Universul - Capitala, iunie 1947 (Anul 64, nr. 121-145)
1947-06-01 / nr. 121
Utilii al 4 Pagini fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: ,,UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 5000 LEI Taxa poștală Plătită în numerar conform aprobării Dir. G*le P. T. T. Nr. 24.464/83» CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23.35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. INIŢIATIVA ŞI ÎNTREPRINDEREA PARTICULARĂ In cursul discuţiunilor angajate în jurul nouilor legiuri economice şi, îndeosebi, al legii oficiilor industriale, un accent deosebit de stăruitor s’a pus pe factorii „întreprindere” şi „iniţiativă particulară”, care, incontestabil, stau la baza sistemului nostru economic de până acum. La început chestiunea căpătase un caracter de alarmă, datorită excesului de zel al unor apărătoriinteresaţi, cari prea notau roţile legiuiri economice drept fPieţe funerare aşezate la căpătâiul existenţei întreprinderilor şi iniţiativei particulare din România. N a lipsit fireşte nici panegiricele de rigoare, ridicându-se în slava Cerului meritele celor doi factori în crearea şi desvoltairea economiei româneşti şi scoţându-se în relief perspectivele sumbre ce ne pândesc odată cu înmormântarea lor sub lespezile fiatalelor legiuiri proprie de guvern. Nu ro’ vom fi aceia cari să tăgăd aportul în atâtea privinţe real şi binefăcător, al iniţiativei private, în promovarea economiei româneşti şi nici legitimitatea întreprinderii în care se canalizează şi prin care se exercită practic această iniţiativă In sfera treburilor economice.Am avut şi nod pionierii, ostenitorii şi jerfefitorii noştri pe altarul creerii unui nucleu de viaţăeconomică românească în mai toate ramurile de activitate lucrativă. In deschiderea de vaduri Sioui pentru comerţul intern şi extern, în descoperirea şi exploatarea zăcămintelor de petrol — figurând printre primele ţări care au exploatat, rafinat şi folosit ţiţeiul, — în crearea de industrii naţionale pentru produse (pe care toată lumea era convinsă că numai tehnica cea mai avansată a Occidentului ni le poate procura, în valorificarea, în fine, a atâtor bogăţii şi surse maturitale, cu care Providenţa abinecuvântat acest pământ al Postrii, avem şi noi falanga noastră de promovători şi de crea- Itori. Neprecupeţind, deci, meritul ce f se cuvine deschizătorilor de drumuri noul, adică celor mulţi sau puţini, cari, cu iniţiativa, cu osteneala, cu capitalul şi adesea cu jertfirea întregei lor averi, au pus cărămidă lângă cărămidă la cădirea edificiului economic al ţării, în schimb, nu putem trece cu vederea mici tristul cortegiu al exploatatorilor fără scrupul, cari, la adăpostul protecţionismului asigurat prin lege şi cuconcursul potentaţilor politici recoloşiţi în consiliile de administraţe, isbutiseră să-şi creeze privilegii şi monopoluri, ba chiar dreptul la impunitate, în dauna Intereselor Statului şi a masselorconsumatoare, puterea unora din aceste întreprinderi, având la spate sprijinul capitelului străin era aşa de mare, încât nu rareori influenţa sau chiar dicta spiritul legiferării noastre în materie economică, fără să mai enumerăm avante grife şi concesiunile materiale pe care le căpătăm. In asemenea condiţiuni nu-i de mirare că nu numai condiţiunile de exploatare păcătuiau împotriva legilor şi intereselor ţării, dar chiar modul de administrare şi gestionare, cu camuflarea veniturilor reale şi sustragerea lor din impunerea fiscală, cu salarizări de pomină pentru personalul de conducere şi cu prezenţa unor posturi necontrolabile înbugetul cheltuielilor generale. Cele două cazuri de dată releente, denunţate de d. ministru al industriei şi comerţului în parlament, cu prilejul discuției generale asupra legii oficiilor industriale, nu sunt, din nefericire, nazuri izolate, ceea ce denotă menteritatea aventurieră de care sunt animate încă unele din marie întreprinderi, spiritul lor de neadaptabiltate la un regim de legalitate şi ostilitatea arătate intereselor statului şi interesului general, întreprinderea textilă, care şi-a încheiat bilanţul cu o pagubă de 16 miliarde, când, la o verificare minuţioasă s-a constatat că potrivit vânzărilor efectuate la un preţ cu 200% superior celui oficial trebuia să înregistreze un beneficiu real de 80 miliarde lei, a săvârşit, desigur, nu numai un act de înşelăciune faţă de acţionari şi unul antiieconomic şi antisocial faţă de massele cumpărătoare, dar şi unul de fraudare a drepturilor fiscale ale statului, care e nevoit să-şi compenseze golul prin impunerea mărită a celor teilte categorii de contribuabili. Dar d. ministru al industriei şi comerţului a pus aci, cum era şi firesc, şi altă problemă: unde s’au dus banii sustraşi la adăpostul unei falsificate prezentări a posturilor bilanciere ? In loc să fie învestiţi în fabrică şi în ridicarea producţiei, ei au dispărut din circuitul întreprinderii, ca să mărească baza capitalului de speculaţie. Tot atât de grav şi de concludent este al doilea caz, cel al întreprinderii aurifere, care, înainte de război şi în timpul războiului realiza o producţie de aur lunară de circa 200 kgr., iar azi nu mai produce decât 12 kg. aur pe lună, deşi numărul muncitorilor este mai mare. Nu avem nici o satisfacţie să înregistrăm asemenea exemple de lipsă de înţelegere şi refuz de încadrare pe linia intereselor generale, de care dau dovadă atâtea întreprinderi mai mari sau mai mici. Dar ţara trebue să le cunoască, pentru a le da locul cuvenit în cumpăna dreptăţii, atunci când suntem chemaţi să judecăm oportunitatea unor legi menite să purifice viaţa noastră economică deasemenea abuzuri. Aceasta cu atât mai mult cuvânt, cu cât — aşa cum conchideadministru al industriei şi comerţului — „ceea ce s’a întâmplat i® târgul devizelor, urcarea peste măsură a medaliei, goana după suprapreţuri, care a răsturnat în repetate rânduri regimul preţurilor, merge mână in mână cu tendinţa de a produce cât mai puţin, cu beneficii cât mai mari şi de a îndruma orice disponibilităţi de capital înspre afaceri speculative, cu posibilităţi de câştiguri rapide, fără risc şi fără muncă”. Dacă asemenea tendinţe sunt socotite de esenţa capitalismului, noi suntem îndreptăţiţi să spunem că cei cari le invoacă nu servesc deloc cauza capitalismului şi nici a libertăţii economice. Dimpotrivă. HAR. IONESCU O nouă ofensivă a partizanilor greci Atena, 30Radori. — corespondentul agenţiei „Reuter" transmite: O nouă încercare de a cuceri oraşul grec Florina, din apropiere de frontiera cu Iugoslavia, a fost făcută în noaptea de .Tot spre Vineri de aproximativ 2000 guerilleros, după ce dăduse greş atacul lor din noaptea de Marţi spre Miercuri, după cum s-a anunţat din sursă oficială Vineri seara. Se afirmă că guerilleros au fost respinşi după ce au avut zece morţi şi mai mulţi răniţi. simultan, forţele de guerilla au atacat şi oraşul Chilohioi, la aproximativ 30 km. sud de lacul Doiran, din nordul Macedoniei. Luptele au durat toată noaptea. Pierderile jandarmeriei şi ale armatei sunt de un ofiţer, un sergent, patru săteni înarmaţi şi doi civili omoriţi şi 11 răniţi- Guerilleros ar fi pierdut 8 morţi şi 35 răniţi. TRATATUL COMERCIAL ROMÂNO POLON In legătură cu norativele întreprinse în vederea încheerei unui acord economic între România şi Polonia, suntem informaţi că în şedinţa de obiţinută la Ministerul Industriei şi Comerţului, s-au mai stabilit câteva puncte importante. Se aşteaptă înapoierea preşedintelui comisiei polone, actualmente la Varşovia, care va aduce noui sugestii şi precizări din partea guvernului polonez. (Agerpres). * S. LA 2 IUNIE SE DESCHIDE LA PRAGA SESIUNEA FEDERAŢIEI SINDICALE MONDIALE Delegaţia Confederaţiei generale a muncii din România Intra 2 şi 14 Iunie va avea loc la Praga seziunea biroului executiv, comitetului executiv şi constuluit general al Federaţiei sindicale mondiale. Din parta Confederaţiei generale a muncii din România vor participa la aceste sesiuni, d-nii: Gheorghe Apostol, preşedinte , G. M. membru supleant în Comitetul executiv al Federaţiei sindicale mondiale, membru în Consiliul general F. S- M. şi Mişa Levin, din Comitetul Executiv C. G. M., membru în Consiliul General F. S. M Din partea presei sindicale pleacă d. Niculae Tijă Consiliul general al F. S. M..este compus din 77 membri, reprezentând 66 organizaţii sindicale naţionale şi 55 ţări de pe tot Întinsul globului: de la U. R S. S şi Sta- tele Unite, până la Palestina şi Trinidad, însuşi componenţa acestui Consiliu vădeşte caracterul de generalitate şi de solidaritate internaţională între muncitorii manuali şi intelectuali din toarte colţurile lumii, înmănuchiaţi astăzi în puternica Federaţie Sindicală care numără peste 7o milioane de membri. In baza numărului său important de membri mişcarea sindicate din România este reprezentată în Consiliul general prin doi delegaţi ca şi ţări ca: Cehoslovacia, Suedia şi China, cu mişcări sindicale foarte puternice şi de veche tradiţie sindicalistă. I Pe ordinea de zi provizorie a sesiunei Consiliului general al Federaţiei sindicale mondiale este înscris raportul general de activivitate a F.SM-ului de la data congresului din Paris, în care a fost constituită Federaţia sindicală mondială. Acest raport rezumă activitatea depusă de Biroul executiv şi Comitetul executiv al Federaţiei Sindicale Mondulalei după care răstimpul celor 18 luni de la constituire se poate înfăţişa astăzi cu rezultate deosebit de importante pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de desvoltare ale muncitorimii în diferite ţări Precum se ştie F. S. M. colaborează astăzi cu Consiliul Economic Şi Social al Naţiunilor Unite. Ea a făcut anchete în ţările învinse ca Germania, Austria, Japonia pentru a contribui în mod favorabil la procesul de democratizare al acestor ţări Ea a intervenit şi a mobilizat massele muncitoreşti din întreaga lume în apărarea libertăţilor sidicale, oriunde ele au fost între: în Spania, Grecia, Cipru, A . -le, Jamaica, Egipt, Africa de Sud, Iran, China, Coreea, etc. Această problemă a libertăţilor sindicale rr» este însăşi problema democrc*’-' •••? preocupa apropiate sesiiarea Cnoiului general in cadrul dezbaterilor asupra raportului secretariatului general al F. S. M O altă problemă la ordinea da zii este aceia a departamentelor profesiunii internaţionale care n’au luat încă fiinţă şi ale căror raporturi în cadrul F.S-M. n’au fost încă definitiv precizate. Este vorba aici despre acele organizaţiuni internaţionale cratate pe ramuri profesionale: de pildă, departamentl internaţional al minerilor sau al lucrătorilor feroviari sau al muncitorilor textilişti.In acela« timp sesiunea Consiliului general F.S.M. va fixa data și locul viitorului congres al F.S.M. Deasemenea se va trasa sarcinile de viitor ale mișcării sindicale mondiale. CE ESTE CU „MALAIUL DE MATURI“? cum câteva zile, economaau distribuit salariaţilor rade mălai obişnuite, vlahii avea însă o culoare noasă galben aurie spre deo,ve de cel care se distribuise înainte de o culoare albime, era mai aspru dacă îl ai între degete nefiind moit destul de mărunt, iar mărga, ce s’a încercat a se face el, avea un aspect şi un gust puţin atrăgător, aptul acesta a dat imediat tere zvonului tendenţios că aiul dat în consum, provine seminţe de mături (sorg) şi din această cauză este şi dator sănătăţii.are este adevărul ? Este mă- I distribuit mălai de sorg ? mălaiul de sorg (mături) propriu pentru alimentaţia ori ? Pentru a ne lămuri asupra aior chestiuni ne-am adresat baliştiUri de la secţia de Mori şi panificaţie din Institutul cercetări agronomice al României, care tocmai studiau această problemă şi care ne-au răspuns următoarele, arătândune chiar probele analizate: Mălaiul galben-auriu, aspru şi care nu face mămăliga aşa bună, distribuit recent, provine dintr’un stoc importat din America, şi dintr’un alt soiu decât cel de ,,dinte de cal”, cu care suntem învăţaţi. Proba analizată in la-borator arată că ea provine dintr’o rezervă veche cu abia 10 la sută apă , cu peste 24 la sută boabe fără embrionul, care a fost mâncat de insecte Din cauza învechirii amidonul din bob nu mai absoarbe apă și drept urmare mălaiul nu mai aglutinează, nu mai are priză normală. Trebue, de aceea, fiert mai mult şi amestecat cu mălai obicinuit. Compoziţia chimică alimentară nu este schimbată, valoarea biologică a lui este redusă însă dupâ cât se pare. In ce priveşte mălaiul de sorg (mături), nu este nici un motiv de alarmare. Mălaiul provenit de la sorgul egiptean, de o coloare roşcată, cu totul diferită de a porumbului şi cu tărăţa roşcatbrună, dă o mămăţigă, gustoasă, care poate fi folosită în alimentaţia omului fără nici un prejudiciu. Din păcate avem în ţară cantităţi insuficiente din acest soiu. Nici din soiul de mături indigen, a cărui valoare alimentară pentru om a mălaiului lui nu este cunoscută, nu avem suficientă sămânţă pentru a se da în consum. Mai poate să existe rapiţă, în afară de mălaiul de mei, de care nu se teme nimeni, mălaiul de dughie (parâng, păsăresc) ceva mai închis la culoare decât cel de porumb, cu care poate fi confundat uneori, dar mai puțin roşcat decât cel de mături. Se folosește în procente ce pot să meargă până la 20 la sută în amestec cu făina de grâu, la fabricarea pâinii. M. NEAGU, . ? M.S. REGELE A PRIMIT ERI IN AUDIENŢĂ DE PREZENTARE PE NOUL MINISTRU AlELVEŢIEI LA BUCUREŞTI_____ Comunicat Nr. 16 al Mareşalatului Curţii Regale Mareşalatul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de Vineri 30 Mai 1947, la ora 12, Excelenţa Sa Domnul Pierre de Salis, Trimis Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al Elveţiei la Bucureşti, a fost primit în audienţă oficială la palatul Regal, cu ceremonialul obişnuit. Excelenţa Sa a avut onoare a remite Maiestăţii Sale Regelui, în prezenţa d-lui Ministru al Afacerilor Străine, scrisorile de acreditare precum şi pe acelea de rechemare ale predecesorului său Excelenţa Sa Domnul René de Weck. După terminarea audienţei oficiale, Excelenţa Sa Domnul Pierre de Salis a fost recondus la reşedinţă cu acelaşi ceremonial ca la sosire. Bucureşti, 30 Mai 1947. Când vor circula expresele Internaţionale Rezultatele conferinţei feroviare din Veneţia Printre multele preocupări ale conducătorilor statelor europene este şi aceea a stabilirii unor legături directe şi rapide,, care să favorizeze circulaţia între diferitele ţări. In acest scop s’a ţinut la Veneţia în prima jumătate a lunii Măi a. c., o conferinţă internaţională de căi ferate. La această conferinţă, la care au participat toate ţările din Europa — în afară de Bulgaria, s’a discutat importanta problemă a reluării traficului mărilor exprese europene, cari leagă Occidentul cu Orientul. După o primă luare de contact, au fost examinate la Veneţia mai multe propuneri, cari deocamdată nu vor putea fi puse în practică, întrucât mai multe poduri,, cari se află situate pe acele linii de trafic internaţional au fost distruse de războiu şi nu au fost încă reparate, sau sunt în curs de reparaţie, neputând fi încă date circulaţiei, decât peste câteva luni. Printre hotărârile luate, s-a stabilit ca la 5 octombrie a. c., să se ţină la Istambul o nouă conferinţă internaţională feroviară, în cursul căreia urmează să se definitiveze traseele marilor exprese europene In această viitoare conferinţă se va stabili circulaţia trenurilor internaţionale în cursul amililor 1948—1949. CONSILIUL DE MINIŞTRI DE ERI Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: din 30 Mai 1947, orele 12, a avut loc un consiliu de Miniştri sub preşedinţia d-lui dr. Petru Gioza, preşedintele Consiliului de Miniştri. S-au discutat şi rezolvat lucrări curente. Şedinţa a luat sfârşit la ora 14,30. CE PREVEDE PROECTUL DE LEGE PENTRU REGLEMENTAREA CIRCULAŢIEI BUNURILOR RURALE Intre proectele de log® depusa recent în Cameră, se află şi acela pentru reglementarea circu- laţiei şi stabilirii regimului juridic alimobilelor agricole. Principiul legii este de a asigura o mai mare stabilitate proprietăţii individuale, oprind fărâmiţarea şi mai ales înstrăinarea în mâinile altora decât a acelora cari îşi trag existenţa lor şi a familiilor lor din munca pământului. Legile agrare din trecut nu şi-au atins scopul şi deci nu au corespuns nici interesului social şi economic şi nici vieţii noastre rurale. Spre a păstra repartiţia proprietăţii aşa cum a creat-o legea agrară din 1945 şi a împedica formarea din nou a marei proprietăţi în dauna celei mici, statul intervine efectiv cu controlul său în circulaţia bunurilor agricole. Proectul de lege plafonează proprietatea agricolă la 25 ha. prin cumpărare şi prevede ca proprietăţile agricole să nu se poată divide sub 2 ha. la şes şi 1 ha. la munte. Controlul asupra circulaţiei imobilelor agricole, legea îl pune în mâna statului prin două instrumente puternice şi anume : Autorizația de dobândire și dreptul de preemțiune. Trupa Teatrului Naţional din Iaşi se află în Bucureşti, invitată pentru o serie de spectacole. In ziua sosirii, Primăria Capitalei a oferit oaspeţilor un dejun la Snagov , cu care prilej cîţiva vorbitori au evocat figuri de actori ieşeni din trecut. S-a vorbit de Matei Milie, Agata Bîrsescu, Aglae Pruteanu. D. Cristescu, secretar general al Primăriei, a găsit fericite caracterizări pentru actorii de seamă din Iaşi, citind în primele rînduri pe C. Vernescu Vîlcea, ,,decanul scenei ieşene“. Mesenii şi-au împărtăşit suvenirurile. Cineva a reamintit într’un grup de o întîmplare interesantă. Vernescu a fost unul dintre cei mai buni interpreţi ai lui,Caragiale. Jupîn Dumitrache, Corna Leonida şi Cetăţeanul Turmentat sunt reditări artistice cari nu se pot uita. Jucând cu o trupă de actori ambulanţi ,,O noapte furtunoasă“ într’un orăşel din Muntenia, Vernescu află la un spectacol că’n asistenţă este şi Caragiale. După reprezentaţie autorul, înconjurat de notabilităţile tîrgului, îl invită pe Vernescu la o halbă de bere. Instalaţi la o berărie din centru, Caragiale îl copleşea pe Vernescu cu laude. Ii mărturisi nu numai că el era cel mai bun interpret al lui Jupîn Dumitrache — dar că astfel concepuse rolul. — Cum ai putut d-ta să-mi prinzi atît de bine gîndul? — îl întrebă Caragiale. — Meritul meu nu-i prea mare, — răspunse cu modestie actorul. Stînd, odată la un pahar de vin într’o circiumă din tîrgul acesta şi uitîndu-mă cum negustorul se stropşeşte la băiatul de prăvălie, mi-am zis: ,,Acesta-i Jupîn Dumitrache!“ Şi l’am copiat întocmai : de la favoriţi, mimică şi până la intonaţii... Caragiale îşi exprimă dorinţa de a vedea modelul în carne şi oase. Toată societatea porni dela berărie şi descinse într’o circiumă de periferie. De cum păşi pragul, Caragiale rămase cu ochii ţintă la negustor Căpeteniile oraşului, autorul şi interpretul luară loc la o masă. Negustorul se răsti de cîteva ori la băiat, exact ca Jupîn Dumiitrache la Spiridon... Sticle de vin veniră una după alta. Caragiale se înfierbintă. II invită pe negustor la un pahar de vin. Se uita, cînd la model, când la interpret... aidoma amîndoi. Ciocnea cu dânșii paharele, îi îmbrățişa și-l săruta. Caragiale îl ațîța pe negustor împotriva băiatului: — Şi, zi, nu prea eşti mulţumit de dînsul... Atît îi trebuia negustorului ca să-şi iasă din sărite. Prietenii lui Caragiale se tăvăleau de rîs. Circiumarul nu înţelegea nimic. Credea că are de-a face cu nişte clienţi cheflii- iar Vernescu se simţea puţin jenat. Petrecerea ținu pînă în ziuă, și se repetă în fiecare noapte. Caragiale fusese în trecere prin oraș. Aflînd că i se joacă o piesă, veni din curiozitate la spectacol — dar cu multă îndoială. In fiecare noapte, după teatru, aceiași societate — care însă se mărise — venea la circiuma prototipului lui Jupîn Dumitrache. Caragiale se împrietenise cu negustorul şi, toată noaptea, îi punea întrebări şi-l provoca Aşa trecu o săptămînă. Caragiale era mereu într'o vervă îndrăcită. Dormea ziua şi se refăcea. Vernescu însă, care trebuia să se ocupe de afacerile trupei, nu se odihnea decât 2—3 ore pe zi. In curând, el nu mai putu rezista. Ce era de făcut. In sfîrşit, găsi o soluţie. Schimbă piesa de pe afiş şi plecă cu trenul pentru două zile în altă parte. Numai astfel Cargiale se putu despărţi de modelul lui Jupîn Dumitrache şi de cel mai bun interpret al acestui personaj, M. SEVASTOS CARNETUL NOSTRU INTERPRET AL LUI CARAGIALE . Nr. 121 Dumani ca 1 iunie 1947 4 PAGINI APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECTE SOSIREA IN CAPITALĂ A I.P.S.S. PATRIARHUL ALEXEI AL MOSCOVEI Ieri la ora 9:30, a sosit în gara Motgoşoaia înalt prea Fericitul Alexei, împreună cu ceilalţi reprezentanţi ai Bisericii Ruse, care îl însoţesc şi anume : P. S. S. Mitropolitul Griigore al Leningradului şi Novgorodului, P. S. S. Arhiepiscopul Vitalie Dnietrovsk, Ştefan Markov, protoereul clerului din Moscova, protoereul Grigore Razomovski, arhidiacon G. Antonenko, arhidiacon Serghie Colcinski şi Chelenik Istaneu Nicolae. In întâmpinarea înalţilor prelaţi se aflau pe peronul gării I. P. S. S. Nicodim, Patriarhul României; d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri; d. Gh. Tătăerscu, vice-preşedintele Consiliului de miniştri, însoţiţi de d-nii miniştri: Gh. Gheorghiuiti, Teohari Cedrescu, Radu Roşculeţ, d-na dr. Florica Bagdarar, Gh. Vântu, Ştefan Voitec, general Mihail Lascăr, Tudor Ionescu, R. Zăroni, Emil Bodnăraş, general Dămăceanu, I. Burcă, Marin Florescu, C. Agiu, C. Tegăceanu, Miron Niculescu şi părintele I. Vaşcă. Din partea Ambasadei Sovietice au fost prezenţi d-nii: I. Zhavtaradze, Iacovlev, Sutov şi Lisikov, iar din partea Comisiei Aliate de Control d. Col. Gusev şi Col. Mirosmicenko, reprezentând pe d. general colonel de tancuri Susaikov. Au mai fost prezenţi d-nii prof. P. Constantinescu-Iaşi şi Aurel Potop, vice-preşedinţi ai Adunării Deputaţilor, d. general V. Dombrovski, d. general Petruc, prefectul poliţiei Capitalei, d. general Ionaşcu, şeful Statului Major, general Const. Argeşeanu, gen. I. Codreanuu, d. Popescu-Codreanu, d. consilier Vancev, însărcinatul cu afaceri al Bulgariei, etc Din partea Bisericii Ortodoxe Române au venit în întâmpinarea oaspeţilor Episcopii P. S. Chesarie al Constanţei, Nisitor al Caransebeşului, Anton Nitca, consilieri Patriarhali, păr. Ştefan Cotea, Vlădescu, Ionescu, Maxim, Rădulescu, păr. Gala Calaction, precum şi " numeroşi protopopi din Eparhia Ungro-Vlahiei,, preoţi şi reprezentanţi ai organizaţiunilor muncitoreşti, şcolare, etc. URAREA DE BUN SOSIT A I.P.S. PATRIARH NICODIM Coborînd din vagon, înalt Ptrea Fericitul Patriarh Alexei şi suita sa, au fost întâmpinaţi de I. PS. S. Patriarhul Nicodim, care a rostit următorul cuvânt de bun sosit: înalt Prea Sfinţia Voastră ! Când am fost în vizită la înalt Prea Sfinţia Voastră, ne-aţi făcut o primire pe care nu o putem uita. Când m’am întors acasă am povestit tuturor că ne-aţi făcut o primire voevodalâ. Deaceia, aici, împreună cu d-l Prim Ministru, am ales cel mai frumos palat domnesc pentru găzduirea Sfinţiei Voastre Şi a însoţitorilor. Eu vă zic bine aţi venit sănătoşi în mijlocul nostru şi vă rog să vă simţiţi la noi ca între cei mai buni prieteni. RĂSPUNSUL PATRIIRHULUI ALEXEI Răspunzând, înalt Prea Fericitul Alexei, a spus între altele: „Mulţumesc Prea Sfinţiei Voastre şi Guvernului Român, în frunte cu d. Prim Ministru, Dr. Petru Groza pentru această prietenească primire. Sunt fericit să-i exprim bucuria pe care o simt călătorind prin aceste frumoase locuri din ţara dvs. Sunt încredinţat că această venire a mea vă întări şi mai mult legăturile de dragoste şi prietenie dintre popoarele noastre”. D. Radu Roşculeţ, ministrul cultelor, adresându-se înaltului oaspete, a rostit un cuvânt de bun sosit, subliniind vechile legături culturale, religioase şi de prietenie dintre poporul român şi poporul rus, legături consfinţite de vizita înaltului Ierarh al Bisericii Sovietice. In răspuns, I. P. S. S. Alexei al Moscovei şi-a exprimat încă odată emoţia ce-l stăpâneşte în faţa frumoasei şi entuziastei primiri pe care i-a făcut-o guvernul român. SALUTUL D-LUI DR. PETRU GROZA D. dr. Petru Grozza, preşedintele Consiliului de miniştri, a salutat pe înalţii oaspeţi în numele guvernului român, arătând că în România există o libertate deplină a cultelor şi voinţa sinceră ca popoarele conlocuitoare să trăiască în bună armonie. D-sa şi-a exprimat convingerea că Vizita Prea Fericitului Alexei, Patriarhul Moscovei, va însemna consolidarea legăturilor spirituale dintre cele două Biserici ortodoxe române şi ruse. T. P. S. S. Patriarh Alexei răspunzând, a arătat că doreşte ca vizita sa în România să constuie un factor de sprijinire a prieteniei între cele două popoare. VIZITA LA PALATUL PATRIARHAL Ieri, d. a., ora 5, I. P. S. S. Patriarh Atexei al Moscovei şi al întregei Rusii, împreună cu însoţitorii Săi a făcut o vizită protocolară de prezentare la Palatul Patriarhal. I.P.S.S. Nicodim, Patriarhul României. La intrarea în Pălat înalţii Chiriarhi ruşi au fost Întâmpinaţi de clerul Capitalei în frunte cu ansilierii patriarhali şi protopopii din Eparhie, cari au intonat „Pre Stăpânul” şi Arhiereul nostru, Patriarh Alexei. Apoi Prea Fericitul Barharh Alexei cu suita a fost invitat în sala sinodală unde se aflau prezenţi: I. P. S. S. Patriarh Nicodim, P. S. Lor Episcopii dir. Nicolae al Oradiei, Iosif al Argeşului, Antim al Buzăului, Veniamin al Caransebeşului, etc. In sala sinodală, I. P. S. S. Patriarh Alexei, a prezentat I. PS S. Patriarh Nicodim o icoană înfăţişând pe Sfântul Alexei şi o fotografie mărită din călătoria I. P. S. S Patriarhul Nicodim la Moscova. După aceia înalt Prea Fericitul Patriarh Alexei a împărtaşit celor prezenţi impresiile din călătoria până la Bucureşti. Din Sala Sinodală I.I.P.P.S.S. patriarhii Nicodim şi Alexei însoţiţi de ceilalţi înalţi Chiriarhi au mers în Paraclisul Palatului Patriarhal unde au aşezat icoana Sfântului Alexei. Prea Fericitul Patriarh Alexei şi suita Sa au vizitat paraclisul admirând icoanele vechi, care sunt în acest locaş sfânt. Din Palatul Patriarhal Prea Fericitul Alexei şi suita sa au mers în cântarea clerului, care intona imnul arhieresc, în Catedrala Sfintei Patriarhii unde P. S. S. Alexei s-a închinat la moaştele Sf. Dumitru Basarabov şi a făcut o scurtă rugă la mormântul fostului Patriarh Miron Cristea. VIZITA D-LUI PREŞEDINTE AL CONSILIULUI LA ÎNALTUL CHIRIARH Pri, la ora 18.30, d. prim-ministru dr. Petru Groza, însoţit de d-nii: Radu Roşculeţ, ministrul cultelor şi Emil Bodnăraş, ministru subsecretar de Stat la Preşidenţie, a făcut o vizită de curtoazie la Mogoşoaia, I P.S.S. Patriarhului Alexei al Moscovei şi ai tuturor ruşilor. Au fost primiţi de înaltul chiriarch şi anturajul înalt Prea Sfinţiei Sale. întrevederea a decurs în modul cel mai cordial. S-au dicutat diverse chestiuni în legătură cu probleme bisericeşti. S-au evocat amintiri din viaţa de luptă la Leningrad, unde înalt Prea Sfinţia Sa, în calitate de Mitropolit al Leningradului, a stat alături de popor în timpul celor 900 de zile de asediu. înalt Prea Sfinţia Sa şi-a exprimat dorinţa să viziteze şi satul natal al preşedintelui nostru de consiliu care, după cum a aflat IP.S.S. este fecior de preot. După întrevedere, şeful guvernului şi însoţitorii au fost conduşi la eşire de înalt Prea Sfinţitul patriarh şi de cei doi Mitropoliţi ai Leningradului şi Novgorodului. La întrevedere au luat parte întreaga suită a înaltului oaspe şi P.S.S. Episcopul dr. Nicolae al Oradiei şi protopopul Cernăianu, directorul Sfântului Sinod, famartani Moscovei la sosirea în Capitală CAPUL CADAVRULUI DIN GARA DE NORD, DESCOPERIT IN LACUL HERĂSTRĂU Criminalul este... o femeie? — O pătură și o fată de pernă care pot duce la descoperirea monstrului Timp de trei zile, presa s’a ocupat de monstruoasa crimă, descoperită de un hamal, in gara de Nord, într’o oară de așteptare. Era în zorii zilei şi ceferistul îşi trecea domol, somnoros, măturoiul peste mozaicul plin de resturi de seminţe, capete de ţigări, ziare ce serviseră ca ambalaje, sâmburi de cireşe. Măturoiul se mişca aproape automat, în sus şi în jos, când, la un moment dat, măturoiul se împiedică de un pachet, ceferistul crezând că conţine niscaiva carne clandestină mălai sau slănină, roteşte privirea, spre a se convinge că nu e văzut die nimeni, pune mâna pe pachet, se opinteşte puţin, pentru că avea vreo 2o de kgr., stă pe gânduri, cu povara în spunere, ca până la urmă, amintindu-Şi că e slujbaş al Statului, s’o ia, cu paşi repezi spre comisariatul gării. Coletul, ambalat într’o pătură de culoare beige şi cusut cu sfoară, este desfăcut în faţa ceferistuluiUn briceag taie cusături iei apar nişte ziare, pete slabe de sânge, — carne clandestină, îşi spune ceferistul , ca în momentul când şi ultimile foi de ziar au fost desfăcute, poliţistul şi ceferistul să scoată deodată, un strigăt de spaimă. In faţa lor se afla un cadavru omenesc, fără cap, fără picioare. După două secunde, telefonul comisariatului gării anunţa poliţia judiciară : — „Domnule Inspector! Alo ! Alo! Duduie nu mă întrerupe! Alo! Dom’ Inspector Stratan? Veniţi repede, — strigă gâfâind comisarul gării — s’a întâmplat ceva nemaipomenit ! Nu pot! Nu! Veniţi aici şi-o să vă îngroziţi şi dvţ”. In cinci minute, în faţa peronului gării de Nord stopa o maşină, din care coborau grăbiţi domnii : Sepeanu, directorul poliţiei judiciare, Stratan, şeful acestei poliţii şi chestorul Corotoiu, şeful brigăzii IV-a judiciară. După ccum am mai arătat, acurut două zile, cadavrul era ciopârţit, îi lipseau capul, mâinile, picioarele, dela genunchi în jos, toate mărun, taele, iar în cavitate® toracică şi abdiminailă, erau vârâte picioarele dela gieinunchi în sus (peroneul) complet curăţatede partea cărănoasă. Descoperirea era într’adevăr uluitoare, chiar pentru poliţişti ’ La numai o jumătate de oră, alt telefon, al circ. 25-a, vesteşte pa inspectorul Stratan, că pe apă Dâmboviţei pluteşte un pachet, învelit într’o pătură beige şi că agenţi ai circumscripţiei îl vor pescui îm câteva minute. De proporţii mai mtei pa padt edet, învelit insă mirio peluitol (Continuare in pag. 2-a)