Universul - Capitala, iunie 1947 (Anul 64, nr. 121-145)

1947-06-01 / nr. 121

Utilii al 4 Pagini fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: ,,UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 5000 LEI Taxa poștală Plătită în numerar conform aprobării Dir. G*le P. T. T. Nr. 24.464/83» CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23.35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. INIŢIATIVA ŞI ÎNTREPRINDEREA PARTICULARĂ In cursul discuţiunilor anga­jate în jurul nouilor leg­iur­i eco­nomice şi, îndeosebi, al legii ofi­ciilor industriale, un accent deo­sebit de stăruitor s’a pus pe fac­torii „întreprindere” şi „iniţia­tivă particulară”, care, incontes­tabil, stau la baza sistemului nos­tru economic de până acum. La început chestiunea căpătase un caracter de alarmă, datorită excesului de zel al unor apără­tori­­interesaţi, cari prea notau roţile legiuiri economice drept fPieţe funerare aşezate la căpă­tâiul existenţei întreprinderilor şi iniţiativei particulare din Ro­mânia. N a lipsit fireşte nici pa­negiricele de rigoare, ridicându-se în slava Cerului meritele celor doi factori în crearea şi desvolta­­irea economiei româneşti şi sco­­ţându-se în relief perspectivele sumbre ce ne pândesc odată cu înmormântarea lor sub­ lespezile fiatalelor legiuiri proprie de gu­vern. Nu ro’ vom fi aceia cari să tăgăd­ aportul în atâtea pri­vinţe real şi binefăcător, al ini­ţiativei private, în promovarea economiei româneşti şi nici legi­timitatea întreprinderii în care se canalizează şi prin care se exercită practic această iniţiativă In sfera treburilor economice.­­Am avut şi nod pionierii, osteni­torii şi jerfefitorii noştri pe alta­rul creerii unui nucleu de viaţă­­economică românească în mai toate ramurile de activitate lu­crativă. In deschiderea de vaduri Sioui pentru comerţul intern şi extern, în descoperirea şi exploa­tarea zăcămintelor de petrol — figurând printre primele ţări care au exploatat, rafinat şi folo­sit ţiţeiul, — în­ crearea de in­­­dustrii naţionale pentru produse (pe care toată lumea era con­vinsă că numai te­hnica cea mai avansată a Occidentului ni le poate procura, în valorificarea, în fine, a atâtor bogăţii şi surse m­aturitale, cu care Providenţa a­­binecuvântat acest pământ al Postrii, avem şi noi falanga noa­stră de promovători şi de crea- Itori. Neprecupeţind, deci, meritul ce f se cuvine deschizătorilor de dru­muri noul, adică celor mulţi sau puţini, cari, cu iniţiativa, cu oste­neala, cu capitalul şi adesea cu jertfirea întregei lor averi, au pus cărămidă lângă cărămidă la cădirea edificiului economic al ţării, în schimb, nu putem trece cu vederea mici tristul cortegiu al exploatatorilor fără scrupul, cari, la adăpostul protecţionis­­m­ului asigurat prin lege şi cu­­concursul potentaţilor politici recoloşiţi în consiliile de admi­­n­istraţ­e, isbutiseră să-şi creeze privilegii şi monopoluri, ba chiar dreptul la impunitate, în dauna Intereselor Statului şi a masselor­­consumatoare, puterea unora din aceste întreprinderi, având la spate sprijinul capitelului străin era aşa de mare, încât nu rareori influenţa sau chiar dicta spiritul legiferării noastre în materie economică, fără să mai enume­răm avante grife şi concesiunile materiale pe care le căpătăm. In asemenea condiţiuni nu-i de mirare că nu numai condiţiunile de exploatare păcătuiau împo­triva legilor şi intereselor ţării, dar chiar modul de administrare şi gestionare, cu camuflarea ve­niturilor reale şi sustragerea lor d­in impunerea fiscală, cu sala­rizări de pomină pentru perso­nalul de conducere şi cu prezen­ţa unor posturi necontrolabile în­­bugetul cheltuielilor generale. Cele două cazuri de dată re­­leente, denunţate de d. ministru al industriei şi comerţului în par­lament, cu prilejul discuției ge­nerale asupra legii oficiilor indu­striale, nu sunt, din nefericire, nazuri izolate, ceea ce denotă menteritat­ea aventurieră de care sunt animate încă unele din ma­rie întreprinderi, spiritul lor de neadaptabiltate la un regim de legalitate şi ostilitatea arătate intereselor statului şi interesului general, întreprinderea textilă, care şi-a încheiat bilanţul cu o pagubă de 16 miliarde, când, la o verificare minuţioasă s-a constatat că po­trivit vânzărilor efectuate la un preţ cu 200% superior celui ofi­cial trebuia să înregistreze un beneficiu real de 80 miliarde lei, a săvârşit, desigur, nu numai un­ act de înşelăciune faţă de acţionari şi unul antiieconomic şi antisocial faţă de massele cum­părătoare, dar şi unul de frau­dare a drepturilor fiscale ale sta­tului, care e nevoit să-şi com­penseze golul prin impunerea mărită a cel­or teilte categorii de contribuabili. Dar d. ministru al industriei şi comerţului a pus aci, cum era şi firesc, şi altă problemă: unde s’au dus banii sustraşi la adăpo­stul unei falsificate prezentări a posturilor bilanciere ? In loc să fie învestiţi în fabrică şi în ridicarea producţiei, ei au dispărut din circuitul întreprin­derii, ca să mărească baza capi­talului de speculaţie. Tot atât de grav şi de conclu­dent este al doilea caz, cel al în­treprinderii aurifere, care, înainte de război şi în timpul războiului realiza o producţie de aur lunară de circa 200 kgr., iar azi nu mai produce decât 12 kg. aur pe lună, deşi numărul muncitorilor este mai mare. Nu avem nici o satisfacţie să înregistrăm asemenea exemple de lipsă de înţelegere şi refuz de încadrare pe linia intereselor generale, de care dau dovadă atâtea întreprinderi mai mari sau mai mici. Dar ţara trebue să le cunoască, pentru a le da locul cuvenit în cumpăna dreptăţii, atunci când suntem chemaţi să judecăm oportunitatea unor legi menite să purifice viaţa noastră economică de­­asemenea abuzuri. Aceasta cu atât mai mult cuvânt, cu cât — aşa cum conchidea­d­­ministru al industriei şi comer­ţului — „ceea ce s’a întâmplat i® târgul devizelor, urcarea peste măsură a medaliei, goana după suprapreţuri, care a răsturnat în repetate rânduri regimul preţu­rilor, merge mână in mână cu tendinţa de a produce cât mai puţin, cu beneficii cât mai mari şi de a îndruma orice disponi­bilităţi de capital înspre afaceri speculative, cu posibilităţi de câştiguri rapide, fără risc şi fără muncă”. Dacă asemenea tendinţe sunt socotite de esenţa capitalismului, noi suntem îndreptăţiţi să spu­nem că cei cari le invoacă nu servesc deloc cauza capitalismu­lui şi nici a libertăţii economice. Dimpotrivă. HAR. IONESCU O nouă ofensivă a partizanilor greci Atena, 30­­R­adori. — corespon­dentul agenţiei „Reuter" trans­mite: O nouă încercare de a cuceri oraşul grec Florina, din apro­piere de frontiera cu Iugoslavia, a fost făcută în noaptea de .Tot spre Vineri de aproximativ 2000 guerilleros, după ce dăduse greş atacul lor din noaptea de Marţi spre Miercuri,­­ după cum s-a anunţat din sursă oficială Vineri seara. Se afirmă că guerill­eros au fost respinşi după c­e au avut zece morţi­ şi mai mulţi răniţi. simultan, forţele de guerilla au atacat ş­i oraşul Chilohioi, la aproximativ 30 km. sud de lacul Doiran, din nordul Macedoniei. Luptele au durat toată noaptea. Pierderile jandarmeriei şi ale armatei sunt d­e un ofiţer, un sergent, patru săteni înarmaţi şi doi civili omoriţi şi 11 răniţi- Guerilleros ar fi pierdut 8 morţi şi 35 răniţi. TRATATUL COMERCIAL ROMÂNO POLON In legătură cu norativele în­treprinse în vederea încheerei unui acord economic între Româ­nia şi Polonia, suntem infor­maţi că în şedinţa de obi­ţinută la Ministerul Industriei şi Co­merţului, s-au mai stabilit câte­va puncte importante. Se aş­teaptă înapoierea preşedintelui comisiei polone, actualmente la Varşovia, care va aduce noui su­gestii şi precizări d­in partea gu­vernului polonez. (Agerpres). * S. LA 2 IUNIE SE DESCHIDE LA PRAGA SESIUNEA FEDERAŢIEI SINDICALE MONDIALE Delegaţia Confederaţiei generale a muncii din România Intra 2 şi 14 Iunie va avea loc la Praga se­ziunea biroulu­i­ executiv, comitetului executiv şi constuluit general al Federaţiei sindicale mon­diale. Din parta Confederaţiei generale a muncii din România vor parti­cipa la aceste sesiuni, d-nii: Gheor­­ghe Apostol, preşedinte , G. M­. membru supleant în Comitetul e­­xecutiv al Federaţiei sindicale mon­diale, membru în Consiliul general F. S- M. şi Mişa Levin, din Comi­tetul Executiv C. G. M., membru în Consiliul General F. S. M Din partea presei sindicale pleacă d. Niculae Tijă Consiliul general al F. S. M..este compus din 77 membri, reprezen­tând 66 organizaţii sindicale na­­ţionale şi 55 ţări de pe tot Întinsul globului: de la U. R S. S­ şi Sta-­ tele Un­ite, până la Palestina şi Trinidad, însuşi componenţa a­­cestui Consiliu vădeşte caracterul de generalitate şi de solidaritate internaţională între muncitorii ma­nuali şi intelectuali din toarte col­ţurile lumii, înmănuchiaţi astăzi în puternica Federaţie Sindicală care numără peste 7o milioane de membri. In baza numărului său important de membri mişcarea sindicate din România este reprezentată în Con­siliul general prin doi delegaţi ca şi ţări ca: Cehoslovacia, Suedia şi China, cu mişcări sindicale foarte puternice şi de veche tradiţie sin­dicalistă.­­ I Pe ordinea de zi provizorie a sesiunei Consiliului general al Fe­deraţiei sindicale mondiale este înscris raportul general de activi­­vitate a F.S­M-ului de la data con­gresului din Paris, în care a fost constituită Federaţia sindicală mon­di­ală. Acest raport rezumă activi­tatea depusă de Biroul executiv şi Comitetul executiv al Federaţiei Sindicale Mondu­lalei după care răstimpul celor 18 luni de la consti­tuire se poate înfăţişa astăzi cu re­zultate deosebit de importante pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de desvoltare ale muncito­rimii în diferite ţări Precum se ştie F. S. M. colaborează astăzi cu Consiliul Economic Şi Social al Na­ţiunilor Unite­. Ea a făcut anchete în ţările învinse ca Germania, Au­stria, Japonia pentru a contribui în mod favorabil la procesul de democratizare al acestor ţări­ Ea a intervenit şi a mobilizat massele muncitoreşti din întreaga lume în apărarea libertăţilor si­dicale, oriunde ele au fost înt­re: în Spania, Grecia, Cipru, A . -­­le, Jamaica, Egipt, Africa de Sud, Iran, China, Coreea, etc. Această problemă a libertăţilor sindicale rr» este însăşi problema democrc*’-' •••? preocupa apropiate sesiiare­a C­­noiului general in cadrul dezbaterilor asupra rapor­tului secretariatului general al F. S. M O altă problemă la ordinea da zii este aceia a departamentelor pro­fesiuni­i internaţionale care n’au luat încă fiinţă şi ale căror ra­porturi în cadrul F.S-M. n’au fost încă definitiv precizate. Este vorba aici despre acele organizaţiuni in­ternaţionale cratate pe ramuri pro­fesionale: de pildă, departament­­l internaţional al minerilor sau al lucrătorilor feroviari sau al mun­citorilor textilişti.­In acela« timp sesiunea Consiliu­lui general F.S.M. va fixa data și locul viitorului congres al F.S.M. Deasemenea se va trasa sarcinile de viitor ale mișcării sindicale mondiale. CE ESTE CU „MALAIUL DE MATURI“? cum câteva zile, economa­­au distribuit salariaţilor ra­de mălai obişnuite, vlahii avea însă o culoare noasă galben aurie spre deo­­,ve de cel care se distribuise înainte de o culoare albi­me, era mai aspru dacă îl ai între degete nefiind mo­it destul de mărunt, iar mă­­rga, ce s’a încercat a se face el,­ avea un aspect şi un gust puţin atrăgător, aptul acesta a dat imediat tere zvonului tendenţios că aiul dat în consum, provine seminţe de mături (sorg) şi din această cauză este şi da­tor sănătăţii.­are este adevărul ? Este mă- I distribuit mălai de sorg ?­­ mălaiul de sorg (mături) propriu pentru alimentaţia o­­ri ? Pentru a ne lămuri asupra a­­ior chestiuni ne-am adresat b­aliştiUri de la secţia de Mo­ri şi panificaţie din Institutul cercetări agronomice al Ro­mâniei, care­ tocmai studiau a­­ceastă problemă şi care ne-au răspuns următoarele, arătându­­ne chiar probele analizate: Mălaiul galben-auriu, aspru şi care nu face mămăliga aşa bună, distribuit recent, provine din­­tr’un stoc importat din America,­­ şi dintr’un alt soiu decât cel de­­ ,,dinte de cal”, cu care suntem­­ învăţaţi. Proba analizată in la-­­­borator arată că ea provine din­­t­r’o rezervă veche cu abia 10 la sută apă , cu peste 24 la sută boabe fără embrionul, care a fost mâncat de insecte Din cau­za învechirii amidonul din bob nu mai absoarbe apă și drept urmare mălaiul nu mai agluti­nează, nu mai are priză norma­lă. Trebue, de aceea, fiert mai mult şi amestecat cu mălai obici­nuit. Compoziţia chimică alimen­tară nu este schimbată, valoarea biologică a lui este redusă însă dupâ cât se pare. In ce priveşte mălaiul de sorg (mături), nu este nici un motiv de alarmare. Mălaiul provenit de la sorgul egiptean, de o co­loare roşcată, cu totul diferită de a porumbului şi cu tărăţa roşcat­­brună, dă o mămăţigă, gustoasă, care poate fi folosită în aliment­­aţia omului fără nici un preju­diciu. Din păcate avem în ţară cantităţi insuficiente din acest soiu. Nici din soiul de mături indigen, a cărui valoare alimen­tară pentru om a mălaiului lui nu este cunoscută, nu avem sufici­entă sămânţă pentru a se da în consum. Mai poate să existe rapiţă, în afară de mălaiul de mei, de care nu se teme nimeni, mălaiul de dughie (parâng, păsăresc) ceva mai închis la culoare decât cel de porumb, cu care poate fi con­fundat uneori, dar mai puțin roş­cat decât cel de mături. Se fo­losește în procente ce pot să meargă până la 20 la sută în a­­mestec cu făina de grâu, la fa­bricarea pâinii. M. NEAGU, . ? M.S. REGELE A PRIMIT ERI IN AUDIENŢĂ DE PREZ­ENTARE PE NOUL MINISTRU Al­­ELVEŢIEI LA BUCUREŞTI_____ Comunicat Nr. 16 al Mareşalatului Curţii Regale Mareşalatul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de Vineri 30 Mai 1947, la ora 12, Excelenţa Sa Domnul Pierre de Salis, Trimis Extraordi­nar şi Ministru Plenipotenţiar al Elveţiei la Bucureşti, a fost pri­mit în audienţă oficială la pala­tul Regal, cu ceremonialul obiş­nuit. Excelenţa Sa a avut onoare a remite Maiestăţii Sale Regelui, în prezenţa d-lui Ministru al Aface­rilor Străine, scrisorile de acredi­tare precum şi pe acelea de reche­mare ale predecesorului său Ex­celenţa Sa Domnul René de Weck. După terminarea audienţei ofi­ciale, Excelenţa Sa Domnul Pierre de Salis a fost recondus la reşe­dinţă cu acelaşi ceremonial ca la sosire. Bucureşti, 30 Mai 1947. Când vor circula expresele Internaţionale Rezultatele conferinţei feroviare din Veneţia Printre multele preocupări ale conducătorilor statelor europene este şi aceea a stabilirii unor legături directe şi rapide,, care să favorizeze circulaţia între di­feritele ţări. In acest scop s’a ţinut la Vene­ţia în prima jumătate a lunii Măi a. c., o conferinţă internaţio­nală de căi ferate. La această conferinţă, la care a­u participat toate ţările din Eu­ropa — în afară de Bulgaria, s’a discutat importanta problemă a reluării traficului mărilor exprese europene, cari leagă Occidentul cu Orientul. După o primă luare de contact, au fost examinate la Veneţia mai multe propuneri, cari deocamdată nu vor putea fi puse în practică, întrucât mai multe poduri,, cari se află situate pe acele linii de trafic internaţional au fost dis­truse de război­u şi nu au fost încă reparate, sau sunt în curs de reparaţie, neputând fi încă date circulaţiei, decât peste câ­teva luni. Printre hotărârile luate, s-a stabilit ca la 5 octombrie a. c., să se ţină la Istambul o nouă conferinţă internaţională fero­viară, în cursul căreia urmează să se definitiveze traseele marilor exprese europene­ In această viitoare conferinţă se va stabili circulaţia trenurilor internaţionale în cursul amililor 1948—1949. CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ERI Preşedinţia Consiliului de Mi­niştri comunică: din 30 Mai 1947, orele 12, a avut loc un consiliu de Miniştri sub preşedinţia d-lui dr. Petru Gi­oza, preşedintele Consiliului de Miniştri. S-au discutat şi rezolvat lu­crări curente. Şedinţa a luat sfârşit la ora 14,30. CE PREVEDE PROECTUL DE LEGE PENTRU REGLEMENTAREA CIRCULAŢIEI BUNURILOR RURALE Intre proectele de log® depusa recent în Cameră, se află şi a­­cela pentru reglementarea circu-­ laţiei şi stabilirii regimului ju­ridic al­­imobilelor agricole. Principiul legii este de a asi­gura o mai mare stabilitate pro­prietăţii individuale, oprind fă­râmiţarea şi mai ales înstrăina­rea în mâinile altora de­cât a a­­celora cari îşi trag existenţa lor şi a familiilor lor din munca pă­mântului. Legile agrare din trecut nu şi-au atins scopul şi deci nu au corespuns nici interesului social şi economic şi nici vieţii noastre rurale. Spre a păstra repartiţia pro­prietăţii aşa cum a creat-o legea agrară din 1945 şi a împedica formarea din nou a marei pro­prietăţi în dauna celei mici, sta­tul intervine efectiv cu controlul său în circulaţia bunurilor agri­cole. Proectul de lege plafonează proprietatea agricolă la 25 ha. prin cumpărare şi prevede ca proprietăţile agricole să nu se poată divide sub 2 ha. la şes şi 1 ha. la munte. Controlul asupra circulaţiei imobilelor agricole, legea îl pune în mâna statului prin două in­strumente puternice şi anume : Autorizația de dobândire și drep­tul de preemțiune. Trupa Teatrului Naţional­­ din Iaşi se află în Bucureşti, invitată pentru o serie de spectacole. In ziua sosirii, Primăria Capi­talei a oferit oaspeţilor un dejun la Snagov , cu care prilej cîţiva vorbitori au evocat figuri de actori ieşeni din trecut. S-a vorbit de Matei Milie, Agata Bîrsescu, Aglae Pruteanu. D. Cristescu, secretar general al Primăriei, a găsit fericite ca­racterizări pentru actorii de sea­mă din Iaşi, citind în primele rînduri pe C. Vernescu­ Vîlcea, ,,decanul scenei ieşene“. Mesenii şi-au împărtăşit suve­nirurile. Cineva a reamintit într’un grup de o întîmplare interesantă. Vernes­cu a fost unul dintre cei mai buni interpreţi ai lui,Cara­­giale. Jupîn Dumitrache, Corn­a Leonida şi Cetăţeanul Turmentat­­ sunt r­edit­­ări artistice cari nu se­­ pot uita. Jucând cu o trupă de actori am­bulanţi ,,O noapte furtunoasă“ într’un orăşel din Muntenia, Ver­­nescu află la un spectacol că’n asistenţă este şi Caragiale. După reprezentaţie autorul, în­conjurat de notabilităţile tîrgului, îl invită pe Vernescu la o halbă­­ de bere. Instalaţi la o berărie din cen­tru, Caragiale îl copleşea pe Ver­nescu cu laude. Ii mărturisi nu numai că el era cel mai bun interpret al lui Jupîn Dumitra­che — dar că astfel concepuse rolul. — Cum ai putut d-ta să-mi prinzi atît de bine gîndul? — îl întrebă Caragiale. — Meritul meu nu-i prea mare, — răspunse cu modestie actorul. Stînd, odată la un pahar de vin într’o circiumă din tîrgul acesta şi uitîndu-mă cum negustorul se stropşeşte la băiatul de prăvălie, mi-am zis: ,,Acesta-i Jupîn Du­mitrache!“ Şi l’am copiat întoc­mai : de la favoriţi, mimică şi până la intonaţii... Caragiale îşi exprimă dorinţa de a vedea modelul în carne şi oase. Toată societatea porni dela be­rărie şi descinse într’o circiumă de periferie. De cum păşi pragul, Caragiale rămase cu ochii ţintă la negustor­ Căpeteniile oraşului, autorul şi interpretul luară loc la o masă. Negustorul se răsti de cîteva ori­ la băiat, exact ca Jupîn Dumi­­i­trache la Spiridon... Sticle de vin­ veniră una după­ alta. Caragiale se înfierbintă. II invită pe negustor la un pahar de vin. Se uita, cînd la model, când la interpret... aidoma amîndoi. Ciocnea cu dânșii paharele, îi îm­brățişa și-l să­ruta. Caragiale îl ațîța pe negustor împotriva băiatului: — Şi, zi, nu prea eşti mulţumit de dînsul... Atît îi trebuia negustorului ca să-şi iasă din sărite. Prietenii lui Caragiale se tă­văleau de rîs. Circiumarul nu în­ţelegea nimic. Credea că are de-a face cu nişte clienţi cheflii- iar Vernescu se simţea puţin jenat. Petrecerea ținu pînă în ziuă, și se repetă în fiecare noapte. Ca­ragiale fusese în trecere prin oraș. Aflînd că i se joacă o piesă, veni din curiozitate la spectacol — dar cu multă îndoială. In fiecare noapte, după teatru, aceiași societate — care însă se mărise — venea la circiuma pro­totipului lui Jupîn Dumitrache. Caragiale se împrietenise cu negustorul şi, toată noaptea, îi punea întrebări şi-l provoca Aşa trecu o săptămînă. Caragiale era mereu într'o ver­vă îndrăcită. Dormea ziua şi se refăcea. Vernescu însă, care tre­buia să se ocupe de afacerile tru­pei, nu se odihnea decât 2—3 ore pe zi. In curând, el nu mai putu rezista. Ce era de făcut. In sfîrşit, găsi o soluţie. Schimbă piesa de pe afiş şi plecă cu trenul pentru două zile în altă parte. Numai astfel Ca­rgiale se putu despărţi de modelul lui Jupîn Dumitrache şi de cel mai bun in­­terpret al acestui personaj, M. SEVASTOS CARNETUL NOSTRU­­ INTERPRET AL LUI CARAGIALE . Nr. 121 D­umani ca 1 iunie 1947 4 PAGINI APARE SUB CONDUCE­­REA UNUI COMITET DE DIRECTE SOSIREA IN CAPITALĂ A I.P.S.S. PATRIARHUL ALEXEI AL MOSCOVEI Ieri la ora 9:30, a sosit în gara Motgoşoaia înalt prea Fericitul Alexei, împreună cu ceilalţi re­prezentanţi ai Bisericii Ruse, care îl însoţesc şi anume : P. S. S. Mitropolitul Griigore al Leningradului şi Novgorodu­­lui, P. S. S. Arhiepiscopul Vitalie­ Dnietrovsk, Ştefan Markov, pro­­toereul clerului din Moscova, protoereul Grigore Razomovski, arhidiacon G. Antonenko, arhi­­diacon Serghie Colcinski şi Che­­lenik Istaneu Nicolae. In întâmpinarea înalţilor prelaţi se aflau pe peronul gării I. P. S. S. Nicodim, Patriarhul României; d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri; d. Gh. Tătăerscu, vice-preşedintele Con­siliului de miniştri, însoţiţi de d-nii miniştri: Gh. Gheorghiu­­i­ti, Teohari Ced­re­scu, Radu Roşculeţ, d-na dr. Florica Bag­­darar, Gh. Vântu, Ştefan Voitec, general Mihail Lascăr, Tudor Io­­nescu, R. Zăroni, Emil Bodnăraş, general Dămăceanu, I. Burcă, Marin Florescu, C. Agiu, C. Te­­găceanu, Miron Niculescu şi pă­rintele I. Vaşcă. Din partea Ambasadei Sovie­tice au fost prezenţi d-nii: I. Z­­havtaradze, Iacovlev, Sutov şi Lisikov, iar din partea Comisiei Aliate de Control d. Col. Gusev şi Col. Mirosmicenko, reprezen­tând pe d. general colonel de tancuri Susaikov. Au mai fost prezenţi d-nii prof. P. Constantinescu-Iaşi şi Aurel Potop, vice-preşedinţi a­i Adunării Deputaţilor, d. general V. Dombrovski, d. general Pe­­truc, prefectul poliţiei Capitalei, d. general Ionaşcu, şeful Statului Major, general Const. Argeşe­anu, gen. I. Codreanuu, d. Popescu-C­od­reanu, d. consilier Vancev, însăr­cinatul cu afaceri al Bulgariei, etc Din partea Bisericii Ortodoxe Române au venit în întâmpinarea oaspeţilor Episcopii P. S. Chesa­­rie al Constanţei, Nisitor al Ca­ransebeşului, Anton Nitca, consi­­lieri Patriarhali, păr. Ştefan C­o­­tea, Vlădescu, Ionescu, Maxim, Rădulescu, păr. Gala Calaction, precum şi "­ numer­oşi protopopi din Eparhia Ungro-Vlahiei,, preoţi şi reprezentanţi ai organizaţiu­­nilor muncitoreşti, şcolare, etc. URAREA DE BUN SOSIT A I.P.S. PATRIARH NICODIM Coborînd din vagon, înalt Ptrea Fericitul Patriarh Alexei şi suita sa, au fost întâmpinaţi de I. P­­S. S. Patriarhul Nicodim, care a rostit următorul cuvânt de bun sosit: înalt Prea Sfinţia Voastră ! Când am fost în vizită la înalt Prea Sfinţia Voastră, ne-aţi făcut o primire pe care nu o putem uita. Când m’am întors acasă am po­vestit tuturor că ne-aţi făcut o primire voevodalâ. Deaceia, aici, împreună cu d-l Prim Ministru, am ales cel mai frumos palat domnesc pentru găzduirea Sfinţiei Voastre Şi a însoţitorilor. Eu vă zic bine aţi venit sănă­toşi în mijlocul nostru şi vă rog să vă simţiţi la noi ca între cei mai buni prieteni. RĂSPUNSUL PATRIIRHULUI ALEXEI Răspunzând, înalt Prea Ferici­tul Alexei, a spus între altele: „Mulţumesc Prea Sfinţiei Voa­stre şi Guvernului Român, în frunte cu d. Prim Ministru, Dr. Petru Groza pentru această prie­tenească primire. Sunt fericit să-i exprim bucuria pe care o simt călătorind prin aceste fru­moase locuri din ţara dvs. Sunt încredinţat că această ve­nire a mea vă întări şi mai mult legăturile de dragoste şi priete­nie dintre popoarele noastre”. D. Radu Roşculeţ, ministrul cultelor, adresându-se înaltului oaspete, a rostit un cuvânt de bun sosit, subliniind vechile legături culturale, religioase şi de priete­nie dintre poporul român şi po­­­porul rus, legături consfinţite de vizita înaltului Ierarh al Biseri­cii Sovietice. In răspuns, I. P. S. S. Alexei al Moscovei şi-a exprimat încă odată emoţia ce-l stăpâneşte în faţa frumoasei şi entuziastei pri­miri pe care i-a făcut-o guvernul român. SALUTUL D-LUI DR. PETRU GROZA D. dr. Petru Grozza, preşedin­tele Consiliului de miniştri, a sa­lutat pe înalţii oaspeţi în num­ele guvernului român, arătând că în România există o libertate de­plină a cultelor şi voinţa sinceră ca popoarele conlocuitoare să tră­iască în bună armonie. D-sa şi-a exprimat convingerea că Vizita Prea Fericitului Alexei, Patriarhul Moscovei, va însemna consolidarea legăturilor spirituale dintre cele două Biserici ortodoxe române şi ruse. T. P. S. S. Patriarh Alexei răs­punzând, a arătat că doreşte ca vizita sa în România să cons­­­­tuie un factor de sprijinire a prieteniei între cele două po­poare. VIZITA LA PALATUL PATRIARHAL Ieri, d. a., ora 5, I. P. S. S. Patriarh Atexei al Moscovei şi al între­gei Rusii, împreună cu în­soţitorii Săi a făcut o vizită pro­tocolară de prezentare la Palatul Patriarhal. I.P.S.S. Nicodim, Pa­triarhul României. L­a intrarea în Pălat înalţii Chiriarhi ruşi a­u fost Întâmpi­naţi de clerul Capitalei în frunte cu ansilierii patriarhali şi proto­popii din Eparhie, cari au into­nat „Pre Stăpânul” şi Arhiereul nostru, Patriarh Alexei. Apoi Prea Fericitul Barh­arh­ Alexei cu suita a fost invitat în sala sinodală unde se aflau pre­zenţi: I. P. S. S. Patriarh Nico­dim, P. S. Lor Episcopii dir. Nico­­­lae al Oradiei, Iosif al Argeşului, Antim al Buzăului, Veniamin al Caransebeşului, etc. In sala sinodală, I. P. S. S. Pa­triarh Alexei, a prezentat I. P­­S­ S. Patriarh Nicodim o icoană înfăţişând pe Sfântul Alexei şi o fotografie mărită din călătoria I. P. S. S Patriarhul Nicodim la Moscova. După aceia înalt Prea Fericitul Patriarh Alexei a îm­­­părtaşit celor prezenţi impresiile din călătoria până la Bucureşti. Din Sala Sinodală I.I.P.P.S.S. patriarhii Nicodim şi Alexei în­soţiţi de ceilalţi înalţi Chiriarhi au mers în Paraclisul Palatului Patriarhal unde au aşezat icoa­na Sfântului Alexei. Prea Fericitul Patriarh Alexei şi suita Sa au vizitat paraclisul admirând icoanele vechi, care sunt în acest locaş sfânt. Din Palatul Patriarhal Prea­ Fericitul Alexei şi suita sa au mers în cântarea clerului, care intona imnul arhieresc, în Cate­drala Sfintei Patriarhii unde­­ P. S. S. Alexei s-a închinat la moaştele Sf. Dumitru Basarabov şi a făcut o scurtă rugă la mor­mântul fostului Patriarh Miron Cri­stea. VIZITA D-LUI PREŞEDINTE AL CONSILIULUI LA ÎNALTUL CHIRIARH Pri, la ora 18.30, d. prim-mi­­nistru dr. Petru Groza, însoţit de d-nii: Radu Roşculeţ, ministrul cultelor şi Emil Bodnăraş, mi­nistru subsecretar de Stat la Preşidenţie, a făcut o vizită de curtoazie la Mogoşoaia, I P.S.S. Patriarhului Alexei al Moscovei şi ai tuturor ruşilor. Au fost primiţi de înaltul chi­­riarch şi anturajul înalt Prea Sfinţiei Sale. întrevederea a decurs în mo­dul cel mai cordial. S-au dicutat diverse chestiuni în legătură cu probleme bisericeşti. S-au evocat amintiri din viaţa de luptă la Leningrad, unde înalt Prea Sfin­ţia Sa, în calitate de Mitropolit a­l Leningradului, a stat alături de popor în timpul celor 900 de zile de asediu. înalt Prea Sfinţia Sa şi-a ex­primat dorinţa să viziteze şi sa­tul natal al preşedintelui nostru de consiliu care, după cum a a­­flat IP.S.S. este fecior de preot. După întrevedere, şeful guver­nului şi însoţitorii au fost con­duşi la eşire de înalt Prea Sfin­ţitul patriarh şi de cei doi Mi­­tropoliţi ai Leningradului şi Novgorodului. La întrevedere au luat parte în­treaga suită a înaltului oaspe şi P.S.S. Episcopul dr. Nicolae al Oradiei şi protopopul Cernăianu, directorul Sfântului Sinod, fam­­artani Moscovei la sosirea în Capitală CAPUL CADAVRULUI DIN GARA DE NORD, DESCOPERIT IN LACUL HERĂSTRĂU Criminalul este... o femeie? — O pătură și o fată de pernă care pot duce la descoperirea monstrului Timp de trei zile, presa s’a ocu­pat de monstruoasa crimă, desco­perită de un hamal, in gara de Nord, într’o oară de așteptare. Era în zorii zilei şi ceferistul îşi trecea domol, somnoros, măturoiul peste mozaicul plin de resturi de seminţe, capete de ţigări, ziare ce serviseră ca ambalaje, sâmburi de cireşe. Măturoiul se mişca aproape auto­mat, în sus şi în jos, când, la un moment dat, măturoiul se împiedică de un pachet, ceferistul crezând că conţine niscaiva carne clandes­tină mălai sau slănină, roteşte pri­virea, spre a se convinge că nu e văzut die nimeni, pune mâna pe pa­­chet, se opinteşte puţin, pentru că avea vreo 2o de kgr., stă pe gân­duri, cu povara în spunere, ca până la urmă, amintindu-Şi că e slujbaş al Statului, s’o ia, cu paşi repezi spre comisariatul gării. Coletul, ambalat într’o pătură de culoare beige şi cusut cu sfoară, este desfăcut în faţa ceferistului­­Un briceag taie cusături iei apar nişte ziare, pete slabe de sânge, — carne clandestină, îşi spune cefe­ristul , ca în momentul când şi ultimile foi de ziar au fost desfă­cute, poliţistul şi ceferistul să scoată deodată, un strigăt de spai­mă. In faţa lor se afla un cadavru omenesc, fără cap, fără picioare. După două secunde, telefonul co­misariatului gării anunţa poliţia judiciară : — „Domnule Inspector! Alo ! Alo! Duduie nu mă întrerupe! Alo! Dom’ Inspector Stratan? Veniţi re­pede, — strigă gâfâind comisarul gării — s’a întâmplat ceva nemai­pomenit ! Nu pot! Nu! Veniţi aici şi-o să vă îngroziţi şi dvţ”. In cinci minute, în faţa peronu­lui gării de Nord stopa o maşină, din care coborau grăbiţi domnii : Sepeanu, directorul poliţiei judi­ciare, Stratan, şeful acestei poliţii şi chestorul Corotoiu, şeful brigă­­zii IV-a judiciară. După ccum am mai arătat, acurut două zile, cadavrul era ciopârţit, îi­ lipseau capul, mâinile, picioarele, dela genunchi în jos, toate mărun, taele, iar în cavitate® toracică ş­i abdi­minailă, erau vârâte picioarele dela gieinunchi în sus (peroneul) complet curăţate­­de partea cără­noasă.­­ Descoperirea era într’adevăr u­­luitoare, chiar pentru poliţişti­ ’ La numai o jumătate de oră, alt telefon, al circ. 25-a, vesteşte pa inspectorul Stratan, că pe apă Dâmboviţei pluteşte un pachet, în­velit într’o pătură beige şi că agenţi ai circumscripţiei îl vor pescui îm câteva minute. De proporţii mai mtei pa padt edet, învelit insă m­irio peluitol (Continuare in pag. 2-a)

Next