Universul - Capitala, mai 1947 (Anul 64, nr. 97-120)

1947-05-01 / nr. 97

44£i.tab­lA 4 PAGINI -Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietari „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib Ilfov 5000 LEI Taxa portal* Plătit* In numemr conform aprobării Dir. G­ I. V. T. T. Nr. 24.464/939 CELE URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.10.III. SCRISORI DELA PENSIONARI Am primit o scriso­are impre­sionantă dela un pensionar, ve­chiui cetitor al gazetei noastre. Citesc Universul dela 1893, — ne spune acest cetitor-prieten,— cînd am plătit primul abonament în mina lui Cazzavillan. Mi-a dat premiu pe un an 12 lingurițe, 12 farfurioare de metal, un ceas de masă formă turn (de care m’am servit vre-o 30 ani), etc. M’a întrebat dacă vreau să-mi dea și o cutie cu sardele (pe care atunci am refuzat-o, dar azi i-aş zice bogdaprosti), din care avea c­eva lăzi, alături de altele cu maca­roane”. Pensionarul ni se recomandă se dă extrase din certificatele, adresele şi notele calificative ob­ţinute: pricepere, bunăvoinţă, cinste, sacrificiu, ordine, bună gospodărie, exemplu, etc. Ni se citează şi cîteva fapte gospodăreşti. A construit pe vre­muri o magazie de 4­5 km. de că­rămidă acoperită cu tablă­­numai cu 82 lei — pe cînd inginerii ser­­viciului respectiv făcuseră un deviz de... 1.500.000 lei, un milion și jumătate!? La activul pensionarului sunt o serie de astfel de acte. Pentru asemenea activitate i s’au acordat: Crucea Serviciului Credincios, Meritul Sanitar cl. I, Steaua României în gradul de ca­valer şi ofiţer al Coroanei... împlinind 36 ani de serviciu, acest funcţionar model a ieşit la pensie subt ploaia de regrete şi de mulţumiri ale şefilor erarhici. El, care a servit cu tragere de inimă, toată viaţa, pe colegi ca şi pe­ particulari, — astăzi bătrîn de 75 de ani şi ..cam tare de ureche”­se prezintă, în calitate de pensio­nar, la. instituția pe care a admi­nistrat­ -o un sfert de veac. Vrea să reclame că i s’a calculat greşit pensia. Se adresează unei doamne care scria la o masă: — Vreau să vorbesc cu d. ad­ministrator. — E ocupat. — Veniţi mine. ‘ A doua zi pensionarul expune administratorului cazul şi cere să i se arate registrele de lefi sau dosarele de state pe 1918-1929. — Nu mai există nimic. — Le-am predat cu inventar în regulă, după cum se vede din procesul-verbal de pe care am copie. — Ware cine căuta. Pensionarul nu se lasă. Se duce la­ directorul general al institu­ţiei care, foarte amabil, îl înso­ţește pînă la administraţie, dînd ordin să fie servit. — Vino dumneata peste 3—4 zile. 11 La timpul hotărît, altă amî­­nare. — Domnul X. n’a avut timp să caute. Vino Miercuri. Miercuri (peste cinci zile), ace­lași răspuns... Din nou la directorul general, iarăși la administrator —, care ti dă un ultim termen: — Vino dumneata peste o săp­tămână. Peste vre­o zece zile, același administrator îi comunică so­lemn: — Nu se găsește absolut ni­m­ic din cauza bombardamentelor. — Dar instituţia d-voastre n’a fost bombardată... ...Şi aşa, pensionarul de 75 de ani şi cu meteahna de a fi „cam tare de ureche”, — după drumuri peste drumuri şi după parlamen­­tări anevoioase cu slujbaşii, care-i întorc spatele la cea din­­tîiu nelămurire,, — nu şi-a putut găsi dreptatea în timp de două luni de luptă. Aici nu-i literatură. Nu-i nici o exagerare. Noi n’am făcut alto­ceva, decît am rezumat scrisoa­rea care-i prea lungă — bătrînul căutînd să-și arate tot năduful. Am reprodus acest caz, fiindcă nu-i izolat. L-am reprodus cu speranța că poate această foae va cădea în mina slujbaşilor, care nu-s destul de atenţi cu pensionarii. Vor veni şi ei, odată, cu o jalbă la acelaşi ghişeu — şi nu le va părea bine cînd funcţionarii de mine se vor purta la fel cu dânşii. Am dori ca aceste rînduri să cadă şi subt ochii frumoaselor funcţionare, care speră să devină vedete de cinema — ducîndu-şi viaţa in palate luxoase sau în magnifice ferme în California. Puţine dintre ele dau „lovi­turi” în viaţă. Cele mai multe vin, uscate şi gârbovite, cu car­netul de pensie strins în mina cu mănuşi de aţă neagră, rupte în vîrful degetelor. ' Aruncaţi-vă ochii la ghişeu, priviţi pensionarele de azi. E ul­tima treaptă din „scara vieţii" voastre. Spuneţi-le duios­ .— Aşteptaţi, mamă, o clipă. Vă servesc imediat... M. SEVASTOS GENERALUL MARSHALL ARATĂ PROGRESELE REALIZATE IN DISCUȚIILE DELA MOSCOVA Spre o reglementare finală a problemei păcii WASHINGTON, 29. (Boller). — Generalul George O. Marshall, se­cretarul departamentului de stat, intr’o cuvântare adresată poporu­lui nordamerican Luni seara la radio în legătură, cu problemele discutate la Moscova la conferinţa miniştrilor de afaceri străine, a spus : „Acordul a fost făcut imposibil la Moscova deoarece Uniunea So­vietelor a insistat asupra unor pro­­puneri care ar fi stabilit în Ger­mania un guvern centralist adecvat El a precizat că Germanist ar fi ipotecată dacă ar remite o mare parte din producţia ei cu titlu de reparaţii îndeosebi Uniunii So­vietelor. Discutând acţiunea guvernului sovietic în timpul conferinţei, ge­neralul Marshall a declarat: „S’au adus acuzaţii de către de­legaţia sovietică şi s’a dat o in­terpretare acordului dela Potsdam şi celorlalte acorduri care se deo­sebesc complet de fapte aşa cum au fost ele înţerese sau cunoscute in realitate de delegaţia nord americană”. UN MARE PROGRES SPRE REGLEMENTAREA FINALA Rezumând realizările conferinţei, generalul Marshall a adăugat: In ciuda dezacordurilor la care m’am referit şi a dificultăţilor întâlnite, poate că s’a făcut un mai mare progres spre reglemen­tarea finală decât se poate vedea. Deosebirile de vederi critice au fost pentru prima dată aduse la lumină şi acum poziţia este lim­pede definită astfel incât viitoa. Acele negocieri pot începe cu cu­noaşterea în mod exact a proble­melor ce trebue să fie reglemen­­tate. Acum adjuncţii au înţeles in mod precis punctele de vedere ale fiecărui guvern în legătură cu di­feritele chestiuni discutate. Graţie acestui lucru, ei vor putea rezolva unele deosebiri de vederi şi vor pu­tea in mod sigur clarifica proble­mele examinând stadiul actual al acordurilor si dezacordurilor. Acesta este cel mai bun lucru ce se poate spera pentru viitoarele câteva luni. El marchează un oare­care progres, totuşi penibil de în­cet Aceste probleme sunt de o vastă importanţă pentru viaţa popoarelor din Europa şi pentru viitorul curs al istoriei mondiale Noi nu trebue să cădem la un compromis în legătură cu marile principii pentru a se realiza un acord numai de dragul acordului. Noi trebue deasemeni să încer­­­căm în mod sincer să înțelegem punctul de vedere al celora da care ne deosebim. Generalul Marshall s’a ocupat apoi îndelung de fiecare dintre —­ ducă propria sa caracterizare — „problemele fundamentale ale că­ror so’ute vor duce probabil la o ajustare rapidă a multor alte di­ficultăţi’’. PROBLEMA CĂRBUNILOR Cu privire la insuficienţa de căr­buni din Europa şi neces­tatea re­facerii minelor germane, el a spus: ..întârzierea necesară pentru a se îngădui refacerea minelor afec­tează­ atât de vital Franţa încât reglementar­ea acestei probleme a devenit pentru ea o problemă cri­tică. Toate statele învecinate şi Anglia şi Uniunea Sovietelor sunt direct afectate în diferite feluri deoarece este nevoe de cărbuni pentru producţia germană de măr­furi, pentru un export suficient care să dea putinţă Germaniei să cumpere importurile necesare de alimente pentru o bună parte din care Statele Unite furnizează a­­cum fondi­ţi”. Deasemeni, a adăugat el, „se manifestă o importantă luare în considerare a chestiunii înfiinţării unui industrii grele în Germania, care ar putea mai târziu să con­­stitue din nou o ameninţare pen­­tru pacea lumii’.. SECURITATEA EUROPEI In ce priveşte legătura dintre­­ problema germană şi Europa în general, generalul Marshall a de­clarat: „Negocierile implică nu­­ numai securitatea Europei şi a Imii, dar şi prosperitatea intregei Europe. In vreme ce misiunea noastră era pe punctul de a examina ter­menii tratatului ce urmează să opereze pe o îndelungată perioadă de ani, ni s’au pus în faţă pro­bleme imediate care privesc în mod vital popoarele sărăcite şi în suferinţă ale Europei care strigă după ajutor în cărbuni, în ali­mente şi în majoritatea articole­lor necesare vieţii. Problemele acestea privesc dea­semeni în mod vital şi popoarele Angliei şi Statelor Unite care nu pot continua să verse sute de mi­­­lioane dolari pentru Germania, deoarece nu se iau măsuri curente pentru a se pune capăt în grabă necesităţii unor asemenea alocaţii”. Cu privire la chestiunea gra­dului de centralizare al viitoru­lui stat german, generalul Mar­shall a criticat sprijinul dat de Uniunea­ Sovietelor în favoarea unui puternic guvern central şi a spus : Cu privire la caracterul siste­­­­mului economic german şi la le­gătura sa cu întreaga Europă, dezacordurile sunt chiar şi mai serioase şi greu de ajustat. O DIFICULTATE SERIOASA Una din cele mai serioase difi­cultăţi întâmpinate a fost faptul că zona de ocupaţie sovietică a operat în mod practic fără a ţine seama de celelalte zone. PROBLEMA RAPARAŢIILOR Cu privire la reparaţii, genera­lul Marshall a declarat: „Noi cre­dem că prin acordul dela Pots­dam nu s’a intenţionat să se ia reparaţii din producţia curentă. Sovieticii s’au opus puternic aces­tui punct de vedere şi se soco­tesc autorizaţi în baza discuţiilor precedente şi acordurilor diri I­­alia să preia mii de milioane de dolari cu titlul de reparaţii din producţia curentă. Aceasta ar însemna, că planul şi speranţa guvernului nostru că refacerea e­­conomică a Germaniei după tre­cerea a trei ani va îngădui să se pună capăt alocaţiilor nordame­­ricane pentru sprijinirea existen­ţei germanilor în zona noastră nu vor fi realizate. FRONTIERELE POLONO­­GERMANE Generalul Marshall a contestat cu tărie interpretarea dată de sovietici acordului de la Potsdam în sensul că el ar fi luat o ho­­tărîre definitivă in ce priveşte frontiera occidentală a Poloniei pe Oder-Neisse. El a spu­s: „Menţinerea actualei linii de demarcaţie temporară în­tre Germania şi Polonia ar lipsi Germania de un teritoriu care înainte de război producea mai mult de o cincime din articolele alimentare de care depindea popu­laţia germană. Aceasta nu ar de­termina Polonia să renunţe la fruntariile sale, lucru care pro­babil va creia dificultăţi in vii­tor. Trebue să privim înspre vii­torul în care Polonia democra­tică şi Germania democratică vor fi buni vecini”. PROCEDURA TRATATULUI DE PACE CU GERMANIA Cu privire la procedura trata­tului de pace, generalul Marshall a relevat: „Statele Unite socotesc ca im­perativ, ca toate statele care au fost în război cu Germania să aibă un oarecare glas de expri­mat în reglementarea impusă Germaniei”. In ce priveşte propunerea Sta­telor Unite privitoare la înche­­rea unui pact cvadripartit care să garanteze demilitarizarea ne­încetată a Germaniei, generalul Marshall a afirmat că guvernul sovietic a propus o serie de a­­mendamente care ar fi schimbat complet caracterul acestei pro­puneri TRATATUL CU AUSTRIA Referindu-se la tratatul de pace cu Austria, generalul Mars­hall a declarat că atitudinea a­­doptată de guvernul sovietic în cererea sa pentru transferarea bunurilor germane din Austria ar însemna, dacă ar fi acceptată, „că o atât de mare parte din e­­conomie ar fi scoasă de sub con­trolul iei legal. Şi generalul Marshall a înche­iat subliniind caracterul biparti­­zan al sprijinului acordat dele­gaţiei nordamericane şi a adău­gat : „Starea” lumii astăzi şi poziţia Statelor Unite impun, du­pă părerea mea, o unitate de ac­ţiune din partea poporului nord­­american”. RETRAGEREA DIN CIRCULAŢIE A MONETELOR DE ARGINT DE 25.000 şi loo.ooo LEI In .„Monitorul oficial” de ori a apărat următorul decret regal: Art. I începând cu data de 1 Mai 1947, se retrag din circula­ţie monetele de argint de 25-ooo şi loo.ooo lei, emise în baza înal­telor decrete regale Nr. 870 din 10 Martie 1946 şi Nr. 2.579 din 10 August 1946. Art. XI. Preschimbarea monete­­lor de 25.000 şi leo.ooo lei ar­gint, ce se retrag din circulaţie, se va face de către casieriile se­diilor şi agenţiilor Bănci Naţio­nale a României, primindu-le în plată de impozite sau în­locuind­­­u-le cu oricare alte monete în circulaţie. Art. III. Operaţiunea retragerii monetelor de 25-ooo şi loo.ooo l­e­ argint va dura până la 31 Mai 1947, după care dată Pierd orice putere circulatorie, putând fi primie numai în plată de impo­zite până la 30 Iunie 1947. Art. IV. Monetele retrase din circulație vor fi predate Morte­­tăriei Naționale. Proectul pentru ratific­area tratatului de pace­ O­R­AŞ a fost depus in Parlament In şedinţa de ori a Camerei deputaţilor d. Gh. Tătărescu, vicepreşedintele consiliului şi ministrul afacerilor străine■ a dat ciire următorului decret regal prin care supune parla­mentului proectul de lege cu privire la ratificarea tratatu­lui de pace semnat cu Puterile Aliate și Asociate la 10 Febr. 1947. Pe lângă raportul vice pre­ședintelui Consiliului nostru de miniștri și ministru secre­tar de stat la departamentul a­­facerilor străine sub nr. 27.581 din 29 Aprilie 1947. Pr­ezen­t­ând u -n i - se proec­tul de lege împreună cu expunerea de motive, cu privire la rati­ficarea Ttratatului de pace semnat la Paris la 10 Februa­rie 1947, Intre România şi Pu­terile Aliate şi Asociate, Eu, 11 înaintea, în deliberările Domniilor Voastre, Dat în Bucureşti la 29 Apri­lie 1947. ★ MIHAI R. Discuţia şi votarea acestui proect de lege se vor face în cursul acestei sesiuni extraor­dinare. Decretul regal a fost primit cu aplauze de întreaga Cameră■ Ploae abundentă in Ardeal şi Banat Buletinul Institutului Meteorologic Situaţia atmosferică In România la ora 8. Depresiunea din N.V. Eu­ropei in­flueinţează, in deosebi, si­tuaţia attmosfe­r­că din Banat şi Transilvania. In, restul ţării se resimte încă influenţa masisetar de aer cald ale maximului barometric care acoperă sudul Europei. Presiunea atmosferică, in scă­dere, se află cuprinsă intre 762 m.m. la Arad şi 757 m.m. la Iaşi. Temperatura aerului variază in­tre 24' la Tulcea şi 9 m la Predeal. Ploaie abundentă cade în Ardeal şi Banat.­­ In ultimele­­24 ore, timpul a fost un impus cu cel­ul parţial acoperit. Temperatura, maximă de ori a înregistrat valori cuprinse intre 280 la Garansebeş şi 180 la Predeal. Temperatura, minimă din cursa nopţii a coborît între 40 la Satu- Mare şi 140 la Ploeşti. Bucureşti-Băneasa, ora 13. Pre­siunea atmosferică. 758 m.m. Tem­peratura aerului, 27o. Umiditatea 39%. Gerul noros. Vânt din N.V. cu 5 km. pe oră. Tempera­tura cea mai ridicată din timpul zilei de ori a fost, in aer, 25», şi pe sol, la soare, 38», iar in cursul nopţii a coborît între 10« in aer şi 7« pe sol. Timpul probabil de azi. Presiu­nea atmosferică, va cont­imua, să scadă cu 2—3 m.m. în primele ore, du­pă caria va creşte uşor în cursul ziei de azi. Cerul variabil, cu tendinţa de a­­coperire temporară. In cea mai mare parte a ţării. Vânt din N şi NV cu 10-20 km. pe oră. Temperatura în scădere. Ploaie locală în întreaga ţară. După datele obţinute aseară, după ora 10 de la „Observatorul Băneasa", ■, în cursul zilei de eri a plouat mai mulţumitor în următoarele reg­iuni, unde au căzut cantităţi de apă variind între 5 şi 8 litri pe metrul pă­trat, după cum urmează: Boto­şani şi Făgăraş câte opt litri; Predeal, Sibiu şi Păltiniş 7 li­tri; Timişoara, Lugoj şi Intor­­sura Buzăului 6 litri; Boiţa, la sud, de Sibiu, Bârlad, Sighişoa­ra, Deva, Arad, câte cinci litri pe metrul pa­trat. Vin apoi: Reşiţa, Oradia Mare, Brusturoasa, Tecuci, Buzău, Sa­tu Mare, Urziceni ,Ialomiţa), Cluj, Iaşi, Galaţi, Caransebeş, câte tre­i litri; Roman, Sinaia, Turda, Petroşani, Ploeşti, Iara (lângă Cluj), Câmpulungul Mol­dovenesc numai câte un litru de apă pe metrul pătrat. Cea mai mare cantitate de apă rezultată din ninsoare s-a în­registrat pe vârful Omul, unde au căzut 9 litri de apă pe­­ me­trul patrat. In celelalte idealităţi: Piatra Neamţ, Tg. Ocna, Tg. Mureş, R. Vâlcea, Piteşti, Constanţa, Cer­na Vodă,­ Buzău, Braşov, Bacău, Tărgovişte, Băneasa şi Bucu­reşti au căzut doar picături. După cum ne comunică însă „Observatorul Băneasa” sunt de aşteptat ploi mai îmbelşugate în cursud nopţii. Cereale pentru aprovizibi­rea Capitalei „Institutul naţional al coope­raţiei” a adus în cursul săptă­­­­mânii trecute următoarele ce­reale : Grâu din colectări 42.000 kgr.; orz din colectări 10 000 kgr.; po­rumb din U. R. S. S. 996.000 kgr., iar porumb din America 480.000 kgr. DISPONIBIL IN CAPITALA­­ Disponibilul în Capitală pe ziua­­ de ieri a fost de : 55.ooo kgr. cu grâu;; 17­1.000 kgr. făină de grâu; 13­.000 kgr. cu porumb boabe ș­i 18.000 kgr. mălai. Ein noapte, în timp ce mă in­­­­dreptam spre casă, mi-a apărut în cale o arătare, care aducea pu­ţin a om, dar făcea în ace­laş timp, impresia unei fortăreţe mobile. O îmbinare ciudată de fiinţă preistorică şi robot, pre­văzut cu toate cele necesare nu al­e mişcărilor electrice. Trupul îi era acoperit de solzi de me­tal, înarmaţi cu vârfuri ascuţite, printre cari se împleteau tuburi de cauciuc, terminate la cap cu pulverizatoare speciale. O reţea deasă de metal, prin care trecea un puternic curent electric, în­cerci, la partea superioară a bus­tului, zvârlind fulgere orbitoare ori de câte ori respectiva arătare strângea pumnii. Picioarele îi erau prevăzute cu un soţ ciudat de patine pe roate, care aveau la vârf nişte tuburi groase din cari la fiecare cinci metri, iz­bucneau nişte explozii puternice. In acelaş timp, sinistrul perso­nagiu pulveriza în­­ jurul lui un praf alb provenit din tuburile de cauciuc amintite m­ai sus. M’am apropiat cu teamă de această arătare. Doi ochi îngro­ziţi mă priveau bănuitor dintr’o încâlcituri deasă de păr și me­tal. Cu o voce piţigăiată, tremu­rătoare, începu să-mi şuere la urche: „Să nu te miri că mă vezi în starea asta. Hai cu mine şi ai să-ţi explici totul“. După câteva ocoluri, am pă­truns într’o deschizătură care se adâncea în pământ. Şi, la lumi­na­ fulgerelor, pe care le produ­cea sinistrul personagiu, văzui că mă aflam într’un fel de gaură care semăna a odaie de dormit Arătându-mi într’un colţ un teanc de ziare, îmi zise: „Uită-tie prin ele şi ai să în­ţeleg, de ce sunt în starea asta“. In timp ce răsfoiam ziarele, ami­cul nostru îşi începu spovedania: „Locuiam în str. Bucuriilor 20. Acum vre-o două săptămâni îm­­bolnăvindu-mă, n’am mai putut ieşi din casă. Singurul contact cu lumea de afară era ziarul pe care mi-l citea un vecin, plus comentariile de rigoare, pe care acesta le făcea pe marginea ce­lor chite. Ei bine, în fiecare zi aflam lucruri noui: ,,tifosul a ajuns în centrul Capitalei“, ,,bi­­vazia păduchilor“, „senzaţionala cri­mă? Omor sau sinucidere?”, „Groaznicul accident”, escroche­rii, furturi, violuri, scandaluri, „bomba supreratomică“, „raza morţii“, ,,otrava universală“... război... război... noutăţi la care vecinul meu cu ,o mimică de nebun, îmi explica, printre gâ­fâituri, că — pei de câteva zile pământul va crăpa în două. Eram îndreptăţit — într’o astfel de situaţie­­— să trag concluzia că oamenii au înebunit complect. ,Găndeşte-te la chinurile groaz­nice prii care am trecut, închi­­puindu-mă singurul om lucid de pe întregul glob pământesc. Gân­­dieşte-te la ce a trebuit să re­curg pentru a-mi alcătui echipa­mentul care avea să mă fereas­că de orice pericol, atât de pă­duchi cât­­­ de bomba atomică. Trebuiam doar să pătrund în ma­rele azil de nebuni, care se găsea în afara celor patru pereţi ai odăii mele.­­ Şi aşa echipat, am fugit de acasă şi mi-am croit acest adăpost in speranţa că voi putea scăpa astfel de ma­rele pericol ce mă ameninţa Despărţindu-mă de atomizatul meu prieten,­ mă gândeam la obi­ceiul anumitor ziare de a înre­gistra, din desfăşurarea vieţii de fiecare zi, numai ceea ce es­te în­­tunecat, dându-i totodată propor­ţii extraordinare. Şi mă mai gândeam la acei ,,binevoitori“ care au totdeauna pregătit giul­giul negru al comentariului şi al şoaptei cu care să înăbuşe viaţa. Dece, în definitiv, s’ar scrie numai despre „s’au omorît din dragoste“ şi nu „ s’au însu­rat­ din dragoste“? De ce să se vorbească numai despre furturi şi nii şi de banii câştigaţi cin­stit? De ce, oare, pagina externă să ne aducă numai zăngănit de arme sau declaraţiile belicoase ale d-lui Cutare sau Cutare şi să nu ne aducă şi frânturi din zbu­ciumul creator de fiecare zi al popoarelor, din lupta lor cu ruinele materiale şi morale, ră­mase în urma războiului? De ce să nu cunoaştem realizările lor pozitive, care —­ des, ,,mărunte“ —­ sunt, totuşi, mai senzaţionale decât ,,catastrofele iminente ce ne rănesc ochii în fiecare zi? Pe când ziua în care mi se va şopti la ureche că în nu ştiu ce sat s’au construit locuinţe, prevăzute cu tot confortul pen­tru locuitorii săi? NI. LUPII CARNETUL NOSTRU M­AI TARE CA BOMBA ATOMICĂ! Nr. 97 Joi i Mas 1947 4 paglsi m E SOVIETICE Erevan, capitala Armeniei PROGRAMUL SĂRBĂTORIRII ZILEI DE 1 MAL IN CAPITALĂ Confederaţia generală a muncii din România aduce la cunoştinţa generală următoarele: In dimineaţa zilei de Joi,­ 1 Mai 1047», va avea loc o mare demon­straţie a tuturor membrilor sindi­catelor din Capitală. ■ Sindicaliştii vor defila prin Piaţa Victoriei în faţa tribunelor in care vor lua l­oc membrii Comitetului executiv C.G.M., guvernul şi înal­tele personalităţi, conducătorii clasei muncitoare, etc., etc. Din partea Comitetului Execu­tiv al C.G.M., va vorbi de preşe­dinte , Gheorghe Apostol. Defilarea va începe la orele la fix. Accesul, la tribun© este permis până la orele 9.3o precis, numai pe bază de invitaţii speciale no­minale. D-nii ziarişti­ şi fotografi, (car­i sunt însărcinaţi da ziare sau orga­­nizaţiuni să fotografieze coloanele pe parcurs sau trecerea lor în, faţa, tribunelor) trebuie să posede „per­mis Special” care se eliberează de Comisia Locală a Sindicatelor din sttr. Clemenceau Nr. 6, pe baza a­­vizului respectiv al Sindicatului ziariştiiitar (profesioniştii­­pentru gazetari) şi al secţiei fotografi din Sindicatul Arte­ Grafice Bucureşti (pentru fotografi). La orele 14, va avea loc în Parcul Naţional (Şoseaua Kiselef-Jianu), o mare serbare populară în aer liber. La orele 17, Piaţa Naţiuni, Piaţa Palatului şi Piaţa Victoriei,, vor­ a­­vea loc serbări cu programul ar­­tistic-cultural organismate de sindi­catele din Capitală. La orele 19,3o se vor începe procesiunile d­­ramatografice, un aer liber, în următoarele comtr­e: Piaţa Grand, Cartierul Tei (Piaţa Sf. Treime) Colentina (în curtea şcolii primare) piaţa Brătiaru­, B­etu (vis-a-vis de cimitfi.r Piaţa Primăriei de Roşu, Banu Manta şi D­udeşti - Cioplea. Pentru Provincie C.G.M., a tri­mis din timp instrucţiuni speciale. Delegaţii Uniunilor şi Conducă­torii Comisiilor Locale răspund de, aplicarea­ întocmai a dispoziţiuni­­lor date de C.G.M. OŞTIREA LA SĂRBĂTORI­REA ZU DE 1 MAI D. general de corp de­­ armată Lascăr Mihail,, • ministrul de răz­boi, a luat următoarele dispozi­ţii cu privire la sărbători­tea zilei de 1 Mai de către armată: „Ziua de 1 Mai sărbătorită de popor prim înfrăţirea celor ce muncesc cu braţul şi cu mintea constituie p®ntru întreaga oştire o zi de reculegere şi de nouă mărturisire In crezul adevăraţi­i democraţii de care e animată azi. Hotărîţi, vom păşi sigur mai departe pe drumul ce urmăm spre refacerea ţării, închținând toate eforturile noastre muncii susţinută de dragostia pentru Patrie. In­­fiecare unitate şi comanda­ment se vor desfăşura în ca­zărmi serbări prin adunarea tu­turor ostaşilor într’un cadru fes­tiv, unde se vor desfăşura pro­grame artistice, aşezători etc., după prescripţiunile date de Inspecto­ratul general pentru educaţie. Unităţile şi Co­mand­am­ent­ele vor putea trimite delegaţii cari să participe la festivităţile pro­gramate pe garnizoane de către o­rganizaţiunile de mase. ‘ Comandanţii, ofiţerii şi sub­ofiţerii, vor rămâne alături de os­taşii tot pe tot timpul zilei şi­­« vor arăta odată mai mu­lt, că Ro­mânia renaşte azi independentă iar ridicarea ei prin munca d® fiecare zi a guvernului ,se bizuie pe încadrarea tuturor forţelor pentru intensificarea muncii şi pe oţeti­re­a voinţei noas­tre de a înfrânge toate greutăţile. ZIUA DE 1 MAI E SĂRBĂTOARE LEGALĂ Ministerul muncii, asistenţei şi asigurărilor sociale face cu­nos­­cut că ziua de 1 Mai fiind săr­bătoare legală, întreprinderile industriale, comerciale şi maga­zinele sunt închise. CIRCULAŢIA AUTO­VEHICU­­LELOR CU INVITAŢII Autorităţile, instituiţiil­e­, lega­ţiile, cum şi oare persoanele invi­tate a participa la sărbătorirea zilei de 1 Mai, care vor fotei autovehicule pentru deplasare în această zi sunt rugate a rid­ica permisele de liiberă­ circulaţie ale maisimiliotr de la se­cretariaituil C. G. M. (serviciul registraturii str. Wilson nr. 9, camera nr. 11 tel: 5.94.18). Circulaţia autovehiculelor este interzisă de­ 1 Mai intre orele 7-15 prefectura poliţiei Capitalei pune în vedere tuturor proprie­­tarilor de autovehicule că în ziua de 1 Mai 1947, nici un auto­vehicul nu are voie a circula în cuprinsul Municipiului București între orele 7—15 a. m. CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ERI A fost aprobat proectul de buget general Eri la orele 12.30 s-a ţinut un consiliu de miniştri plenar sub preşedinţia d-lui vice­preşedinte al consiliului G. Tătărescu. Ministrul de finanţe d. Al. A­­lexandrini a dat o ştire proectului de lege al bugetului general, cu modificările ce i s’au adus de comun acord cu toţi reprezentan­­­­ţii partidelor care formează gu-­­­vernul. Proectul de buget general a fost unanim aprobat cu indicaţia de a fi supus votării in şedinţa de azi a Camerei deputăţiilor. Tot în consiliu s’a hotărît ca d. Gh. Tătărescu, vice preşedin­tele consiliuli şi ministrul afa­cerilor externe, să depună Came­rei proectul de lege pentru rati­ficarea tratatului de pace semnat la Paris la 10 Februarie 1947 cu Puterile Aliate şi Asociate. Ln urmă s’a dat presei urmă­­torul comunicat: Consiliul de miniştri s’a în­trunit ieri, 29 Aprilie a. c., la ora 12.30, sub preşedinţia d-lui Gh. Tătărescu, vic­e-preşedin­tele consiliului de miniştri. Consiliul a reexaminat şi a a­probat bugetul Statului pe exer­ciţiul financiar 1947—48. După ce s’au rezolvat lucrările curente, şedinţa s’a ridicat la orele 15. ■ ■ D. MINISTRI] PROFIRI A SOSIT LA BUDAPESTA Budapesta, 29 (Rador). * D. Nicolae Profiri, ministrul român­­ al comunicaţiilor, a sosit Marţi dimineaţa la Budapesta, fiind fi primit la gară de d G­ero- mi­nistrul­­ ungar al comunicaţiilor.* D. Profiri a fost invitat aici co­legul său ungur pentru a parti­cipa la inaugurarea expoziţiei ungare a comunicaţirilor- care va avea loc Miercuri. REDESCHIDEREA MUZEULUI AMAN de prof. G. OPRESCU Eri am avut primul act din luna plastică, pe care o anunţam cititorilor „Universului” întruna din cronicile mele trecute: redes­chiderea Muzeului Aman. In pre­zenţa ministrului artelor, a unui public, de amatori de artă şi­ de funcţionari ai ministerului, am trecut cu toţii bucuroşi, prin să­lile muzeului, rearanjat. A fost nu numai unul din acele eveni­mente, care dovedesc ataşamen­tul unui popor la ceea ce consti­­tue trecutul lui cultural, ci un act admirabil de pietate. Aman, la mijlocul secolului tre­cut, a fost cel mai însemnat ar­tist al nostru. Natură bogat do­tată, el practica cu uşurinţă, nu numai­ pictura, în care s’a sem­nalat de tânăr, cu o rară precoci­tate, ci şi sculptura în lemn, gra­vura- arhitectura. Pentru el, ca şi pentru reprezentanţii Prenaşte­­rei, un artist nu se concepea de­cât ca un om întreg, pentru care orice formă a materiei plastice era un imbold pentru crearea unei opere durabile. Fidel a­­cestei concepţii, deplin format la contactul şcoalei franceze, el a venit în ţară şi, prin acţiunea lui, a determinat toată mişcarea artistică, surprinzător de bogată, pentru un popor mic, cu o viaţă culturală recentă cum eram noi, mişcare artistică la care au asis­tat miraţi oamenii secolului tre­­­cut- O şcoală de pictori, în con­tact cu glorioasa şcoală franceză şi demnă de această ilustră edu­catoare, o şcoală de arte­­ fru­moase, un salon anual, toate a­­cestea le datorăm iniţiativei şi activităţii­­ lui Aman. Iar Muzeul ce-i poartă numele, un exemplu izbitor de ce poate fi o clădire bine şi cu gust gân­dită, chiar când proporţiile îi sunt minuscule, lăcaş plin, cu ne­numărate opere de artă ce pur­tau încă urmele mâniei, ce le crease, zăcea rul­at, dispreţuit, o batjocură în mijlocul Capitalei. Nenorocit condus aproape tot timpul, de oameni pentru care direcţia unui muzeu însemna o sinecură şi nimic mai mult, el fusese mai întâi pradă incum­ei lor, apoi a războiului. In sfârşit, de la ministerul ar­telor au pornit dim fericire nu numai ideile, dar şi mijloacele ’ de a le realiza, pentru o acţiune energică în domeniul artelor. S’au găsit sumele necesare care, în ^est dans al miliardelor, la care asistăm, n’au însemnat mult şi aşa s'au putut face reparaţiile necesare, aranjarea potrivită a operelor de artă, prezenta­rea lor în acel mediu, deosebit de simpa­tic şi de mişcător, în care trăise artistul, creatorul lor. Se cuvine deci să mulţumim autorităţii su­preme, sprijinitoare, apoi Iui Alexandru Moscu, artistul contr ştiincios, dar şi director , munci-­ tor şi energic, că ne-au făcut, pe aceste vremuri de lipsuri şi ne­cazuri, o­ma­re, o imensă b­ucu­­rie. In mijlocul oraşului, la un pas de palatul regal, vom avea de acum înainte, un loc de recu­­­­legere şi de mulţumire artistică, cum sunt puţine în Bucureşti- di* plus, ne va fi dat să admirăm şi, poate, să profităm de lecţia pe care ne-o dă acel român talon făt şi patriot, care a fost Aman, prio­rodul muncii sale.

Next