A urmat la cuvânt drept Precopoane a adus salutul Armatei Sovietice și rolul ea*» imens pe care l-a jucat atât în r&zboi cât și în timp de pace Oi*van.t«i^a d-lui cpt. preoop e fost vin aplaudaT k de numerose «ai®tenţ A Liiriftat in progirvam artistic, fofîik».i din recitări din Maiakovschi, «flirtepe po^i^kam» vovîetice si dansuri populare românești. fr& sfârșit a rulat minunatul film sovietic .,Csavahadsi Tineretului”, după care reuniunea a’a terminat într'o caldă atmosfeiră prietenească. ---------**♦—— De la Institutul francez de înalte studii in România Marţi, 1 Aprilie, ora 18, va avea loc în sala Dalles concertul de muzică franceză, in program: Arthur Honneger'. Sonatine pour violen et violoncelle: Ernest Chauseon Arthur Honsneger, Melodies, Gabriel Fauré, Deuxième Quetuor m mi mineur (4 parties) coi com cursul d-lor Milite. Arnarico, AL Theodoresco. Jean Forcino. A porto..esco, C. Stroeacu. INTERNI • I), prim ministru dr. Petru Groza a avut, ieri la orele 11 dimineaţa, la locuinţa sa, o consfătuire cu d. Gh. Tătărăscu, veri preşedinte al consiliului şi ministru al afacerilor străine. • D. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, a lucrat ieri la ora 11 cu d-nii: Al.l Alexandrini, ministrul finanţelor, Mihai Ghelmegeanu şi Anton, Ailexandrescu, deputaţi, j • D. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, ft privit ieri la Preşedinţii*. Cmhnsiliului pe d-nii: Octav Li*e«e#- _ na, ministrul infirmaţiîlor fi Ai» Run&eiu, secretar general î» ML rasterul Afacerilor Interne, UT” EXTERNI • Din Tiara se anunţă e.S Re«dryk mn Boerer, fost mintetru d» interne, a Încetat, din viaţă tirtplinită «eara în vârstă de 5? »st. (Rador). Preşedintele Truman a apro- tat Luni numirea d-hfi Cavendish Cannon în postul de ambasador aî Statelor Unita la Belgrad. Th. Cannon va, înlo-nl md. 1**-(terson. demisionat săptămâna trecută. (Rador). ■in» ji Mini «niiwii I- I »n—mmmmm fRmtlta doetar miteîleiKffl, mumtt E tire» a i Mit de «etachipnl** ela pierdere* •amputai t!selai ei *ot I Mume MAipn pocTOSt 1 ALEXANDRU BUICUIE»CU s) * »ml de când « moarte p.**»»*ntcă 1-a răpit pe litteta el «aml 1 MARIA Z. STEFANRSC** » frrmronmU, «m fottila fată ALINA MARA Jli Doctor BUKULESCU Almeiventă 7 clase îiceale Tostînntal Not,re name Bnn»ce«t) Iar Joi, 3 Aprilie orele 13 ee nHe!»sri paraetaeni pentru odihna «nfietrin*lor, la cimitirul Bellu (Fte M). îi îndureraţi famtflils R«ima. Benoniade, OTmnţîl tiarastasul de $ »ni dela moArtea nenitatei fi lor mama IRINA BUBA (Btmlţmţa) s( ț a® «rta m«art«a eeatvelWhti Iar tată ! CONSTANTIN RBIBA (MtețuMeă, Costâ Bari» Stata« religioasă va stvoa tar Vî» norî I Aortlfa ora 11 io tet«art*a p*. roSoxă Din Făgăraş. 5« Srtrobltl Sa ăner* Aoî’soar* »otic, teetia şî Preot vledlaa CostSchescv aaărloti. Msrtrrtsti Preot paortelte Matortertl rv CoplH, «oră ţi cumnat,, AureBs «1 Inginer Inn Costăchesco. fra+e «t cumnată, Constanta Vnjyrrrv »pacrs. nrecotm ti familill» tnrnrt'te anuntț fulgerătoarea. moarte tn urma u*inl ti fot «xanteouattr a Iubitului lor ,t. cAmtan I TiODOR CORTACI CU Licenț^t In Matelfief!er ' In vârstă d» 3S *n! -' o1 "3'~ Pnmormântarea va aven. i©e Ml«ro s*îît 2 Aprîne. nra IR, la ctmitrnsî Non I Balaneanu) 1 tnditfeia-H ne +nt FI îs ah pita, mSttTK» sî tînchl, vati wtr!toară, adne îa moartea timimrie n 1«? CĂPUTANI Y AURELEAN TUNSU Llmtîat tn înren* Aurele n^neeni f» rr** traair.nl sfârșit.»mormântsTea va avr?» Io* MtW 1 Aprilie 1347, orele B d. m tndureraţî «ufletest# ^idansa s! Euaren Ştef^nesnt veri. *duc la 'ramoştinţă pieerdereai valorosului CAPITAV AURELIAN TUNSU I.lccnţiat în îlrent Dragul ouvstru văr nr-mtrcizd 8« soţia ta 3 trebuit să fititegdl en viata onoarea căminului hvterpelat 25 «' ii LUiMion».i« mesmionu- Bimatu,uram.——Sn« VaslHra șl Mitică Bobescu rt! profundă durere anunţi moartea tragică a vârului tar 'II, CĂPITAN AUREL TUNSU labenţlat tn Brent- Anteie ne-al *drnhit m moartea ta. Iţi plângem eoarfea ts vitregă. n Doamna Vasilica Pamfîlmă, familiile Alexandrina Alexandrescu, Radnnc, Lt, colonel Cesar Remetrescu. Infflner Const. Mateescu* Colonel Pestre Mate eseu, Inginer En&en Al«l Pidrescu, Avocat Majii Stoica, faiile Pamfil. Dumbtre»eu~Galaţi ft rudele apropiate anunţă cu durere moartea fulgerătoare a scumpului lor, fiu văr și nepot. îfc »eamn silei de 30 Martie crt. THEODOR PAMm Tipfpa pntî,r la înalta Carte 8te înhumarea tl slujba religioas* Miercuri * Aprilie ort. ora 11, 1* si* mitirul Bellu civil. O lacrimă pentru tineret«* tal. ________ î Doamna Elena Polgar, P-l .nf Dumitcru Bolgar, famrilfl« s Gh. Ionescu-Crivăţ, Csmpa dor Virgil loneseii, Grigore Basarabeanu, C-tin Vera impreim* cu familiile Înrudite, anunţă m durere moartea aceluia ce a fost VICTOR BOLGAR Antreprenor-Olteniţa înmormântarea va avea Io® Marţi 1 Aprilie a. c., orele 14, in ritnitirul din Olteniţa. » + Marguerite, Jean, Valeries» Valerica, Dorel, lucian, Maru cu şi familiile înrudite nimţ tă zdrobiţi de durere învers!^ rea din viaţă a iubitului lor m* ,1 tata CONSTANTIN PAMffCy Profesor la Academia regală de muzică şi artă dramatică din Bucureşti, la Liceul militar muzical, terţ membru fondator şi solist al orchs®, trei „Filarmonica” şi , Open„ Um mână”, înmormântarea, va a vsa. tac Marti 1 Aprilie 1947, ora IR jum ’» rul Bellu, depus, . l*._gfeeMΫ etnii capelă-set ADI 14 + Maria, Nicolae și Alexandra copii, Rieu, Cornelia, Pap şi Rein nepoţi, cu familiil« ta«rudite, au durerea de a mim ■ t£r ‘“Cetarea din viaţă a sreimpuriS dumitru P. CRÎSTESCU In vârstă de 73 ani Iditenţarea Va avea Ioc la Brăiţ. c., în vintirul Miercuri 2 Aprilie a. Sfântul Constantin. Sindicatul comu-icaţiîor măteter lari” (Ploeşti), . anunţi în refetarea din viaţă a prea iubita-! Iul lor coleg şi membre fass^'K dator GHEORGHE ALDiA etate ftî anj îsiĂbormlntare* huz *&&&&£ t Aprilie toT,. ora li. tn eim$55 Viisoara (Ploeşti) imde află I Kt