Universul - Provincie, aprilie 1947 (Anul 64, nr. 75-80)
1947-04-03 / nr. 75
STIRI POLITICE HI' DCLA MISCAREA STATIONAL-TARANiSTA I^Ripowt politic «I mişcării «•Pofoai tâa-ăniiisbe a'a întrunit Du- Etatate, luând în discuție rapolrtiul «fgarsitate a sectoarelor pre•OîAK de d. Petre Tineta, preseeffrtd« organiaației Capitalei. Sa «OAfcrft ediiarea unui cotidian, ca A*sau de luptă al mişcării. ÎMBLA PARTIDUL NATIONAL in TAHAMItC (MANMJ) Ion Mihalache, vice preseffitatele p. n. ţ. a sosit. Duminică «ara» în Capitală. Eri d. a d-*a fi participat în şedinţa biroului Jprofe ei pertadului. r D. M Gosmescu, vorbeşte Joj $ Apnaie orna, 17.30 in cadrul cer-Ki de studi şi documentare, 'e Perspectivele aplicării trauluri buget”, ÎMBLA PARTIDUL NATIONAL. POPULAR &S*tărâ, la orele 17.30, nu va time Ik Fundaţia Carol I, un sympo- Ifton ou tesna ,,Criza culturii contentpoftane”. Vor vorbi d-nii: Gh. Călinescu, prof. D. I. tau Ri dr. Marcel Breaza *i- Medicii şi farmaciştii din P. & g . ip. ţin şedinţă as*tea, orel* .80, la sediul comitatului contare), sub preşedinţie d-nei mini*ijjjru dr-, Fiorica Bagdasar. ORA PARTIDUL SOCIAL-DEMOCRAT Zilele trecute a avut loc şedinţa organizaţiei Capitalei a cercului social-demoraţilor evrei. 1a sediu! cercului din Calea Călăraşilor 56. După o expunere a situaţiei politice făcută de d. A. Meuruber în care d-ss» a organizat realizările socialiste aie social -democraţilor evrei, a’a procedat lă alegerea comitetului organizaţiei Capitalei, care cuprinde pe următorii: L. Pertz, preşedinte, dr. Lobel vice preşedinte, ing. Roppec, secretar ,L. Segall, casier V. Pârvu, presă şi propaganda, Ross, bibliotecar şi C. Calafeteanu, av. Zanbanc, dr. Barasch dr. Rosen. Fischbach, Fandwich, Kemer, M. Hammer, Elinlicit, V. Moisiescu Braunstein, N. Futhling şi Steisberg, membri in comitet, DELA PARTIDUL ŢĂRĂNESC DEMOCRAT Comitebia executiv al partidului ţărănesc-democret s’a întrunit Duminica, sub preşedinţii d-lui prof. N. Gh. Lupu. După discuţii, intrându-se în ordinea de -a fost al«i biroul politic astfel: prof. dr. N. Gh. T.ncu, preşedinte; prof. D. R. Ioaniţescu, vicepreşedinte şi Const. Adam, secretar general._____________ Vizita ministeriala LA MĂNĂSTIREA PASĂREA 1 Semintoicd M Martie 4. a»dc *o» j Mteț. mtoiista-ul «ultwice, toset*. aw l-ni* (Scorii* Huftulwcu. «kmwW jenersa M mlnăstionflul. director O» (efenet Vara», arhitect Bererief »1 fec. preoţi Nicolae Domn*. capre«©anta* C V s Patriarh Ntooctim i CiniiKOre CMmUianu, director a«i» ! «Sal OukWtor, a făcut o visătă 1» Kran&gSrc* .Pecărea în «prep«ap«« j0^jfiaSei. i gxutfcnști oaspeţi au ft*t tottangu)«*•: «t» intre«»« »obor 1« frunte *n mar» stareță Masoialerm Parau Vi», mteirti'.n Aosoulet * tatet porte, împaciură cu insoborii aăl 1« o invoroass slujbă religioasă, după aane miniatrul cultelor * «sstit o Însufleţită cuvântare despre Tri portenţs bisericii In viaţa statului şi a aduc elogii I. P. S. Patriarh Nicoctur pentru înţeleaptă Sa Îndrumare pe care o dă ortodoxiei româneşti şi misionarismului ortodox Apoi d, ministru Rioscuieţ a vizitat toată eşeaarea mân'âatirei.sou foltoatArw pe maic« stareţă Magdalana ,» siaitul «piritual » »aivaetrei penăm «te®»» conducere şi pogpodirie » Zflunăstirei pasăre«. Nouile proecte de legi iele ministerului muncii și asigurărilor sociale «tentau coordonare* ddverotor ABpoziţîtini al minîsterului mun«81 unificat eu asigurării* șt *(teatanța «oriei«, ooenisia legări* - fcîvită departamentului, pornind jtftla sugestiile d-ltw miniştri» Tjo- I» Rădăceanu, a întocmit un (rast program d« *cn vitat* cuprivire la staiujirea unit!. iistesn țmitînr al drepturilor şi îndători|flor lumii muncitoreşti. Astfel, pe temeiul corunctei-»jtîturilor de mai aus, au fam. «1- jbafc.wte. «Supă o ctanolitar* amărswuţită a tuturor condiţilor lo«ale şi generale, următoarei« proepte de legi ; lAigea rindicătelor proferioțfflle; lege«, penfew «bnogare* re-E dtii muncii în timp de rSB- lege» penkn reorganisarea Scticţifei masncU; legea pentiis stformaure» orhirdul „Muncă M Luminătoare «paste« au intrat în vigoara pann ]ft . Defismlnie 1ÎHG. |UA prin»», da snwnene». formsi 'dHHnitivâ » urm«*«,* a fi tribuv,« prin pMfmttoni:: liege* pentru organizer©« ț**“ aăi» şi a cărţii de muncă; legea pentru reglementare* calificării profesionale şi * învăţământului muncitoresc; legea pentru reglementarea muncii la domiciliu; legea pentru reglementere® muncii și a ocrotirii persomilului_caanie; legea pentru asamilanea în drepturi cu I.O.V.R- a victimelor prigoanei apto-democratice, rasiale și a victimelor bombăi-demercfelor; legea pentru stabilirea uma regim de pensii pentru muncitorii minieii', legea pentru înfiinţaaea unui timbru al asistenţei; lege« pentru reorganizarea, asigurărilor sociale; pentru reorgenizairea asistenţei; pentru extinderea asigurărilor sociale în mediul rund; pentru constatarea, judecarea, şi reprimai-«* infracţmrvrilor la legile de ocrotire a muncii; pentru înfiinţarea căminelor de zi şi a creşetor în ta- V/rîei ţp urme; pentru extinderea legislaţiei muncitoreşti în domeniul agr tcol. MUL REPREZENTANŢILOR APICOLI " Ieri dumiveaţă a avut ie« in ftmrfiteatrul Institutului Naţional Jtooteămic, de»cbid«r«* coogieisUhi! reprezentanţilor «piooli din Intraaga ţară. După ponatuiirea biroului d. Grigor« Gîoseai, preşedintele societăţii centrale de iapSonatuwi, dedare sediruţa destiîBâ traoâadiv-s* ie oaxime« de aă: Mod’lecetre* unor artierie din fetatirteiâ Acdotaţii.. f«u cuvântul d-ni: «ir. N. Babanescu, vicepr*ţ©dwi* al So«âetății, dr Dăraban, Anghel- Purtna Croate«, etc. La ora 12, în present« 8-lui «siasilist dr. George Bucu, repreyentând miminatC agriculturi.. M conniliii* Consiliul superior hl epicsiHuru, având ca preşedinte j.SuntBW de onoare pe d. prof. Traian Săvulescu, ministrul agriculturii şi domeniilor şi dr. Florin Begnescu, viceproşedinte de onoare. In afară de preşedinţii filialelor, ai vachlor societăţi apicole din Banat şi Transiilvania precum şi de directorii din ministerul agriciftturii, fac parte din acest Con«ftta, ftpicititorii «meriţi din ţară, cercetătorii în apicultura, etc. fiufind cuvântul, d. consilier dr. George Rusu, după ce relevă datăCuLtăţiie sgrwxiltorilor, trasează în linii largi programul d* «ctivitart* »I Consiliului. După masă * urmat piima *•(imță * comitauilia Superior »a Apăcuilturii, *ub preşedinţi* d-ftui (xmbilier dr. George Rusu. VIZITA LIGII MARITIME BULGARE prttae .Ligue n&Vdita «Mii Mite* v»titoe Si occidentale. cea diafitiii cere ta reluat firul sti-acaelor Tegsuturi & prietena» ou Liga. 1'ia.vară Rolă, rupt de urgt& raaboitătii, a cea, din Bulgaria, D. Aram Hadjolâan, membru în Mnîtetul central al Ugii Mări«rute populare bulgare, a, foto delegat să visit««# Ti, N. R. spre a Ui im program de coLaborare viitor și a. cercei* misc*»»« Mportiva rtaittică deîs, noi. to vejetetre* unor mana ierte ternii to eojmw. ‘ Th.ipe prezentarea 1* eediul eenhtaâei L. N. R., d. HildiidifiS), coti«8i» de d. comandor Bug . Săv uitata), comandantul Marinei ai progsdiintele Federaţiei spoevurik» {nautic», a vitatat rubiu.in« naum de pe atacurile din jura* ©*- piyaiei şi «tmtidul ministerului educaţiei nationale del« Sose». Duminică, cu prilejul adunaril general» a ligii Naivei», distinsul ». feet satut«* de d. «mirai P. Barbimeanu. oaie intre «1- fere a arătat reciunoştdnţa poporului român faţă de. cel bulgar ponAni «iuloffid dat. celor din regiunile secetoase, deşi nu» in Bulgari», leoOlta, nu » -foots prea bună 1* ridicarea şedinţei, d. Hadjo tiwn a bia'tsam pentru călduroasa primise, «sigurând că, prin activii», tealeter două Ligi, Dunărea nu va ma® fi o basteră, ci o parte de lurfrăţire, Da» invită pe cfiifc trai«, mulţi prieteni ei mării să jo peuitele manifestiri de Ligi maritime populare bulgare ce vor avea loc în luna Turti* la Vama CĂLĂTORIA ELEVILOR SI STUDENŢILOR IN VACANŢA PAŞTILOR 1 Elevi; şi studenţii şenilelor şi ■hivdBdtăţâlor de stat pot călători la vacntţa de Pssle o singură dată la tduotre g o fată 1« tnapoter* din ft*canţă în conditiunile următoare: ţ Cu începere de!« So MTaiii* 1947. ftână Hs ® Aprilie 1947 «#evii eipAidenții, «ari nu domiciliază in fttesâtiațile ui,cs urmează cursuri- 1«, «or călători cu 5oV» reducere ■Ú toriftal normal els II sau Tft I* fer. d© persoane numai dela jfoMiUt la domiciliu, pe baza cărți- Hr de identitate tip, c.f.r., seri« I 9i |b lipsa «ceetora pe baza cărde elev sau student sau alte-1eţe eliberate de tcoalete Si taţii« de stat respective care se rizse» aUţiunii odată cu emibitetelor şi a «nexelor de fteeootarv MCh înc«iar« dela 15—2â April's feS47 iindueiv vor călători to acf■Boşi conditiimi de taxare, numai dela domiciliu până la localitatea A* reşedântă a şcoalei '.t«' mod exceptional. staţiunileI* îndrumare a trenurilor de că- TStori vor rezerva, atât 3s trenu.- rile de persoane cât şi la tainurile rapide cu aburi, câte 1 Vagon cu• *- vor păzi cu iaivdarmi. cfr. yi i puse la dispoziţia elevilor şi . .ijetiţilor numai în zilei« de I s s. 7 Aonlia finaint* de S*știute «LNfLM» .A*#* t ă Parii. Elevii şi studenţii, ca** vor călători lo vagoaneSe ueees c'ats la trenurile rapide în zileta fixate mai sus vor poseda bilet« cu 6o’* rsducere de cl. II și anexe de deconeare cl- II. fără plata tichetului de tain rapid. Atât la ducere cât şi la înapoiere, elevii şi studenţii vor călători fărfi certificate sau autorizaţii de călători». --------X+X-------- Artişti, pictori şi sculptori)În Iugoslavia vor participa la salonul oficial din Bucureşti Ambasada Republicei Federative Populare a Jugorism. R ed a comunicat ministerului arilor că artiştii pictori şi sculptori iugoslavi nu ac copiau cu plăcere invitaţia pe care le-a adresat-o ministerul, de a lua parte cu lucrările lor la Saterul Oficial din Bucureşti-i Arrbssada Jugoslavs a mai Cotelor, mai sus că în scopul «ifitat mai sus, Comitetul pentru cultură şi artă a şi transmis tuturor Republicilor Federative Iugoslava invitaţia de a începe să culeagă lucrările destinate expunerei la Salonul Oacial, cari vor sosi probabil in București in prima jumătate a lunei Aprilie.! ......_ . Replica d-lui Molotov Moscova. SI IR*dor). — CoreapxMtofintul agenţiei REUTER venuindcâ, in sedâssta do tani * Consiliului ministrilor de externa, tdupă d Berin, generalul Marshall și d. Bidault, ultimul * luat cuvântul d Molotov, mtoastrul »facerilor străin« ai Uniunii Bogietic«. Intr’o lungă cuvântare, el s’a ocupat în specii»fde observaţiile făcute de generalul Marshall. El « apus că împârtăşeţita păr»re e get■urájului Marshall că aliaţii trebie să plătească colid şi nu repede şi că aliaţii nu trebuie să reduca valoarea a cârdului dela Potsdam şi să-l facă să remane doar cu un acord pe hârtia. Dar, cu privire la majoritatea enegtiunilor ridicate de mareşalul Marshall — a adăugat d. Molotov drepturile legale ale Uniunii Sovietice nu trebuesc uitate, soluţia trebue să fie ceva concret şi nu vag sau general. Uniunea Sovietică şi Statei» lipite privesc chestiunea nepanaţilor din punct de vede*» diferite Statele Unite nu au fost ocupat». Vorbind d« capacitatea Germaniei de a plati reparaţiil», d. Mo* Cotov a fost de părere că e* a r putea uşor să facă acest lucru, dacă i s ar asigura condiţii normale pentru a-şi organiza industria şi agricultura. El a declarat o&edie pateu meri puteri trebue să cadă de acord asupra unui plan de import Si export şi trebu« să decidS cu privir» la râurtul exportului pentru * •* crperi toate nevoii* de import al* Germaniei. D. Molotov a desminţit cu uări» că guvernul sovietic ar‘ dori să reducă actualul nivel al raţiilor din Germania. El doreşte să sporească atât importul, cât şi exportil, astfel încât reparaţiile *& poată fi accelerate şi Uniunea Sovietică este dispusă că lucrez» cu celelalte puteri la problema alimentară. El a subliniat că respinge orice declaraţi« după cara Uniunea Sovietică ar dori să reducă alocaţiile de hrăni din Germania. D. Moltotov a fost de acord că e ste necesară • hotărîre rapidă cu privire la nivelul industriei pentru Germania- Uniunea Sovietică, Anglia şi Franţa şî-au expus părerile, dar el nu cunoaşte nici acum părerile Statelor Unite. „Dacă nivelurile industriei şi producţiei ar fi ridicate, contribuabilii englezi şi alţii nu ar mai trebui să poarte o povară ce ar trebui să fie pe seama germanilor”, a spus tv. Nici o persoenă cu răspundere dîn Uniunea Sovietică — a declarat d. Molotov — nu vrea o rupere în bucăţi a Germaniei. După aceasta, îa propunerea generalului Marshall, Consiliul a hotărît să se întrunească mânia intr’o şedinţă „restrânsă” pentru a continua discuţiile cu privire la unitatea economică. Ţinând astfel o şedință secreta cu scopul de * cui ca să ajungă 1» un nevel, cei patru miniştri de extern» urmează 1* Moscova un precedent bine stabilit, cracat la Paris și New York. In toate celelalte o slună o5» Consiliului miniştrilor de externe stogurile hotărlri poritve și constructive au fost întotdeauna rezultatul unor asemenea şedinţe ..restrânse” Se reduce astfel necesitatea pentru cei pateu miniştri de a rosti cuvântăl rigid» pentru oOMrinurii publicului şi se apor este probabiltatea unor tecnvili realiste în legătură cu prneteie care au dus până acum numai la Impasuri. In «cest sens, fcotăirîrea de • »« tin,■ se lințe secrete trebue socotită drept un strmn încurajator în sensul că si această conferință • ajun* la un stadiu ie unde a r pute« să se obţină un oarecare I progres real. UNITATEA ECONOMICĂ A GERMANIEI IN DISCUŢIA CONSILIULUI MINIŞTRILOR DE EXTERNE Anglia, Statele Unite şi Franţa şi-au expus punctele de vedere Moscova 31 (Rador). — Corespondentul Agenţiei „France Presse " comunică • Consiliul miniştrilor de externe, în şedinţa da Luni dimineaţa, s’a ocupat de chestiunile privitoare la unitatea economică şi la reparaţiile din partea Germaniei . Revin a distribuit un memoriu expunând principiile politice şi economice ce trebue să prezidere la organizarea Germaniei în cea de-a doua fază a perioadei de control, adica după Conferinţă, principiile politice sunt cele pe care d. Bevin le-a expus săptămâna trecută. Principiile economice sunt următoarele : , ,Puterile de ocupaţia vor avea drept scop să completeze abtolinarea potenţialului de război german, să facă Germania în star® să repare stricăciunile pricinuite aliaţilor, să efectueze orice altă restabilire a economiei ai, care se va dovedi necesari. ATITUDINEA STATELOR UNITI I Acestea erau după nod elementele problemei. Delegaţia a propus ca programul reparaţiilor obţinute din producţia curentă să fie studiat ţinându-se seama da repercusiunile acestui program asupra disponibilităţilor germane de cărbuni, asupra potenţialului de război şi asupra balanţei conturilor. Suntem convinşi că dacă acest studiu este întreprins intr’un sporit legat de realitate, el va putea să reuşească, fiind vorba încă odată de o problemă care este mult mai puţin o problemă de principiu decât este o chestiune de fapt. Bine vorba de o ajustare / A posibilităţilor ceea ce după părerea noastră nu constitui o dificultate de netrecut dacă este examinată la lumina datelor pozitive şi cu voinţa de a se ajunge la o poziţie în acelaş timp echitabilă şi pozitivă”. La propunerea generalului Mardiall, Consiliul miniştrilor de externe a hotărît să se întrunească Marţi pentru a continua discutarea unităţii economice în grup restrâns. Aceasta înseamnă că fiecare delegaţii« va număra doar trei-patru membri, în loc de câte 15—20 câţi iau deobicei o parte la şedinţele obişnuite. Şedinţa de Marţi va fi secretă. STATELOR UNITE Ş i A luat apoi cuvântul generalul * Marshall, secretarul departamen- “ tului d* «tat nordamerican, care « spu«: 0 „Existâ numeroase puncte cu privire la care suntem toţi die a- e cord în a le socoti ca fiind participial de dorit. Suntem de acced fe ca resursele germane să fie puse în comun şi repartizate în md f echitabil, ca să existe un plan de export şi import; suntem de a- 1 cord asupra necesităţii de a se coupune resursele germane legii germane, asupra faptului ca cărbunii, energia şi oţelul german să fie supuse unui consiliu economic şi in fine, asupra faptului ca planul privitor la nivelul de producţie industrială să fie revizuit. Dar mai trebue să căutăm a- cordul cu privire la mijloacele de a înfăptui unitatea' politivcâ şi «conomică şi melbue să cădem de * acord «âuftma creerii unor Agen- ; ţii centrale germane, asupra sta- ' bilirii şi atribuţiilor unui guvern provizoriu, asupra libertăţii de ( )ni«cane în ce priveşte ideile, persoanele şi mărfurile, asupra su- primării barierelor dintre zone, asupra repartizării şi asupra îm- J părţirii deficitului temporar. , Statele Unite sunt opuse price- ( rei poliţie d car© ar menţine Germania în starea de cocioabe su- . prapopulate sau a unui azil pen- tru nedemni în centrul Europei. Recunoaştem fără îndoială, că Germania trebue să livreze re- petraţii ţărilor ce au suferit de pe urma agresiunilor ei. Dar în aceste limite vrem ca Germania să folosească resursele ei, mâna de lucru calificata şi copaciteţei ei industrială la refacerea reţelei comerciale de care depinde prosperitatea Europei. Pe de altă parte, Statele Unite doresc să vadă cum Germană a paşnică, cu rădăcini puternic democratice, poate să-şi ia locul în comunitatea europeană şi mondială a naţiunilor. Acestea simt motivele poziţiei adoptate de Statele Unite cu privire la chestiunile înscrise în acest capitol al raportului comitetului de coordonare. Intr’o etapă ulterioară a ordinei de rir Statele Unite vor aduce la cunoştinţă propunerile lor in vederea garantării secumităţii teţi de Cei Patru, .Statele Unite vor • Germania puternică deoarece nu vor O Europa care să fie divizată Împotriva Germaniei. Nu trebue să permitem ca divergenţele noastre de vederi să se ridice în calea renaşterii Europene. Dacă delegaţia Statelor Unite nu poate să accepte anumite propuneri care au fost făcute aci nu înseamnă că nu suntem gata să examinăm cu simpatie orice propunere renewiebilă ce ar putea să fie făcută pentru asigurarea realizării programului pe care l-am început împreună. Suntem cu toţii aci pentru a împăca divergenţei« noastre die vederi şi nu pentru a 1» accentua, dar nu voim să căutăm un acord de dragul căutării acordului. Stelele Unite recunosc că răspunderea lor faţă de Europa va comfoirua şi ţin mai asufit să ponrimiască solid decât să construiască unapid”. CUVÂNTUL DUM WDAULT Preşedintei« şedinţei a dat apoi , cuvântul d-lui BiriauAt., care a spus: ,,Cete trei probleme — nivelul ’vwtustrcea, reparaiţiile şi unitatea economică — sunt legate şi tre- 1 bu© să primească o soluţia de ansamblu. Cred împreună cu delegaţie Statelor Unite că din miamervtul în care acxmdui « falst realteatrc, după cum se pare, asupra anumitoir principii, trdbue să fie posibiî să i sa dea urmare porta ar , lanţament» comerete. Bună*eo-i parte primele cu privire la care • v’am atras atenţia. Discuţia partn■ capală este cea privitoare la re- i paraţii In legătură cu nivelul industriei. Aşi vrea să vă ridic p® scurt poziţia noastră cu privire la acest punct care este adevărat că ridică toate problemele.. Delegaţie franceză nu ridică oubiecţiuni de principiu în ce priveşte reparaţiile de obţinut din producţia curentă a Germaniei după indicaţiile date de delegaţia sovietică. Asemenea relaţii au fost organizate în zona sovietică. Este evident că dacă în viitor e Germania este tratată ca unitate economică, chestiunea se va pune In mod automat pentru toate zonele chiar dacă nici o schimbare e nu s’ar aduce regimului în viitoare, aşa cum a fost stabilit la Potsdam. I- După părerea noastră, nu est« d vorbei aci de o chestiune de prin!• ciniu ci de o chetsiune de fapt. I_ Chestiunea est« de * se ști în ce I" măsură este posibil să se facă ridicări din product's curentă în ,, contul reparațiilor fără « se dăuina altor interese de**evotme* nt ^ ser.ția’e. ‘—...........................'sSt Relaţiile externe ale guvernlui iugoslav Un important discurs al Mareşalului Tito Belgrad, 31 (Rador). — Cores- Ipondentul Agenţiei „France Presse” transmite : Mareşalul Tito a făcut un important, expozeu de politică externă în faţa Adunării Naţionale iugoslave. Declarând la început că Iugoslavia a semnat tratatul de pace cu Italia pentru a evita noule cauze de disensiune cu ea şi pentru a ameliora relaţiile economice dintre cele două ţări, mareşalul Tifco a trecut la problema Austriei spunând că „chestiunea Carintiei nu va fi retrasă de pe ordinea de zi, atâta vreme cât nu va fi rezolvată conform drepturilor Iugoslaviei”. Subliniind participarea Austriei la războiul nazist şi bunăvoinţa, Angliei şi Americii faţă de Austra, mareşalul Tito a arătat că această bunăvoinţă nu este arătată pentru ..consideraţii de justiţie, ci pentru ele motive nu greu de ghicit”. Abordând chestiunea reparaţiilor, mareşalul Tito a precizat, cu privire la Italia, că cei 123 milioane dollari pe care Italia trebue să-i verse Iugoslaviei cu titlul de despăgubiri nu reprezintă decât o sumă simbolică, necorespunzând pagubelor reale pricinuite de această t®1*. Cât priveşte Germania, Iugoslavia nu a primit până acum de lata decât 12 la sută din ceea ce i se cuvine. Făcând aluzie la despăgubirile ce trebuesc plătite de Austria, mareşalul Tito a spus : „Dacă unii aliaţi vor să renunţe la despăgubiri să o facă pentru ei şi nu în numele Iugoslaviei”. Cu privire la Uniunea Sovietelor, mareşalul Tito a declarat că prietenia pentru URSS se explică prin faptul că această ţară a dat dovadă de înţelegere pentru suferinţele poporului iugoslav în timpul războiului de eliberare, cum şi că „pentru că din partea Uniunii Sovietelor auzim totdeauna cuvinte de pace, în vreme ce Occidentul vorbeşte de bombe atomice şi de ameninţarea cu războitul”. Referindu-se la spinoasa problemă a ajutorului cerut de Iugoslavia Statelor Unite, mareşalul Tito a denunţat campania tendenţioasă deslânţuită în acest caz în America. „Dacă Germania primeşte grâu — a spus mareşalul Tito — daci Iugoslavia să nu primească ? Nu am cerut niciodată pomană nimănui, ci numai ajutorul la care credem că avem dreptul”. Oratorul a respire apoi acuzaţiileaduse de Grecia împotriva vecinilor săi în Consiliul de Securitate şi a explicat că „relaţiile dintre Grecia şi Iugoslavia s-au înrăutăţit când Grecia a devenit o jucărie în mâinile altor puteri”. Referiridu-se la chestiuni generale, mareşalul Tito a arătat că există două fronturi şi anume : unul t al celor care se mai gândesc la război, America, Mărea Britanie şi Franţa, celălalt, al popoarelor care doresc pacea : Uniunea Sovietelor, Iugoslavia şi celelaltte ţări slave. Mareşalul Tito a Rantârt apoi relaţiile excelente care există între Iugoslavia şi Albania, Cehoslovacia, Polonia şi România Cât priveşte Bulgaria, raporturile au fost stingherite până cum de situaţia Internaţională a acestei ţări, dar vor fi consolidate după intrarea în vigoare a tratatului de pace. In sfârşit, ocupându-se de importări şi exporturi, preşedintele de consiliu a arătat că Iugoslavia trebue să intensifice la maximum producţia agricolă, pentru a putea să se servească de ea la monedă de schimb. După expunerea mareşalului Tito, care a fost puternic aplaudată, mai mulţi oratori au criticat politica anglo-americană în Germania, ca și executarea hotărîrilor referitoare la despăgubirile de război. Legea obligativităţii serviciului unite in discuţia parlamentului britanic Gondra,, 31 (Rafter), — Om« Comunelor a. îtreprit Luni după a- miază desbetarile pentru a do«ra lectură asupra proiectului d» lege privitor la serviciul militar naţional, căruia îi b* opune o importantă minoritate din membrii partidului laburist, cât şi partidul liberal-Proiectul de lege priveşte serviciul obligatoriu în forţele armate, după date de 31 Decembrie 1948, când ia sfârşit starea actuală de măsuri transitorii. Dintre deputaţii laburişti cere să opun acesstui proiect de lege fac parte pacifierii, acei para sunt de părere că Marea Britarie nu poate menţine forţe militare în măsura propusă »turci când ţara este lipsită de mână de lucru pentru industrii, şi acri care nu doresc ca politica externă a guvernului să fii sprijinită pe serviciul militar ettigatoriu. Moţiunea partidului liberal pentru respingera p proiectului de lege exprimă părerea că »arvicul militar în timp de pace violează libertatea individului, că starea economică a ţării cerne maximum de efort productiv industrial şi că obligaţiuni» extarne ale Marei Britanii trebue Să rămână pe mă«ra resurselor ri naţionale limitate. Pirtidul ronseimraltor recunoaşte că acest proiect de lege este necesar şi va «priimni guvernul, cu rezerva criticii felului In care vor A utilizate forţei» armat». D. George lisaenos, ministrul muncii, prezentând, precieptul 1a a doua citire. A declarat că motivul aceatei legi este faptul că componenţii regulaţi ai forţelor britanica sunt in scădere In mod serios. In armată, nu sunt decât Uo OOO de înscrieri regulate, iar totalul pentru aviaţie «»» sub 7o.OOO-1Pentru marină, aituafia est» mai bună, des nnu midi mai bună. „Dacă, nu ae iau anumite măsuri — a nedlanalfc »I. — pentru * turpia goluri]«, ne vom găsi intro situaţie foarte «rea“. Dacă guvernul nu va putea să continue măsumile actual» pentru redPufcare, «terariotele regulate din serviciile militar» vor fi probabil Insuficiente pentru a se fac» faţă chiar unei fricţiuni din cerinţeie imediate ale apărării. Rezultatelu campaniei de recrutare e’au înbunâtăţit In ultimul timp, dar nu în măsură pe care ar fi dorft’o guvernul. Guvernul considers că sistenvul serviciului naţional nu este numai necesar pentru asigurarea siguranţei ţării, dar şi cel mai democratic mijloc de a se face faţă cerinţelor forţelor militare. Deschizând desbatere din partea opoziţiei, d. Wintstom Churchill a declarat că opoziţia va sprijini de data aceasta guvernul. El a lăudat guvernul „pentru curajul arătat în a rezista elementelor subversive şi degenerate din majoritatea sa”. ». Churchill a cerut guvernului să arate ţării efectivele de luptă ale forţelor armate. „O asemenea informaţiune poate fi dată, deoarece toţi inamici! Marci Britanii au capitulat fără «mdiţiuni. In afară de războiul dus împotriva evreilor In Palestina, cred că avem pace” — a declarat el. VOTUl SE VA DA AZI» MARTI LONDRA, a (Rador). — Redactorul politic al agenţiei „Reuter” transmite : „Un număr considerabil” de deputaţi socialişti din parlamentul britanic vor absenta Marţi din Camera Comunelor, când se va pune la vot proiectul de lege privitor la serviciul naţional, punând astfel guvernul socialist al Marei Britanii în faţa celei mai mari ameninţări de până acum a lui. Problema în cauză este serviciul militar obligator în timp de pace. Grupul dizident, arătat ca numă- Stând până la M de deputaţi, se opune serviciului militar obligator pe următoarele motive: 1. ideologic; 2. financiar; 3. al mâinii de lucru, şi 4. al politicii externe. Un alt grup, condus de deputatul B. H. S. Crossman, care a condus recent rebeliunea împotriva politicii externe, declară că a vota împotriva Serviciului militar obligatori ar însemna să ce „facă immonsens” din revolta asupra politicii externe. n Clement Alee făcuse Luni un apel la rebelii socialişti, într o şedinţă secretă, de repetiţie generală a votului critic de Marţi. CUM A FOST EXECUTAT MUSSOLINI Mărturisirea lui Audisio care l-a împuşcat pe fostul dictator al Italiei Londra, 31 (Rador). — Mussolini a murit ca un laş, — a declarat d. Walter Audisio, care a spus că el însuşi singur l-a executat pe fostul Duce. Duminică la Roma la o întrunire publică la care au luat parte treii de comunişti, o anunţă corespondentul din Roma al lui „Daily Telegraph”. După ce a arătat cum l-a prins pe fostul Duce la Congo, lângă lacul Como, în nordul Italiei, la 28 Aprilie 1945, d. Audisio a adăugat: „Nu am avut impresia că împuşc un om, ci o bestie ordinară. Mussolini nu făcea altceva decât să tremure. El a murit mai laş decât oricare dintre ceilalţi fruntaşi fascişti împuşcaţi I. Dongo”. D. Audisio a desminţit că această execuţie a făcut-o din proprie iniţiativă şi a declarat că instrucţiile în acest sens le-a primit din partea cartierului general ce dirija activitatea partizanilor din acea regiune. El a afirmat că documentele ce se aflau într’o servietă de piele purtată de Mussolini au căzut în mâinile englezilor. Corespondentul adaugă că, așteptând să se producă dezordini serioase cu prilejul acestei întruniri, poliţia italiană a luat precauţii extraordinare, dar întrunirea s’a terminat fără nici un incident. Pierderile pricinuite de inundată agriculturii engleze ■Londra, 31 (Radar). — Consiliul de miniştri britanic va discuta Marţ planurile urgente pentru combaterea pagubelor catastrofale pricinuite agriculturii de inundaţii. Pierderile sunt evaluate la 40.000 hectare de grâu de toamnă, 100.000 tone de cartofi,30.ooo capete de vită cornute, evaluate la too.ooo lire sterline, și circa 1.500.000 capete de oi Se studiază posibilitatea unor împrumuturi masive acordate fermierilor. DISCUŢIILE DIN SÂNUL COMISIEI SPECIALE BUGETARE FINANCIARE Duminică dimineaţa, la ora 11,30, s-a întrunit pentru a treia oaza comisia specială bugetară firvinciară a Adunării Deputaţilor, pentru a discuta bugetul. Şedinţa s a ţinut sub preşedinţia d-lui Mihai Ghebregeau. A participat şi d- Al. Alexandrini, ministru!! finanţelor. Reprezentanţii partidelor care alcătuieşte Camera au continuat expuneril la începute în ajun D. Virgil Stanescu (PN. P ) a atacat ce la încăput proiectul de ■maiMiMr. . att»ezkn,*inln ii . iimlm ttoUtU buget rrezentat Camerei, declarând că aşa cum arată acest buget • nu poate asigura nici pe departe o funcţie net© normală • aparatului de stat. D. Dunărean* (P. S. D.) luând cuvântul pune d-lui ministru el finanţele* unele întrebări, insistând în deosebi asupra faptului întârzierii aducerii legilor economice la discuţie car© nu se ştie în ce măsuri ele se pot sau nu angrena bugetului general aii statuluiim«»» | iiE^mateofiumnMumo România la Congresul aşezămintelor de ajutorare de la Sofia Sofia 31 (Agerpres). — Agenţia telegrafică bulgară transmite : Azi a fost deschis la Sofia al doilea congres al organizaţiunii de ajutorare. Au fost de faţă multe persoane oficiale dintre cari Preşedintele Republicei d. Va- Isil Colarov şi reprezentanţii organizaţiunilor similare din România şi Ungaria Salutând congresul reprezentantul României d. Dr. Mezincescu a exprimat mulţumirea cordială a poporului român pentru ajutorul trimis de poporul bulgar populaţiei din regiunile lovite de secetă. Preşedintel« Republice! d. Vasil Colarov a ţinut un discurs în care a arătat scopul şi sarcinii« erganisaţie* *5« ajutor bulgare. ÎNTÂMPLĂRI din capitală OBIECTE PROVENITE DIN FURT LA LEGIUNEA DE JANDARMI-BANEASA Postul de jandarmi Rahova din Legiunea de jandarmi Bucureşti, a descoperit o bandă de hoţi, asupra cărora s’au găsit obiecte în valoare de peste 1 miliard lei şi anume: covoare persane şi obişnuite, haine, paltoane, patefoane, arpanate de radio, lingerie de pat şi corp, aparate de fotografiat, acordeoane, etc. Toţi acei cărora li s-au furat obiecte din cale specificate mai sus, se pot prezenta la sediul Legiunii de jandarmi Bucureşti- Băneasa, str. Apolodor nr. 2, pentru a Le recunoaşte şi prelua. Toţi acei cari se prezintă vor avea asupra lor copie de pe reclamaţia făcută, certificată de organele poliţieneşti respective, la data comiterii furturilor. ACCIDENTUL DE CIRCULATIE DIN STRADA ŞTEFAN CEL MARE Automobilul cu nr. 6019, condus de şoferul Cicea Ion, domiciliat în str. Sborului nr. 11, in tfmp ce mergea cu viteză pe str. Stefan pefl Miere, în draptul pasaj cu nr. 73, s’a lovit de un stâlp al S. T. B-ului. Maşina a fost avariată iar cei cinci pasageri, Maria Albu Popa Rozalia, Ionescu Marin, Abramovici Lori şi Mihai A. Doahiţă, răniţi. Toţi cei cinci accidentaţi au fost internaţi la spitalul Colentina. INCENDIU! DIN STRADA ARAD — PAGUBJri E se EVALTTIAZA LA 400.0IW.0O0 LEI — Dmrmecă dim. la ora 6 un violent incendiu a izbucnit în str. Arad nr. 5, la imobilul d-nei Irina N. Hadadea, flăcările propagându-se apoi şi la clădirea alăturată de la nr. 7 bis, unde s-a aprins acoperişul. Pompierii fiind înştiinţaţi, la faţa locului a sosit postul „Sf. Gheorghe” care după o muncă de două ore a atins incendiul complet. A fost mistuită de flăcări întreaga locuinţă a d-nei Hadadea, al cărei imobil ocupa o suprafaţă de 117 metri patraţi şi nu era asigurat, pricinuindu-se o pagubă de 360.000.000 lei. De la clădirea alăturată de la nr. 7 bis, proprietatea d-lor Spiru şi Marin Iovunescu n’a ars decât aco- perişull, pagubele evaluându-sa la 20.000.000 lei. DISPĂRUT In ziua de 28 Martie a dispărut băiatul Mihai Teodorescu, da rece ani, îmbrăcat cu pantelor» golf, haină gri, sandale romane Cin» știe unde se află, e rugat să enunțe pe tatăl băietului, Vasile Teodorescu, Str Regina Maria 51, Colemtina. ——♦*«-------- FESTIVALUL TINERETULUI DELA „CASA PRIETENIEI MUMM)-SOVIETICE Sâmbătă, 29 Martie, te ora 7 seara, a avut loc 1* Casa Prieteniei românia-Sovietiie o reuniune a tineretutlui, organizată de F. N. T. D H. In colaborare cu secţia universitairă A. R. L. U. S., cu ocazie închiderii „Săptămânii Mondiale a Tineretului ”. Festivalul a fost deschis dar Gh. Bratescu, vicepreşedinte al F. T. T. D. R. şi secretar general al" F.D.U. D-se a arătat care este semnificaţia săptămânii ce s’a scurs. A urmat la cuvânt d. cpt. Pnecop care a adus salutat? Armatei Sovietice şi rolul avu imens pe care l-a jucat atât un război cât şi la timp de pace Cuvântarea d-lui cpt. Precop a fost viu aplaudată de r.tinerosa asistenţă. A turnit un program artistic, format din recitări din Maiakovschi, ctotece populare sovietice şi dansuri populare româneşti. La sfârşit a rulat minunatul film sovietic ..Cavalcada Tineretului”, după care reuniunea s’a terminat Într’o caldă atmosferă prietenească. ---------***-------- Dela Institutul francez de înalte studii in România Marţi, 1 Aprilie, ora 18, va avea loc lo safe. Dalles concertul de muzică franceză. In program: Arthur Hoonegw, Sonatine pour vioyen et hoteroere; Bre et Chaus’On Arthur Hooneger, Melodies; Gabriel Fauré, Deuxième Quatator ei ad minetti C4 partde,) cu concursul d-lor Mihail Andraa», Al Theoftorwoo, Jean Jhtinn, Apostolesco, C. Stroeacu. ULTIMELE INFORMATI INTERNE • T. prim m nostru dr. Petru Gr«»» a avut, ieri la orele 11 dimineaţa, la locuinţa sa, o consfătuire cu d. Gh. Tătărăscu, vice* preşedinte al consiliului şi ministru al afacerilor străine. • D. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, ti lucrat ieri la ora 11 cu d-nii:Al. Alexandrini, ministrul finanţelor, Mihai Ghelmegeanu şi Anton Alexandrescu, deputaţi • D. dr. Petre Grena, preşedintele Consiliului de miniştri, • primit ieri la Preşedinţi^, Consiliului V« d-nii: Octav Urt**' na, ministrul Informaţiilor *1 A» Briuariu, secretar sieneral la Ministerul Afacerilor Interne. EXTERN« » Din Hatra se anunţă că Hendryk in Boeyer, fost ministru de interne, a încetat din viaţă Duminică seara în vârstă de 37 ani. (Rador!. ) Preşedintele Truwan a ammwtat luni numirea d-lui Cavendish Cannon în fostul d* ambasador al Steteior Unite la Belgrad. D. r»P»oo va Interi a* d fu It'rson. demteiooBt săptămâna tr*» ent A (Rador). Fmflln Boetor mnrmtt lmi»lln--*a * 4 ant 4e nfZnehletiWl Jot* Sals »terdOTea team amintit valorosului ei soț I. Mvmr MâTon PorrfMt 1 ALEXANDRU BUICUlESCIJ ti S ani A« când « maar»« »"Vf» nicS i~a r£nît t»e «fftnta el MAPI A 7. ' îrrmretmS eu minunata ei copilă adm** rată ALINA MADA Dortar «IWC« ft »»«Cil Absolve«^ 2 NcdpId TnrtifTlttJ Nutre TI n me BucTiTe«ti far Joi, 3 Auriile orei- 1? ne TMârafttafnif neutru odihna r^fîetei^ lor, )a cimitirul Bellu (Flf. ®T). It MMMMMWWMWIllIRft ... IMM NIWI^’N îndurerați familiile Ttalba. Mor« M Rerontede, enunță pareetasul d» * enl del* moarte* neuîtatril b"r -I lor mame IRFMA RW RA (Buulutaîni ■ dele moartea scumpuîul R* tată CON«TftNT»»M |Wi»A T’ (Moșnițcă, Coefl Bac!) "♦ (butha relihiosnă va av« loc vi nori 4 Auriii, or. 11 la biserica C-to^oTă din FăgXraf. BdroblM «e durere. Avîre.ra eorie. Rîena si Preot vtre'.e Coittrbesru nărluri. Marietta șî Preot Pândele M.tee-'U CU con'»î. «oră si cumnat. Aurelia »J Tneîner Ion Coităchesm. frate «1 cumnată, Constanta Pontecu, «©acra, nefurm aî famli’i'e tnnkl'ta anunț* fwlgerătoarea moarte ta nun» unul tifos exantematic a Iubitului lor CSPTTAV TNGTNNR I TEODOR fO«TACM«CU Tn verstă de SS ami Trwtn^nântflrea va avAn To#» Mieren ti 2 Anri1*'* rv**ti Kt. la cimitirul lancf»! Nou (Bâlîneanu), 1 X T"*n**ratî n« tot restul vîe^H ■NP FTTcJihrta «I ftrlizow Nît**ct% Hi si Un«Tiî, Vtiîî v^rttNvnfS , a duc la cimofitirvHI moartea tîmnnr^c , regretatului lor r i;PTTAV AtiDWUfiN T»*WSU Liren tint în Prent Aurele nU—em dispariția ta prta trte'cul «fârsit. PunremSut.rea va avea loc Marti 1 Aprilie 17, orele 5 d. m. îl îndurerați «util»*est» Ori*©s* »1 Fure© Stefitae«nn veri a. flue la '«tmefttată pl'Tdere» valorosului răPTTAN AUREN fl AM TI INSU Licenţiat tn Drept ©rapmi neutra vNr nwmrcrfmti*• ftotla ta a trrctmtt «1 Y*l*tp*+1 ca viata onoarea cSminnlu! hvtemelat tl Vacttlf.a s! Bobesco mn profil o dă durere apun^il moartea tracică a vărului lor CĂPITAN AUREI T1»M«»I I.ioenţtat în »reut Aurele ne-ai zdrobit sufletele ea moartea ta. Iţi plângem soarta ta vitreg*. tt Doamna Vasilica Inmfil mamă, familiile Alexandrin* Alexandrescu, Pădure, Lt, colonel Cesar Demetreseu, Inginer Const. Mateescu, Colonel Petre Mateescu, Inginer Eugen Alexandrescu, Avocat Micu Stoica, familiile Pamfil, Dumitrescu-Caledl «I rudele apropiate anunţă cu derer« moartea fulgerătoare a scumpului lor, fiu văr și nepot In seara »11*1 de 19 Martie cr. THEODOR PAMFTl Referendar la înalt* Curte de Conturi înhumarea si slujba religioasă Miercuri 2 Aprilie ort. ora lt, la aflemltrul Bellu civil. O lacrimă pentru tinereţea lul Doamna Elena Bolgár, D-l în* Dumitru Bolgár, familitei Gh. Ionescu-Crivăţ, Comandor Virgil Ionescu, Grigora Bacarabeanu, C-tin Vera împreună cu familiile înrudite, anunţă cu durere moartea aceluia ce a fost , VICTOR BOLGAR Antreprenor-Olteniţa înmormântarea va avea loc Marți 1.Aprilie a. c., orele 14. In cimitirul Olteniţa. * din Marguerite, Jean, Valériam Valerie*. Dorel, Lucian, Marcu şi familiile înrudite anunţă zdrobiţi de durere încetadin viaţă a iubitului lor soţ şl CONSTANTIN DANESCU Profesor la Academia regală de muzică şi artă dramatică din Bucureşti, la liceul militar muzicul fedi membru fondator şi solist al orehretrei „Filarmonica” şi „opera Română”, înmormântarea va avea loc Marți 1 Aprilie 1947, ora 1* jumi, la chnitirul Bellu, în a cărui capelă se află depus.ig ♦ Maria, Nicolae şi Alexandra conii, litru Cornelia, Dan şi Relu nepoţi, ca famiile tarodite, an durerea de a «tea. ţa încetarea din viaţă a scumpului lor DUMITRU P. CRESTESCU In vârstă de 73 ani, inhumarea va avea loc la Brăila, Miercuri 1 Aprilie a. c„ în chiorul Sfântul Constantin. ♦ Sindicatul comerciativ al«lari” (Ploeşti), anunţă JoeMirren din viaţă a prea iubitului lor coleg și membru tote. dator GHEORGHE ALDEA etate Mani talliu» lunitare« ar« le* Hssta * Aprfcie cor., ora 14. te etatfttrul Vinijoara (Ploești) unde ae a«* depuarea tată 1